Acces direct la meniul principal de navigare (Apăsaţi pe tasta "Enter")
Acces la conţinutul paginii (apăsaţi pe "Intră")
Acces direct la lista celorlalte site-uri (Apăsaţi pe tasta "Enter")

Organizare

 
 
Președintele

Președintele este ales pentru o perioadă de doi ani și jumătate, adică jumătate din legislatura parlamentară. Președintele reprezintă Parlamentul în relațiile externe și cu celelalte instituții ale UE.

Președintele supraveghează activitatea Parlamentului și a organismelor sale constitutive, precum și dezbaterile în plen, și se asigură că Regulamentul de procedură al Parlamentului este respectat.

În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Președintele Parlamentului European prezintă punctul de vedere și preocupările instituției referitoare la punctele înscrise pe ordinea de zi și la alte subiecte.

În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, Președintele îl semnează, acesta devenind astfel operațional. Președintele PE semnează, alături de Președintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.

 
 
 
Deputați
Deputați

Parlamentul European este alcătuit din 751 de deputați aleși în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputații sunt aleși prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani.

Fiecare stat membru poate decide forma pe care o vor lua alegerile pe teritoriul său, dar trebuie să garanteze egalitatea de gen și votul secret. Alegerile UE asigură reprezentarea proporțională.

Locurile în Parlament sunt alocate în funcție de populația fiecărui stat membru. Puțin mai mult de o treime dintre deputații din PE sunt femei. Deputații din PE sunt grupați în funcție de afinitățile politice și nu de naționalitate.

 
 
 
Grupuri politice
Grupuri politice

Deputații se constituie în grupuri politice; aceștia nu se grupează în funcție de naționalitate, ci în funcție de afinitățile lor politice. În prezent, există 7 grupuri politice în cadrul Parlamentului European.

Numărul minim de deputați necesar pentru a constitui un grup politic este de 25. Cel puțin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparține unui singur grup politic.

Unii deputați nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputați neafiliați.

 
 
 
Grupurile politice din Parlamentul European

Fiecare grup politic își asigură organizarea internă, prin desemnarea unui președinte (sau a doi copreședinți, în cazul anumitor grupuri), a unui birou și a unui secretariat.

Distribuția locurilor deputaților în hemiciclu se face în funcție de apartenența politică, de la stânga la dreapta, cu acordul președinților de grup.

Înaintea fiecărui vot din cadrul ședințelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare și depun amendamente.

Grupul politic adoptă o poziție în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

 
 
 
 
Comisii

În vederea pregătirii ședințelor plenare ale Parlamentului, deputații se constituie în comisii permanente specializate pe anumite domenii. Există 20 de comisii parlamentare. O comisie este alcătuită din 25 până la 71 de deputați și are un președinte, un birou și un secretariat. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.

În cadrul comisiilor parlamentare, deputații elaborează, modifică și adoptă propuneri legislative și rapoarte din proprie inițiativă. Deputații examinează propunerile Comisiei și ale Consiliului și, dacă este cazul, întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul ședințelor plenare.

Parlamentul poate crea, de asemenea, comisii temporare privind anumite subiecte și comisii de anchetă pentru a investiga cazurile de încălcare a dreptului Uniunii sau de aplicare deficitară a acestuia.

 
 
 
Delegații
Delegații

Delegațiile Parlamentului European întrețin relații și organizează schimburi de informații cu parlamentele țărilor terțe. Prin delegațiile sale, Parlamentul European contribuie la reprezentarea Uniunii Europene pe plan extern și la promovarea, în țările terțe, a valorilor care stau la baza Uniunii Europene, și anume principiile libertății și democrației, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și statul de drept.

Se pot diferenția mai multe tipuri de delegații: la comisiile parlamentare comune, la comisiile parlamentare de cooperare, alte delegații interparlamentare și delegații la adunările parlamentare multilaterale.

 
 
 
Organisme politice

În Parlamentul European există diverse organisme politice responsabile de organizarea activității și a planificării legislative a Parlamentului, precum și de chestiunile administrative, financiare, de personal și de organizare.

 
 
 
Conferinţa preşedinţilor

Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European responsabil de

  • organizarea lucrărilor Parlamentului şi programarea legislativă,
  • stabilirea competenţelor şi a componenţei comisiilor şi delegaţiilor,
  • relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, cu parlamentele naţionale şi cu ţările terţe.

Conferinţa preşedinţilor pregăteşte calendarul Parlamentului şi ordinea de zi a şedinţelor plenare şi repartizează locurile în hemiciclu.

Conferinţa preşedinţilor se compune din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice. Din Conferinţa preşedinţilor face parte, de asemenea, un reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are drept de vot.

Conferinţa preşedinţilor hotărăşte prin consens sau prin vot ponderat în funcţie de numărul deputaţilor din fiecare grup politic.

Atribuţiile Conferinţei preşedinţilor sunt cele stabilite în Regulamentul de procedură. Conferinţa organizează lucrările Parlamentului European şi ale organelor sale. Aceasta este consultată cu privire la toate aspectele legate de programarea legislativă şi de relaţiile cu celelalte organe şi instituţii ale UE. Conferinţa preşedinţilor se întruneşte, în general, de două ori pe lună. Reuniunile sale nu sunt publice.

Procesele-verbale ale Conferinţei preşedinţilor se traduc în limbile oficiale, se imprimă şi se distribuie tuturor deputaţilor. Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile Conferinţei preşedinţilor.

Permite tuturor deputaţilor, în afara şedinţelor plenare, să facă schimb de idei cu o personalitate invitată sau să obţină, anticipat, detalii legate de propunerile Comisiei.

 
 
Biroul

Biroul este organul de reglementare al Parlamentului. Acesta stabileşte proiectul preliminar de estimare bugetară şi decide cu privire la toate chestiunile administrative, de personal şi de organizare.

Biroul este compus din Preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori aleşi de către Parlament pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, care se poate reînnoi. În cadrul deliberărilor Biroului, în caz de egalitate de voturi, Preşedintele are votul decisiv. Chestorii au doar rol consultativ.

Biroul are numeroase atribuţii administrative şi financiare în cadrul Parlamentului. Acesta este responsabil de toate problemele legate de funcţionarea internă a Parlamentului. Acesta ia decizii cu privire la organizarea şedinţelor, poate autoriza reuniuni ale comisiilor sau ale delegaţiilor în afara locurilor obişnuite de desfăşurare a activităţii Parlamentului şi pregăteşte proiectul preliminar de estimare a cheltuielilor Parlamentului. Biroul numeşte Secretarul General, care conduce serviciile administrative ale Parlamentului, şi stabileşte componenţa şi organizarea Secretariatului General. În general, Biroul se reuneşte de două ori pe lună.

Procesele-verbale ale Biroului se traduc în limbile oficiale, se imprimă şi se distribuie tuturor deputaţilor. Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile Biroului.

Biroul decide cu privire la fondurile alocate partidelor politice reprezentate în Parlamentul European.

 
 
Colegiul chestorilor

Colegiul chestorilor este organul Parlamentului European responsabil de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi şi de condiţiile de muncă ale acestora.

Colegiul chestorilor este compus din cinci chestori. Aceştia sunt, de asemenea, membri ai Biroului. Parlamentul European alege chestorii după alegerea Preşedintelui şi a celor 14 vicepreşedinţi. Chestorii sunt aleşi prin vot secret majoritar, în trei tururi: în primele două este nevoie de o majoritate absolută a voturilor exprimate, în ultimul tur fiind suficientă o majoritate relativă. Mandatul chestorilor este de doi ani şi jumătate. Aceştia au un rol consultativ în cadrul Biroului.

Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Chestorii pot prezenta propuneri de modificare sau de rescriere a textelor oricăror norme adoptate de către Birou. În general, chestorii se reunesc o dată pe lună.

Orice deputat poate adresa întrebări cu privire la activităţile chestorilor.

 
 
Conferinţa preşedinţilor de comisie

Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic al Parlamentului care asigură o mai bună cooperare între diferitele comisii parlamentare.

Conferinţa preşedinţilor de comisie se compune din preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi temporare; aceasta îşi alege preşedintele. În general, Conferinţa preşedinţilor de comisie se reuneşte o dată pe lună, la Strasbourg, în timpul şedinţelor perioadelor de sesiune.

Conferinţa preşedinţilor de comisie poate face recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările comisiilor şi întocmirea ordinii de zi a şedinţelor plenare. Aceasta poate, de asemenea, să ofere consiliere Conferinţei preşedinţilor în cazul unui dezacord privind repartizarea competenţelor între comisii. Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de comisie.

 
 
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie

Conferinţa preşedinţilor de delegaţie este organul politic al Parlamentului care examinează în mod periodic toate problemele legate de buna funcţionare a delegaţiilor interparlamentare şi a delegaţiilor la comisiile parlamentare mixte.

Conferinţa preşedinţilor de delegaţie se compune din preşedinţii tuturor delegaţiilor interparlamentare permanente; aceasta îşi alege preşedintele.

Conferinţa preşedinţilor de delegaţie poate face recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările delegaţiilor. Conferinţa preşedinţilor de delegaţie întocmeşte un proiect de calendar anual al reuniunilor interparlamentare şi al reuniunilor comisiilor parlamentare mixte. Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de delegaţie.

 
 
 
 
Integrupuri

Intergrupurile pot fi formate de deputați din oricare grup politic sau comisie, în scopul unor schimburi informale de opinii cu privire la anumite teme și al promovării contactului între deputați și societatea civilă.

Intergrupurile nu sunt organe parlamentare și, ca atare, nu exprimă opiniile Parlamentului.

Intergrupurile sunt reglementate de normele interne adoptate de Conferința Președinților la 16 decembrie 1999 (ultima actualizare: 11 septembrie 2014), care stabilesc condițiile în care pot fi create intergrupurile la începutul fiecărei legislaturi parlamentare.

Președinții intergrupurilor trebuie să declare orice sprijin pe care în primesc, în bani sau în natură, conform acelorași criterii care se aplică și deputaților în mod individual. Declarațiile trebuie actualizate anual și sunt înscrise într-un registru public ținut de chestori.

În cadrul reuniunii sale din 11 decembrie 2014, Conferința președinților a aprobat formarea următoarelor intergrupuri în cursul actualei legislaturi parlamentare:

  • Îmbătrânire activă, solidaritate între generații și politici privind familia
  • Combaterea rasismului și diversitate
  • Biodiversitate, spațiul rural, vânătoare și pescuitul de agrement
  • Drepturile copiilor
  • Schimbările climatice, dezvoltare durabilă și biodiversitate
  • Bunurile comune și serviciile publice
  • Industriile creative
  • Agenda digitală
  • Handicap
  • Sărăcia extremă și drepturile omului
  • Dezvoltarea turismului european, patrimoniul cultural, Drumul Sfântului Iacob și alte itinerarii culturale europene
  • Libertatea religioasă și a convingerilor și toleranța religioasă
  • Integritate - transparență, combaterea corupției și criminalitate organizată
  • Drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI)
  • Investiții pe termen lung și reindustrializare
  • Zonele rurale și de munte și regiunile îndepărtate
  • Mări, râuri, insule și zonele de coastă
  • IMM-uri - întreprinderi mici și mijlocii
  • Cer și spațiu
  • Economia socială
  • Sport
  • Sindicate
  • Minorități tradiționale, comunități naționale și limbi
  • Spațiul urban
  • Bunăstarea și protecția animalelor
  • Sahara Occidentală
  • Vinuri, băuturi spirtoase și produse alimentare de calitate
  • Chestiuni referitoare la tineret
  • Sports
  • Trade Unions
  • Traditional minorities, National communities and Languages
  • Urban
  • Welfare and conservation of animals
  • Western Sahara
  • Wine, spirits and quality foodstuffs
  • Youth Issues
 
 
 
O perspectivă de 360° asupra plenului

Faceți un tur virtual al hemiciclului.

 
 
 
Regulamentul de procedură

În temeiul articolului 232 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), Parlamentul European a adoptat un Regulament de procedură. Acesta cuprinde ansamblul normelor interne de organizare şi funcţionare.