Acces direct la meniul principal de navigare (Apăsaţi pe tasta "Enter")
Acces la conţinutul paginii (apăsaţi pe "Intră")
Acces direct la lista celorlalte site-uri (Apăsaţi pe tasta "Enter")
 
Parlemeter 2014
 
 

2014 Parlemeter

 

Sondajul „Parlametru” al Parlamentului European (EB/PE 82.4) a fost efectuat de TNS Opinion în cele 28 de țări ale Uniunii Europene prin metoda față în față, fiind intervievați 27 801 cetățeni. Munca de teren a avut loc între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014.

Concluziile principale

  • La fel ca după alegerile parlamentare europene din 2009, se constată la sfârșitul anului 2014 că imaginea Parlamentului în mass-media a fost influențată în mare măsură de alegerile europene, aproape șase europeni din zece (58%) amintindu-și de instituție.
  • Totuși, acest sondaj arată că, deși europenii au auzit vorbindu-se despre Parlamentul European, ei consideră că nu sunt și bine informați cu privire la acesta. Într-adevăr, majoritatea europenilor (67%) consideră că nu sunt bine informați în legătură cu activitățile Parlamentului.
  • Imaginea pe care europenii o au despre Parlamentul European rămâne în mare parte neutră (43%). Aceasta este situația în 21 de state membre.
  • Cunoașterea de către europeni a structurii și modului de funcționare a Parlamentului European înregistrează o evoluție din iunie 2013.
  • Întrebați privind aspectele legate de identitatea europeană, europenii pun în mod clar pe locul întâi democrația și libertatea (47%), care au obținut un procentaj mai mare în 22 de state membre. Moneda unică (40%), care în urmă cu un an se afla pe primul loc, se situează acum pe locul doi, însă rămâne un puternic fundament al identității pentru toate țările din zona euro.
  • Întrebați privind aspectele legate de identitatea europeană, europenii pun în mod clar pe locul întâi democrația și libertatea (47%), care au obținut un procentaj mai mare în 22 de state membre. Moneda unică (40%), care în urmă cu un an se afla pe primul loc, se situează acum pe locul doi, însă rămâne un puternic fundament al identității pentru toate țările din zona euro.
  • În ceea ce privește ritmul integrării în UE, din ce în ce mai mulți europeni (49%) consideră că este de preferat să se aștepte ca toate statele membre să fie pregătite înainte de a intensifica elaborarea de noi politici comune. Majoritatea celor care împărtășesc această opinie provin din țările cele mai afectate de criză.
  • Întrebați, la fel ca în 2013, dacă ei consideră că vocea lor contează, 58% consideră că vocea lor contează în țara lor și 41% consideră că vocea lor contează în UE.
  • În toate statele membre, din majoritatea netă a răspunsurilor (63%) reiese că alegerea președintelui și a Comisiei Europene în ansamblul său pe baza rezultatelor alegerilor europene reprezintă o evoluție pentru democrația europeană.
  • Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (54%), în constantă evoluție, rămâne în 25 de state membre prima politică care trebuie pusă în aplicare în mod prioritar de către Parlamentul European. Problemele legate de imigrație (25%, +6) și de lupta împotriva terorismului (29%, +4) cunosc cele mai importante evoluții și determină apariția unor noi discrepanțe între statele membre. Acesta este și cazul politicii de securitate și de apărare (27%).
  • Pentru europeni, protecția drepturilor omului (60%) este, de departe, prima valoare care trebuie apărată de către Parlamentul European. Apoi, pe locul doi se situează egalitatea între femei și bărbați (36%) și libertatea de exprimare (34%), care sunt, de asemenea, în creștere. Trebuie precizat faptul că o singură valoare este în scădere la nivel european, și anume solidaritatea dintre statele membre ale UE (30%).
  • În cele din urmă, întrebați care ar fi situația din țara lor în cazul în care aceasta nu ar face parte din Uniunea Europeană, o majoritate consideră că țara lor s-ar descurca „mai puțin bine” dacă nu ar face parte din UE în 11 din 15 domenii testate. În alte 4 domenii, o majoritate consideră că țara lor nu s-ar descurca „nici mai bine, nici mai puțin bine” dacă nu ar face parte din UE. În schimb, opiniile acestora sunt foarte împărțite între „mai bine” și „mai puțin bine” în următoarele 3 domenii: inflația și costul vieții, imigrația și agricultura.
Pentru mai multe informaţii, consultaţi:
 
 
 
Sondaje de opinie ale Parlamentului European

Parlamentul European comandă periodic sondaje de opinie în cele 28 de state membre.

Aceste sondaje se referă la o gamă largă de chestiuni, concentrându-se în principal pe cunoștințele pe care le au cetățenii europeni despre Parlamentul European, pe modul în care aceștia percep UE și principalele provocări cu care aceasta se confruntă, pe așteptările lor în legătură cu alegerile europene, cu Parlamentul European și cu integrarea europeană în general.

Analiza rezultatelor are ca scop asigurarea unei imagini de ansamblu cât se poate de complete privind evoluțiile de la nivel național, aspectele specifice de la nivel regional, precum și diferențele socio-demografice și tendințele istorice.