menu.mainnavigation
Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European responsabil de
Conferinţa preşedinţilor pregăteşte calendarul Parlamentului şi ordinea de zi a şedinţelor plenare şi repartizează locurile în hemiciclu.
Conferinţa preşedinţilor se compune din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice.
Din Conferinţa preşedinţilor face parte, de asemenea, un reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are drept de vot.
Conferinţa preşedinţilor hotărăşte prin consens sau prin vot ponderat în funcţie de numărul deputaţilor din fiecare grup politic.
Atribuţiile Conferinţei preşedinţilor sunt cele stabilite în Regulamentul de procedură.
Conferinţa organizează lucrările Parlamentului European şi ale organelor sale.
Aceasta este consultată cu privire la toate aspectele legate de programarea legislativă şi de relaţiile cu celelalte organe şi instituţii ale UE.
Conferinţa preşedinţilor se întruneşte, în general, de două ori pe lună. Reuniunile sale nu sunt publice.
Procesele-verbale ale Conferinţei preşedinţilor se traduc în limbile oficiale, se imprimă şi se distribuie tuturor deputaţilor.
Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile Conferinţei preşedinţilor.
Permite tuturor deputaţilor, în afara şedinţelor plenare, să facă schimb de idei cu o personalitate invitată sau să obţină, anticipat, detalii legate de propunerile Comisiei.
Biroul este organul de reglementare al Parlamentului.
Acesta stabileşte proiectul preliminar de estimare bugetară şi decide cu privire la toate chestiunile administrative, de personal şi de organizare.
Biroul este compus din Preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori aleşi de către Parlament pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, care se poate reînnoi.
În cadrul deliberărilor Biroului, în caz de egalitate de voturi, Preşedintele are votul decisiv. Chestorii au doar rol consultativ.
Biroul are numeroase atribuţii administrative şi financiare în cadrul Parlamentului.
Acesta este responsabil de toate problemele legate de funcţionarea internă a Parlamentului.
Acesta ia decizii cu privire la organizarea şedinţelor, poate autoriza reuniuni ale comisiilor sau ale delegaţiilor în afara locurilor obişnuite de desfăşurare a activităţii Parlamentului şi pregăteşte proiectul preliminar de estimare a cheltuielilor Parlamentului.
Biroul numeşte Secretarul General, care conduce serviciile administrative ale Parlamentului, şi stabileşte componenţa şi organizarea Secretariatului General.
În general, Biroul se reuneşte de două ori pe lună.
Procesele-verbale ale Biroului se traduc în limbile oficiale, se imprimă şi se distribuie tuturor deputaţilor.
Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile Biroului.
Biroul decide cu privire la fondurile alocate partidelor politice reprezentate în Parlamentul European.
Colegiul chestorilor este organul Parlamentului European responsabil de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi şi de condiţiile de muncă ale acestora.
Colegiul chestorilor este compus din cinci chestori. Aceştia sunt, de asemenea, membri ai Biroului.
Parlamentul European alege chestorii după alegerea Preşedintelui şi a celor 14 vicepreşedinţi.
Chestorii sunt aleşi prin vot secret majoritar, în trei tururi: în primele două este nevoie de o majoritate absolută a voturilor exprimate, în ultimul tur fiind suficientă o majoritate relativă.
Mandatul chestorilor este de doi ani şi jumătate. Aceştia au un rol consultativ în cadrul Biroului.
Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale.
Chestorii pot prezenta propuneri de modificare sau de rescriere a textelor oricăror norme adoptate de către Birou.
În general, chestorii se reunesc o dată pe lună.
Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile chestorilor.
Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic al Parlamentului care asigură o mai bună cooperare între diferitele comisii parlamentare.
Conferinţa preşedinţilor de comisie se compune din preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi temporare; aceasta îşi alege preşedintele. În general, Conferinţa preşedinţilor de comisie se reuneşte o dată pe lună, la Strasbourg, în timpul şedinţelor perioadelor de sesiune.
Conferinţa preşedinţilor de comisie poate face recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările comisiilor şi întocmirea ordinii de zi a şedinţelor plenare.
Aceasta poate, de asemenea, să ofere consiliere Conferinţei preşedinţilor în cazul unui dezacord privind repartizarea competenţelor între comisii. Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de comisie.
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie este organul politic al Parlamentului care examinează în mod periodic toate problemele legate de buna funcţionare a delegaţiilor interparlamentare şi a delegaţiilor la comisiile parlamentare mixte.
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie se compune din preşedinţii tuturor delegaţiilor interparlamentare permanente; aceasta îşi alege preşedintele.
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie poate face recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările delegaţiilor.
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie întocmeşte un proiect de calendar anual al reuniunilor interparlamentare şi al reuniunilor comisiilor parlamentare mixte.
Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de delegaţie.