Eurobarometer: The EP and the expectations of European citizens

Parlamentul European a consacrat Ziua internațională a femeii 8 martie din 2012 inegalității salariale dintre bărbați și femei.

Cu această ocazie, Parlamentul a solicitat Centrului TNS Opinion să realizeze o anchetă telefonică tip Flash, care s-a desfășurat pe teren între 19-21 ianuarie 2012, în cele 27 de state membre ale Uniunii, în rândul a 25.539 de cetățeni europeni.

Întrebările puse europenilor s-au concentrat pe inegalitatea salarială, dar au fost abordate și alte subiecte, precum îngrijirea copiilor și diversitatea profesională.

Această anchetă comună BE/PE, „Europenii și criza”, a fost desfășurată pe teren între 3 și 18 septembrie 2011 de către TNS Opinion, prin interviuri față-în-față cu 26 856 cetățeni europeni cu vârste peste 15 ani. Este ce-a de-a patra anchetă pe această temă, cea anterioară având loc în perioada aprilie-mai 2011.

În ceea ce privește solidaritatea financiară între statele membre, se observă o tendință de polarizare a opiniei publice: numărul de respondenți care nu se pronunță a scăzut între ultimele două anchete, în favoarea răspunsurilor negative.

Șaptezeci și doi la sută (72%) dintre respondenți consideră că nu sunt informați despre Carta drepturilor fundamentale a UE. Ombudsmanul, celelalte instituții ale UE și Rețeaua europeană a ombudsmanilor au de jucat, în mod clar, un rol major pentru o informare mai bună a cetățenilor cu privire la Cartă.

Aproape jumătate dintre respondenți consideră că dreptul la liberă circulație și ședere în UE este cel mai important drept al cetățenilor. Al doilea ca importanță, potrivit opiniei respondenților, este dreptul la bună administrare, urmat de dreptul de a adresa plângeri Ombudsmanului. Acest rezultat este foarte încurajator pentru eforturile Ombudsmanului de a-și spori vizibilitatea pentru a ajuta cetățenii să-și exercite dreptul la o bună administrare.

La iniţiativa Parlamentului European, 2011 a fost declarat „Anul european al voluntariatului”, iar 2012 „Anul solidarității între generații”, două motive excelente pentru ca Parlamentul European să lanseze un sondaj Eurobarometru pentru a descoperi ce cred europenii despre aceste două concepte şi pentru a înţelege mai bine cum trăiesc această experienţă şi cum pun în practică cele două iniţiative.

Sondajul Eurobarometru s-a desfăşurat în perioada 1-16 mai 2011 şi a fost realizat de TNS opinion.

Înainte de a analiza răspunsurile europenilor, este necesar să se sublinieze câteva aspecte importante care rezultă în urma acestui sondaj.

Acest sondaj Eurobarometru privind „Europenii şi criza” este al treilea de acest gen realizat de Parlamentul European.

Primul a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2009, cu şase luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, iar al doilea în septembrie 2010. Munca de teren pentru acest sondaj a fost desfăşurată de TNS opinion în perioada 13 aprilie-2 mai 2011, pe baza interviurilor directe cu 26 825 de cetăţeni europeni.

În cele şapte luni de la sondajul anterior, contextul naţional şi internaţional a fost marcat de o serie de evenimente majore care, fără îndoială, au jucat un rol important în conturarea răspunsurilor europenilor la întrebările puse.

Przedmiotowe badanie Eurobarometr dla Parlamentu Europejskiego zostało poświęcone problematyce energii. Przeprowadzono je po badaniu opublikowanym w styczniu 2011 r., które zrealizowano z myślą o odbywającym się 4 lutego posiedzeniu Rady Europejskiej (badanie standardowe Eurobarometr 74.3). Badanie to dotyczyło dostaw energii, współpracy i solidarności.

Biorąc pod uwagę nowe stanowisko przyjęte przez Parlament Europejski, w przedmiotowym badaniu skoncentrowano się na bardziej szczegółowych zagadnieniach, równie istotnych dla stworzenia polityki energetycznej UE. Należą do nich: oszczędność energii, trudności w zakresie dostaw energii, integracja sieci energetycznych i Europejska Wspólnota Energetyczna. Badania przeprowadzone zostały w dniach od 9 lutego do 6 marca 2011 r. przez TNS Opinion w kontekście srogiej zimy i wzrostu cen wszystkich surowców.

În perioada 27-28 ianuarie 2011, Parlamentul European a organizat „Agora cetăţenilor”, având drept temă „criza şi sărăcia”, care a reunit deputaţi în Parlamentul European, membri ai Comitetului Economic şi Social (CESE) şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, în numele societăţii civile organizate.

Această anchetă a Parlamentului European a fost realizată în perioada 21 februarie - 6 martie 2011 de către TNS Opinion, cu ocazia celei de a 100-a aniversări a Zilei Femeii.

Noul studiu Parlametru referitor la Parlamentul European Noul studiu Parlametru referitor la Parlamentul European a fost elaborat în perioada 25 noiembrie‑17 decembrie 2010. Având în vedere alegerile europene din 2014, trebuie evaluată percepţia cetăţenilor europeni faţă de Parlamentul European şi politicile şi valorile pe care le apără această instituţie.

Înaintea primului Consiliu European din 4 februarie 2011, dedicat exclusiv energiei, s-a dovedit a fi utilă evaluarea percepţiei pe care cetăţenii europeni o au asupra chestiunii energetice şi asupra rolului Uniunii Europene şi, respectiv, al statelor membre în acest domeniu.

Acest sondaj, având drept temă europenii şi criza, este cel de-al doilea realizat la iniţiativa Parlamentului European. Primul s-a desfăşurat în perioada ianuarie-februarie 2009, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2009.

Între cele două anchete de opinie realizate la iniţiativa Parlamentului European, Uniunea Europeană a lansat diverse iniţiative având drept scop combaterea crizei: reglementări, un fond monetar european, guvernanţa economică, Strategia 2020 etc. Cu privire la unele dintre aceste iniţiative, Parlamentul a luat sau urmează să ia poziţie, prin intermediul diverselor rapoarte globale.

This first, post-European elections standard "Parlemetre" functions as a primary post-electoral account of European citizens' perception of the European Parliament, and the image that the institution represents to them. In view of the 2014 elections, this survey acts equally to determine which of the policies defended by the European Parliament are perceived as priorities in the eyes of Europeans, and the values which the institution must defend in priority.

În cadrul activităţilor organizate la Parlamentul European cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, colocviul din 2 martie 2010, prezidat de dna Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, vicepreşedintă a PE, adresa următoarea întrebare: „Orizont 2014: Care vor fi legăturile dintre femei şi Uniunea Europeană?” În urma alegerilor europene din iunie 2009, era important ca, la momentul bilanţului, să se formuleze câteva întrebări de fond: ce tip de relaţii au femeile cu UE şi care sunt aşteptările acestora faţă de Uniune? Ce rol atribuie femeile Parlamentului European şi ce rol ar dori să îl vadă jucând? Care este relaţia lor cu politica? Care a fost comportamentul lor electoral cu ocazia alegerilor europene?

Această anchetă a fost efectuată la o săptămână după alegerile europene din iunie 2009. Desfăşurându-se între 12 iunie şi 6 iulie prin intervievarea faţă în faţă a 26 830 de cetăţeni europeni, ancheta a fost întreprinsă cu scopul de a permite o mai bună înţelegere a motivelor care i-au determinat pe alegătorii europeni să participe sau să se abţină de la vot cu ocazia acestor alegeri.

În primăvara anului 2008, Comisia şi Parlamentul European au lansat o anchetă amplă privind atitudinile europenilor faţă de schimbările climatice (a se vedea EB69.2). La acea dată, Comisia Europeană prezentase deja o serie de propuneri referitoare la acest subiect, iar Parlamentul instituise o comisie temporară în acest domeniu.

TNS a efectuat, în perioada 4-15 mai 2009, o anchetă preelectorală pe un eşantion de 27 218 cetăţeni europeni înscrişi pe listele electorale, la cererea Parlamentului European. Metodologia folosită a fost diferită faţă de anchetele tradiţionale EB/PE derulate de către TNS Opinion pentru Eurobarometru: respondenţi de peste 15 ani intervievaţi faţă în faţă pentru EB/PE; respondenţi de peste 18 ani intervievaţi prin telefon în majoritatea ţărilor şi faţă în faţă în ţările în care acoperirea telefonică nu este suficientă pentru ancheta preelectorală. În consecinţă, rezultatele comparative trebuie analizate ţinând cont de aceste diferenţe metodologice. Ele permit totodată identificarea unor tendinţe în perioada de un și jumătate de anchetă. Din motive legate de restricţiile legale, rezultatele privitoare la Italia şi Luxemburg nu vor fi publicate.

Este importantă măsurarea percepţiilor europenilor asupra acțiunilor UE de contracarare a crizei economice şi financiare, acum, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

This survey, conducted via face to face interviews with 27,218 EU citizens (fieldwork mid-January/mid-February), shows a collective concern to the crisis, a demand for more coordinated actions at an EU level and also by strikingly different national interpretations of the role of the euro. It also shows very clear variations on a socio-demographic level: women are more worried and more critical of the euro, along with citizens who left school at 15 years of age or before.

The results of this survey on the elections should be considered in the context of the current international situation. In fact, the survey's fieldwork (January/February) coincides with highly-charged international events: the inauguration of Barack Obama, the launch of his first recovery plan, the situation in Gaza, etc.

Pentru a marca Ziua Femeii şi în contextul alegerilor europene care vor avea loc în perioada 4-7 iunie 2009, două anchete Eurobarometru au fost dedicate atitudinilor şi preocupărilor femeilor privind Uniunea Europeană. O analiză sociodemografică comandată de PE examinează rezultatele cumulate ale anchetelor Eurobarometru EB68, EB69 şi EB70 (toamna 2007 - toamna 2008). Raportul Eurobarometru Flash, realizat la solicitarea Parlamentului European şi a Comisiei Europene, se concentrează asupra electoratului feminin în preajma alegerilor europene din 2009.

Rezultatele celui de-al doilea Eurobarometru consacrat alegerilor europene din 2009 ar trebui interpretate ţinând seama de faptul că sondajul a fost efectuat în plină criză economică şi financiară, în octombrie şi noiembrie 2008. Sunt evidenţiate mai multe tendinţe: îngrijorările de natură economică şi socială, care se afla deja printre principalele preocupări în sondajul precedent din primăvara anului 2008 (EB69), prezintă o creţtere semnificativă. Europenii sunt preocupaţi din ce în ce mai mult de situaţia lor personală. Îngrijorările de natură colectivă prezintă, dimpotrivă, un declin vizibil: terorismul, imigrația şi schimbările climatice. În plină criză, interesul pentru alegerile europene este încă limitat.

Principalele rezultate ale acestui studiu privind schimbările climatice, realizat de către Parlament şi Comisie, demonstrează o reală conştientizare din partea cetățenilor europeni şi o voinţă de a acţiona într-un mod mai „eco-responsabil”.

Acest studiu, consacrat pentru prima dată Parlamentului European, revelă faptul că acesta se bucură de o imagine pozitivă în ochii cetăţenilor europeni. Deşi Parlamentul suferă, printre altele, de o lipsă de notorietate, el este considerat ca fiind o instituţie democratică şi este apreciat pentru rolul său unificator. Europenii îi acordă un loc important în cadrul UE şi majoritatea dintre ei consideră că Parlamentul European este în prezent instituţia cu cea mai mare putere de decizie din cadrul UE. De asemenea, aceştia consideră că este instituţia care ar trebui să aibă cea mai mare putere.

Această anchetă Eurobarometru (nr. 68) a fost realizată în primăvara anului 2007, cu doi ani înaintea alegerilor europene din 4-7 iunie 2009. Ea revelă faptul că cetăţenii europeni percep Parlamentul European ca fiind instituţia care are cea mai mare putere în cadrul UE şi, de asemenea, care ar trebui să dobândească cea mai mare influenţă. Deşi aceştia sunt conştienţi de rolul legislativ important, în anumite cazuri decisiv, pe care îl are PE, nu cunosc însă prea bine modul de funcţionare a acestuia. Astfel, majoritatea persoanelor care au participat la sondaj cred că deputaţii se grupează în delegaţii naţionale şi nu în grupuri politice în funcţie de afinităţile lor politice.