Prezentare

Să înțelegem delegațiile

Delegațiile Parlamentului European sunt grupuri oficiale de deputați în Parlamentul European care dezvoltă relații cu parlamentele țărilor, regiunilor sau organizațiilor terțe.

În cadrul unor reuniuni periodice desfășurate la Bruxelles și Strasbourg, membrii delegațiilor discută situația din țările partenerilor lor și legăturile dintre parteneri și UE. Delegațiile invită experți care lucrează în afara Parlamentului European -- în cadrul ambasadelor sau universităților, de exemplu, sau în Serviciul diplomatic al UE -- pentru a susține cuvântări și a purta schimburi de vederi cu deputații în Parlamentul European.

Delegațiile adesea invită oaspeți ale căror voci ar putea, altfel, să nu fie auzite: membri ai opoziției politice sau ai societății civile. Prezentările acestora permit deputaților în Parlamentul European să capete o mai bună înțelegere a situației în cadrul unor reuniuni de scurtă durată, adesea doar de o oră.

Delegațiile organizează, de asemenea, „reuniuni interparlamentare" la care au posibilitatea de a discuta direct cu reprezentanții aleși din țările asupra cărora își concentrează atenția.

Aceste reuniunile sunt organizate cel mult de două ori pe an și durează câteva ore sau zile. Acestea au loc alternativ în diverse locuri: pentru o reuniune, deputații în Parlamentul European se deplasează în afara UE, la celălalt parlament; Iar la următoarea, deputații europeni își vor primi oaspeții la Parlamentul European.

Atunci când deputații călătoresc în afara UE pentru aceste reuniuni, ei încearcă, de asemenea, să se întâlnească cu persoane din afara parlamentului și să viziteze proiecte finanțate de UE.

Delegațiile permanente

Parlamentul European are în prezent 44 delegații permanente. Acest lucru s-ar putea schimba în următoarea legislatură, care începe în 2019. Parlamentul ar putea, de asemenea, să decidă să creeze delegații ad-hoc care să se concentreze, pentru un anumit timp, asupra unui domeniu anume.

Imediat după ultimele alegeri, Parlamentul a adoptat o rezoluție „referitoare la componența numerică a delegațiilor interparlamentare". Această rezoluție enumeră delegațiile care își desfășoară activitatea pe parcursul actualei legislaturi, precum și numărul de deputați în Parlamentul European care sunt membri ai fiecăreia dintre acestea.

De la o legislatură la alta, distribuția și dimensiunea delegațiilor poate varia în mod semnificativ. De exemplu, în legislatura anterioară (2009-2014), o delegație a colaborat cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru și Kosovo. De la jumătatea anului 2014, patru delegații diferite se concentrează pe aceste țări.

Componență

Delegațiile cele mai numeroase sunt de obicei cele care participă la „adunări parlamentare", la care participă mai multe parlamente.

De exemplu, delegația Parlamentului European la forumul semi-anual care reunește toate parlamentele grupului de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) este constituită din 78 de deputați europeni. Atunci când deputații se deplasează la lucrările acestei adunări, se întâlnesc cu 78 parlamentari -- câte unul din fiecare din cele 78 de țări care compun grupul ACP.

Însă o delegație atât de numeroasă este neobișnuită, întrucât cea mai mare parte a delegațiilor Parlamentului numără 15 sau mai puțini membri. Cele mai puțin numeroase au numai opt membri.

Indiferent de mărimea lor, toate delegațiile au aceeași structură: au câte un președinte și doi vicepreședinți, aleși de către delegație. Toți membrii delegației sunt desemnați de către grupurile politice din Parlament, componența totală a delegației reflectând echilibrul politic global din cadrul Parlamentului.

Fiecare deputat în Parlamentul European este membru al unei delegații. Unii sunt membri în mai multe delegații.

Regulament

Delegațiile trebuie să respecte norme stricte definite într-un document oficial numit „Dispoziții de aplicare privind activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii Europene".

Acest text stabilește obiectivul general al delegațiilor: „menținerea și intensificarea contactelor cu parlamentele statelor care sunt în mod tradițional partenere ale Uniunii Europene și [...] promovarea [...] valorilor care stau la baza Uniunii Europene."

Dispozițiile trebuie, de asemenea, să descrie modul în care delegațiile Parlamentului ar trebui să colaboreze cu comisiile parlamentare și modul în care activitățile lor ar trebui să respecte pozițiile și normele Parlamentului.

Pentru a reduce costurile, numărul de deputați care se pot deplasa în afara UE este, de asemenea, supus unui control strict, toate călătoriile făcând obiectul unei autorizări prealabile.

Delegațiile PE, actori cu impact global © European Parliament

Prezentare și competențe

Delegațiilemențin și dezvoltă contactele Parlamentului European la nivel internațional șicontribuie la consolidarea rolului și vizibilității Uniunii Europene în lume.

Astfel, pe de oparte, activitățile delegațiilor vizează menținerea și intensificareacontactelor cu parlamentele statelor care sunt în mod tradițional partenere aleUniunii Europene și, pe de altă parte, contribuie la promovarea în țările terțea valorilor care stau la baza Uniunii Europene, și anume principiilelibertății, democrației și respectării drepturilor omului și a libertățilorfundamentale, precum și principiul statului de drept (articolul 6 din Tratatulprivind Uniunea Europeană).

Contactele ParlamentuluiEuropean la nivel internațional sunt guvernate de principiile dreptuluiinternațional public.

ContacteleParlamentului la nivel internațional vizează stimularea dimensiuniiparlamentare a relațiilor internaționale, în măsura în care acest lucru esteposibil și adecvat.

(Articolul 3, principiilecare reglementează activităţile delegaţiei, adoptate de Conferinţapreşedinţilor la 29 octombrie 2015)

Tipuri de delegații

Toate delegațiile Parlamentului European intră în contact cu deputați din alte țări, regiuni și organizații. Însă modalitățile și locul reuniunilor depind de tipul de delegație.

Adunări parlamentare

Un grup de delegații participă la „adunări parlamentare", reuniuni oficiale, periodice, care reunesc reprezentanți aleși din mai multe parlamente. Delegația Parlamentului European este doar una dintre delegațiile participante la aceste adunări.

În cele mai multe cazuri, delegația Parlamentului European este cea mai numeroasă delegație la reuniune, numărul său de deputați (deputați în Parlamentul European) reprezentând aproximativ jumătate din numărul total de delegați. În câteva cazuri, reprezentanții Parlamentului European constituie o minoritate din numărul total de delegați.

În prezent, cinci din cele 44 de delegații ale Parlamentului European participă la adunările parlamentare. Printre exemple se numără Delegația la Adunarea Parlamentară NATO (DNAT) și Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT).

Comisiile interparlamentare

Delegațiile Parlamentului European la „comisiile" interparlamentare se întâlnesc cu omologii lor în reuniuni oficiale periodice. Majoritatea acestor comisii interparlamentare sunt bilaterale: acestea implică Parlamentul European și o altă delegație, de regulă dintr-o singură țară.

Comisiile interparlamentare pot fi numite „Comisii parlamentare de asociere", „Comisii parlamentare de cooperare", „Comisii parlamentare mixte" sau „Comisii parlamentare de stabilizare și asociere", în funcție de o serie de factori.

Toate aceste comisii au fost create prin acorduri bilaterale încheiate între UE și partenerii săi. Reuniunile se desfășoară în conformitate cu un „regulament de procedură" strict.

Parlamentul European are, în prezent, 15 delegații care participă la 23 de comisii parlamentare. Printre exemple se numără Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Mexic (D-MX) și Delegația la Comitetul parlamentar de asociere UE-Ucraina D-UA.

Alte delegații interparlamentare

Cel mai mare grup de delegații se concentrează asupra „relațiilor cu" o altă țară, sau câteodată cu un grup de țări.

Aceste delegații se întâlnesc cu omologii lor în „reuniuni interparlamentare" ordinare. Frecvența acestor reuniuni poate varia în funcție de programul și de disponibilitatea celor doi parteneri. Aceste reuniuni nu dispun de propriul regulament, ci aplică „dispozițiile" generale pentru delegații ale Parlamentului European.

Cea mai mare parte a delegațiilor Parlamentului European -- aproximativ 25 din 44 în total -- intră în această categorie a delegațiilor interparlamentare. Două exemple în acest sens sunt Delegația pentru relațiile cu Japonia (D-JP) și a Delegația pentru relațiile cu Canada (D-CA).

Conferinţa preşedinţilor de delegaţie

Conferința președinților de delegație (CDC) este organul politic în Parlamentul European care asigură coordonarea lucrărilor celor 44 de delegații permanente.

Conferința asigură că delegațiile funcționează în mod eficient și în coordonare cu alte structuri ale Parlamentului. Reuniunile sale regulate oferă un forum pentru a discuta probleme și provocări comune tuturor delegațiilor.

Componență și președinție

Membrii Conferinței sunt președinții celor 44 de delegații ale Parlamentului și ai celor trei comisii care se ocupă cu relațiile internaționale.

Unul dintre cei 44 de președinți care participă la grup este ales în funcția de președinte al Conferinței. El sau ea deține funcția pentru o perioadă de doi ani și jumătate, sau jumătate din mandatul legislativ de cinci ani al Parlamentului European.

În prezent, președinta Conferinței președinților de delegație est Inés Ayala Sender. Mandatul său va expira în 2019, la sfârșitul celei de a opta legislaturi a Parlamentului European.

Membră spaniolă a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, dna Ayala Sender este, de asemenea, președinta Delegației pentru relațiile cu țările din Maghreb și cu Uniunea Maghrebului Arab, precum și membră a Delegației la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana.

Planificarea

Reuniunile Conferinței președinților de delegație se desfășoară de obicei în zilele de marți din săptămânile de sesiune de la Strasbourg. Aceasta înseamnă că sunt 12 reuniuni pe an.

De două ori pe an, Conferința planifică calendarul pe următoarele șase luni al reuniunilor delegațiilor. Proiectul de calendar este înaintat Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru dezvoltare. După aceea, calendarul este transferat „Conferinței președinților", organ al Parlamentului European în a cărui componență intră Președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice.

Conferința președinților are responsabilitatea de a aproba calendarul delegațiilor.

Recomandări către și de la alte organe politice

De asemenea, Conferința președinților de delegație prezintă uneori propuneri Conferinței președinților cu privire la activitatea delegațiilor.

Conferința președinților și Biroul Parlamentului European -- un alt organism politic, format din Președintele și vicepreședinții Parlamentului, pot delega anumite sarcini Conferinței președinților de delegație.

Cooperarea între delegații și între delegații și comisii

Prin adoptarea unor abordări și orientări comune pentru activitățile delegațiilor, Conferința președinților de delegație susține cele mai bune practici.

De asemenea, ea colaborează cu „Conferința președinților de comisie" -- un organ politic paralel care coordonează lucrările comisiilor.

Astfel, comisiile și delegațiile Parlamentului se coordonează în continuare între ele.

Aceasta, la rândul său, întărește controlul Parlamentului European asupra relațiilor externe ale UE.

Cadrul

Conferința președinților de delegație este descrisă în Regulamentul de procedură al Parlamentului.

În actuala versiune a Regulamentului, articolul 30 se referă la Conferință în următoarele patru clauze:

1. Conferința președinților de delegație este compusă din președinții tuturor delegațiilor interparlamentare permanente. Conferința își alege președintele.

2. În cazul în care președintele este absent, reuniunile Conferinței sunt prezidate de deputatul prezent care este decanul de vârstă.

3. Conferința președinților de delegație poate adresa recomandări Conferinței președinților în legătură cu lucrările delegațiilor.

4. Biroul și Conferința președinților pot delega anumite sarcini Conferinței președinților de delegație.