Citizens’ Agora

 

Agora cetățenilor privind șomajul din rândul tinerilor (6-8 noiembrie 2013)

 

Agora cetățenilor, organizată de Parlamentul European la Bruxelles în perioada 6-8 noiembrie 2013, a reunit 54 de tineri din întreaga Europă pentru a discuta una dintre cele mai urgente probleme ale Europei: șomajul în rândul tinerilor.

 
 

Printre principalele recomandări s-au numărat elaborarea unei „carte a tinerilor” care să stabilească principiile comune referitoare la stagii și activitățile de voluntariat, luarea de măsuri pentru a încuraja spiritul antreprenorial într-un stadiu timpuriu și pentru a permite tinerilor să gestioneze o mică parte din Inițiativa europeană privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Aceste concluzii au fost utilizate ca bază pentru discuții în cadrul conferinței șefilor de stat privind șomajul în rândul tinerilor de la Paris, din 12 noiembrie 2013.

„Sunt plăcut surprins de calitatea rezultatelor, care sunt la obiect și concrete. Remarc, în special, recunoașterea activităților de voluntariat, rolul spiritului antreprenorial în crearea de valoare adăugată și locuri de muncă, importanța internetului și a platformelor sociale în difuzarea informațiilor și gestionarea de către tineri a unui mic procent din bugete”, a afirmat Vicepreședinta Parlamentului European, Isabelle Durant.

„Aveți multe puncte forte, ați prezentat puncte de vedere foarte ferme și ne-ați dat o lecție privind democrația prin conduita voastră în cursul discuțiilor, modul în care ați știut să îi ascultați pe ceilalți și votul vostru final”, a afirmat Martin Hirsch, fostul Înalt Comisar francez pentru solidaritatea activă în lupta împotriva sărăciei și actualul Președinte al Agenției franceze a serviciului civic, care a condus dezbaterile.

Carta tinerilor
Recomandările finale prevăd o remunerație minimă pentru stagii, cu excepții, recunoașterea competențelor formale și informale, în special a celor dobândite în urma activităților de voluntariat. În text se afirmă că aspectele legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui incluse și în programele de responsabilitate socială a întreprinderilor.

Spiritul antreprenorial
Măsurile care vizează încurajarea spiritului antreprenorial ar trebui luate într-un stadiu timpuriu, încă din școală, au afirmat tinerii, care sunt convinși că „spiritul antreprenorial reprezintă viitorul lor și viitorul Europei”. Ei au subliniat, de asemenea, necesitatea de a acorda tinerilor întreprinzători un statut și prioritate în cadrul achizițiilor publice.

Elaborarea politicilor
Participanții au subliniat că doresc să fie implicați în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. De exemplu, conform textului aprobat, o mică parte din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, unul dintre noile programe europene pentru tineri, ar trebui dedicată unor proiecte elaborate de tineri.

O mai bună informare și instrumente mai bune
Participanții au solicitat, de asemenea, crearea unor platforme de informare, formare și orientare profesională și o mai bună informare cu privire la programele UE.
Ei au adăugat că mobilitatea în cadrul UE ar trebui să fie o opțiune și o oportunitate, nu să fie determinată de necesitatea economică.

 
 
Agora precedentă
 
Privind schimbările climatice - 12 şi 13 iunie 2008 Acces la forumuri  

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări căreia vor trebui să îi facă faţă societăţile noastre. Într-adevăr, ţinând seama de numeroasele studii internaţionale (Raportul Stern, rapoartele CCONUSC, rapoartele IPCC etc.) instituţiile europene, ca de altfel toţi actorii la nivel mondial, sunt conştiente de acum înainte de faptul că impactul de mediu, social, economic şi cultural preconizat ar putea fi uriaş.

 
Privind schimbările climatice - 12 şi 13 iunie 2008

Ca urmare a rezultatelor recentei Conferinţe mondiale privind schimbările climatice (Bali 2007) şi în aşteptarea următoarelor reuniuni mondiale la nivel înalt pe această temă (Poznan, la sfârşitul anului 2008 şi Copenhaga, la sfârşitul anului 2009), Uniunea Europeană va profita de anul în curs pentru a revizui toate politicile sale în acest domeniu: energie, transport, agricultură, comerţ, mediu, dezvoltare, politici sociale, cercetare, educaţie, industrie etc.

Parlamentul European invită societatea civilă să se exprime liber şi cu fermitate cu privire la această temă crucială, prin intermediul celor 500 cele mai importante organizaţii ale sale, prezentând analize şi redactând propuneri, dar şi definindu-şi rolul în acţiunile care vor trebui întreprinse.

Clima - analize, soluţii, mobilizări

Derulându-se chiar în hemiciclul Parlamentului şi în prezenţa reprezentanţilor diverselor instituţii europene, Agora cetăţenilor îşi propune să constituie un moment important al democraţiei noastre continentale.

În urma succesului de care s-a bucurat modul de funcţionare a Agorei precedente, lucrările vor fi organizate sub formă de ateliere pe teme transversale, pentru a încuraja diversitatea socială şi culturală a participanţilor, iniţiind un dialog care să depăşească tematicile sectoriale tradiţionale ale societăţii civile structurate. Grupurile de lucru trebuie să incite la o confruntare directă a punctelor de vedere, pentru a ajunge fie la un consens, fie la adevăratele opţiuni ale dezbaterii.

Diferitele elemente ale acestei importante problematici europene şi mondiale vor fi evocate, prin urmare, în paralel şi din diferite perspective, în cadrul a cinci ateliere (Resurse, Tehnici, Solidarităţi, Economii, Guvernanţe). Dincolo de indispensabila expunere a marilor concepte, propunerile concrete vor fi binevenite. Participanţii la Agora vor trebui, de asemenea, să aibă constant în vedere sistematizarea analizelor lor, ierarhizarea priorităţilor şi, în special, abordarea tuturor politicilor din perspectiva durabilităţii.

 
 
Viitorul Europei (8-9 noiembrie 2007) Acces la forumuri  

Prima Agora a avut ca temǎ de discuţii viitorul Europei, punând accent pe noul tratat și oportunitǎţile viitoare pentru Europa. Intâlnirea a avut loc în 8 și 9 noiembrie în cadrul Parlamentului European, numǎrul participanţilor ridicându-se la aproximativ 400 de oameni.

Sintetizarea discuţiilor și a deciziilor luate în cadrul dezbaterilor s-a fǎcut în cinci ateliere de lucru diferite, care au elaborat cinci texte finale. Textele au fost prezentate ulterior în timpul unei sesiuni plenare și în cadrul unor conferinţe de presǎ.

 
Răspunsul Parlamentului European la solicitările privind o mai mare implicare a cetăţenilor

Deoarece este ales în mod direct, Parlamentul este cea mai bine plasată instituţie a UE pentru a răspunde provocării de a menţine deschise canalele de comunicare cu cetăţenii Uniunii. Deputaţii Parlamentului European se află, în mod frecvent, în contact cu cetăţenii şi sunt direct răspunzători în faţa alegătorilor.

Bineînţeles, toate instituţiile UE înţeleg importanţa unui dialog cu cetăţenii, ca parte a proiectului European. Totuşi, reacţiile lor sunt în strânsă legătură cu dezbaterea privind arhitectura instituţională a Europei. Deşi acest subiect este vital, este la fel de importantă atenţia acordată preocupărilor cotidiene ale oamenilor obişnuiţi. Prin urmare, reflecţiile privind reforma par fie o pură dezbatere intelectuală în cadrul unei elite a populaţiei care se întâlneşte cu ocazia unor evenimente majore, fie o palidă reluare a unei dezbateri naţionale anterioare.

De aceea, Parlamentul European propune implicarea cetăţenilor într-un dialog permanent privind viitorul UE.

Ce poate face Europa pentru dumneavoastră şi ce puteţi face dumneavoastră pentru Europa?

Redinamizarea integrării Europene necesită o legătură puternică şi permanentă cu cetăţenii Uniunii Europene. Nu este suficient să le spui oamenilor că Europa este construită pentru ei, Europa trebuie să fie construită împreună cu ei. Pentru menţinerea încrederii, este absolut esenţial ca această idee să fie afirmată în mod clar şi să se acţioneze în consecinţă.

Parlamentul European doreşte nu numai să comunice cu cetăţenii, dar şi să-i asculte. Cetăţenii, care se consideră mai degrabă protagonişti decât consumatori, pot să transforme nu numai natura acestui exerciţiu, dar şi scopurile sale.

Un dialog permanent, concertat şi echilibrat va ajuta la asigurarea unui sprijin maxim pentru proiectul European. Dar cum poate oare avea loc, în mod practic, o dezbatere semnificativă şi fructuoasă într-o Comunitate de aproape o jumătate de miliard de persoane?

 
 
Rolul forumului Agora  

Ceea ce propune aici Parlamentul este o combinaţie între participarea energică a societăţii Europene, exprimată prin intermediul reţelelor de asociaţii, organizaţii profesionale şi sindicate, şi democraţia participativă, aşa cum este ea întruchipată de Parlament la nivel European.

Această combinaţie ar putea fi numită „AGORA”, ca un tribut adus primului forum de dezbatere publică înfiinţat de democraţia „directă” ateniană, care stă la temelia democraţiei noastre Europene.

Ca forum, Agora ar trebui să unească vocile cetăţenilor Europeni cu cele ale reprezentanţilor lor aleşi. Aceasta ar oferi participanţilor oportunitatea de a se angaja în dezbaterea Europeană şi de a propune politici concrete, bazate pe experienţa de zi cu zi, care să contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confruntă Uniunea.

De la formularea problemei la realizarea unui consens

Agora poate aduce o contribuţie pe care Deputaţii Europeni să o ia în considerare în timpul elaborării raporturilor în cadrul comisiilor parlamentare, şi anume înainte ca un subiect anume să fie votat în comisiile respective. Dezbaterile se vor concentra pe teme prioritare aflate pe ordinea de zi a Parlamentului şi care au un impact clar asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor Europeni. Astfel, acestea vor contribui la concentrarea atenţiei asupra unor subiecte care sunt mult prea adesea rezervate discuţiilor cu grupurile de interes.

De asemenea, Agora ar putea contribui şi la reconcilierea diferitelor puncte de vedere. De exemplu, Convenţia din 2004 privind viitorul Europei a demonstrat că la multe acorduri s-ar putea ajunge doar prin dezbatere, fără vot, şi aceasta chiar şi în cadrul unei adunări extrem de neomogene.

 
 
O nouă modalitate de a stabili un dialog între cetăţeni şi instituţiile Uniunii Europene  

Pentru a intensifica participarea societăţii civile la procesul de integrare Europeană, Parlamentul îşi propune să sprijine participarea unui număr mai mare de cetăţeni la audierile şi consultările pe care instituţiile Uniunii Europene le organizează în mod frecvent cu anumite sectoare ale societăţii civile Europene.

Cei 500 de participanţi invitaţi la Agora vor fi solicitaţi să-şi aducă o contribuţie mai semnificativă decât exprimarea opiniilor cu privire la subiecte importante pentru UE sau stimularea dezbaterilor. Aceştia vor fi, totodată, implicaţi activ în pregătirea rapoartelor pentru dezbateri. Ei vor fi protagonişti, nu comentatori.

Vor fi stabilite grupuri de lucru inter-disciplinare formate din participanţi din diferite sectoare sociale şi culturale şi pentru a facilita dialogul între diferite organizaţii ale societăţii civile.

În plus, Parlamentul doreşte să treacă dincolo de structura sectorială tradiţională a societăţii civile (afaceri sociale, mediu, dezvoltare, educaţie şi aşa mai departe), pentru a permite cunoaşterea diferitelor puncte de vedere şi a unui larg evantai de opţiuni.

Acest schimb de opinii deschis şi vast va completa, în mod semnificativ, actualul program al audierilor din comisii. Audierile - mijloace esenţiale prin care sunt puse la dispoziţia Deputaţilor Europeni informaţii specializate în vederea clarificării unor subiecte de interes - rămân evenimente ocazionale, ce deseori nu sunt extinse către reţeaua vastă a societăţii civile Europene, care s-ar putea simţi adesea exclusă din proces.

În sfârşit, Agora va fi diferită de forumurile anterioare ale cetăţenilor desfăşurate în Statele Membre prin faptul că va fi deschisă participanţilor din diferite ţări, indiferent de origine. Agora va permite alegătorilor şi aleşilor din toate sectoarele societăţii civile şi din toate Statele Membre să se întâlnească pentru a discuta despre viitorul continentului nostru.

 
 
Relaţiile cu alte instituţii ale UE  

Celelalte instituţii ale UE ar avea numai de câştigat din succesul acestei întreprinderi şi sunt parteneri fireşti ai Agorei cetăţenilor. Sprijinul tuturor instituţiilor UE pentru Agora ar putea da naştere la o situaţie avantajoasă pentru fiecare dintre acestea.

Consiliul ar trebui să-şi încurajeze membrii să promoveze, încă din stadiul său iniţial, iniţiativa Parlamentului în rândul organizaţiilor societăţii civile din ţările lor şi să suscite interesul cetăţenilor pentru acest proiect.

Comisia ar trebui să adopte Agora ca pe un instrument operaţional în cadrul eforturilor sale continue în vederea îmbunătăţirii comunicării dintre Uniune şi cetăţenii Europeni. Aceasta ar putea include discuţiile Agorei în propriile reflecţii politice.

Comitetul Regiunilor şi Consiliul Economic şi Social, având în vedere rolurile lor specifice, ar putea fi implicate în organizarea activităţii Agorei şi invitate să îşi exprime opiniile în calitatea lor de organe specializate.

 
 
Organizarea activităţii  

Dezbaterile din cadrul forumului Agora se vor desfăşura, o dată la şase luni, în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles. La fiecare eveniment vor fi invitaţi 500 de reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile.

Agora se va desfăşura în trei etape: a) pregătirea şi elaborarea documentelor de lucru, cu ajutorul site-ului forumului Agora; b) desfăşurarea, timp de două zile, în Parlament, a dezbaterilor ce vor fi notate într-un raport c) difuzarea rezultatelor către toate părţile interesate.

Conferinţa Preşedinţilor va decide programul Agora şi va identifica teme de interes pentru cetăţeni, pentru dezbateri.

Pe baza competenţelor lor în diferite domenii, Comisiile parlamentare ar trebui să fie cele mai în măsură să stabilească invitaţii. Prin urmare, comisiile vor fi responsabile cu acreditarea organizaţiilor societăţii civile Europene. Fiecare comisie are sarcina de a alege teme din sfera sa de competenţă, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

Fiecare dezbatere din cadrul forumului Agora va fi condusă de doi moderatori, unul dintre ei fiind ales din rândul Deputaţilor Europeni sau al reprezentanţilor altor instituţii ale Uniunii, iar cel de-al doilea din rândul reprezentanţilor organizaţiilor invitate.

În schimb, cei responsabili cu redactarea discuţiilor din grupurile de lucru vor fi aleşi din rândul celor 500 de reprezentanţi ai societăţii civile. Vor fi doi sau trei astfel de "raportori", pentru fiecare din cele cinci grupuri de lucru. Rolul acestora este foarte delicat.

Raportorii vor fi responsabili cu pregătirea unui document ce va constitui bază pentru discuţii, considerând contribuţiile trimise de participanţi pe site-ul forumului Agora.

Mai mult, ei vor pregăti o pagină faţă/verso sintetizând dezbaterile şi evantaiul de opţiuni care s-a decantat la sfârşitul discuţiilor.

Fiecărei organizaţii implicate i se solicită să aleagă numai un membru care să participe în dezbaterile din forumul Agora. Instituţia este liberă să-şi aleagă persoana pe care doreşte să o trimită la Bruxelles.

Un forum Agora va avea loc la 8 şi 9 noiembrie 2007 şi se va concentra pe viitorul Europei, pe provocările, oportunităţile şi instrumentele oferite de noile tratate. La începutul anului viitor, alte teme, cum ar fi schimbările climatice şi dimensiunea socială a UE, vor fi discutate cu ocazia celei de-a doua dezbateri „Agora”.

Pentru acest eveniment, Comisia pentru afaceri constituţionale a primit competenţă de conducere şi este, deci, responsabilă cu invitarea a jumătate dintre participanţi, şi anume 250 de persoane. Alte zece comisii au participat la pregătirea primei dezbateri din cadrul forumului Agora, fiecare fiind responsabilă cu invitarea a 25 de persoane. Este vorba de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, Comisia pentru Afaceri Externe, Subcomisia pentru Drepturile Omului, Comisia de Buget, Comisia pentru Locuri de Muncă şi Probleme Sociale, Comisia pentru Dezvoltare, Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie, Comisia pentru Drepturile Femeii şi Egalitatea de Gen şi Subcomisiile pentru Securitate şi Apărare şi pentru Drepturile Omului.

 
 
Acţiuni în urma dezbaterilor din cadrul forumului Agora  

Rapoartele pe marginea discuţiilor pe o anume temă vor fi utile nu doar Deputaţilor Europeni, pentru propriile lor reflecţii, dar vor fi aduse şi la cunoştinţa comisiilor parlamentare şi/sau a altor instituţii interesate, pentru a se asigura astfel că opiniilor cetăţenilor li se acordă atenţia cuvenită.

Rapoartele privind activitatea Agora vor fi trimise instituţiilor Europene şi naţionale, precum şi tuturor organizaţiilor implicate. Organizaţiile societăţii civile vor contribui, de asemenea, prin intermediul reţelelor lor, la distribuirea lor la scară largă.

Cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a Tratatelor de la Roma, Parlamentul European lansează o remarcabilă provocare cetăţenilor Europeni, căreia aceştia ar trebui să fie gata să-i răspundă.

 
 
 
Tools
 
 

Agora cetăţenilor reprezintă o legătură între Parlamentul European şi societatea civilă europeană. Ea constituie un instrument unic, atât ca structură, cât şi ca domeniu de aplicare, în vederea discutării cu cetăţenii a aspectelor legate de agenda legislativă a Parlamentului.

Agora oferă posibilitatea unei dezbateri deschise în scopul creării consensului sau al dezvăluirii opiniilor divergente din cadrul societăţii civile referitoare la analiza sau acţiunile care trebuie întreprinse pentru a aborda viitoarele provocări lansate Europei.

Pe măsură ce UE îşi elaborează iniţiativele sale viitoare, organizaţiile societăţii civile europene sunt invitate să îşi exprime opiniile, prin expunerea analizelor şi a propunerilor şi prin accentuarea rolului pe care doresc să şi-l asume în cadrul viitoarelor acţiuni ale UE.

Concluziile Agora, astfel cum au fost formulate de reprezentanţii societăţii civile, sunt prezentate instituţiilor europene şi naţionale şi difuzate pe scară largă de către toţi cei implicaţi.