EP & The Lisbon Treaty

 

Tratatul de la Lisabona acordă Parlamentului European competenţe sporite la nivel legislativ, acesta având putere de decizie în aproape toate dosarele legislative. Procedura de codecizie a Parlamentului şi Consiliului este extinsă cu peste 40 de domenii, incluzând agricultura, imigrarea legală şi fondurile structurale. Parlamentul are ultimul cuvânt asupra bugetului UE. Mai multă putere implică mai multă responsabilitate. Parlamentul, singura instituţie a UE aleasă în mod direct, va dispune de noi instrumente pentru ca Uniunea Europeană să poate răspunde mai bine nevoilor şi preocupărilor cetăţenilor europeni.

 
 
Declaraţia Preşedintelui PE Jerzy Buzek referitoare la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

Data de 1 decembrie 2009 va intra în istoria Uniunii Europene. Este ziua în care Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, punând capăt aproape unui deceniu de discuţii pe plan intern. Tratatul reprezintă o consolidare a democraţiei în cadrul Uniunii Europene. Tratatul sporeşte în mod considerabil competenţele Parlamentului European.

 
 
Noul Parlament: mai multă putere, mai multă responsabilitate

Tratatul de la Lisabona oferă Parlamentului European puteri sporite în domeniul adoptării legislaţiei, bugetului şi a aprobării acordurilor internaţionale. Sporirea competenţelor implică, de asemenea, creşterea responsabilităţilor faţă de cetăţenii europeni, parlamentele naţionale şi de Uniunea Europeană.

De la un tratat la altul, competenţele legislative ale Parlamentului European au fost extinse progresiv. Conform Tratatului de la Lisabona, Parlamentul va avea o poziţie de egalitate cu Consiliul în adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene.

Mai multă putere pentru Parlamentul European

Tratatul de la Lisabona sporeşte competenţele Parlamentului European din domeniul legislativ, crescând numărul domeniilor politice în care Parlamentul European trebuie să aprobe legislaţia UE alături de Consiliu. Noile domenii includ agricultura, energia, imigrarea, justiţia şi afacerile interne, sănătatea şi fondurile structurale.

Parlamentul European va avea o mai mare putere în adoptarea bugetului datorită eliminării distincţiei care se face, în prezent, între cheltuielile obligatorii şi cheltuielile neobligatorii. Parlamentul şi Consiliul vor avea astfel un rol echilibrat în adoptarea bugetului.

Parlamentul European va trebui să-şi dea avizul conform asupra acordurilor internaţionale negociate de Uniune, în domenii precum comerţul internaţional.

Mai multă responsabilitate

Mai multă putere implică mai multă responsabilitate. Deciziile luate în Parlament vor influenţa într-un mod semnificativ vieţile cetăţenilor europeni. În toate activităţile sale, Parlamentul va proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni, înscrise în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ce este inclusă în Tratatul de la Lisabona.

Deputaţii europeni vor avea un nou rol în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi instituţiile sale. Noul tratat va introduce o legătură directă între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European şi alegerea candidaţilor pentru preşedinţia Comisiei Europene. Parlamentul va trebui să aprobe colegiul Comisiei Europene şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate.

Nu în ultimul rând, Tratatul de la Lisabona oferă Parlamentului un rol consolidat în procedura de revizuire a tratatului.

 
 
 
Parlamentul şi Tratatul de la Lisabona în 5 puncte
 
1. Noul Parlament: mai bine echipat pentru provocările actuale

Tratatul de la Lisabona îmbunătăţeşte capacitatea Parlamentului şi a Uniunii de a acţiona. Când Europa şi restul lumii întâmpină probleme precum globalizarea, schimbarea climatică, siguranţa energiei şi terorismul, niciun stat nu le poate face faţă singur. Doar acţionând într-o manieră eficientă, transparentă şi coerentă va putea Europa răspunde preocupărilor şi nevoilor europenilor. Tratatul pregăteşte Parlamentul pentru provocările prezente şi viitoare. De asemenea, Parlamentul, ales direct de către cetăţeni, va avea dreptul de a revizui tratatul.

 
 
2. Noul Parlament: mai puternic în conturarea Europei

Odată cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European va avea mai multe puteri în conturarea Europei. Prin extinderea procedurii de codecizie la alte 40 de domenii, Parlamentul va avea o poziţie de egalitate cu Consiliul de Miniştri. Agricultura, siguranţa energiei, imigrarea legală, justiţia şi afacerile interne, sănătatea şi fondurile structurale sunt câteva din domeniile în care Parlamentul a obţinut autoritate. Deciziile sale vor avea un impact mai puternic asupra vieţii europenilor.

 
 
3. Noul Parlament: mai multă putere de decizie asupra resurselor financiare ale Uniunii

Parlamentul şi Consiliul vor avea roluri echilibrate în aprobarea bugetului general al UE şi a cadrului financiar multianual. Cele două instituţii vor stabili împreună toate cheltuielile, eliminând astfel distincţia dintre cheltuielile obligatorii (aproximativ 45% din bugetul UE), de exemplu ajutoarele agricole directe sau acordurile internaţionale, şi cheltuielile neobligatorii.

 
 
4. Noul Parlament: mai multă influenţă asupra liderilor UE

Parlamentul European va decide nu doar asupra acţiunilor întreprinse şi bugetului necesar, dar şi asupra liderilor care conduc UE. Parlamentul va alege preşedintele Comisiei Europene, pe baza propunerii Consiliului European, dar care trebuie să ia în considerare rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. De asemenea, Parlamentul trebuie să consimtă la numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate, care va deţine totodată şi funcţia de vice-preşedinte al Comisiei Europene.

 
 
5. Noul Parlament: mai multă democraţie participativă

Orice putere presupune o responsabilitate. Ales prin vot direct, Parlamentul va avea noi instrumente care vor proteja drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi care le va permite acestora să ia parte la procesul politic comunitar. Parlamentul va trebui să se asigure că noua cartă incluzând drepturile civile, politice, economice şi sociale ale cetăţenilor europeni - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - este implementată într-un mod eficient. Tratatul va adăuga, de asemenea, iniţiativa cetăţenilor, prin care un milion de cetăţeni provenind din mai multe state membre vor putea prezenta o propunere legislativă în domenii care ţin de competenţa Uniunii. Nu în ultimul rând, Parlamentul va apăra drepturile parlamentelor naţionale de a obiecta la propunerile legislative la nivel comunitar, dacă acestea consideră că a fost încălcat principiul subsidiarităţii.