RAPORT referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

9.10.2014 - (12608/2014 – C8‑0144/2014 – 2014/2040(BUD))

Partea 1: Propunere de rezoluție
Comisia pentru bugete
Raportoare:                   Eider Gardiazabal Rubial (secțiunea III – Comisia)
                                     Monika Hohlmeier (Alte secțiuni)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (12608/2014 – C8-0144/2014 – 2014/2040(BUD))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–   având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene[1],

–   având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[2],

–   având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[3] (Regulamentul privind CFM),

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[4] (AII din 2 decembrie 2013),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2015, secțiunea III – Comisia[5],

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2015[6],

–   având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptat de Comisie la 24 iunie 2014 (COM(2014)0300),

–   având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptată de Consiliu la 2 septembrie 2014 și transmisă Parlamentului European la 12 septembrie 2014 (12608/2014 – C8-0144/2014),

–   având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2015 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, prezentată de Comisie la 15 octombrie 2014,

–   având în vedere deliberările Biroului din 15 septembrie 2014 și nota revizuită a Secretarului General din 17 septembrie 2014 referitoare la lectura PE privind proiectul său de buget pentru 2015,

–   având în vedere Rezoluția sa legislativă din 15 aprilie 2014 referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului[7],

–   având în vedere acordul de cooperare din 5 februarie 2014 dintre Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor,

–   având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0014/2014),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  reamintește că, în Rezoluția sa din 13 martie 2014, Parlamentul a subliniat necesitatea de a consolida investițiile strategice în acțiuni cu o valoare adăugată europeană pentru a contribui la relansarea economiei europene, sporind competitivitatea, generând o creștere economică și locuri de muncă sustenabile, în special în rândul tinerilor, și contribuind, totodată, la sporirea coeziunii economice și sociale;

2.  subliniază că șefii de stat și de guvern au fost de acord încă o dată în iunie 2014 cu necesitatea (reiterată la reuniunea specială a Consiliului European din august 2014) de a investi și de a pregăti economiile statelor membre pentru viitor prin abordarea nevoilor de investiții restante în domeniul transporturilor, al energiei și al infrastructurii de telecomunicații la scara Uniunii (inclusiv finalizarea pieței unice digitale până în 2015), precum și în eficiența energetică, inovare și cercetare sau competențe; reamintește rolul incontestabil al bugetului Uniunii Europene în realizarea acestor obiective politice;

3.  reamintește încă o dată că bugetul Uniunii nu ar trebui în niciun caz să fie perceput și evaluat doar ca un articol financiar anexat ca o povară la bugetele naționale, ci, dimpotrivă, trebuie să fie înțeles ca o ocazie de a pregăti inițiativele și investițiile care prezintă interes și valoare adăugată pentru Uniune în ansamblu, majoritatea dintre ele fiind adoptate de Parlament și Consiliu în cadrul procedurii de codecizie;

4.  reiterează natura complementară a bugetului Uniunii față de bugetele naționale și elanul pe care acesta îl generează pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă; subliniază că, având în vedere natura sa și valoarea sa limitată, bugetul Uniunii nu ar trebui limitat și restrâns prin reduceri arbitrare, ci, dimpotrivă, anumite domenii specifice trebuie consolidate;

5.  constată că proiectul de buget 2015 (PB) propus de Comisie (inclusiv instrumentele speciale), se ridică la 145 599,3 milioane EUR în credite de angajament (CA) și la 142 137,3 milioane EUR în credite de plată (CP); subliniază că volumul total al creditelor de plată în PB reprezintă o creștere moderată de 1,4% față de bugetul 2014 (ținând seama de BR 1 și PBR 2-4/2014) și este încă cu 2 miliarde EUR mai scăzut decât bugetul 2013 executat; ia act de faptul că Comisia a propus în proiectul său de buget să se lase o marjă totală de 1 478,9 milioane EUR în credite de angajament sub plafoane;

6.  reamintește importanța agențiilor descentralizate, care au un rol vital în implementarea politicilor și a programelor Uniunii; subliniază necesitatea de a le asigura mijloace financiare și resurse umane adecvate, astfel încât să poată îndeplini în mod corespunzător sarcinile care le-au fost atribuite de autoritatea legislativă;

Poziția Consiliului

7.  regretă că Consiliul, în urma lecturii sale, a redus creditele de angajament cu 522 de milioane EUR și creditele de plată cu 2,1 miliarde EUR, stabilind astfel bugetul Uniunii pentru 2015 la 145 077,4 milioane EUR în angajamente și 139 996,9 milioane EUR în plăți; subliniază că reducerea plăților cu 2,1 miliarde EUR ar reprezenta o reducere de -0,18% față de bugetul 2014 (inclusiv BR 1/2014 și PBR 2-4/2014); este preocupat în special de reducerile drastice ale creditelor de plată din cadrul fondurilor pentru competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă de la rubrica 1a, care reprezintă o încălcare flagrantă a angajamentului Consiliului de a depăși criza și de a revigora creșterea economică;

8.  dezaprobă poziția Consiliului cu privire la bugetul 2015, care nu ține cont de caracterul multianual al politicilor Uniunii și care, în loc să abordeze acest aspect, ar duce la agravarea în continuare a deficitelor de plată și la o încetinire suplimentară a implementării programelor Uniunii;

9.  subliniază încă o dată că abordarea Consiliului de a stabili nivelul plăților în conformitate cu rata inflației nu ține cont absolut deloc de natura și funcția caracterului multianual al politicilor Uniunii și face ca CFM să devină cu totul irelevant; observă, în acest sens, că discrepanța tot mai mare între creditele de plată și creditele de angajament exacerbează problemele privind nivelul angajamentelor restante; subliniază faptul că această abordare are un impact negativ asupra percepției Uniunii de către cetățenii săi; înainte de toate, reafirmă că, pentru a depăși criza economică, Uniunea ar trebui să își sporească investițiile;

10. regretă reducerile arbitrare propuse de Consiliu în legătură cu liniile destinate cheltuielilor administrative și de sprijin prin care se acordă finanțare punerii în aplicare a unor programe esențiale ale Uniunii, care ar putea fi în detrimentul lansării cu succes a noilor programe, întrucât lipsa de capacitate administrativă prezintă un risc major de a împiedica punerea în aplicare a politicilor Uniunii;

11. este profund îngrijorat de utilizarea de către Consiliu a unor standarde duble în ceea ce privește bugetul Uniunii, atunci când, pe de o parte, solicită o majorare a fondurilor Uniunii în domenii care pot genera creștere durabilă și, pe de altă parte, propune reduceri majore în domenii-cheie, cum ar fi cercetarea, inovarea, spațiul, infrastructurile, IMM-urile și energia;

12. salută punctul de vedere exprimat de 13 state membre care sunt convinse că nivelul creditelor de plată convenit de Consiliu ar putea să nu fie suficient și ar putea duce la o presiune importantă în ceea ce privește îndeplinirea la timp a obligațiilor juridice ale Uniunii și îndeplinirea angajamentelor deja asumate; reamintește că, în conformitate cu articolul 323 din tratat, „Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți”;

13. consideră că, din cauza incapacității sale, ani la rând, de a obține o majoritate calificată în rândurile sale pentru a asigura un nivel al plăților care să permită Uniunii să acopere nevoile de plată necontestate, Consiliul are o responsabilitate politică importantă pentru situația foarte tensionată a plăților; denunță faptul că acest lucru a dus progresiv la crearea unui deficit structural în cadrul bugetului Uniunii, care contravine dispozițiilor tratatului și pune în pericol capacitatea Comisiei de a-și îndeplini obligațiile juridice;

14. observă, în același timp, că structura actuală a bugetului Uniunii, în care creditele de plată sunt legate de contribuțiile naționale, poate împinge statele membre să adopte atitudini negative, în special într-o perioadă în care discursul se axează pe importanța unui buget național echilibrat; subliniază totuși că un astfel de nivel al plăților este rezultatul direct al unui nivel corespunzător al angajamentelor, pe care Consiliul l-a adoptat în mod oficial cu majoritatea calificată necesară în contextul procedurilor bugetare anuale;

15. regretă conflictul inerent dintre Consiliu, pe de o parte, și Parlament și Comisie, pe de altă parte; solicită modalități de a transforma această tensiune într-un schimb mai productiv de opinii; își exprimă speranța că deschiderea către noi atitudini și propuneri va conduce în cele din urmă la schimbări structurale ce vor sprijini un acord bugetar echilibrat, care să reflecte ambițiile și preocupările atât ale Parlamentului, cât și ale Consiliului;

Lectura Parlamentului

16. subliniază că, pe lângă punerea în aplicare a acordului politic la care s-a ajuns în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 în legătură cu concentrarea la începutul perioadei a creditelor pentru anumite obiective de politică, Comisia nu a propus eforturi suplimentare pentru a ține cont de priorități subliniate nu doar de Parlament, ci convenite și de șefii de stat sau de guvern în cadrul Consiliului European; decide, prin urmare, să consolideze resursele financiare pentru obiectivele politice și prioritățile strategice ale Uniunii într-o serie de domenii;

17. decide să majoreze mai ales programele care se află în centrul Strategiei Europa 2020, deoarece acestea vizează să stimuleze creșterea economică, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, și anume Orizont 2020, COSME, Erasmus+, agenda digitală, Progress și agenda socială (inclusiv EURES și Instrumentul de microfinanțare), deoarece programele respective exemplifică modul în care Uniunea contribuie la o economie inovatoare și prosperă pe întreg continentul; în plus consolidează programele care au un rol esențial în punerea în aplicare a agendei politicii externe a Uniunii, cum ar fi politica de vecinătate, ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar; insistă asupra necesității de a majora, de asemenea, fondurile alocate unor programe și politici importante de combatere a inegalităților precum FEAD, Europa pentru cetățeni și promovarea egalității de gen;

18. stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plăți pentru 2015 la 146 348,9 milioane EUR și, respectiv, 146 416,5 milioane EUR;

Abordarea crizei recurente a plăților

19. sprijină propunerea Comisiei de a utiliza pe deplin resursele disponibile sub plafonul de plăți pentru 2015 nelăsând, în consecință, nicio marjă sub plafonul de plăți pentru 2015; respinge toate reducerile creditelor de plată operate de Consiliu, pe baza modelelor actuale și preconizate de execuție;

20. subliniază totuși că, chiar și utilizarea completă a resurselor disponibile sub plafonul de plăți pentru 2015 nu este suficientă pentru a aborda în mod adecvat problemele constante legate de plăți ale Uniunii care au apărut începând cu bugetul Uniunii pentru 2010; constată, în special, volumul uriaș al restanțelor de plăți din ultimii ani, care au ajuns la nivelul fără precedent de 23,4 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013 numai în cadrul politicii de coeziune și își exprimă temerea că s-ar putea înregistra un volum similar la sfârșitul lui 2014; subliniază, prin urmare, că problema recurentă a insuficienței creditelor de plată trebuie să fie rezolvată în mod eficace fără întârziere; prin urmare, decide să majoreze cu 4 miliarde EUR nivelul plăților propus de Comisie la o serie de linii bugetare, inclusiv la liniile principale dedicate onorării obligațiilor aferente CFM 2007-2013 ce privesc fondurile structurale și programele de cercetare ale Uniunii, unde situația plăților este cea mai gravă;

21. invită, în consecință, Comisia să fie pregătită să prezinte propuneri relevante pentru mobilizarea mecanismelor de flexibilitate incluse în Regulamentul privind CFM; reiterează intenția sa de a nu accepta orice interpretare restrânsă a dispozițiilor privind flexibilitatea și instrumentele speciale incluse în Regulamentul privind CFM și AII din 2 decembrie 2013, care au fost negociate cu succes de către Parlament;

22. insistă încă o dată asupra faptului că toate creditele de plată mobilizate prin utilizarea instrumentelor speciale trebuie să fie înscrise în buget peste plafonul de plăți prevăzut în CFM;

23. reamintește exemplul frapant al insuficienței dramatice a creditelor de plată pentru ajutorul umanitar, înregistrată la sfârșitul anului 2013 și în primul trimestru din 2014, care a putut fi rezolvată grație unor soluții pe termen scurt și temporare sub formă de transferuri în cadrul bugetului adoptat; este extrem de îngrijorat că o astfel de situație este probabil să apară și în alte domenii de politică, cum ar fi cercetarea/dezvoltarea și inovarea;

24. subliniază faptul că, pentru a identifica în mod clar nevoile pentru 2015 care rezultă din exercițiile anterioare, negocierile privind nevoile de plată suplimentare pentru 2014 ar trebui să fie finalizate înaintea concilierii privind bugetul 2015; reamintește că PBR 2, 3 și 4/2014 ar trebui considerate ca un pachet și că Consiliul nu se poate aștepta să beneficieze de venituri neașteptate care rezultă din includerea în buget a excedentului și a amenzilor fără a răspunde nevoilor de plată suplimentare prezentate în PBR 3/2014; reamintește că PBR 2, 3 și 4/2014, luate împreună și fără amendamente, au un impact bugetar total de doar 106 milioane EUR asupra contribuțiilor din VNB suplimentare care trebuie puse la dispoziție de statele membre pentru a garanta credite de plată suficiente în 2014 cu scopul de a acoperi obligațiile juridice actuale ale Uniunii;

25. subliniază că nivelul creditelor, în special al creditelor de plată, votat de Parlament în urma lecturii sale se bazează pe ipoteza că toate PBR pendinte pentru 2014 sunt adoptate în întregime;

26. subliniază faptul că, pentru a asigura resursele adecvate pentru planurile de investiții la nivelul întregii Uniuni (menționate în cadrul Consiliului European din iunie 2014 și subliniate ca o prioritate politică majoră a Președintelui ales Juncker în orientările sale politice[8]), pentru continuarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special introducerea Garanției europene pentru tineret în bugetul pentru 2016, și pentru a aborda problema persistentă a creditelor de plată, revizuirea post-electorală a CFM 2014-2020, prevăzută la articolul 2 din Regulamentul privind CFM, ar trebui să fie lansată cât mai curând posibil de noua Comisie;

Rubrica 1a

27. observă că la rubrica 1a se înregistrează cea mai mare parte a reducerilor operate de Consiliu atât în ceea ce privește creditele de angajament (-323,5 milioane EUR față de PB), cât și în ceea ce privește creditele de plată (-1 335 de milioane EUR), în ciuda faptului că Consiliul European din iunie 2014 a plasat din nou creșterea, competitivitatea și crearea de locuri de muncă în fruntea agendei sale politice; subliniază că unele dintre aceste reduceri contravin acordului privind CFM 2014-2020, deoarece reduc semnificativ bugetul programului Orizont 2020 (cu 190 de milioane EUR în credite de angajament față de PB), căruia i s-a alocat anticipat în 2014 suma semnificativă de 200 de milioane EUR, precum și fondurile destinate programului ITER (‑11,2 milioane EUR), care ar trebui, în schimb, să fie alocate anticipat în 2015 pentru a compensa amânarea din 2014;

28. consideră că, pentru a spori securitatea energetică, promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice este, de asemenea, esențială în contextul dependenței energetice de Rusia, în special pentru statele membre care depind în cea mai mare măsură de gazul din Rusia; solicită ca obiectivele privind cheltuielile ale fondurilor pentru energie din cadrul programului Orizont 2020 să fie aliniate cu angajamentele asumate în timpul procesului legislativ;

29. contestă reducerile aplicate de Consiliu programului „Mecanismul pentru interconectarea Europei” (-34,4 milioane EUR), care se adaugă la amânarea alocărilor pentru acest program pentru 2015, deja luată în considerare în PB în urma acordului privind CFM; își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile unei lansări ineficiente a acestui program strategic, de importanță majoră pentru viitoarele investiții în infrastructura de telecomunicații, de transport și cea energetică care pot stimula suplimentar crearea de locuri de muncă în Europa;

30. decide, prin urmare, ca regulă generală să reinstituie nivelul din PB pe 2015 pentru toate reducerile efectuate de Consiliu, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și în ceea ce privește plățile; de asemenea, majorează o serie de linii bugetare în cadrul programelor care corespund priorităților Parlamentului de la rubrica 1a (Orizont 2020, COSME, Erasmus+, agenda digitală, agenda socială) până la epuizarea marjei (majorare totală peste nivelul din PB de aproximativ 200 de milioane EUR);

31. consideră, în plus, necesar să se majoreze peste nivelul din PB creditele destinate liniilor aferente MIE-Energie cu o sumă totală de 34 de milioane EUR pentru a atenua parțial efectele amânării alocărilor pentru acest program pentru al doilea an consecutiv ca urmare a acordului privind CFM; consideră, de asemenea, prioritar să se consolideze investițiile în agenda digitală și în rețelele de bandă largă și, prin urmare, majorează creditele alocate MIE-Rețele de telecomunicații cu 12 milioane EUR peste nivelul din PB;

32. consideră că creșterea sprijinului financiar acordat IMM-urilor este esențială pentru a permite economiei Uniunii să cunoască din nou creșterea economică și să iasă din criză, contribuind astfel la combaterea șomajului; consideră că rolul inovării de către IMM-uri pentru competitivitatea Uniunii este evidențiat adesea, dar măsurile de sprijin în acest sens sunt finanțate insuficient; decide, prin urmare, să majoreze peste nivelul din PB cu 26,5 milioane EUR creditele de angajament în favoarea IMM-urilor și a spiritului antreprenorial; solicită Comisiei să asigure o abordare ascendentă autentică a punerii sale în aplicare; de asemenea, invită Comisia să aloce suficiente resurse pentru punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în cadrul planului său de acțiune ecologic pentru IMM-uri;

33. majorează peste PB nivelul creditelor de angajament alocate celor trei agenții de supraveghere (ABE, EIOPA și ESMA) cu o sumă totală de 6,1 milioane EUR;

34. își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de cazuri în care s-au manifestat efectele insuficienței creditelor de plată de la rubrica 1a, în special în cadrul programului Orizont 2020, în cazul căruia prefinanțarea este redusă și un număr considerabil de proiecte sunt blocate, iar o întrerupere a plăților în cadrul programului Erasmus + pare iminentă; este îngrijorat de numeroasele programe care au epuizat aproape toate fondurile disponibile pentru 2014 cu luni înainte de termenul-limită pentru transmiterea facturilor;

35. salută primele măsuri adoptate în procesul de reformă a EFRAG, însă subliniază necesitatea de a pune în aplicare pe deplin recomandările cuprinse în raportul Maystadt, printre care se numără limitarea activității EFRAG la elaborarea de standarde IFRS și încetarea treptată a activității sale în domeniul fiscal și cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

36. subliniază rolul inovării IMM-urilor în impulsionarea redresării economice a Uniunii; se așteaptă ca Comisia să își onoreze angajamentele juridice și bugetare în ceea ce privește instrumentul destinat IMM-urilor din cadrul programului Orizont 2020 și solicită Consiliului să permită acest lucru prevăzând un buget corespunzător; solicită Comisiei să instituie începând din 2016 o linie bugetară unică pentru instrumentul destinat IMM-urilor, pentru a permite o supraveghere și un control bugetar mai clar, și să asigure o veritabilă abordare ascendentă a punerii sale în aplicare;

37. salută pachetul privind economia circulară publicat de Comisie la 2 iulie 2014[9]; solicită alocarea unor resurse adecvate pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul acestui pachet;

Rubrica 1b

38. este profund îngrijorat de faptul că Consiliul, deși menține nivelul creditelor de angajament la nivelul din PB (49 227 de milioane EUR), a redus nivelul creditelor de plată cu 220 de milioane EUR, stabilind nivelul plăților la 51 382 de milioane EUR;

39. subliniază că la rubrica 1b se înregistrează cea mai mare parte a actualelor angajamente restante, ceea ce împiedică rambursarea resurselor deja consumate de către statele membre și regiunile beneficiare; subliniază că această practică a avut consecințe grave pentru statele membre și regiunile cele mai afectate de criză; regretă că Consiliul pare să ignore complet această problemă; subliniază faptul că, într-o perioadă în care majoritatea statelor membre se confruntă cu greutăți în a identifica sursele de finanțare pentru proiecte care pot contribui la crearea de locuri de muncă, politica regională a Uniunii este un instrument esențial pentru depășirea unor astfel de deficite;

40. decide să reinstituie nivelul din PB al creditelor de plată aferente liniilor bugetare dedicate programelor noi, reduse de Consiliu, și să majoreze nivelul din PB al creditelor de plată pentru o serie de linii bugetare, în special în ceea ce privește finalizarea programelor CFM 2007-2013;

41. decide să majoreze peste PB cu o sumă de 20,2 milioane EUR nivelul creditelor pentru Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și PP/AP; intenționează să modifice propunerea Comisiei de mobilizare a instrumentului de flexibilitate pentru a completa finanțarea programelor cipriote legate de fondurile structurale de la rubrica 1b până la suma totală de 100 de milioane EUR, după încheierea negocierilor cu Consiliul;

42. își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de Uniune, în special în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, nu ar trebui folosită pentru a finanța strategiile naționale, ci ar trebui valorificată pentru a oferi asistență suplimentară tinerilor, completând programele naționale și sporind eficacitatea acestora;

43. invită Comisia și statele membre să utilizeze integral fondurile destinate sprijinirii șomerilor tineri; reamintește acordul politic legat de cadrul financiar multianual 2014-2020 cu privire la concentrarea la începutul perioadei a fondurilor din cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și a sumelor corespunzătoare programate în cadrul Fondului social european pentru a oferi sprijinul necesar în primii ani ai perioadei de programare; salută faptul că Comisia și Consiliul respectă cifrele propuse în cadrul acordului; își exprimă preocuparea cu privire la capacitatea de absorbție a unor state membre în ceea ce privește Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; reamintește că, în conformitate cu Regulamentul privind CFM, marjele păstrate disponibile sub plafoanele CFM pentru credite de angajament pe perioada 2014 - 2017 constituie o marjă CFM globală pentru angajamente, care se disponibilizează peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016 - 2020 pentru obiective de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor;

Rubrica 2

44. salută majorarea propusă de Comisie în ceea ce privește creditele de angajament destinate noului program LIFE pentru mediu și politici climatice și se așteaptă ca acest program să fie complet operațional în 2015, incluzând un prim set de instrumente financiare; regretă, cu toate acestea, că programele mai mici, cum ar fi programul LIFE, precum și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) suportă cele mai semnificative reduceri operate de Consiliu la această rubrică, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile, afectând astfel realizarea obiectivelor convenite; regretă, de asemenea, reducerile nejustificate aplicate de Consiliu programelor de distribuire a fructelor și laptelui în școli; reinstituie, prin urmare, nivelul din PB al tuturor liniilor bugetare în legătură cu care Consiliul a propus reduceri;

45. este de acord cu faptul că este nevoie de sprijin suplimentar pentru a atenua impactul interdicției impuse de Rusia asupra importului anumitor produse agricole și pescărești din Uniune; salută măsurile de sprijin de urgență luate de Comisia Europeană ca prim răspuns la această criză; majorează, prin urmare, cofinanțarea din partea Uniunii pentru măsuri de promovare în cadrul politicii agricole comune cu 30 de milioane EUR pentru a ajuta producătorii să găsească alte oportunități de vânzare, oferind totodată prin intermediul FEPAM un ajutor suplimentar pentru pescari în valoare de 5 milioane EUR; decide, de asemenea, să majoreze suma disponibilă pentru programul de încurajare a consumului de fructe în școli cu 7 milioane EUR, iar cea pentru programul de distribuire a laptelui în școli cu 4 milioane EUR peste nivelul din proiectul de buget prezentat de Comisie;

46. observă că, luând în calcul toate modificările de la această rubrică, inclusiv fondurile în valoare de 2,9 milioane EUR pentru proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, suma totală alocată rubricii 2 este de 59,3 miliarde EUR, lăsând o marjă de 293,4 milioane EUR sub plafon;

Rubrica 3

47. subliniază că, deși reprezintă doar 1,5% din bugetul Uniunii și, prin urmare, este rubrica din CFM cu cel mai redus nivel de credite alocate, rubrica 3 cuprinde aspecte foarte importante pentru cetățenii europeni și pentru guvernele naționale, cum ar fi politicile în materie de azil și migrație, precum și securitatea internă; invită, prin urmare, Comisia și Consiliul să continue să crească eforturile financiare și politice de la această rubrică în următorii ani;

48. regretă că PB reduce creditele de angajament cu 1,9%, de la 2 171,998 milioane EUR la 2 130,721 milioane EUR, comparativ cu bugetul 2014, lăsând o marjă de aproximativ 115 milioane EUR; deplânge faptul că Consiliul a redus creditele de angajament cu încă 30,2 milioane EUR comparativ cu PB și creditele de plată cu încă 28,5 milioane EUR față de PB (-1,42% în credite de angajament și -1,51% în credite de plată); constată, prin urmare, că rubrica 3 este una dintre cele mai afectate de reducerile impuse de Consiliu;

49. consideră că reducerile suplimentare propuse de Consiliu vor periclita buna desfășurare a programelor și acțiunilor de la rubrica 3; subliniază că este important să se mențină nivelul din PB al liniilor bugetare „Asigurarea protecției drepturilor cetățenilor și consolidarea capacităților acestora” și „Promovarea nediscriminării și egalității”, prin care se pune în aplicare programul Drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020; adoptă, prin urmare, abordarea generală de a reinstitui nivelul din PB al tuturor liniilor bugetare de la această rubrică; decide, în plus, să majoreze creditele alocate pentru o serie de linii bugetare peste nivelul din PB, în special în cadrul programelor Europa Creativă, Europa pentru cetățeni și Acțiuni multimedia, precum și în cadrul sistemului european comun de azil (cu o sumă totală de 53,2 milioane EUR în credite de angajament peste nivelul din PB, incluzând agențiile, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare);

50. reamintește Declarația comună a celor trei instituții potrivit căreia procedurile bugetare anuale aferente CFM 2014-2020 vor integra, după caz, elemente referitoare la egalitatea de gen; subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare în acest sens și a adoptării unei abordări comune de către cele trei instituții în vederea asigurării unei integrări efective a perspectivei de gen în cadrul procedurilor bugetare anuale; își reiterează apelul ca analiza de gen să fie parte integrantă a procedurilor bugetare ale Uniunii și să implice în mod activ toate părțile implicate de la toate nivelurile procesului în vederea realizării de progrese în ceea ce privește angajamentul Uniunii față de egalitatea de gen;

51. reamintește că repartizarea corectă și transparentă a finanțării pentru diferitele obiective ale Fondului pentru azil, migrație și integrare a fost una dintre prioritățile Parlamentului în cadrul negocierilor pentru înființarea acestui fond; solicită, în consecință, Comisiei să majoreze numărul liniilor bugetare destinate Fondului pentru azil, migrație și integrare pentru a face mai ușor de înțeles și mai transparent modul în care vor fi executate resursele financiare alocate diferitelor obiective și, prin urmare, liniilor bugetare respective;

52. este de acord cu faptul că este nevoie de sprijin suplimentar pentru inițiativele cetățenești europene; decide, prin urmare, crearea unei noi linii la rubrica 3: „Punerea în aplicare a inițiativelor cetățenești europene și a altor instrumente de democrație participativă”, dotată cu 1 milion EUR în credite de angajament;

53. subliniază că este necesar și important să se facă evaluări regulate privind modul în care sunt executate toate fondurile și programele și modul în care sunt utilizate resursele lor, pentru a detecta posibilele deficiențe cât mai devreme și pentru a le măsura eficacitatea;

Rubrica 4

54. regretă reducerile propuse de Consiliu la rubrica 4 (-0,83% în credite de angajament și ‑5,24% în credite de plată), care este rubrica cel mai grav afectată de reducerile propuse de Consiliu cu privire la creditele de plată; reiterează faptul că, deși i se alocă mai puțin de 6% din bugetul total al Uniunii, rubrica 4 reprezintă proiecția angajamentului Uniunii în străinătate și ar trebui, așadar, să asigure resurse suficiente pentru a permite Uniunii să își îndeplinească rolul de actor mondial;

55. condamnă cu fermitate reducerea operată de Consiliu în cazul creditelor de angajament pentru ajutorul umanitar, care nu poate soluționa problema reportării a numeroase facturi neplătite din anii precedenți și pune în pericol buna implementare a acestei politici, amenințând viețile beneficiarilor săi; subliniază că nivelul creditelor de plată pentru rezerva pentru ajutoare de urgență ar trebui să corespundă nivelului creditelor de angajament și că acestea trebuie să fie înscrise în buget peste plafonul de plăți prevăzut în CFM; subliniază că diferența dintre nivelul creditelor de angajament și cel al creditelor de plată destinate ajutorului umanitar ar trebui să fie redusă pentru a ține seama de ciclurile scurte de cheltuieli în acest domeniu și pentru a pune capăt obiceiului de a reporta numeroase facturi neplătite din anii precedenți; respinge ferm impactul negativ pe care reducerile creditelor de plată, inclusiv plățile amânate și operațiunile întârziate, o consecință a bugetului inadecvat, le au asupra ajutorului umanitar, acestea fiind deosebit de nefaste acum când atâtea persoane sunt afectate de creșterea instabilității în zona periferică; consideră că aceste evenimente reprezintă un semnal de alarmă trist, dar puternic pentru a întocmi un buget mai realist;

56. reamintește angajamentul asumat la nivel internațional de către Uniune și statele sale membre de a majora asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7% din VNB și de a îndeplini Obiectivele de dezvoltare ale mileniului până în 2015 și, prin urmare, solicită să se majoreze creditele destinate domeniilor tematice vizate de Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, pentru a face posibile progresele în direcția îndeplinirii angajamentelor de dezvoltare globală post-2015;

57. subliniază sprijinul său pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu și hotărârea sa de a asigura un nivel suficient de finanțare pentru UNRWA și Autoritatea Palestiniană prin creșterea nivelului creditelor de angajament cu 35,5 milioane EUR peste PB; este extrem de surprins de faptul că Consiliul a redus din nou creditele de plată prevăzute în PB pentru UNRWA și Autoritatea Palestiniană cu 2,4 milioane EUR fără a prezenta o justificare clară și consideră că această linie era subfinanțată deja în PB;

58. subliniază necesitatea de a asigura sprijin pentru țările din vecinătatea estică și sudică a Uniunii care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește tranziția către democrație și consolidarea acesteia, dezvoltarea economică și socială, imigrația și stabilitatea ; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde situației din Ucraina; solicită, prin urmare, ca o sumă suplimentară de 203,3 milioane EUR peste nivelul din PB să fie alocată Instrumentului european de vecinătate pentru a permite Uniunii să își îndeplinească responsabilitatea față de vecinătatea sa estică și sudică;

59. consideră inacceptabile reducerile impuse de Consiliu în ceea ce privește liniile bugetare prioritare pentru Parlament și propune să se reinstituie PB în privința liniilor bugetare reduse de Consiliu și chiar să se atribuie credite de angajament care depășesc nivelul prevăzut în PB pentru anumite linii bugetare cu o importanță strategică în domeniul relațiilor externe ale Uniunii, suma totală destinată acestor credite fiind de 400,55 milioane EUR (ajutorul umanitar, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Instrumentul de asistență pentru preaderare, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, precum și Instrumentul de stabilitate și PP/AP); observă că aceste majorări epuizează marja de la rubrica 4, precum și suma suplimentară de 66 de milioane EUR rezultată în urma reducerii creditelor la liniile transferate către bugetul SEAE;

60. consideră că este necesară o majorare a creditelor de la linia dedicată comunității cipriote turce pentru a asigura continuarea sprijinului financiar din partea Uniunii pentru activitatea Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a Comisiei tehnice pentru patrimoniul cultural;

61. aprobă transferarea liniilor bugetare dedicate RSUE în bugetul SEAE, în scopul de a sprijini o mai bună integrare a acestora în SEAE, în conformitate cu propunerea făcută de ÎR/VP în evaluarea SEAE, cu recomandările Parlamentului din 13 iunie 2013 și cu Raportul special 11/2014 al Curții de Conturi; se așteaptă ca transferul să se finalizeze până la 1 ianuarie 2016;

Rubrica 5

62. reamintește că PB reflectă cea mai recentă reformă a Statutului funcționarilor, inclusiv modificările legate de calculul ajustărilor salariilor și pensiilor și continuarea reducerii personalului;

63. constată cu regret că, în pofida acestui fapt, Consiliul a redus creditele de la rubrica 5 cu 27,6 milioane EUR, din care 16,7 milioane EUR sunt fonduri aferente bugetului administrativ al Comisiei pentru cheltuieli legate de funcționari și agenții temporari, ca urmare a creșterii reducerii forfetare standard;

64. dat fiind faptul că Comisia reduce numărul total al resurselor sale umane pentru al treilea an consecutiv și că previziunile sale privind posturile vacante ar trebui să fie considerate drept fiabile și ar trebui să se bazeze pe așteptări instituționale reale, consideră că respectiva creștere a reducerii forfetare standard (până la 4,5% pentru serviciile centrale ale Comisiei și 6% pentru delegații) este arbitrară;

65. observă, de asemenea, declarația Consiliului anexată la poziția sa, în ceea ce privește „importanța monitorizării îndeaproape a creditelor pentru toate categoriile de personal extern, în contextul consolidării suplimentare a capacităților prin creșterea timpului de lucru”, precum și reducerea paralelă cu 20,8 milioane EUR a cheltuielilor de sprijin din diverse domenii de politică; pe lângă faptul că acest tip de reduceri reprezintă o amenințare, așa cum s-a menționat deja, consideră că reducerile respective sunt insuficient justificate; reamintește că, în conformitate cu AII din 2 decembrie 2013, această presupusă capacitate suplimentară urma să fie deja neutralizată prin reducerea cu 5% a personalului pe parcursul a cinci ani; observă, în acest sens, că Comisia își respectă deja angajamentele mai mult decât suficient, deoarece reduce personalul din toate categoriile, indiferent dacă este finanțat de la rubrica 5 sau de la alte rubrici;

66. reinstituie, prin urmare, nivelul din PB al tuturor liniilor aferente cheltuielilor administrative și de sprijin și al tuturor liniilor bugetare de la rubrica 5 reduse de către Consiliu;

67. decide să înscrie în rezervă o parte din credite până când Comisia va modifica normele privind grupurile de experți și va asigura punerea în aplicare deplină a acestora în toate direcțiile generale;

Agențiile

68. sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; remarcă faptul că Comisia a redus deja în mod considerabil cea mai mare parte dintre creditele solicitate inițial de către agenții;

69. consideră, prin urmare, că orice reduceri suplimentare propuse de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să își îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite de către autoritatea legislativă;

70. nu poate accepta însă abordarea Comisiei în legătură cu personalul, potrivit căreia, pe lângă reducerea posturilor din organigramele agențiilor cu 1% pe baza acordului politic privind CFM, care se aplică în cazul tuturor instituțiilor și organelor, agențiile vor trebui să contribuie cu încă 1% din personal la o „rezervă de redistribuire a personalului”;

71. subliniază faptul că reducerea convenită a efectivului de personal se bazează pe personalul și sarcinile existente la data de referință de 31 decembrie 2012 și că orice noi sarcini ale agențiilor operaționale sau înființarea unor noi agenții trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare;

72. subliniază că obiectivul convenit de reducere a personalului cu 5% trebuie îndeplinit până la sfârșitul anului 2017 și că agențiile ar trebui să dispună de o anumită flexibilitate în ceea ce privește anii exacți în care să aplice aceste reduceri, pentru a le permite să utilizeze fluctuația naturală a personalului cu scopul de a reduce la minimum costurile pentru sistemul Uniunii de asigurare de șomaj și alte costuri legate de rezilierea anticipată a contractelor de muncă;

73. modifică, prin urmare, o serie de organigrame ale agențiilor astfel încât acestea să implementeze reducerea cu 1% asupra căreia s-a convenit, să trateze în mod diferit posturile finanțate din taxe sau să alinieze numărul angajaților la sarcinile suplimentare;

74. decide să majoreze creditele bugetare alocate în exercițiul 2015 pentru cele trei agenții cu funcții de supraveghere financiară; consideră că respectivele credite ar trebui să reflecte necesitatea de a îndeplini sarcinile impuse, fiind adoptate tot mai multe regulamente, decizii și directive pentru depășirea actualei crize financiare și economice, care este puternic legată de stabilitatea sectorului financiar;

75. decide, de asemenea, să majoreze creditele destinate Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă și Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, precum și unui număr de agenții de la rubrica 3, având în vedere sarcinile suplimentare care au fost încredințate acestora (Frontex, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Agenția europeană și Biroul European de Sprijin pentru Azil);

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

76. decide să adopte un pachet de compromis conținând un număr limitat de PP și AP, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzându-le pe cele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de marjele reduse disponibile;

Alte secțiuni

77. reamintește că cheltuielile administrative ale tuturor instituții, pensiile și școlile europene intră sub incidența rubricii 5 din CFM; constată că volumul total al cheltuielilor de la rubrica respectivă din 2015, astfel cum a fost propus în PB, este estimat la 8 612,2 milioane EUR (+2,5% față de bugetul 2014), ceea ce lasă o marjă de 463,8 milioane EUR sub plafon, în timp ce volumul total al cheltuielilor administrative din 2015 ale tuturor instituțiilor considerate împreună este estimat la 6 893,1 milioane EUR (+1,6% față de bugetul 2014), permițând astfel o submarjă de 457,9 milioane EUR;

78. ia act de poziția Consiliului privind PB, care a scăzut la nivel orizontal, fără nicio diferențiere, nivelul aferent exercițiului 2015 al cheltuielilor administrative ale instituțiilor până la 6 865,6 milioane EUR (sau cu -27,5 milioane EUR, respectiv -0,4%), crescând în mod artificial submarja până la 485,4 milioane EUR;

79. este surprins să constate că, din nou în acest an, Consiliul propune reduceri liniare ale cheltuielilor administrative ale instituțiilor; reiterează că bugetul fiecărei instituții a Uniunii, datorită misiunii și situației sale specifice, ar trebui tratat individual, fără a aplica soluții generalizatoare, ținând seama de etapa specifică de dezvoltare, de sarcinile operaționale, de obiectivele în domeniul gestiunii, de necesitățile în materie de resurse umane și de politicile în domeniul imobiliar ale fiecărei instituții; își exprimă dezacordul puternic față de abordarea Consiliului care crește la nivel orizontal rata de neocupare a posturilor cu un punct procentual, crescând marja în mod artificial; subliniază că această majorare, pe lângă posturile deja eliminate prin reducerea personalului cu 1%, ar obliga anumite instituții, deja afectate de reducerea de personal menționată anterior, să înghețe recrutarea pentru posturile vacante, împiedicând astfel funcționarea acestora;

80. constată că PB include ajustările cu 0,8% ale remunerațiilor și pensiilor din 2011 și 2012 pentru toate instituțiile și organismele, precum și înghețarea din 2013 și 2014; salută faptul că majoritatea instituțiilor le-au ajustat deja în estimările lor;

81. subliniază că cele trei instituții, Comisia, Consiliul și Parlamentul, ar trebui, din respect reciproc, să accepte estimările bugetare ale celor două componente ale autorității bugetare fără a le mai modifica;

82. susține în continuare că Parlamentul și Consiliul, deși sprijină toate modalitățile posibile de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței bazate pe o reevaluare constantă a sarcinilor curente și noi, ar trebui să stabilească un nivel suficient al creditelor pentru a asigura o bună funcționare a instituțiilor, respectarea obligațiilor juridice interne și externe și furnizarea unui serviciu public cu un grad înalt de profesionalism în beneficiul cetățenilor Uniunii; reamintește că noile sarcini care decurg din Tratatul de la Lisabona au trebuit să fie puse în aplicare fără resurse suplimentare;

83. felicită toate celelalte instituții pentru reducerile cheltuielilor și plusurile de eficiență pe care le-au integrat deja în proiectele lor de buget; subliniază faptul că o utilizare corectă, eficientă, transparentă și responsabilă a resurselor Uniunii este unul dintre mijloacele esențiale de consolidare a încrederii cetățenilor Uniunii; salută eforturile depuse de instituții pentru a promova în continuare transparența, eficiența administrativă, buna gestiune financiară și stabilirea priorităților; consideră că în continuare ar trebui aplicate cerințe stricte de transparență în mod egal în toate instituțiile Uniunii;

84. reinstituie ratele de reducere, modificate orizontal de Consiliu, la nivelul solicitat inițial de Curtea de Justiție, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European și Serviciul European de Acțiune Externă și reinstituie nivelul din PB al liniilor bugetare respective;

Secțiunea I – Parlamentul European

85. reamintește că estimările Parlamentului pentru 2015 au fost stabilite la 1 794 929 112 EUR, corespunzând unei rate generale de creștere de 2,24% față de 2014; subliniază totuși că 0,67% din această creștere corespunde indemnizației tranzitorii excepționale acordate deputaților la sfârșitul mandatului, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, iar 0,4% corespunde acordului privind ajustarea remunerațiilor și a pensiilor pentru perioada 2011-2012; subliniază faptul că nivelul celorlalte cheltuieli a crescut, în consecință, cu doar 1,18% față de 2014;

86. subliniază că Parlamentul și Consiliul, pentru a crea economii pe termen lung la bugetul Uniunii, trebuie să abordeze necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare;

87. salută nota revizuită a Secretarului General din 17 septembrie 2014, care propune să se transpună în buget recentele decizii și adaptări tehnice ale Biroului; subliniază că aceste modificări au un impact neutru din punct de vedere bugetar; aprobă aceste ajustări ale estimărilor sale;

88. reduce schema de personal a Parlamentului pentru a se conforma planului de reducere a personalului convenit în cadrul reformei Statutului funcționarilor;

89. subliniază faptul că activitățile grupurilor politice nu corespund activității lor administrative; constată că grupurile politice au înghețat resursele de personal începând din 2012 și că pe durata precedentelor exerciții bugetare nu s-a răspuns decât parțial necesităților lor în materie; solicită în mod insistent ca nivelul total al personalului grupurilor politice din 2015 și din anii următori să nu scadă sub nivelul actual; reamintește că o decizie similară a fost luată deja de Parlament în legislatura precedentă[10];

90. ia act de faptul că costurile-țintă ale proiectului KAD sunt estimate la 441,27 milioane EUR în prețuri curente (406,22 milioane EUR în prețuri constante) și că, pentru 2015, nevoile financiare pentru KAD ar corespunde unei sume de 128,91 milioane EUR (sau 29% din costul total); subliniază că, luând în calcul resursele bugetare puse deja la dispoziție și neutilizate încă, nevoile financiare rămase aferente exercițiului 2015 sunt estimate la 84,8 milioane EUR; consideră că această sumă poate fi redusă considerabil prin intermediul unui transfer la încheierea exercițiului 2014 și că partea rămasă ar trebui să fie finanțată prin împrumuturi; reamintește faptul că, datorită construirii clădirii KAD, plățile anuale totale vor fi pe viitor mult mai mici decât chiriile pentru clădiri comparabile;

91. decide să majoreze creditele pentru finanțarea fundațiilor politice europene cu 3 milioane EUR, pentru a se asigura că fundațiile politice pot, de asemenea, să își execute pe deplin activitățile în ceea ce privește întregul spectru al grupurilor politice, precum și să își intensifice activitățile de cercetare și de promovare în scopul de a comunica și de a propune idei care să permită continuarea procesului de integrare europeană; subliniază că această majorare va fi neutră din punct de vedere bugetar, deoarece va fi compensată din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute; stabilește, așadar, nivelul global al bugetului său pentru 2015 la 1 794 929 112 EUR; subliniază că aceasta reprezintă o creștere de 0% față de nivelul estimărilor sale, adoptate în sesiunea plenară din 17 aprilie 2014;

92. salută decizia Grupului de lucru comun de a recomanda deputaților să folosească zborurile la clasa economică pe distanțe scurte; solicită Secretarului General să prezinte o evaluare a rezultatului acestei recomandări până cel târziu la sfârșitul anului 2015;

93. salută rezultatele Grupului de lucru comun privind evaluarea posibilelor economii în ceea ce privește cheltuielile cu vehiculele și șoferii; se așteaptă ca aceste economii să se materializeze în următoarele bugete anuale;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

94. subliniază că, în pofida creșterii fără precedent a numărului de cauze, Comisia a decis să elimine din proiectul de buget al Curții de Justiție 12 posturi noi menite să prevină eventuale blocaje și să limiteze cât mai mult posibil riscul de nepronunțare a hotărârilor într-un termen rezonabil; subliniază că, procedând astfel, Comisia a pus în pericol productivitatea celor trei instanțe în contextul creșterii continue și fără precedent a numărului de cauze noi și, prin urmare, a creat un risc major pentru buget;

95. aprobă crearea a 12 noi posturi, astfel cum a solicitat inițial Curtea de Justiție; majorează, în consecință, liniile bugetare aferente și ajustează schema de personal a Curții de Justiție, astfel cum a fost prezentată în estimările bugetare ale acesteia;

96. reajustează rata standard de reducere la nivelul inițial de 3% pentru a asigura faptul că Curtea de Justiție poate să facă față în mod adecvat unui volum de lucru tot mai ridicat și pentru a permite utilizarea în totalitate a organigramei sale; subliniază că reducerea propusă de Consiliu este în totalitate în contradicție cu o rată de ocupare de 98% a personalului (98% - cea mai ridicată cifră posibilă dacă se ia în considerare efectul inevitabil al transferurilor de personal în cursul exercițiului) și cu o rată de execuție pentru remunerații de aproape 99% în 2013;

97. subliniază faptul că, în ciuda eforturilor ample pe care le depune, Tribunalul nu mai poate face față volumului de muncă aflat în creștere; subliniază că această tendință ascendentă este confirmată pe deplin de datele înregistrate până în prezent în 2014 și va continua, având în vedere, printre altele, modificările aduse de Tratatul de la Lisabona (care va extinde competența instanței de la 1 decembrie 2014 în spațiul de libertate, securitate și justiție), precum și aderarea Croației;

98. subliniază că, în pofida inițiativelor semnificative în vederea ameliorării productivității, numărul cauzelor pendinte continuă să crească (+25% în 2013, +6% până la sfârșitul lunii iunie 2014), iar riscul de acțiuni în despăgubiri legate de nerespectarea unui termen de soluționare rezonabil (în special în cauzele pe rolul Tribunalului, unde volumul de lucru este în prezent greu de suportat) s-a materializat, o primă plângere fiind depusă din acest motiv în iunie 2014, cu potențiale consecințe grave pentru Uniune; subliniază că nerespectarea unor termene de soluționare rezonabile de către Tribunal, mai ales în cazul dreptului concurenței, subminează în mod semnificativ funcționarea pieței interne și ar putea prezenta un risc major pentru bugetul Uniunii;

99. reamintește acordul de principiu dintre Parlament și Consiliu, conform căruia numărul judecătorilor ar trebui mărit; subliniază faptul că, în aceste condiții, este urgent să se ajungă la un acord cât mai curând posibil privind numirea unor judecători suplimentari în cadrul Curții; înscrie în rezervă 2 milioane de EUR pentru numirea a nouă noi judecători și invită Curtea să prezinte Consiliului și Parlamentului o evaluare actualizată a nevoilor financiare suplimentare pentru noii judecători și angajați; așteaptă să se ajungă la un acord în cadrul Consiliului cât mai curând posibil și ca procedura legislativă să fie finalizată până la 1 octombrie 2015; insistă ca nevoia de personal suplimentar ce decurge din numirea a nouă judecători să fie evaluată într-un mod prudent;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

100.    reajustează rata standard de reducere la nivelul inițial de 2,1% pentru a permite Curții de Conturi să răspundă nevoilor sale în ceea ce privește schema de personal;

101.    reinstituie nivelul din PB al liniilor bugetare legate de remunerația celorlalți agenți pentru a permite Curții de Conturi să își îndeplinească obligațiile juridice față de personalul său;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European și secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

Punerea în aplicare a acordului de cooperare dintre Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

102.    reamintește că, în conformitate cu acordul de cooperare din 5 februarie 2014, până la 80 de posturi vor fi transferate de la cele două comitete la Parlament și că a fost convenită o majorare a creditelor destinate intensificării activităților lor politice și necesităților suplimentare legate de externalizarea activităților de traducere;

103.    ia act de faptul că minimum 60 de posturi sunt preconizate a fi transferate la Parlament și că acest transfer va fi realizat în două faze, prima fază debutând la 1 octombrie 2014, iar a doua fază pe parcursul anului 2015; include în buget ajustările legate de transferul a 42 de posturi (30 de posturi de la CESE și 12 de la CoR), care corespund desfășurării primei faze, și plasează în rezervă jumătate din creditele corespunzătoare transferului posturilor suplimentare preconizate (minimum 6 posturi de la CESE și minimum 12 de la CoR), care vor fi deblocate în momentul adoptării deciziei finale cu privire la transferul restant; se așteaptă ca transferul final să se finalizeze până în iulie 2015;

104.    salută cooperarea constantă dintre cele două comitete în chestiuni administrative și le încurajează să consolideze în continuare această cooperare, întrucât și alte obiective și economii pot fi realizate în comun; invită CESE și CoR să analizeze modul în care reformele lor structurale și organizaționale ar putea fi realizate în mod coordonat prin aprofundarea cooperării lor bilaterale;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

105.    reajustează rata standard de reducere la nivelul inițial de 4,5% pentru a permite Comitetului Economic și Social European să facă față reducerii continue a personalului;

Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor

106.    subliniază că, în cazul Comitetului Regiunilor (CoR), bugetul 2015 va fi marcat de o creștere a activităților sale politice, deoarece noul mandat politic al CoR (al 6-lea) va începe în februarie 2015 și va fi primul an în care impactul deplin al tranșei aferente celui de-al 5-lea grup politic din cadrul CoR (Grupul ECR) va fi inclus în buget;

107.    își exprimă dezacordul puternic față de propunerea Comisiei de reducere a cheltuielilor legate de activitățile politice ale CoR și a cheltuielilor conexe sau a cheltuielilor legate de activități de informare și comunicare; majorează, având în vedere debutul noului mandat al CoR, liniile bugetare în cauză;

Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

108.    ia act de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Ombudsmanului cu 1,7%; subliniază că această reducere va reprezenta o povară majoră pentru bugetul foarte limitat al Ombudsmanului și va avea un impact major asupra punerii în aplicare a noii strategii a Ombudsmanului și a capacității instituției de a se pune în serviciul cetățenilor europeni în mod eficient și eficace; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a permite Ombudsmanului să își îndeplinească mandatul și angajamentele;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

109.    reamintește că, fără a lua în considerare obligațiile juridice inevitabile precum cheltuielile referitoare la încetarea mandatului membrilor AEPD sau ajustările salariale, principala creștere față de bugetul 2014 este legată de crearea grupului operativ al Comitetului european pentru protecția datelor (EDPB), precum și de noile activități specifice identificate pentru perioada 2014-2020;

110.    reinstituie nivelul din PB al liniilor bugetare referitoare la noul mandat al AEPD și la crearea grupului operativ al EDPB, precum și al liniilor care asigură buna funcționare a instituției, în special având în vedere noua sa strategie 2014-2020;subliniază că reducerile orizontale ale cheltuielilor pot fi extrem de dăunătoare și contraproductive, mai ales pentru o astfel de instituție de dimensiuni reduse;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

111.    reamintește Consiliului că statele membre au fost de acord cu crearea SEAE și că acesta are nevoie de resurse suficiente pentru executarea activităților sale; invită statele membre să analizeze în continuare posibilitatea unor sinergii între ambasadele naționale și SEAE în ceea ce privește utilizarea în comun a infrastructurii imobiliare, securitatea și cooperarea în chestiuni administrative;

112.    reajustează ratele standard de reducere la nivelul inițial de 5,3% pentru sediul SEAE, de 2,7% pentru delegații și de 27% pentru experții militari naționali detașați și reinstituie creditele solicitate în PB;subliniază că o astfel de creștere a ratelor respective va implica o reducere a personalului peste reducerea obligatorie cu 1% a schemei de personal și, respectiv, va îngreuna funcționarea SEAE și va împiedica dezvoltarea sa ca un nou organism cu sarcini din ce în ce mai mari;

113.    reinstituie nivelul din PB al tuturor liniilor bugetare reduse de Consiliu, în special al celor referitoare la creditele alocate pentru securitatea comunicațiilor SEAE pentru a permite Înaltului Reprezentant și cadrelor de conducere să participe eficient la negocieri extrem de sensibile;

114.    îndeamnă ca sistemele de comunicații ale SEAE să fie protejate împotriva intruziunilor și ca sistemele pentru comunicațiile dintre SEAE și statele membre, pe de o parte, și dintre sediu și delegații, pe de altă parte, să fie sigure și moderne;

115.    sprijină propunerea Înaltului Reprezentant de a include în bugetul SEAE creditele necesare pentru deschiderea unei noi delegații în zona Golfului, unde Uniunea este subreprezentată[11]; prin urmare, majorează liniile bugetare în cauză, astfel cum a solicitat SEAE în cadrul estimărilor sale;

116.    transferă din secțiunea III (Comisie) în secțiunea X (SEAE) din buget creditele aferente „costurilor administrative comune” pentru personalul Comisiei din delegații;subliniază că acest transfer este neutru din punct de vedere bugetar și nu are niciun alt impact asupra creditelor administrative ale Comisiei, nici asupra condițiilor de lucru ale personalului Comisiei din delegații și va simplifica gestionarea cheltuielilor administrative ale delegațiilor UE, așa cum au solicitat SEAE și Consiliul și s-a menționat într-un recent raport al Curții de Conturi; insistă ca transferul să fie pus în aplicare printr-o bună cooperare între SEAE și Comisie; solicită Consiliului să respecte neutralitatea bugetară a acestui acord;

o

o o

117.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

• [1]  JO L 163, 23.6.2007, p. 17.
• [2]  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
• [3]  JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
• [4]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
• [5]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0247.
• [6]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0450.
• [7]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0358.
• [8]  http://ec.europa.eu/about/juncker-commission/docs/pg_ro.pdf
• [9]  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2 iulie 2014: Spre o economie circulară: un program „deșeuri zero” pentru Europa (COM(2014)0398).
• [10]  Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (P7_TA(2013)0437).
• [11]  Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 referitoare la strategia UE privind Iranul, Texte adoptate, P7-TA(2014)0339.

ANEXĂ

DECLARAȚIE COMUNĂ

Datele procedurii bugetare și modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere în 2014

A.     În conformitate cu partea A a anexei la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date-cheie ale procedurii bugetare aferente exercițiului financiar 2015:

1.          La 10 iulie va fi convocat un trilog înainte de adoptarea poziției Consiliului;

[Comisia se va strădui să prezinte situația estimărilor pentru 2015 la începutul lunii iunie.]

2.          Consiliul va depune eforturi pentru a-și adopta poziția și pentru a o transmite Parlamentului European până în săptămâna 36 (prima săptămână a lunii septembrie), pentru a facilita un acord în timp util cu Parlamentul European;

[Comisia va adopta în mod oficial proiectul de buget la 24 iunie, iar PB 2015 va fi disponibil pe internet în toate limbile la 25 iunie.]

3.          Comisia pentru bugete a Parlamentului European va depune eforturi pentru a vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 41 (jumătatea lunii octombrie);

[Reuniunile Comisiei BUDG planificate pentru 29/9-1/10 și 6-7/10]

4.          La 15 octombrie va fi convocat un trilog, înaintea lecturii Parlamentului European;

5.          Parlamentul European va vota în cadrul ședinței plenare cu privire la propria lectură, în săptămâna 43;

[Sesiunea plenară din 20-23 octombrie]

6.          Perioada de conciliere va începe la 28 octombrie. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada disponibilă pentru conciliere va expira la 17 noiembrie 2014;

[Partea E punctul 13 din anexa la AII prevede că: „Scrisoarea prin care este convocat comitetul de conciliere este trimisă cel târziu în prima zi lucrătoare a săptămânii ce urmează după încheierea perioadei de sesiune parlamentară în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua imediat următoare.”

Este necesar să se trimită scrisoarea la 27 octombrie, respectiv în ultima zi posibilă, pentru a asigura că textul comun poate fi adoptat de ambele componente ale autorității bugetare în decurs de 14 zile de la acord, ținând seama că respectiva sesiune plenară este în săptămâna 48.]

7.          Reuniunea comitetului de conciliere din 6 noiembrie va fi găzduită de Parlamentul European, iar reuniunea din 14 noiembrie va fi găzduită de Consiliu; reuniunile comitetului de conciliere vor fi pregătite prin trilog(uri). La 11 noiembrie este programat un trilog. Pe parcursul perioadei de conciliere de 21 de zile ar putea fi convocat(e) un trilog (triloguri) suplimentar(e).

B.     Modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere figurează în partea E a anexei la Acordul interinstituțional menționat anterior.

_____________________

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (3.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Zigmantas Balčytis

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută majorarea creditelor de angajament și a creditelor de plată de la rubrica 4 comparativ cu prezentul exercițiu, aceasta fiind necesară de urgență în urma reducerilor drastice ale creditelor, însă relevă faptul că această majorare este în continuare insuficientă pentru a acoperi nevoile de finanțare ale UE;subliniază faptul că este extrem de important să se asigure o finanțare adecvată pentru activitățile UE pe plan mondial, pentru a garanta faptul că UE poate îndeplini obiectivele ambițioase stabilite în Tratatul de la Lisabona;

2.  ia act cu îngrijorare de reducerile aplicate în ceea ce privește Instrumentul european de vecinătate, care au fost precedate de reduceri la fel de drastice în exercițiul anterior;deși recunoaște că aceste reduceri sunt în conformitate cu programarea multianuală a IEV, subliniază faptul că situația actuală din vecinătatea estică și sudică a Uniunii nu permite o slăbire a angajamentelor UE și solicită cu fermitate o majorare substanțială a fondurilor alocate ambelor regiuni;

3.  remarcă, în special, faptul că finanțarea prevăzută de actualul proiect de buget pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Palestina și UNRWA este, și de această dată, insuficientă;subliniază că, ținând seama de actuala criză umanitară, creșterea numărului de refugiați, situația de pe teren și distrugerea infrastructurii de bază din Fâșia Gaza, este necesară majorarea fondurilor;

4.  pune în evidență situația problematică a creditelor de plată de la rubrica 4, care, în ciuda unei majorări substanțiale în raport cu prezentul exercițiu prevăzute de Comisie, nu sunt suficiente pentru a face față provocărilor de pe teren;ia totuși act, cu satisfacție, de decizia de a echilibra angajamentele și plățile pentru instrumentul de ajutor umanitar;

5.  ia act cu deosebită preocupare de reducerile drastice ale creditelor de plată alocate instrumentului care contribuie la stabilitate și pace, în condițiile în care acesta înregistrează deja un deficit substanțial de credite de plată, care restrânge capacitatea UE de a răspunde la crizele urgente în cursul prezentului exercițiu;constată că noile reduceri pot doar să agraveze această situație;subliniază că instrumentul care contribuie la stabilitate și pace este un instrument vital pentru susținerea activităților UE de gestionare a crizelor și de soluționare a conflictelor, cum ar fi cele întreprinse în Ucraina;

6.  subliniază că este important ca serviciul din cadrul Comisiei care se ocupă de instrumentele de politică externă să dispună de resurse adecvate pentru punerea în aplicare a instrumentului care contribuie la stabilitate și pace, a operațiunilor PESC, a instrumentului de parteneriat și a misiunilor de observare a alegerilor din cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

7.  respinge reducerile drastice propuse de Consiliu pentru rubrica 4, care nu ar face decât să exacerbeze o situație deja critică, în special în ceea ce privește plățile;se opune ferm oricărei posibile corelări între negocierile asupra bugetului 2015 și asupra proiectului de buget rectificativ nr. 3;

8.  subliniază faptul că este important să se pună la dispoziția Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) suficiente fonduri pentru a pregăti posibila deschidere a unei delegații a UE în Iran, în cazul în care se va ajunge la un acord în urma negocierilor și în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 referitoare la strategia UE privind Iranul;

9.  ia act de recentul Raport special al Curții de Conturi Europene privind înființarea SEAE, publicat la 30 iunie 2014, și de recomandarea sa de a se spori valoarea adăugată și eficiența SEAE, de exemplu prin cooperarea cu Comisia pentru a reduce impactul pe care rigiditatea reglementărilor sale financiare și în materie de personal îl are asupra eficienței delegațiilor UE, astfel încât să se aloce mai multe resurse sarcinilor sale politice;

10. reiterează importanța transferării liniei bugetare dedicate reprezentanților speciali ai UE (RSUE) în bugetul SEAE, în scopul de a sprijini o mai bună integrare a acestora în SEAE, în conformitate cu propunerea făcută de ÎR/VP în evaluarea SEAE, cu recomandarea Parlamentului din 13 iunie 2013 și cu Raportul special 11/2014 al Curții de Conturi Europene;

11. salută eforturile constante depuse de SEAE pentru a-și actualiza sistemele informatice și pentru a-și îmbunătăți capacitățile în materie de securitate informatică;este în continuare preocupat de numărul disproporționat de posturi de conducere din cadrul SEAE;

12. îndeamnă Comisia ca, urmând exemplul SEAE, să furnizeze anual informații cu privire la efectivele de personal din delegații, atât pentru personalul intern, cât și pentru cel extern, defalcate pe țări și direcții generale, și să indice de la ce linie bugetară sunt finanțate posturile respective, pentru a le permite autorităților bugetare să evalueze mai bine activitățile globale ale Comisiei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	2.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	51 10 2
Membri titulari prezenți la votul final	Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Goffredo Maria Bettini, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi-Lucian Cristea, Mark Demesmaeker, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Richard Howitt, Pablo Iglesias, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jacek Saryusz-Wolski, Joachim Starbatty, Charles Tannock, Eleni Theocharous, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Geoffrey Van Orden, Boris Zala
Membri supleanți prezenți la votul final	Zigmantas Balčytis, Bodil Ceballos, Neena Gill, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Norbert Neuser, Helmut Scholz, György Schöpflin, Dubravka Šuica, Traian Ungureanu
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Eva Kaili

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE (24.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Paul Rübig

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   reamintește angajamentele asumate la nivel individual și colectiv de către statele membre ale UE de a crește nivelul asistenței oficiale pentru dezvoltare la 0,7 % până în 2015;

2.   subliniază că obiectivul primordial al cooperării pentru dezvoltare a UE îl reprezintă reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei și reamintește faptul că, în conformitate cu Regulamentul de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare[1], țărilor care au cea mai mare nevoie de asistență li se acordă prioritate în procesul de alocare a resurselor;

3.   își exprimă îngrijorarea profundă în special în ceea ce privește deficitul de finanțare care afectează „liniile bugetare de finalizare” (plățile destinate liniilor bugetare ale CFM anterior) și este deosebit de preocupat de faptul că majorarea deficitelor reportate de la un exercițiu bugetar la altul va avea ca rezultat pierderea credibilității și a fiabilității în relația cu țările partenere și cu organismele de punere în aplicare și anularea progreselor realizate în materie de gestionare și de eficacitate a ajutorului;solicită, prin urmare, să se consolideze finanțarea acordată acestor linii bugetare de finalizare, în special celor care corespund programelor tematice (securitatea alimentară, dezvoltarea umană, actorii nestatali, mediul și energia);

4.   salută faptul că, pentru liniile bugetare destinate ajutorului umanitar, cuantumul creditelor de angajament este egal cu cel al creditelor de plată, astfel încât se poate evita problema epuizării resurselor disponibile pentru ajutorul umanitar, care a survenit pe parcursul exercițiilor bugetare 2013 și 2014;subliniază că este extrem de important ca niciun deficit de plăți să nu fie reportat din 2014 în 2015 și că toate necesitățile în materie de plăți trebuie să fie satisfăcute prin intermediul bugetelor rectificative pe durata exercițiului bugetar 2014;subliniază, de asemenea, rentabilitatea investițiilor în sistemele de prevenire a dezastrelor și de pregătire pentru intervenție în caz de dezastre;

5.   solicită majorarea finanțării acordate agențiilor umanitare, ca de pildă ICNUR, UNRWA, Médecins sans frontières, în perioade de conflict;în acest sens, solicită acordarea unui sprijin bugetar suplimentar destinat în special combaterii crizelor din Irak, Siria și Gaza, contribuind la păstrarea unui accent deosebit pe nevoile refugiaților, intervenția medicală primară, utilitățile de bază și educația, precum și sprijinirii țărilor din Africa de Vest afectate de virusul Ebola;

6.   dată fiind situația dramatică din domeniul ajutorului umanitar, insistă, în mod prioritar, ca nivelul plăților aferente rezervei pentru ajutoare de urgență să fie majorat substanțial pentru a putea face față evenimentelor neprevăzute;reamintește faptul că plățile destinate rezervei pentru ajutoare de urgență sunt finanțate în afara CFM, prin intermediul unui instrument special;

7.   consideră că reducerile creditelor propuse de Consiliu nu pot fi acceptate, deoarece asistența UE pentru dezvoltare necesită o finanțare rezonabilă pe care partenerii să se poată baza.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	23.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 3 0
Membri titulari prezenți la votul final	Louis Aliot, Kostas Chrysogonos, Ignazio Corrao, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Hans Jansen, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, György Schöpflin, Davor Ivo Stier, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Paul Rübig, Kathleen Van Brempt

• [1]     Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 (JO L 77, 15.3.2014, pp. 44-76).

AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (4.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Reimer Böge

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază că ar trebui să se garanteze faptul că linia bugetară dedicată politicii comerciale a Uniunii dispune de suficiente credite pentru a-i permite Comisiei să ducă la îndeplinire cu eficiență și eficacitate agenda sa ambițioasă în domeniul comerțului, contribuind în mod direct la dezvoltarea sustenabilă și ecologică, la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă în toate statele membre, precum și la monitorizarea corectă a aplicării politicii comerciale, mai ales a acordurilor comerciale în vigoare și a impactului pe care îl au asupra economiei UE și a țărilor sale partenere;consideră necesar, în acest sens, ca alocarea de credite să fie completată de o realocare și redistribuire adecvată a personalului, dacă este cazul;

2.   salută majorarea creditelor alocate pentru Instrumentul de asistență macrofinanciară, după ce în exercițiul bugetar anterior acestea au înregistrat o scădere semnificativă;

3.   îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile de a comunica publicului larg și tuturor părților interesate informații privind negocierile aflate în desfășurare și activitățile DG Trade, mai ales în ceea ce privește TTIP;prin urmare, regretă reducerile operate la bugetul pentru informare și comunicare față de exercițiile anterioare;

4.   regretă reducerea creditelor destinate Instrumentului european de vecinătate (IEV);subliniază faptul că o astfel de reducere va submina capacitatea UE de a oferi asistență țărilor vecine și de a acționa în vederea stabilizării acestora, inclusiv a țărilor cu care Uniunea a încheiat deja acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a țărilor cu care astfel de acorduri sunt în curs de negociere;

5.   ia act de faptul că creditele alocate Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, inclusiv liniei bugetare „Ajutor pentru comerț”, au înregistrat o ușoară creștere, precum și faptul că nivelul modest al creditelor alocate liniei bugetare „Ajutor pentru comerț - Inițiative multilaterale” a fost majorat;

6.   reamintește că Parlamentul a alocat credite suplimentare de 1 milion EUR în 2009 pentru acțiuni legate de comerțul echitabil la linia bugetară destinată să finanțeze proiecte în domeniul comerțului extern și solicită Comisiei să aibă în vedere reintroducerea acestei linii bugetare în 2015 pentru a finanța acțiuni legate de comerțul echitabil, așa cum sunt definite în Comunicarea Comisiei din 5 mai 2009[1];

7.   consideră că ar trebui pus un accent suplimentar pe coerența politicilor, mai ales în ceea ce privește condițiile specificate în acordurile comerciale;subliniază că ar trebui îmbunătățită cooperarea internă între SEAE, DG Dezvoltare și DG Comerț pentru ca acestea să fie eficace în activitatea lor;solicită, prin urmare, ca această nevoie de cooperare și coerență a politicilor să fie reflectată în mod adecvat în buget;

8.   sprijină extinderea până în exercițiul 2015 a acțiunii pregătitoare „Antreprenori din Euromed în domeniul inovării pentru schimbare”, dar solicită Comisiei să efectueze o evaluare a acestei acțiuni pregătitoare pentru 2013 și 2014;

9.   își exprimă o oarecare preocupare în legătură eficacitatea și valoarea adăugată a centrelor de afaceri din India, China și Tailanda și cu modul în care își desfășoară activitățile, în special în ceea ce privește măsurile destinate IMM-urilor și sustenabilitatea și complementaritatea cu structurile publice și private existente în UE și în statele membre;invită Comisia să comande un studiu independent privind activitățile acestor centre de afaceri și să comunice concluziile acestuia Parlamentului;insistă ca rezultatele acestui studiu să fie integrate în mod adecvat de către Comisie în planificarea viitoarelor activități ale respectivelor centre;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	31 2 4
Membri titulari prezenți la votul final	William (The Earl of) Dartmouth, Tiziana Beghin, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Bernd Lange, Jörg Leichtfried, Marine Le Pen, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Ionel-Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Viviane Reding, Olli Rehn, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler, Jan Zahradil, Kosma Tadeusz Złotowski
Membri supleanți prezenți la votul final	Bendt Bendtsen, Reimer Böge, Klaus Buchner, Dita Charanzová, Nicola Danti, Georgios Epitideios, Seán Kelly, Fernando Ruas, Joachim Starbatty, Jarosław Leszek Wałęsa
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Amjad Bashir

• [1]  (COM(2009)0215).

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR (9.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Markus Pieper

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în situația în care resursele sunt limitate din cauza crizei economice și financiare, instituțiile Uniunii și statele membre ar trebui să coopereze pe deplin pentru execuția eficientă a bugetului general al Uniunii Europene și pentru protejarea adecvată a acestuia prin acțiuni de prevenire și de corecție;

B.   întrucât principalul obiectiv al proiectului de buget pentru 2015 va fi asigurarea resurselor bugetare necesare pentru ca bugetul Uniunii să poată contribui într-o mai mare măsură la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, precum și la asigurarea solidarității între statele membre și regiuni;

C.  întrucât dialogul dintre Parlament și Comisie prevăzut la articolul 318 din TFUE ar trebui să stimuleze cultura performanței în cadrul Comisiei;

D.  întrucât, deși nu pune sub semnul întrebării decizia de acordare a descărcării de gestiune Comisiei pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2012, Parlamentul, în Rezoluția sa din 3 aprilie 2014 referitoare la descărcarea de gestiune[1], a subliniat rezervele pe care le avea cu privire la execuția bugetului de către anumite state membre și Comisie în domeniul politicii agricole și al politicii regionale;

E.   întrucât Parlamentul a solicitat Comisiei să își ia un angajament cu caracter obligatoriu față de măsurile menționate în rezoluția de descărcare de gestiune menționată mai sus[2], pentru a redresa situația,

1.   reamintește profunda sa preocupare față de faptul că Comisiei îi este din ce în ce mai greu să onoreze toate cererile de plată din cursul exercițiului, în limitele creditelor de plată votate inițial, și subliniază că o explicație pentru această situație este faptul că creditele de angajament s-au apropiat de plafoanele stabilite, în timp ce creditele de plată au fost menținute la un nivel minim în cursul fiecărei perioade;invită Comisia să furnizeze informații privind când este posibil să apară întârzierile respective în efectuarea plăților;

2.       se teme de faptul că în perioada 2014-2020 Consiliul va continua să își urmeze strategia de diminuare a nivelului de plăți, fără a lua în considerare nevoile reale pentru care trebuie găsită o soluție durabilă;invită Comisia să identifice programele care nu au o valoare adăugată europeană și care s-au dovedit a fi neperformante pentru a renunța la ele, eliberând astfel resurse care vor putea fi utilizate în mod eficient;

3.   subliniază că această practică obligă autoritatea bugetară să adopte bugete rectificative și regretă faptul că astfel sunt încălcate principiile bugetare prevăzute în Regulamentul financiar;

4.   observă că corecțiile financiare impuse de Comisie statelor membre care nu au implementat sisteme solide și recuperările s-au ridicat la aproximativ 3 362 milioane EUR în 2013, ceea ce reprezintă o reducere față de 2012 (4 419 milioane EUR)[3];

5.   solicită Comisiei să indice în mod clar ce sume recuperate în 2013 au fost înscrise ca venituri în conturile Uniunii sau au fost compensate și în ce măsură corecțiile financiare și recuperările stabilite în 2013 pot influența nevoile de plată pentru bugetele 2014 și 2015;

6.   reamintește faptul că, în funcție de o serie de factori, în noua perioadă de programare 2014-2020 se pot impune corecții financiare nete în caz de deficite majore în aplicarea politicii de coeziune și solicită Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere de limitare sau chiar de interzicere totală a practicii de înlocuire a proiectelor;

7.   solicită Comisiei să ia măsurile necesare și, dacă este cazul, să efectueze un audit direct al proiectelor cu scopul de a garanta că nivelul de risc și de eroare din creditele de finanțare regională nu este subestimat;

8.   își reiterează cererea față de Comisie ca aceasta să ajungă la acorduri bilaterale obligatorii cu statele membre care au atras atenția în mod deosebit, după modelul semestrului european;

9.       salută fișele de program pentru cheltuielile operaționale care însoțesc proiectul de buget pentru 2015 și care constituie principalul instrument pentru justificarea creditelor propuse de Comisie în proiectul de buget și subliniază că aceste fișe sunt coerente cu temeiurile juridice corespondente și oferă detalii privind resursele dedicate fiecărui program de cheltuieli;

10. salută în special faptul că, așa cum s-a solicitat în rezoluțiile Parlamentului care au însoțit deciziile sale privind descărcarea de gestiune acordată Comisiei pentru exercițiile financiare 2011[4] și 2012[5], fiecare fișă include date numerice legate de valoarea adăugată a UE și contribuția la Strategia Europa 2020 (obiective principale și inițiative emblematice);

11. insistă asupra faptului că, atunci când furnizează Parlamentului și Consiliului evaluările performanței Uniunii prevăzute la articolul 318 din TFUE, Comisia ar trebui să raporteze rezultatele obținute în urma efectuării cheltuielilor operaționale, după cum sunt prezentate în fișele de program;

12. salută decizia Comisiei de a continua examinarea și raportarea angajamentelor care corespund, în fiecare an, definiției de „potențial anormale”, cu scopul de a se elimina toate angajamentele restante (RAL) nejustificate din conturi și de a-i permite Comisiei să realizeze recuperările, dacă este cazul, precum și să accelereze lichidarea vechilor angajamente în curs.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	8.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Louis Aliot, Inés Ayala Sender, Ryszard Czarnecki, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Rina Ronja Kari, Bernd Kölmel, Bogusław Liberadzki, Fulvio Martusciello, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Igor Šoltes, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Markus Pieper, Julia Pitera, Patricija Šulin, Marco Zanni
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Ulrike Trebesius

• [1]        JO L 266, 5.9.2014, p. 32.
• [2]        A se vedea în special punctele 56 și 57.
• [3]        A se vedea Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342), punctul 4.1.
• [4]       JO L 308, 16.11.2013, p. 27.
• [5]       JO L 266, 5.9.2014, p. 32. A se vedea în special punctele 310 și 315.

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (5.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Nils Torvalds

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută intenția Comisiei de a promova în mod deosebit inovarea, competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă prin includerea subrubricii 1.1 - care cuprinde politicile cheie pentru sprijinirea evoluțiilor pozitive în aceste domenii - între prioritățile de prim rang ale proiectului său de buget;

2.  reamintește că Parlamentul European a sprijinit cu convingere crearea autorităților europene de supraveghere, contribuind activ la aceasta, și consideră că Uniunea trebuie să îmbunătățească în continuare calitatea supravegherii pe întreg teritoriul Uniunii;consideră că, pe lângă BCE, autoritățile europene de supraveghere reprezintă o piatră de temelie pentru a avea piețe financiare pe deplin funcționale în Uniune, fiind esențiale pentru redresarea economică și crearea de locuri de muncă și creștere în Europa, precum și pentru prevenirea și gestionarea viitoarelor crize din sectorul financiar;

3.  ținând seama de obiectivele Strategiei Europa 2020 și de necesitatea stimulării creșterii economice și a dezvoltării, precum și a soluționării problemei șomajului, în special în rândul tinerilor, solicită Comisiei să pună accentul, în cadrul acordurilor de parteneriat cu statele membre și al programelor operaționale, pe proiectele de dezvoltare și pe strategiile de promovare a creșterii economice, prin măsuri precum asigurarea unor surse de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, canalizând astfel resurse bugetare în vederea realizării unei Europe inovatoare, creative și competitive;

4.  având în vedere faptul că semestrul european a fost creat în scopul coordonării politicilor economice ale statelor membre la nivelul UE și că, în acest scop, Comisia realizează o analiză detaliată a programelor economice și de reformă structurală ale statelor membre și, în cooperare cu acestea, emite recomandări care le sunt adresate, consideră că, pe durata semestrului european, statele membre pot învăța unul de la altul prin schimb de experiență, ceea ce le permite să își atingă obiectivele mai rapid și cu mai mult succes; consideră că este important, prin urmare, să se utilizeze bugetul UE pentru a promova programele de dezvoltare a competențelor umane, prin intermediul cărora să se realizeze schimburi de experiență și de cunoștințe în domeniul finanțelor publice, al sistemului financiar, al reformelor structurale, al ocupării forței de muncă și al politicilor sociale;solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să încurajeze investițiile în activitățile de analiză, cercetare științifică și inovare în domeniile menționate mai sus, precum și schimbul de experiență și de cunoștințe prin intermediul proiectelor finanțate în temeiul fondurilor structurale și de investiții europene;

5.  având în vedere faptul că buna gestiune financiară este esențială pentru execuția corespunzătoare a bugetului UE, precum și a bugetelor naționale, întrucât sporește eficacitatea cheltuielilor, reduce posibilitatea apariției unor fraude și erori și crește transparența procesului bugetar, consideră că este important ca bugetul UE să fie folosit pentru a promova programele menite să dezvolte sistemele statistice, contabile și de raportare ale statelor membre, să consolideze procedurile de audit și de supraveghere și să implementeze sistemele de gestiune financiară și de control;invită, prin urmare, Comisia să utilizeze fără întârziere și în mod eficace Sistemul de informații antifraudă (AFIS) și programul statistic european și, în cooperare cu statele membre, să canalizeze resurse din fondurile structurale și de investiții europene către consolidarea capacităților și schimbul de experiență și de cunoștințe între statele membre în domeniul gestiunii și al raportării financiare;

6.  având în vedere faptul că recomandările adresate statelor membre în contextul semestrului european au în vedere, cel mai adesea, consolidarea sistemului de colectare a impozitelor, prevenirea evaziunii fiscale, buna gestiune a veniturilor, precum și calcularea cheltuielilor fiscale, principalul obiectiv fiind creșterea competitivității, ceea ce implică necesitatea unui sistem fiscal stabil și previzibil, precum și a unei gestiuni optimizate și a unei eficiențe sporite a sistemului fiscal existent, consideră că este esențial pentru statele membre să facă schimb de experiență și de cunoștințe în domeniul administrării fiscale;invită, prin urmare, Comisia să utilizeze fără întârziere și în mod eficace programele Fiscalis și Hercule III și, în cooperare cu statele membre, să canalizeze resurse din fondurile structurale și de investiții europene către consolidarea capacităților și către schimbul de experiență și de cunoștințe între statele membre, în vederea asigurării unui nivel înalt de punere în aplicare a politicii fiscale;

7.   subliniază faptul că sarcinile suplimentare încredințate autorităților europene de supraveghere, în special monitorizarea aplicării adecvate a noii legislații a UE și a respectării noilor acte legislative și a noilor mandate instituite în temeiul legislației privind uniunea bancară, precum și viitoarele sarcini prevăzute în propunerile legislative depuse vor necesita mijloace bugetare adecvate pentru ca autoritățile să își poată îndeplini sarcinile de supraveghere și reglementare, astfel cum sunt prevăzute în regulamentele privind autoritățile europene de supraveghere;

8   își exprimă, prin urmare, preocupările cu privire la propunerea Comisiei de reducere semnificativă a creditelor pentru cele trei autorități europene de supraveghere, în comparație cu bugetele lor respective pentru 2014, precum și propunerea sa de a păstra în 2015 același număr de posturi în schema de personal ca în 2014;consideră că, în acest caz, opțiunea Comisiei de reducere a bugetelor autorităților încadrate în categoria „noi sarcini” nu poate fi justificată din punct de vedere logic;

9.  regretă că abordarea Consiliului în ceea ce privește creditele destinate autorităților europene de supraveghere este prea restrictivă, la fel ca și cea a Comisiei;

10. subliniază că autoritățile europene de supraveghere au nevoie de resurse umane adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile de supraveghere și de reglementare într-un mod satisfăcător;subliniază că suplimentările de resurse umane ar trebui să fie întotdeauna precedate și/sau însoțite de eforturi de raționalizare, cum ar fi operarea de realocări în vederea sporirii eficienței;subliniază că o astfel de raționalizare nu trebuie să afecteze cooperarea cu instituțiile științifice, desfășurarea de activități de cercetare și analiză sau educația și formarea și că, dimpotrivă, investițiile și numărul activităților din aceste domenii trebuie să fie suplimentate; subliniază că autoritățile europene de supraveghere întâmpină dificultăți în angajarea de personal cu un anumit grad de vechime și sunt limitate în îndeplinirea mandatelor lor ca urmare a faptului că personalul și celelalte resurse disponibile nu reflectă sarcinile care trebuie îndeplinite, în special activitatea mare consumatoare de resurse și constrânsă de timp de elaborare a cadrului unic de reglementare;

11. subliniază că, pe termen scurt, cele trei autorități europene de supraveghere (AES) pot și trebuie să își consolideze în mod substanțial capacitățile umane, la nivel cantitativ și calitativ, pentru a asigura faptul că își îndeplinesc toate sarcinile care le-au fost atribuite în temeiul regulamentelor;

12. constată că președintele, directorul executiv și membrii Consiliului de supraveghere și ai comitetelor directoare ar trebui să fie în măsură să acționeze in mod independent, obiectiv și în interesul Uniunii în ansamblul său;consideră că contribuțiile obligatorii ale autorităților competente ale statelor membre ar putea să contravină independenței autorităților europene de supraveghere;este de părere că dispozițiile actuale privind finanțarea AES, bazate pe un sistem de finanțare mixtă și cu caracter național, nu au fost utilizate pe deplin și nu oferă o flexibilitate suficientă pentru perioadele scurte de timp în care se impune suplimentarea personalului, având în vedere că noile posturi nu sunt necesare în mod permanent și că cea mai bună opțiune ar fi recrutarea unor experți naționali detașați;

13. solicită, prin urmare, Comisiei, în cazul în care evaluarea o vădește, să propună un sistem de finanțare până în 2017 care :

     - să fie bazat exclusiv pe introducerea unor taxe care să fie achitate de către participanții la piață, sau

     - să combine introducerea de taxe care să fie achitate de către participanții la piață cu finanțarea de bază dintr-o linie bugetară separată din bugetul general al UE;

14. subliniază, în acest context, faptul că acest nou sistem de finanțare trebuie să fie conceput astfel încât să garanteze pe deplin integritatea AES în relația cu actorii din sectorul financiar;

15. subliniază că este esențial, nu în ultimul rând pentru consolidarea luptei coordonate împotriva fraudei și evaziunii fiscale, ca programul Fiscalis 2020 să debuteze în mod adecvat;remarcă faptul că creditele relativ modeste propuse de Comisie în acest domeniu ar putea fi considerate acceptabile;evidențiază, cu toate acestea, faptul că reducerile de la nivelul propus de Comisie sugerate de Consiliu ar putea să submineze activitățile preconizate ale programului Fiscalis 2020 și, prin urmare, nu ar trebui acceptate;

16. subliniază faptul că resursele alocate pentru statistici trebuie să reflecte permanent volumul mare de muncă și cerințele de calitate înaltă în acest domeniu de politică, nu în ultimul rând în ceea ce privește furnizarea de date financiare și economice esențiale;relevă faptul că nivelul creditelor alocate acestui domeniu de politică în bugetul 2015 nu trebuie să fie inferior celui propus de către Comisie în exercițiul actual;își exprimă, prin urmare, dezacordul față de intenția Consiliului de a reduce nivelul finanțării propuse de Comisie prin suprimarea unor credite esențiale;

17. invită, prin urmare, Comisia să analizeze, în contextul revizuirii mai ample a activității AES, modul în care se pot crea condiții mai flexibile de recrutare a personalului în cadrul AES, pentru a facilita cât mai mult accesul la expertiza considerabilă a supraveghetorilor de la nivel național, care pot ocupa posturi vacante temporare, precum și pentru a încuraja recrutarea unui personal înalt calificat pe durată nedeterminată;

18. reamintește că este necesar să se pună la dispoziție în continuare fonduri pentru consolidarea capacităților societății civile în domeniul serviciilor financiare;

19. salută primele măsuri adoptate în procesul de reformă a EFRAG, însă subliniază necesitatea de a pune în aplicare pe deplin recomandările cuprinse în raportul Maystadt, printre care se numără limitarea activității EFRAG la elaborarea de standarde IFRS și încetarea treptată a activității sale în domeniul fiscal și cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

20. consideră că este vital să se mențină nivelul de finanțare a Eurostat astfel cum a fost propus de către Comisie.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	41 13 3
Membri titulari prezenți la votul final	Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Fabio De Masi, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Neena Gill, Sylvie Goulard, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Notis Marias, Costas Mavrides, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Patrick O’Flynn, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Sampo Terho, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Cora van Nieuwenhuizen, Johan Van Overtveldt, Jakob von Weizsäcker, Steven Woolfe, Pablo Zalba Bidegain, Marco Zanni, Sotirios Zarianopoulos
Membri supleanți prezenți la votul final	Philippe De Backer, Bas Eickhout, Doru-Claudian Frunzulică, Ildikó Gáll-Pelcz, Marian Harkin, Ramón Jáuregui Atondo, Thomas Mann, Siegfried Mureșan, Tibor Szanyi, Antonio Tajani, Nils Torvalds

AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (4.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportoare pentru aviz: Maria Arena

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că bugetul 2015 trebuie să joace un rol-cheie în consolidarea contribuției Uniunii la creștere și la ocuparea forței de muncă, acordând o atenție specială creării de locuri de muncă pentru a rezolva problema persistentă a șomajului în rândul tinerilor din cadrul Uniunii;

2.  ia act de majorarea anuală generală propusă de Comisie și de Consiliu în ceea ce privește creditele de la rubrica 1 – Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii;observă, de asemenea, majorările chiar mai substanțiale din punct de vedere proporțional de la rubrica 1a – Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă;

3.  constată că creditele de angajament de la rubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială urmează să fie majorate până la nivelul marjei, conform propunerii Comisiei;cu toate acestea, regretă reducerea creditelor de plată de la această rubrică, accentuată de reducerile suplimentare propuse de Consiliu;

4.  își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special în cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, nu ar trebui folosită pentru a finanța strategiile naționale, ci ar trebui valorificată pentru a oferi asistență suplimentară tinerilor, completând programele naționale și sporind eficacitatea acestora;

5.  consideră că fondurile UE ar trebui să fie direcționate către domenii care sprijină dezvoltarea IMM-urilor, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor;recunoaște, în același timp, că întreprinderile mici, în special, au nevoie de o reducere a reglementărilor naționale;consideră că programele UE nu ar trebui să conducă la amânarea reformelor structurale necesare la nivel național;

6.  îndeamnă Comisia să ia măsurile necesare pentru a răspunde cu promptitudine cererilor de plăți cărora nu li s-a dat curs și care au fost prezentate în urma finalizării programelor finanțate din Fondul social european (FSE), pentru a se asigura că angajamentele pentru 2015 vor finanța noi proiecte finanțate din FSE și pentru a se evita ca restanțele să aibă un efect disuasiv asupra prefinanțării naționale a noilor operațiuni din statele membre;

7.  subliniază importanța unei finanțări suficiente și a bunei gestiuni bugetare în cazul programelor din cadrul financiar multianual 2014-2020 care vizează șomajul, sărăcia și excluziunea socială, precum inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), diferitele axe ale Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane;pentru acesta din urmă se iau în considerare creditele adoptate în cele din urmă prin bugetul rectificativ 3/2014;

8.  invită Comisia și statele membre să utilizeze integral fondurile destinate sprijinirii șomerilor tineri;reamintește acordul politic legat de cadrul financiar multianual 2014-2020 cu privire la concentrarea la începutul perioadei a fondurilor din cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și a sumelor corespunzătoare programate în cadrul Fondului social european pentru a oferi sprijinul necesar în primii ani ai perioadei de programare;salută faptul că Comisia și Consiliul respectă cifrele propuse în cadrul acordului;își exprimă preocuparea cu privire la capacitatea de absorbție a unor state membre în ceea ce privește inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”;reamintește că, în conformitate cu Regulamentul Consiliului (UE, Euratom) nr. 1311/2013[1], marjele păstrate disponibile sub plafoanele CFM pentru credite de angajament pe perioada 2014-2017 constituie o marjă CFM globală pentru angajamente, care se disponibilizează peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016-2020 pentru obiective de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor;

9.  subliniază faptul că, pentru a schimba piața muncii în mod eficace pe termen lung, este necesar să se asigure condiții favorabile pentru crearea și dezvoltarea IMM-urilor, care generează 65 % din totalul locurilor de muncă din UE și, prin urmare, invită Comisia Europeană și statele membre să asigure eficiența finanțării programelor de susținere a IMM-urilor, inclusiv a întreprinderilor din sectorul economiei sociale, a fondurilor de antreprenoriat social și a finanțării societăților nou-înființate;

10. invită Comisia Europeană să adopte, fără întârziere, programele operaționale din cadrul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane elaborate de statele membre și să prezinte acte delegate și de punere în aplicare în cadrul acestuia;

11. solicită o creștere a finanțării EURES, deoarece acest instrument are un rol important în mobilitatea forței de muncă la nivel transfrontalier și poate așadar contribui la combaterea șomajului în Europa;

12. propune lansarea unui proiect-pilot consacrat cardului electronic al lucrătorului european, pentru a se analiza avantajele introducerii și, dacă este cazul, punerii la dispoziție a unui document electronic european imposibil de falsificat care să conțină datele profesionale și de securitate socială ale lucrătorilor;domeniul de aplicare al cardului este distinct de cel al cardului european de asigurări sociale de sănătate, iar cele două ar trebui să nu fie amestecate;ca bază pentru proiectul-pilot și pentru a crea cunoștințele necesare pentru acesta, Comisia ar trebui să inițieze o analiză comparativă privind diferitele sisteme de asigurări sociale din cele 28 de state membre ale UE;

13. propune lansarea unui proiect-pilot privind sărăcia care se manifestă prin imposibilitatea de a satisface nevoile de energie electrică/combustibili, cu scopul de a evalua impactul crizei economice și financiare asupra sărăciei energetice din Uniunea Europeană, analiză care să se axeze în special asupra statelor membre în care acest aspect nu a fost încă analizat și/sau abordat prin măsuri politice până în prezent;

14. propune lansarea unei acțiuni pregătitoare intitulate „Către locuri de muncă fără azbest în Uniunea Europeană”, cu scopul de a pune la dispoziție instrumente de examinare și înregistrare a materialelor care conțin azbest în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului[2], și să elaboreze o foaie de parcurs pentru eradicarea materialelor care conțin azbest prezente în mediul profesional, asigurând totodată sensibilizarea la nivel public cu privire la riscurile existente la locul de muncă și la necesitatea unor acțiuni în acest sens;acțiunea ar trebui să ducă la o strategie viitoare pentru interzicerea tuturor formelor de azbest și a tuturor utilizărilor date fibrelor de azbest, inclusiv la cerințe corespunzătoare la export în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului[3] și ținând seama de principiul proximității stabilit în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului[4], dat fiind că azbestul continuă să fie responsabil pentru un număr substanțial de boli datorate expunerii la fibrele de azbest;

15. propune lansarea unei acțiuni pregătitoare privind sprijinirea integrării active a migranților dezavantajați cu scopul de a evalua beneficiile și de a testa posibilitățile de creare a unor centre locale pentru integrare socială și economică.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	36 9 2
Membri titulari prezenți la votul final	Guillaume Balas, Beatriz Becerra Basterrechea, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, David Casa, Ole Christensen, Jane Collins, Corina Crețu, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Marek Krasnodębski, Kostadinka Kuneva, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Georgi Pirinski, Marek Mirosław Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská
Membri supleanți prezenți la votul final	Maria Arena, Mircea Diaconu, Tamás Meszerics, Csaba Sógor

• [1]             Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
• [2]             Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (JO L 330, 16.12.2009, p. 28).
• [3]             Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, 12.7.2006, p. 1).
• [4]             Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (3.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Giovanni La Via

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.        constată că proiectul de buget al UE pentru 2015, propus de Comisie, inclusiv instrumentele speciale, se ridică la 145°599,3 milioane EUR în credite de angajament (CA) și la 142°137,3 milioane EUR în credite de plată (CP) și că majorarea CA este de + 2,1%, iar majorarea CP este de + 1,4% în comparație cu bugetul 2014, astfel cum a fost modificat prin proiectele de bugete rectificative 2/14 și 3/14;

2.        reamintește acordul încheiat recent privind cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM), inclusiv privind noile instrumente de flexibilitate, care definește parametrii principali ai bugetelor anuale până în 2020;se așteaptă ca Consiliul să nu încerce să impună interpretări limitate ale unor dispoziții specifice;subliniază faptul că fiecare buget anual trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013[1] al Consiliului și cu Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[2] și nu ar trebui să fie considerat un pretext pentru renegocierea CFM;își exprimă convingerea că un nivel ridicat de protecție a mediului în Uniunea Europeană, considerarea sănătății drept premisă a prosperității economice, siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, precum și mecanisme care să contribuie la protecția împotriva catastrofelor naturale și a celor provocate de om constituie valori fundamentale pentru toți cetățenii europeni;

3.        subliniază că exercițiul 2015 va juca un rol important pentru punerea în aplicare cu succes a noilor programe multianuale din perioada 2014-2020, întrucât este al doilea exercițiu din noul CFM;relevă faptul că, pentru a nu aduce atingere punerii în aplicare a politicilor-cheie ale UE, toate programele trebuie să fie operaționale și să funcționeze la parametri maximi cât mai curând posibil;

4.        evidențiază faptul că integrarea politicii climatice și a utilizării eficiente a resurselor în toate politicile Uniunii este de importanță orizontală pentru realizarea obiectivelor stabilite de Strategia Europa 2020;

5.        este conștient de faptul că exercițiul 2015 va fi important pentru punerea în aplicare cu succes a noilor programe multianuale care țin de responsabilitatea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară [Al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020), Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) și Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (2014-2020)];prin urmare, subliniază că este esențial să se pună la dispoziție creditele necesare pentru a se atinge potențialul maxim al acestor noi programe;

6.        subliniază faptul că trebuie găsit un echilibru adecvat între creditele de angajament și cele de plată, pentru a fi îndeplinite toate cerințele beneficiarilor;

7.        remarcă faptul că creditele de plată disponibile pentru programul LIFE reprezintă, în comparație cu sumele din bugetul 2014, o creștere cu 23,3 milioane EUR (+°7,67%) pentru ENV și cu 7,2 milioane EUR (+°7,13%) pentru CLIMA;observă că, în timp ce creditele destinate CLIMA ar trebui să fie suficiente pentru a acoperi nevoile pentru 2015, liniile bugetare ENV s-ar putea confrunta cu o insuficiență a creditelor de plată în octombrie 2015;prin urmare, se așteaptă ca, în cazul în care nivelul plăților este insuficient, Comisia și Consiliul să pună la dispoziție suficiente resurse;

8.        subliniază că este necesar ca Europa să fie sprijinită pentru a se redresa în urma crizei;constată că planul de cheltuieli urmărește să încurajeze punerea în aplicare și integrarea obiectivelor de mediu și a celor climatice în cadrul celorlalte politici și să creeze o Europă cu o conștiință ecologică mai marcată;este pe deplin conștient de faptul că aceste politici și instrumente de finanțare care sunt de competența Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară sunt de mică amploare și nu primesc la fel de multă atenție ca și alte programe și fonduri;prin urmare, urmărește să nu accepte nicio altă reducere a liniilor bugetare, întrucât acest lucru ar avea un impact care nu ar putea fi suportat;invită în special statele membre și regiunile să considere că punerea în aplicare a unor politici, acțiuni și proiecte ecologice și benefice pentru climă constituie o șansă de încurajare a creșterii, și nu o povară;

9.        remarcă faptul că bugetul 2015 va fi mai redus în termeni reali decât bugetul 2013;în acest context, îndeamnă Comisia și statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a asigura adoptarea rapidă a tuturor acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale, astfel încât să nu se piardă și mai mult timp în aplicarea noilor programe de investiții;insistă asupra importanței sprijinului deplin al Comisiei pentru administrațiile naționale în toate etapele procesului respectiv;

10.    reamintește că programul Orizont 2020 va contribui la realizarea obiectivelor care intră în domeniul de competență al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară prin proiectele de cercetare care vizează schimbările climatice, sănătatea, mediul și în special utilizarea unor soluții inovatoare pentru producția de energie regenerabilă;își afirmă angajamentul de a monitoriza alinierea proiectelor la obiectivele corespunzătoare și stadiul punerii în aplicare;

11.      subliniază importanța agențiilor descentralizate (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Europeană pentru Medicamente, Agenția Europeană de Mediu, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Agenția Europeană pentru Produse Chimice), care au un rol determinant în punerea în aplicare a politicilor și programelor Uniunii;atrage atenția asupra necesității de a realiza o evaluare a resurselor bugetare și umane ale fiecărei agenții în parte și de a le asigura acestora, în cadrul bugetului 2015 și al bugetelor pentru exercițiile următoare, mijloacele financiare și resursele umane adecvate, astfel încât să fie în măsură să își îndeplinească în mod corespunzător sarcinile care le-au fost atribuite de autoritatea legislativă;

12.      consideră că agențiile descentralizate trebuie să-și asume partea care le revine din reducerea costurilor, la fel ca și alte instituții;sprijină pe deplin reducerea treptată a personalului cu 5% până la sfârșitul anului 2017, plecând de la schemele de personal votate și considerând 1 ianuarie 2013 drept dată de referință;

13.      subliniază faptul că gestionarea granturilor, care reprezintă o parte importantă a programului LIFE, va fi delegată Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME);ia act de faptul că externalizarea acestei părți a programului LIFE (+/– 206 milioane EUR) face obiectul unui memorandum de înțelegere cu EASME, aflat în faza finală de negociere;subliniază că, odată ce memorandumul va fi semnat, creditele operaționale corespunzătoare vor fi delegate către EASME;

14.      este conștient că bugetul 2015 prevede o subvenție de 5,5 milioane EUR din partea Comisiei pentru Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), destinată activităților din domeniul biocidelor și cel al PIC (legislația privind importul și exportul de substanțe chimice periculoase), plecând de la premisa că ECHA va încasa taxe în valoare de 3,25 milioane EUR de la industria chimică;invită Comisia să asigure punerea la dispoziție a unor resurse suficiente pentru 2015 în cazul în care creditele provenite din taxe vor fi insuficiente;solicită grupului de lucru interinstituțional privind agențiile să adopte măsuri pentru instituirea unor norme clare și transparente privind finanțarea agențiilor;

15.      remarcă faptul că, în conformitate cu solicitarea Agenției Europene pentru Medicamente și cu bugetul adoptat de Comisie, contribuția destinată acestei agenții pentru 2015 se ridică la 31,516 milioane EUR;este conștient că la această sumă trebuie adăugat rezultatul pe 2013, în valoare de 1,499 milioane EUR, ajungându-se la o contribuție totală de 33,015 milioane EUR în 2015;evidențiază că contribuția propusă nu acoperă nicio contribuție suplimentară legată de punerea în aplicare a legislației în materie de farmacovigilență, deoarece costurile aferente acestei activități urmează a fi acoperite din taxe;reamintește că Regulamentul (UE) nr. 658/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[3] a intrat în vigoare în iulie 2014 și că agenția va trebui să își adapteze resursele umane și financiare existente pentru a acoperi activitățile de farmacovigilență;subliniază că Agenția Europeană pentru Medicamente este una dintre agențiile orientate către sectorul industrial care, în ultimii patru ani, nu a primit niciun post suplimentar pentru a pune în aplicare legislația în materie de farmacovigilență, ceea ce a dus la un ritm mai îndelungat de tratare a dosarelor;

16.      subliniază că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare constituie instrumente utile pentru inițierea de noi activități și politici;reamintește că în trecut mai multe idei ale Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au fost puse în aplicare cu succes;în consecință, va utiliza în continuare instrumentele respective;încurajează utilizarea integrală a marjelor disponibile la fiecare rubrică;

17.      nu este convins, în general, că externalizarea serviciilor cu scopul reducerii numărului de posturi din schemele de personal va fi mai eficientă la nivelul costurilor pe termen lung, întrucât contractanții prestatori de servicii trebuie să fie supravegheați și să primească orientări, în timp ce aceștia vizează realizarea de profituri.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	50 12 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Marco Affronte, Margrete Auken, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Cristian-Silviu Buşoi, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Iosu Juaristi Abaunz, Karin Kadenbach, Syed Kamall, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław Grzegorz Piecha, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Teresa Rodriguez-Rubio, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Glenis Willmott
Membri supleanți prezenți la votul final	Giorgos Grammatikakis, James Nicholson, Alojz Peterle, Christel Schaldemose

• [1]  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
• [2]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
• [3]             Regulamentul (UE) nr. 658/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind taxele datorate Agenției Europene pentru Medicamente pentru desfășurarea de activități de farmacovigilență cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 189, 27.6.2014, p. 112).

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (25.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Jerzy Buzek

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   este profund îngrijorat de reducerile semnificative propuse de Consiliu față de proiectul de buget 2015 al Comisiei, în special în domenii-cheie precum inovarea, inclusiv inovarea socială, cercetarea, infrastructurile, IMM-urile și energia, în special securitatea energetică, care necesită un nivel ridicat de investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică, interconectarea și producția de energie din surse regenerabile;crede cu tărie că, în loc de reduceri bugetare, se impune mai degrabă o majorare semnificativă și temerară care să depășească proiectul de buget propus de Comisie, pentru a se putea depăși criza economică cât mai curând;consideră că reducerile propuse sunt potențial dăunătoare pentru competitivitatea UE și creșterea sa economică;

2.   se declară îngrijorat că, deja în prezent, sume considerabile - asupra cărora Consiliul a căzut anterior de acord în cadrul negocierilor pentru CFM - lipsesc din bugetul de plăți pentru 2015 și că reducerile propuse vor agrava situația și mai mult, compromițând capacitatea programelor UE de a funcționa în mod corespunzător;subliniază că ar trebui luate toate măsurile adecvate pentru a îndeplini obligațiile juridice ale Uniunii și pentru a evita întârzierile în efectuarea plăților către părți interesate importante, cum ar fi cercetătorii, universitățile, IMM-urile și antreprenorii;solicită, prin urmare, reinstituirea deplină a proiectului de buget al Comisiei și alocarea mai multor fonduri în domenii importante din punct de vedere strategic pentru competitivitate, sustenabilitate, creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

3.   își manifestă perplexitatea că șefii de stat și de guvern continuă să anunțe la fiecare reuniune la nivel înalt importanța bugetului UE pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, iar în același timp Consiliul continuă să reducă bugetul UE în exact aceste domenii;reamintește Consiliului că în timpul negocierilor pentru CFM s-a convenit concentrarea la începutul perioadei a fondurilor pentru o serie de programe;este convins că reducerile drastice de la Rubrica 1a credite de angajament și de plată contravin compromisului la care s-a ajuns în cadrul CFM;

4.   își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea operată de Consiliu la Rubrica 1a, de 1,85 % din creditele de angajament și 8,57 % din creditele de plată;consideră că această reducere este complet inacceptabilă, deoarece marjele CFM-ului ar trebui utilizate integral pentru a sprijini redresarea economică și a plăti beneficiarilor toate facturile restante;

5.   consideră că este esențial, având în vedere că acestea reprezintă 99 % din întreprinderile private din UE și asigură 80 % din locurile de muncă de pe continent, să se ofere mai mult sprijin microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM-uri), pentru a le crește competitivitatea într-un mediu de afaceri stabil, a minimiza efectele pozițiilor dominante pe piață ale întreprinderilor mari și conglomeratelor, a încuraja cultura antreprenoriatului și a ajuta la înființarea și dezvoltarea IMM-urilor;

6.   solicită ca resursele de la rubricile bugetare care prevăd subvenții pentru MIMM-uri și cooperative să fie majorate și ca 40 % din sumele înscrise la aceste rubrici să fie alocate ca sprijin direct pentru promovarea creșterii solide și dezvoltării durabile a MIMM-urilor și a cooperativelor, astfel încât acestea să facă față costurilor de producție în creștere și să mențină pasul cu societatea cunoașterii aflată în evoluție continuă și cu dezvoltarea bazată pe o creștere economică echilibrată, în special în statele membre cel mai afectate de criză din perspectiva numărului de MIMM-uri care s-au închis;

7.   atrage atenția asupra importanței reducerii decalajului dintre entitățile considerate excelente și cele care nu se află în această situație, obiectivul fiind acela de a asigura că știința și cercetarea pot fi sprijinite și în institute care, chiar dacă nu sunt considerate excelente, fac progrese în această direcție sau ar putea fi ridicate la acest nivel în cooperare cu alte institute care se consideră că l-au atins deja;consideră că atingerea unei repartizări mai echitabile a creditelor pentru programul Orizont 2020 este un obiectiv care ar trebui urmărit în continuare în vederea îmbunătățirii situației de statu-quo create de programele-cadru de cercetare anterioare;

8.   reamintește că programele multianuale precum Orizont 2020, COSME, MIE și EaSI sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și, prin urmare, pentru a asigura o creștere constantă în UE;consideră că buna funcționare a programelor este, de asemenea, esențială pentru absorbția eficientă a fondurilor din ansamblul CFM;atrage atenția asupra faptului că mai multe programe esențiale sunt încă în faza inițială și că desfășurarea lor ar trebui accelerată;subliniază valoarea adăugată potențială a programelor UE;consideră că bugetul 2015 va avea un rol determinant pentru succesul noilor programe multianuale pentru 2014-2020;subliniază că bugetul 2015 ar trebui, prin urmare, să prevadă toate măsurile necesare, cum ar fi realizarea de investiții timpurii prin concentrarea creditelor de angajament la începutul perioadei, pentru a se asigura faptul că programele devin pe deplin operaționale fără întârzieri suplimentare;

9.   subliniază rolul inovării IMM-urilor în impulsionarea redresării economice a UE;se așteaptă ca Comisia să își onoreze angajamentele juridice și bugetare în ceea ce privește instrumentul destinat IMM-urilor din cadrul programului Orizont 2020 și solicită Consiliului să permită acest lucru prevăzând un buget corespunzător;solicită Comisiei să instituie începând din 2016 o linie bugetară unică pentru instrumentul destinat IMM-urilor, pentru a permite supravegherea și controlul bugetar mai clare, și să asigure o veritabilă abordare ascendentă a punerii sale în aplicare;

10. subliniază importanța programelor spațiale europene majore, cum sunt Galileo și Copernicus, ca motoare de inovație, creștere și competitivitate și ca viitori furnizori de servicii zilnice către cetățenii UE;atrage atenția asupra potențialului imens al sectorului spațial pentru IMM-uri;

11. consideră că punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, crucială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice în paralel cu stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă în sectoarele surselor regenerabile de energie și al tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, necesită o guvernanță îmbunătățită și o coordonare mai strânsă între UE, statele membre și regiuni și o consultare cu reprezentanții industriei și ai organismelor orientate spre cercetare;solicită cel mai înalt nivel posibil de sinergie între fondurile UE și instrumentele de finanțare flexibile și specifice industriei, precum și între cheltuielile la nivel european și național;

12. atrage atenția asupra faptului că reindustrializarea care combină competitivitatea cu incluziunea socială și cu sustenabilitatea este esențială pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă și că industria ar trebui să reprezinte 20 % din PIB până în 2020, un obiectiv care poate fi îndeplinit prin îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, și prin sprijinirea dezvoltării unei baze industriale puternice și sustenabile care să facă față concurenței la nivel mondial;observă că fondurile UE pot contribui la menținerea investițiilor în industria europeană, pentru a promova reindustrializarea și redresarea Europei și, prin urmare, reduceri suplimentare în investițiile pentru cercetare, inovare și infrastructură destinate industriei europene ar încetini în mod grav redresarea economică a UE;

13. subliniază rolul esențial al energiei din surse regenerabile și al tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a energiei prin plasarea Europei în fruntea cercetării și inovării, precum și al producției tehnologiilor în cauză, consolidându-i în același timp competitivitatea pe termen lung;subliniază importanța unor investiții suficiente în tehnologiile menționate mai sus pentru a contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice, ceea ce va ajuta, de asemenea, la crearea în Europa a unor noi întreprinderi sustenabile și a unor locuri de muncă de calitate și bine remunerate în sectoare cu o rată mare de creștere;

14. salută pachetul privind economia circulară publicat de Comisie la 2 iulie 2014[1];solicită alocarea unor resurse adecvate pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul acestui pachet;

15. solicită o finanțare adecvată pentru toate organismele UE pertinente care contribuie la competitivitate și creștere în Europa, ca de pildă Institutul European de Inovare și Tehnologie, printre altele, precum și pentru agențiile executive, care să le permită să îndeplinească în mod corespunzător sarcinile încredințate de către autoritatea legislativă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	50 5 1
Membri titulari prezenți la votul final	Zigmantas Balčytis, Nicolas Bay, David Borrelli, Jerzy Buzek, Soledad Cabezón Ruiz, Philippe De Backer, Pilar del Castillo Vera, Pablo Echenique, Christian Ehler, Peter Eriksson, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, András Gyürk, Roger Helmer, Dawid Bohdan Jackiewicz, Eva Kaili, Krišjānis Kariņš, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Ernest Maragall, Edouard Martin, Nadine Morano, Angelika Niebler, Aldo Patriciello, Morten Helveg Petersen, Herbert Reul, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Martina Werner, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho
Membri supleanți prezenți la votul final	José Blanco López, David Coburn, Jens Geier, Jude Kirton-Darling, Werner Langen, Olle Ludvigsson, Fulvio Martusciello, Ionel-Sorin Moisă, Dan Nica, Markus Pieper, Michèle Rivasi, Massimiliano Salini, Anne Sander, Maria Spyraki, Cora van Nieuwenhuizen, Krystyna Łybacka
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Momchil Nekov

• [1]  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2 iulie 2014: Spre o economie circulară: un program „deșeuri zero” pentru Europa (COM(2014)0398).

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR (9.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportoare pentru aviz: Catherine Stihler

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește faptul că piața unică este un domeniu-cheie de politici și priorități pentru creșterea economică;consideră că o piață unică integrată mai puternică, cu o alocare bugetară adecvată, este esențială pentru ieșirea din criză a Uniunii Europene (UE);

2.  consideră că protecția consumatorilor reprezintă una dintre prioritățile de prim rang ale UE;subliniază că ar trebui prevăzut un buget adecvat pentru acest domeniu de politică și consideră că acest buget ar trebui utilizat pentru creșterea încrederii consumatorilor într-o piață unică mai transparentă prin: îmbunătățirea siguranței consumatorilor;consolidarea cunoștințelor, precum și alinierea drepturilor consumatorilor și politicilor din acest domeniu la schimbările care au loc în societate și în economie;

3.  solicită mijloacele financiare adecvate de susținere a strategiei pentru ocuparea forței de muncă și pentru creștere economică inteligentă și durabilă;

4.  subliniază necesitatea unui pachet financiar echilibrat pentru a sprijini funcționarea uniunii vamale și lupta împotriva fraudei, atât în vederea protejării consumatorilor, cât și a garantării redresării financiare din resurse proprii;

5.  recunoaște importanța finanțării „Forumului pieței unice” (FPU) și solicită extinderea acțiunii sale pregătitoare la anul 2015;invită Comisia să propună o bază legală urmând a fi instituită în legislația secundară pentru a garanta continuarea FPU după anul 2015;

6.  subliniază nevoia de a promova și, în cazul statelor membre, de a aloca finanțarea corespunzătoare pentru SOLVIT, deoarece atât cetățenii UE, cât și întreprinderile din UE pot beneficia de îndrumare utilă în diverse domenii, cum ar fi înființarea unei întreprinderi, vizele și drepturile de ședere, comerțul și serviciile, precum și indemnizațiile pentru familie și numeroase alte chestiuni;

7.   invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la stadiul actual al punerii în aplicare a proiectului-pilot „Aplicația «Europa Ta – Călătorie» (YET) pentru dispozitivele mobile”;subliniază importanța creșterii gradului de informare a consumatorilor privind aceste tipuri de servicii;salută călduros acțiunile anterioare în acest sens ale Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor;atrage atenția asupra faptului că această aplicație ar trebui integrată într-o campanie permanentă la nivelul Uniunii de creștere a nivelului de conștientizare a drepturilor și intereselor consumatorilor;recomandă alocarea de fonduri în urma unui studiu de fezabilitate soldat cu rezultate pozitive;

8.  subliniază necesitatea garantării în 2015 a unei finanțări adecvate pentru programul COSME, precum și pentru Rețeaua întreprinderilor europene, pentru a se ține seama în mod specific de dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din cauza constrângerilor economice și financiare ale UE;

9.  salută majorarea angajamentelor de la linia bugetară 02 04 02 03 pentru a finanța creșterea capacității de inovare a IMM-urilor, deoarece are convingerea că IMM-urile joacă un rol important în ceea ce privește modernizarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, și salută instrumentul pentru IMM-uri inclus în programul-cadru Orizont 2020, o abordare nouă orientată pe întreprinderi și urmând logica pieței care sprijină activitățile IMM-urilor în materie de inovație și are un impact economic pozitiv;

10. solicită finanțarea unui nou proiect-pilot intitulat „Formarea IMM-urilor în ceea ce privește drepturile consumatorilor în era digitală”;subliniază că acest proiect ar trebui să ajute IMM-urile să respecte legislația privind protecția consumatorilor în mediul online;atrage atenția asupra faptului că sondajele au arătat că numeroase IMM-uri nu au cunoștințe esențiale despre legislația UE aplicabilă astfel cum a fost transpusă în dreptul intern;consideră că respectarea în mai mare măsură a regulilor ar reduce problemele consumatorilor și ar fi în avantajul comercianților, care ar evita astfel, la rândul lor, problemele cu autoritățile de aplicare a legii;

11. subliniază că standardele sunt instrumente importante pentru competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, a căror participare la procesul de standardizare este esențială pentru progresul tehnologic din cadrul Uniunii;prin urmare, consideră că este important să se finanțeze în mod corespunzător inițiativele menite să sprijine activitățile de standardizare efectuate de CEN, Cenelec și ETSI;

12. reamintește necesitatea finanțării instrumentului multilingv pentru platforma de soluționare online a litigiilor (SOL);subliniază că această facilitate multilingvă a fost adoptată în cadrul Regulamentului (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (Regulamentul privind SOL în materie de consum)[1];atrage atenția asupra faptului că existența unor sisteme SOL funcționale în întreaga UE va încuraja consumatorii să caute soluții la problemele cu care se confruntă atunci când achiziționează produse și servicii pe piața unică și va impulsiona achizițiile online, în special de la comercianți din alte state membre;reamintește că dezvoltarea comerțului online și transfrontalier în UE va oferi, de asemenea, noi oportunități pentru întreprinderi și va contribui la stimularea creșterii economice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	8.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	Dita Charanzová, Carlos Coelho, Lara Comi, Nicola Danti, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Maria Grapini, Louis Ide, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Diane James, Gabriel Mato, Margot Parker, Marcus Pretzell, Robert Rochefort, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Richard Sulík, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Matthijs van Miltenburg
Membri supleanți prezenți la votul final	Lucy Anderson, Pascal Arimont, Birgit Collin-Langen, Andrzej Sebastian Duda, Roberta Metsola, Jens Nilsson, Julia Reda, Marc Tarabella, Sabine Verheyen, Theodoros Zagorakis

• [1]  JO L 165, 18.6.2013, p. 1.

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (4.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Roberts Zīle

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că sectorul transporturilor reprezintă coloana vertebrală a pieței interne și temelia liberei circulații a persoanelor și a mărfurilor, contribuind la îmbunătățirea calității serviciilor și facilitând coeziunea teritorială la nivelul UE;

2.  subliniază că investițiile în sectorul transporturilor sunt vitale pentru a întări rolul bugetului UE și a sprijini funcția sa de stimulare a creșterii, competitivității și ocupării forței de muncă, pentru a avansa în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 și pentru a spori siguranța transporturilor, reducând astfel numărul de accidente și de victime, și salută, așadar, faptul că programul MIE ocupă o poziție-cheie între programele rubricii 1a „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”;

3.  subliniază faptul că 2015 este al doilea an din CFM 2014-2020 și că este important să se asigure, în viitor, punerea în aplicare corespunzătoare a programului financiar aferent TEN-T și MIE și desfășurarea adecvată a acestuia după lansarea sa în 2014;relevă, de asemenea, faptul că este vital să se asigure creditele necesare (atât credite de angajament, cât și de plată) pentru ca infrastructura-cheie de transport să fie implementată fără întârziere în cadrul acestor noi programe;

4.  atrage totuși atenția asupra dificultăților financiare cu care se confruntă anumite state membre ca urmare a crizei economice și din cauza cărora statele membre în cauză au dificultăți majore în a prezenta proiecte, așa cum arată recenta cerere de propuneri din cadrul programului privind rețeaua transeuropeană de transport;solicită, prin urmare, mai multă flexibilitate la punerea în aplicare a programului MIE, pentru a asigura o participare mai echilibrată;

5.  subliniază faptul că bugetul UE ar trebui să se concentreze asupra proiectelor de infrastructură care vor oferi o valoare adăugată europeană ridicată, prin eliminarea blocajelor și construirea de tronsoane transfrontaliere sau îmbunătățirea acestora, precum și prin modernizarea substanțială a infrastructurii existente, spre exemplu a legăturilor feroviare, pentru a contribui la dezvoltarea pieței interne a UE și a îmbunătăți competitivitatea UE în ansamblul său;evidențiază faptul că, în contextul situației internaționale actuale din zona frontierelor estice ale UE, este deosebit de important să se asigure conectarea statelor membre la rețeaua de transport a UE cu respectarea parametrilor tehnici europeni, inclusiv a ecartamentului european standard, pentru a face posibilă o mai bună integrare a acestora în cadrul pieței interne a UE;atrage atenția, în același timp, asupra problemelor majore de interoperabilitate existente încă în cadrul rețelei feroviare europene, inclusiv asupra diferențelor de ecartament, și solicită ca eforturile să se concentreze pe armonizare, pentru a crea un spațiu feroviar european cu adevărat interoperabil, subliniind totodată necesitatea de a dezvolta legături intermodale ale rețelei feroviare cu alte moduri de transport;

6.  subliniază necesitatea de a garanta faptul că statele membre eligibile pentru finanțare de la Fondul de coeziune prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei beneficiază de sprijin din partea Comisiei pentru a elabora și a dezvolta o rezervă adecvată de proiecte cu un grad suficient de maturitate și/sau calitate și pentru a utiliza finanțarea UE într-un mod eficient;subliniază, așadar, că este important să se pună în aplicare acțiuni de sprijinire a programelor, care să aibă drept obiectiv consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice în cauză, precum și să se organizeze cereri de propuneri suplimentare, cu scopul de a asigura un nivel cât mai înalt de absorbție a fondurilor transferate în statele membre eligibile pentru finanțare de la Fondul de coeziune;consideră, de asemenea, că cererile de propuneri organizate de Comisie ar trebui să acorde prioritate secțiunilor transfrontaliere, care sunt adesea subfinanțate, deși constituie în multe cazuri motive de blocare;

7.  reiterează faptul că este important ca fondurile europene din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei să fie utilizate pentru proiecte și echipamente de interes comun care îndeplinesc condițiile mecanismului de interoperabilitate transfrontalieră;

8.  subliniază importanța creării și a funcționării efective a unui spațiu feroviar unic european fără frontiere, prin garantarea unui nivel ridicat de siguranță și de interoperabilitate a sistemelor de transport feroviar, îmbunătățind astfel poziția concurențială a sectorului feroviar;în acest context, remarcă faptul că cel de al patrulea pachet feroviar prevede noi funcții, sarcini și responsabilități importante care vor fi atribuite Agenției Europene a Căilor Ferate;consideră că eventualele resurse proprii pe care acest sector le utilizează ar trebui să fie evaluate realist și nu ar trebui, prin urmare, să compromită noile sarcini ale Agenției, care ar trebui să se bazeze pe nevoi clar definite și să respecte un calendar stabilit de colegislatori la finalul negocierilor;

9.  subliniază că alocările pentru agenții din bugetul UE nu constituie doar cheltuieli administrative, ci contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii, având în același timp scopul de a genera economii la nivel național, și că bugetul lor ar trebui să dispună de mijloace suficiente și adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile;reamintește că este important ca în Uniune să se asigure cel mai înalt nivel de siguranță, securitate și interoperabilitate în domeniul transporturilor, îmbunătățind, în același timp, comunicarea și coordonarea;reamintește că acest sector se află acum sub responsabilitatea AESA, EMSA și AEF la nivelul UE, în timp ce înainte era gestionat de 28 de administrații naționale;

10. atrage atenția asupra rolului crucial pe care îl au agențiile a căror principală responsabilitate este de a asigura siguranța diverselor moduri de transport și, prin urmare, respinge reducerile propuse pentru bugetele operaționale ale agențiilor și nu este de acord cu propunerile de reduceri care ar putea submina siguranța transporturilor;

11. subliniază că EMSA trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a verifica siguranța și a preveni poluarea provenită de la instalațiile offshore de petrol și gaze, conform deciziei din noul Regulament privind finanțarea EMSA;

12. subliniază că peste două treimi din cheltuielile AESA sunt acoperite de taxele și onorariile încasate de la industrie și că nu ar trebui să se reducă personalul de certificare al AESA, care nu intră sub incidența bugetului UE și nu are niciun impact asupra bugetului respectiv;

13. subliniază că este important să se investească în dezvoltarea unor coridoare pentru transportul de mărfuri cu scopul de a permite tranziția de la transportul rutier la cel feroviar, de a îmbunătăți sustenabilitatea transportului feroviar de mărfuri prin reducerea nivelului actual de zgomot generat de materialul rulant inadecvat și de a stimula o economie a transporturilor cu emisii reduse de carbon;

14. reamintește importanța programului NAIADES, care a fost actualizat pentru perioada 2014-2020 și care urmărește decongestionarea traficului și trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, prin transferarea transportului de mărfuri efectuat pe cale rutieră către căile navigabile interioare și consideră că acest program ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată;subliniază că o politică bine structurată, cu obiective concrete și tangibile ar face posibilă o utilizare optimă a finanțării puse la dispoziție de programe precum „Mecanismul pentru interconectarea Europei” și „Orizont 2020”;

15. subliniază că, în conformitate cu articolul 195 din tratat, UE are competențe suplimentare în ceea ce privește politica din domeniul turismului;consideră, prin urmare, că ar trebui să se aloce fonduri bugetare adecvate pentru a dezvolta o adevărată politică europeană în domeniul turismului;solicită Comisiei, prin urmare, să se implice mai mult în acest domeniu și să promoveze finalizarea unor proiecte turistice majore, rețelele de piste ciclabile, cum ar fi EuroVelo, precum și protejarea patrimoniului natural, cultural, istoric și industrial;observă, de asemenea, că, cu ajutorul resurselor furnizate prin intermediul programului COSME, UE poate răspunde rapid și eficace la modificările care au loc în sectorul turismului, dar sunt necesare programe specifice și proiecte experimentale;observă că, astfel, se poate genera creștere economică și, în același timp, se creează mai multe locuri de muncă sustenabile, UE devenind destinația principală în turismul internațional;

16. subliniază rolul cercetării și inovării în sectorul transporturilor și al turismului și relevă faptul că dezvoltarea rapidă a unor tehnologii inteligente de transport, precum și a cunoștințelor ecosociale, inclusiv a mobilității urbane inteligente, a SESAR și a altor astfel de tehnologii, va contribui în mod tangibil la reducerea costurilor pe plan economic și social, precum și în domeniul siguranței și al mediului;prin urmare, ar trebui să se aloce resurse bugetare adecvate pentru aceste tehnologii de transport și aceste cunoștințe în cadrul programelor Orizont 2020 și MIE;

17.subliniază necesitatea de a se asigura o finanțare corectă pentru punerea în aplicare a componentelor SESAR, cu scopul de a asigura darea în funcțiune a funcționalităților de management al traficului aerian (MTA) care sunt considerate esențiale pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului de MTA din Uniune;

18. subliniază că este important să se investească în aeroporturile regionale, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra unei game largi de activități, cum ar fi exporturile, eficiența și productivitatea întreprinderilor, atragerea de investiții, și, prin urmare, va stimula piața UE;

19. constată faptul că, la nivel general, cheltuielile administrative și de funcționare se află într-un proces de creștere treptată;solicită, așadar, Comisiei, având în vedere constrângerile bugetare tot mai importante, să se asigure că conceptul de rentabilitate este integrat în toate programele, ceea ce înseamnă că este necesar să se analizeze atent toate cheltuielile din punctul de vedere al viabilității, eficienței și eficacității, astfel încât banii contribuabililor din UE să fie cheltuiți pentru punerea în aplicare și gestionarea eficace a politicilor UE, direcționând resursele către activități de investiții dotate cu capacitățile operaționale necesare și către funcționarea adecvată a programelor;

20. subliniază necesitatea de a include în programele operaționale elaborate cu statele membre proiectele emblematice pentru dezvoltarea regiunii Dunării;în plus, consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri pentru ca programele operaționale să includă finanțarea proiectelor emblematice care vizează dezvoltarea transporturilor pe căi navigabile interioare în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării;

21. remarcă importanța transporturilor sustenabile ca parte a obiectivelor mai largi ale Strategiei Europa 2020 în materie de schimbări climatice și sustenabilitate energetică;subliniază că politica europeană a transporturilor trebuie să includă obiective ambițioase de protecție a climei;atrage atenția, prin urmare, că finanțarea adecvată a transporturilor are o contribuție esențială la asigurarea aplicării cu succes a politicilor de transport ecologic;

22. subliniază că politica europeană a transporturilor trebuie să respecte principiul egalității de tratament, în primul rând în ceea ce privește accesul la transport al persoanelor cu handicap;evidențiază faptul că acest lucru trebuie să se facă prin intermediul unor investiții substanțiale în transporturile publice din întreaga UE.

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Introducere

Proiectul de buget pentru 2015 va fi orientat cu precădere către sprijinirea ocupării forței de muncă, a educației și a cercetării.Comisia a propus un buget care se ridică la 145,6 miliarde EUR în credite de angajament și la 142,1 miliarde EUR în credite de plată.Aceasta reprezintă o creștere de 2,1 % pentru creditele de angajament și de 1,4 % pentru creditele de plată comparativ cu bugetul 2014.Cea mai mare parte a angajamentelor urmează să fie alocate pentru proiecte viitoare, în timp ce aproximativ 40 % din plăți sunt destinate proiectelor finanțate de UE și care au fost lansate în perioada 2007-2013.Comisia propune, de asemenea, o reducere suplimentară cu 1 % a personalului său.

Cea mai mare parte a creditelor de plată sunt alocate unor domenii menite să stimuleze creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Europa (+29,5 % comparativ cu exercițiul 2014), cum ar fi cercetarea (Orizont 2020), rețelele energetice, de transport și TIC transeuropene (Mecanismului pentru interconectarea Europei) sau inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”.

I.Bugetul pentru transporturi

Titlul 6 din proiectul de buget (PB) pentru 2015 al Comisiei, intitulat „Mobilitate și transporturi”, reunește liniile bugetare referitoare la politica de transporturi a UE.PB propune o creștere cu 14 % a creditelor de angajament (de la 2 867 184 572 EUR în 2014 la 3 279 502 992 EUR în 2015) și o creștere cu 107 % a creditelor de plată (de la 1 003 421 856 EUR în 2014 la 2 075 861 835 EUR în 2015).Această creștere a creditelor de plată se datorează, în principal, nevoilor de finanțare ale noilor programe „Mecanismul pentru interconectarea Europei” și „Orizont 2020”.

Raportorul pentru aviz ar dori să atragă atenția în special asupra următoarelor aspecte:

Mecanismul pentru interconectarea Europei (06 02 01)

Aceasta este o linie bugetară esențială pentru transport.Creditele de angajament pentru proiectele de transport din cadrul MIE se ridică la suma de 2 844 milioane EUR (+16 % comparativ cu 2014), iar creditele de plată însumează 1 040 milioane EUR (în 2014 au fost efectuate 0 plăți pentru proiecte noi).Execuția bugetului MIE se va face prin intermediul cererilor de oferte în cadrul programului de lucru anual și al celui multianual.De asemenea, se propune alocarea unei sume de 634 milioane EUR sub formă de credite de plată, care vor fi utilizate pentru finalizarea programelor TEN-T (06 02 51).

Activități de sprijin pentru politica europeană în domeniul transporturilor și al drepturilor pasagerilor, inclusiv activități de comunicare (06 02 05)

În PB se reduc creditele de angajament (de la 20 019 000 EUR în 2014 la 12 363 000 EUR în 2015) și se majorează creditele de plată (de la 13 894 437 EUR la 17 447 683 EUR) pentru această linie.Acest credit este destinat să acopere cheltuielile de informare și comunicare, conferințele și manifestările de promovare a activităților din sectorul transporturilor.

Securitatea transporturilor (06 02 06)

Se remarcă o majorare a creditelor de angajament (de la 2 510 000 EUR la 2 582 000 EUR) și a creditelor de plată (de la 1 514 026 EUR la 1 706 036 EUR).Acest credit este destinat să acopere în special cheltuielile privind instituirea și funcționarea unui corp de inspectori însărcinați cu verificarea conformității cu cerințele legislației Uniunii privind securitatea aeroporturilor, porturilor și instalațiilor portuare.

Orizont 2020 — Cercetare și inovare legate de domeniul transporturilor (06 03)

PB prevede, pentru cercetarea în domeniul transporturilor, credite de angajament în valoare de 234 117 242 EUR (212 585 039 EUR în 2014) și credite de plată în valoare de 178 377 220 EUR (27 847 732 EUR în 2014).Aceste credite acoperă, printre altele, finanțarea necesară pentru întreprinderile comune SESAR și Shift2Rail.

Agențiile

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (06 02 02)

Contribuția UE la bugetul AESA crește de la 34 174 000 EUR la 36 370 000 EUR, reprezentând o majorare de 6 %.Proiectul de buget global al AESA (contribuții ale UE + alte resurse) a fost stabilit la 149 532 000 EUR (149 059 000 EUR în 2014).Efectele modificărilor propuse cu privire la legislația referitoare la cerul unic european nu au fost încă luate în considerare.Numărul total al membrilor personalului urmează să scadă de la 804 - efectivul de personal autorizat în bugetul 2014 - la 797 în 2015.În cadrul acestei cifre globale, efectivul personalului finanțat de UE va crește de la 280 la 284.Noii membri ai personalului vor primi sarcini care vizează autorizarea operatorilor din țările terțe și certificarea sistemelor de aeronave pilotate de la distanță.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (06 02 03)

Contribuția UE la bugetul EMSA prevăzută în PB afișează o majorare cu 4,37 % a creditelor de angajament, până la suma de 52 656 000 EUR și o majorare cu 1,09 % a creditelor de plată, până la suma de 51 256 000 EUR.Proiectul de buget global al EMSA (contribuții ale UE + alte resurse) prevede credite de angajament în valoare de 54 611 675 EUR (52 410 475 EUR în 2014) și credite de plată în valoare de 53 169 255 EUR (52 669 145 EUR în 2014).Această creștere a nivelului creditelor este prevăzută în special pentru dezvoltarea de baze de date și consolidarea instrumentelor IT.Se propune reducerea efectivului de personal de la 258 - personalul autorizat în bugetul 2014 - la 255.

Agenția Europeană a Căilor Ferate (06 02 04)

Se propune o creștere a contribuției UE la bugetul AEF, până la 25 613 000 EUR (25 007 400 EUR în 2014), fiind majorate atât creditele de angajament, cât și creditele de plată.Resursele financiare suplimentare ar trebui să acopere costurile legate de noile sarcini aferente proiectului Shift2Rail.Proiectul de buget global al AEF (contribuții ale UE + alte resurse) a fost stabilit la 26 379 500 EUR (25 715 600 EUR în 2014), atât pentru creditele de angajament, cât și pentru creditele de plată.Se propune reducerea efectivului de agenți temporari de la 140 - personalul autorizat în bugetul 2014 - la 137, însă resursele umane totale, inclusiv agenții contractuali și experții naționali detașați rămân la nivelul din 2014, respectiv 161 de posturi.

II.Turismul

Bugetul alocat turismului se înscrie la titlul 2 – „Întreprinderi”.Există un obiectiv specific legat de turism care este inclus în Programul privind competitivitatea și IMM-urile (COSME) pentru perioada de programare 2014-2020 (Regulamentul nr. 1287/2013).Se propune, la linia bugetară 02 02 01, alocarea sumei de 11 000 000 EUR pentru proiecte, premii, studii și evenimente în domeniul turismului.

III.Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

În bugetul UE există trei proiecte și acțiuni din sectorul TRAN aflate în desfășurare: Nave pe GNL (gaz natural lichefiat) (credite de angajament în valoare de 0 EUR, credite de plată în valoare de 436 192 EUR), Rolul materialului rulant în interoperabilitatea europeană (credite de angajament în valoare de 0 EUR, credite de plată în valoare de 0 EUR) și Aviația generală — Statistici și cifre-cheie (credite de angajament în valoare de 0 EUR, credite de plată în valoare de 87 238 EUR).Acțiunile pregătitoare din domeniul turismului și-au îndeplinit obiectivele, iar turismul a fost recunoscut în cadrul bugetului UE.Așadar, raportorul pentru aviz nu dorește să propună noi acțiuni privind turismul.

IV.Posibile amendamente

Raportorul pentru aviz solicită adoptarea unui buget responsabil, realist și orientat spre rezultate.În același timp, raportorul pentru aviz subliniază că bugetul UE ar trebui să reprezinte o investiție îndreptată spre politici care demonstrează valoarea adăugată la nivelul UE și care sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.Nivelul general al proiectului de buget al Comisiei, inclusiv al finanțării destinate agențiilor pare să fie proporțional cu necesitatea de a implementa politicile UE și de a crea valoare adăugată pentru Uniune.

În ceea ce privește cele trei acțiuni pregătitoare aflate în desfășurare, raportorul pentru aviz subliniază în special importanța acțiunii pregătitoare privind navele pe GNL în contextul intrării în vigoare, de la 1 ianuarie 2015, a noilor limite referitoare la conținutul de sulf al combustibililor marini în cadrul zonelor de control al emisiilor de sulf (ZCES).

În funcție de poziția Consiliului privind PB, raportorul pentru aviz ar putea să aibă în vedere reinstituirea proiectului de buget la anumite linii bugetare pentru a ține seama de prioritățile de acțiune ale Parlamentului.Sunt vizate în special liniile bugetare referitoare la MIE, SESAR și cercetarea în domeniul transportului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	41 4 3
Membri titulari prezenți la votul final	Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Syed Kamall, Georgios Katrougkalos, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Ana-Claudia Tapardel, Keith Taylor, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Elissavet Vozemberg, Janusz Władysław Zemke, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Martina Dlabajová, Curzio Maltese, Georgi Pirinski, Franck Proust, Patricija Šulin

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (24.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Derek Vaughan

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că ar trebui reinstituite sumele prevăzute în proiectul de buget 2015 la rubrica 1b pentru a acoperi nevoile și obiectivele minime ale politicii de coeziune astfel cum au fost stabilite de Uniune în tratat și în cadrul legislativ pentru politici aferent perioadei 2014-2020;

2.  ia act cu îngrijorare de declarația clară din cel de Al șaselea raport privind coeziunea, conform căreia disparitățile regionale s-au accentuat în special în anii de criză 2008-2011, ceea ce înseamnă că eforturile politicii de coeziune vor trebui să fie sporite semnificativ pentru a se putea atinge obiectivele coeziunii economice, sociale și teritoriale prevăzute la articolul 174 din TFUE;

3.  constată că 2015 va fi al doilea an de punere în aplicare din noul ciclu al fondurilor ESI;subliniază necesitatea alocării unor credite de angajament și de plată suficiente pentru a garanta că programele ating numărul dorit de beneficiari pentru a avea un impact real;

4.  ia act cu îngrijorare de scăderea cu 5,0 % față de 2014 a creditelor de plată de la rubrica 1b, până la 51 601,9 milioane EUR, în timp ce așa-zisa creștere cu 3,6 % a creditelor de angajament provine mai ales din propusa mobilizare în 2015 a Instrumentului de flexibilitate pentru a se soluționa situația din Cipru;

5.  constată cu îngrijorare că, deși nivelul propus al creditelor de plată va fi dedicat mai ales acoperirii angajamentelor restante și lichidării programelor, Comisia declară că restanțele de plăți vor continua să crească și se estimează că vor ajunge la 18 miliarde EUR la sfârșitul lui 2015, chiar dacă PBR nr. 3/2014 a fost aprobat;

6.  solicită informații la timp și precise referitoare la estimările privind evoluția solicitărilor de plăți în 2014 și clarificări suplimentare cu privire la modul în care Comisia intenționează să abordeze nivelul nesustenabil al plăților restante deja prevăzute pentru sfârșitul lui 2014 la rubrica 1b;

7.  observă cu preocupare că Comisia pare să fie incapabilă să onoreze toate solicitările de plăți și invită Comisia să furnizeze toate detaliile necesare în cazul în care survin întârzieri ale plăților ca urmare a acestui fapt;

8.  solicită Comisiei să prezinte măsurile pe care intenționează să le ia în viitor pentru a preveni un decalaj constant între creditele de angajament și creditele de plată și pentru a preveni astfel restanțele regulate de plăți.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	23.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 3 2
Membri titulari prezenți la votul final	José Blanco López, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Bill Etheridge, Raffaele Fitto, Michela Giuffrida, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Younous Omarjee, Stanislav Polčák, Julia Reid, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Maria Spyraki, Olaf Stuger, Ramón Luis Valcárcel, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final	Salvatore Cicu, Andor Deli, James Nicholson, Jan Marian Olbrycht, Davor Škrlec, Iuliu Winkler, Milan Zver

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (8.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Peter Jahr

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.      remarcă faptul că, dat fiind plafonul impus de cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 pentru rubrica 2, câteva categorii importante de cheltuieli din domeniul politicii agricole comune (PAC) riscă, în practică, să fie reduse în 2015, inclusiv plățile directe, măsurile de piață și măsurile de dezvoltare rurală;

2.      constată că, în conformitate cu proiectul de buget (PB), rubrica 2 va înregistra în 2015 o reducere de 0,1% a creditelor de angajament și o creștere ușoară, de 0,5%, a creditelor de plată față de 2014;

3.      constată că, în conformitate cu PB 2015, finanțarea destinată dezvoltării rurale în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) va suferi o reducere de 0,8% a creditelor de plată;

4.      insistă, în acest context, asupra obligației Consiliului de a-și respecta promisiunile în ceea ce privește asigurarea unui nivel suficient de credite de plată în cadrul procedurii bugetare 2015, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească angajamentele scadente, dacă este necesar prin prezentarea de către Comisie a unui al treilea proiect de buget rectificativ;

5.      atrage atenția asupra faptului că alocările din CFM nu țin cont de inflație;solicită ca rubrica 2 să fie ajustată în funcție de indicele de deflație;

6.      reiterează faptul că este necesar să se ia măsuri pentru a se ține sub control nivelul angajamentelor neplătite, pentru a se asigura demararea cu succes a perioadei de programare 2014-2020;îndeamnă, așadar, cu fermitate Consiliul și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a acoperi solicitările de plată scadente, în special să adopte integral BR 3/14;subliniază că BR 3/14 a fost propus pe baza celor mai recente estimări ale necesarului de plăți puse la dispoziție chiar de statele membre;

7.      observă că, deși bugetul destinat plăților directe și măsurilor de piață din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) va fi majorat în 2015 cu 0,2 % față de 2014, atât pentru creditele de angajament, cât și pentru cele de plată, Comisia trebuie să explice cum se vor acoperi nevoile în creștere legate de introducerea progresivă a plăților directe în Bulgaria, România și Croația și de crearea rezervei pentru gestionarea crizelor în agricultură;

8.      regretă reducerea fondurilor operaționale pentru organizațiile de producători cu peste 3,3 milioane EUR atât în credite de angajament, cât și în credite de plată, precum și reducerea ajutoarelor pentru grupurile de producători pentru recunoașterea preliminară cu 1 milion EUR;constată că, din cauza dezechilibrelor constante de putere din lanț, întreprinderile de familie sunt sub presiune;subliniază că grupurile de producători consolidează semnificativ poziția producătorilor primari prin unirea forțelor;solicită garantarea unui buget ambițios pentru fondurile operaționale destinate organizațiilor de producători;insistă să se revină asupra ambelor reduceri;solicită Comisiei să utilizeze aceste fonduri operaționale suplimentare pentru cursuri de formare, crearea de parteneriate și schimburi de bune practice în folosul organizațiilor de producători;

9.      regretă reducerea fondurilor pentru programul „Lapte destinat unităților școlare” cu 481 289 EUR și a fondurilor pentru programul de încurajare a consumului de fructe în școli cu 900 073 EUR, deoarece ambele programe s-au dovedit a fi utile și eficiente în statele membre;consideră că această reducere este extrem de inadecvată, date fiind criza actuală și nivelul malnutriției la copii în Uniune;solicită majorarea fondurilor pentru ambele programe cel puțin la nivelurile anterioare;solicită ca ambele programe să fie concepute astfel încât să fie mai puțin birocratice și mai ușor de utilizat;

10.    își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, din cauza aplicării mecanismului de „disciplină financiară”, plățile directe plătite în exercițiul financiar 2015 se vor reduce pentru fermierii care au dreptul la plăți de peste 2 000 EUR;regretă efectul prezumat al aplicării mecanismului de „disciplină financiară”, care ar putea să nu conducă la cheltuieli mai eficiente și mai responsabile;

11.    solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că fondurile care sunt alocate pentru rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol în bugetul 2015 și care nu sunt cheltuite sunt puse la dispoziție integral pentru plăți directe în exercițiul următor;

12.    invită Comisia și statele membre să monitorizeze volatilitatea pronunțată a prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar;

13.    regretă reducerea fondurilor destinate apiculturii, Parlamentul considerând apicultura ca o prioritate pentru viitorul agriculturii și pentru conservarea biodiversității;

14.    atrage atenția asupra faptului că resursele puse la dispoziție trebuie să contribuie la creșterea competitivității și a sustenabilității agriculturii europene;

15.    solicită alinierea deplină a cuantumului plăților directe și a celor legate de dezvoltarea rurală în UE-28 cât mai curând posibil;remarcă faptul că diferența semnificativă dintre plățile directe din diverse state membre afectează competitivitatea și, prin urmare, solicită Comisiei să considere UE-28 ca o singură entitate pe piața agricolă mondială;

16.    regretă reducerile propuse pentru programele de dezvoltare rurală;solicită Consiliului să le reanalizeze, date fiind contextul actual de insecuritate contantă și în creștere și depopularea multor comunități rurale;

17.    regretă profund propunerea Consiliului de a reduce creditele de plată în proiectul de buget 2015;consideră că proiectul de buget 2015 al Comisiei reprezintă minimul necesar pentru a face față problemei recurente și îndelungate a creșterii angajamentelor restante.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	19 6 8
Membri titulari prezenți la votul final	John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, Paul Brannen, Daniel Buda, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Barbara Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Nuno Melo, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Marit Paulsen, Marijana Petir, Constantin-Laurențiu Rebega, Bronis Ropé, Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Peter Eriksson, Maria Heubuch, Anthea McIntyre, Annie Schreijer-Pierik
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Ulla Tørnæs

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PESCUIT (4.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: António Marinho e Pinto

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută decizia adoptată privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), prin care s-au alocat fonduri în valoare de 6,39 miliarde EUR pentru sectorul pescuitului și politica maritimă pentru perioada 2014-2020;subliniază totuși că, în pofida importanței pescuitului pentru economiile multor zone costiere, fondurile pentru politica din domeniul pescuitului - una dintre puținele politici comune ale Uniunii - nu reprezintă decât 0,7 % din bugetul Uniunii;consideră că aceste fonduri vor sprijini sectorul pescuitului în atingerea obiectivului de pescuit sustenabil, vor ajuta comunitățile costiere și insulare care sunt puternic dependente de acest sector să își diversifice economiile, vor îmbunătăți sprijinul acordat până în prezent pescuitului la scară mică și regiunilor puternic dependente de pescuit, ca o modalitate de a atinge obiectivele incluse în Strategia 2020;

2.   regretă faptul că, contrar celor aprobate de Parlament, Consiliul a limitat la o perioadă maximă de șase luni pentru fiecare navă posibilitatea de a obține sprijin din partea FEPAM în caz de încetare temporară a activităților de pescuit pe parcursul perioadelor de repaus biologic, în intervalul 2014-2020;consideră că perioadele de repaus biologic reprezintă un instrument important pentru o gestionare sustenabilă a anumitor activități de pescuit;pledează, prin urmare, pentru eliminarea acestei măsuri restrictive și pentru garantarea unor credite suficiente destinate perioadelor de repaus biologic;

3.   îndeamnă Comisia și statele membre să pregătească de urgență actele legislative necesare pentru a accelera programele operaționale ale statelor membre în vederea realizării priorităților politicii comune în domeniul pescuitului, în special sustenabilitatea economică și socială a sectorului pescuitului, conservarea resurselor biologice și exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole și ale acvaculturii;

4.  subliniază importanța unor cercetări riguroase și independente pentru evaluarea situației reale a resurselor halieutice și calcularea producției maxime durabile, factori determinanți pentru un pescuit sustenabil;consideră, de asemenea, că sunt necesare studii privind impactul socioeconomic al măsurilor adoptate asupra comunităților dependente de pescuit;subliniază că noul regulament privind politica comună în domeniul pescuitului pune accentul pe sustenabilitate pentru a obține o producție maximă durabilă;reamintește că acest obiectiv constituie unul dintre elementele fundamentale ale noii politici în domeniul pescuitului și presupune o cunoaștere corectă și aprofundată a stării resurselor halieutice și a impactului socioeconomic al măsurilor adoptate;consideră că cercetarea trebuie să fie finanțată în mod adecvat din bugetul Uniunii;

5.  subliniază necesitatea de a majora fondurile destinate organizațiilor de cercetare științifică internaționale și ale statelor membre pentru ca acestea să poată cunoaște și evalua resursele biologice marine;

6.   reamintește că este esențial să se controleze activitățile de pescuit la bordul navelor și în porturi pentru a atinge obiectivele în materie de pescuit sustenabil;consideră că un sprijin financiar insuficient ar putea pune în pericol obiectivele reformei politicii de pescuit;reamintește că noua politică comună în domeniul pescuitului necesită o creștere a numărului de măsuri operaționale ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) pentru ca aceasta să poată oferi asistență statelor membre și Comisiei Europene în elaborarea de instrumente practice de control și supraveghere (operațiuni legate de guvernanța în sectorul pescuitului, de sistemele de gestionarea a datelor, de obligațiile de debarcare și de combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat);

7.   solicită majorarea bugetului EFCA pentru instrumente operaționale și resurse umane cu scopul de a garanta aplicarea reformei politicii comune în domeniul pescuitului și de a intensifica controalele, inspecțiile și supravegherea, precum și cooperarea la nivel național, astfel încât normele PCP să fie respectate și aplicate în mod eficace și coerent, asigurând condiții egale pentru industria pescuitului și egalitatea de tratament pentru toți actorii din acest sector;

8.  subliniază necesitatea calculării unor provizioane bugetare corespunzătoare și fiabile în bugetul anual pentru 2015, având în vedere că peste 60% din produsele pescărești comercializate în UE provin din ape internaționale și zone economice exclusive din țări terțe;consideră că dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului necesită includerea constantă a unor măsuri bugetare specifice menite să consolideze și să încurajeze participarea Uniunii Europene în organizațiile regionale de gestionare a pescuitului, precum și să finanțeze încheierea de acorduri bilaterale cu țări terțe, în special ținând seama de faptul că se preconizează reînnoirea protocoalelor cu Mauritania, Mozambic, Madagascar, Groenlanda, Capul Verde sau Kiribati;

9.   regretă faptul că Comisia a redus sumele prevăzute la postul aferent proiectului-pilot privind măsurile de sprijin pentru pescuitul la scară mică (11 06 77 08);îndeamnă Comisia să reinstituie sumele aprobate;consideră că acest proiect-pilot este de importanță majoră și ar trebui să servească drept bază pentru elaborarea unui program de ajutor la nivelul Uniunii destinat pescuitului la scară mică, ca o recunoaștere a importanței și particularității acestui sector, așa cum s-a subliniat în diverse rezoluții ale Parlamentului referitoare la această chestiune;

10. salută fondurile aferente FEPAM, în valoare de 647 milioane EUR, alocate Comisiei pentru măsuri directe în cadrul financiar multianual 2014-2020;invită Comisia să accelereze procesul de aplicare a măsurilor necesare pentru a-și pune în practică propriile proiecte.

11. regretă reducerile efectuate la titlul 11 de către Consiliu în cadrul lecturii sale a proiectului de buget;este preocupat de consecințele pentru măsurile finanțate prin liniile bugetare vizate și de impactul negativ asupra atingerii obiectivelor PCP și PMI;observă că anul acesta se înregistrează deja un deficit în special de credite de plată și că, prin urmare, este absolut necesar să se asigure un nivel suficient de credite.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 2 1
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Miguel Arias Cañete, Renata Briano, Alain Cadec, David Coburn, Richard Corbett, João Ferreira, Raymond Finch, Werner Kuhn, Isabella Lövin, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Leszek Wałęsa
Membri supleanți prezenți la votul final	José Blanco López, Diane Dodds, Marek Józef Gróbarczyk, Mike Hookem, Yannick Jadot, Francisco José Millán Mon

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (11.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportoare pentru aviz: Silvia Costa

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.      constată că în 2015, programele multianuale din domeniile educației, formării, tineretului, sportului, culturii, mass-mediei și cetățeniei intră în al doilea an;subliniază necesitatea alocării unor credite de angajament și de plată suficiente pentru a garanta că toate programele ating numărul dorit de beneficiari;atrage atenția asupra faptului că, deoarece aceste programe au un impact direct asupra unui număr mare de cetățeni, este crucial ca UE să nu mai întrerupă plățile, având în vedere că, în ultimii ani, întreruperile au avut un impact major, de exemplu asupra burselor Erasmus;

2.      ia act de majorarea modestă față de 2014 a creditelor de angajament pentru programul Erasmus+;atrage atenția asupra faptului că este esențial să se aloce credite de plată suficiente pentru ca angajamentele suplimentare să aibă un impact real și să garanteze buna funcționare a programului, având în vedere rata ridicată de execuție și cererea pentru acest program, în special în contextul în care Comisia Europeană dorește să sporească mobilitatea studențească până la 20% înainte de sfârșitul acestei decade;subliniază că granturile din cadrul programului Erasmus+ ar trebui să fie scutite de impozite și contribuții sociale;

3.      reamintește că mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți, care beneficiază de 3,5% din buget, ar trebui utilizat „în condiții avantajoase pentru studenți”, „indiferent de mediul lor social” și că „[a]cest instrument suplimentar și inovator pentru mobilitatea educațională nu ar trebui nici să înlocuiască vreun sistem actual de granturi sau împrumuturi care sprijină mobilitatea studenților la nivel local, național și la nivelul Uniunii, nici să împiedice dezvoltarea unui viitor sistem de acest fel”;

4.      consideră regretabil că Comisia a propus un nivel mai scăzut de credite de angajament față de 2014 pentru Programul Europa Creativă, în pofida rolului important al acestui program în sprijinirea sectorului cultural și creativ și în pofida necesității de a organiza măsurile promise în cadrul mecanismului viitor de garantare, printre care cursuri de formare pentru intermediarii financiari;în acest context, consideră că reducerile suplimentare propuse de Consiliu pentru subprogramele Cultura și MEDIA și mecanismul de garantare sunt inacceptabile, deoarece astfel implementarea programului va fi periclitată;reamintește, de asemenea, temerile exprimate inițial de Parlamentul European referitoare la fuzionarea ramurilor cultură și media și la problemele ulterioare legate de echilibrul în materie de politici și finanțare;

5.      reamintește că pachetul financiar total pentru programul „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 a fost redus cu aproximativ 20% față de perioada 2007-2013;critică faptul că proiectul de buget al Comisiei pentru 2015 prevede un nivel mai scăzut al creditelor de angajament decât cel din 2014;recomandă să se acorde o atenție deosebită acestui program care este în continuare unic în ceea ce privește contactul cu cetățenii și sprijinul pentru acțiunile lor de jos în sus;subliniază că actualul nivel de finanțare este mult prea mic și este chiar contraproductiv pentru imaginea Uniunii;prin urmare, este profund preocupat de poziția Consiliului de a reduce și mai mult creditele de angajament și creditele de plată destinate programului și regretă faptul că cetățenilor Europei li se trimite un astfel de semnal;

6.      subliniază că politica de comunicare a Uniunii ar trebui îmbunătățită pentru a deveni un instrument important pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine funcționarea, politicile și procesele Uniunii și să participe mai mult la acestea, în special ținând seama de faptul că, așa cum rezultă din participarea scăzută la ultimele alegeri, cetățenii UE știu îngrijorător de puțin despre legislația și programele UE;prin urmare, respinge propunerile Consiliului de a reduce finanțarea pentru acțiunile de comunicare;subliniază că este urgent să se încurajeze cooperarea între instituțiile Uniunii, parlamentele naționale și toate celelalte părți interesate în chestiuni de comunicare pentru a maximiza impactul fondurilor investite și a intensifica și sprijini cooperarea dintre rețelele multimedia europene, cu scopul de a extinde transmiterea de informații despre Europa;

7.      remarcă importanța platformelor digitale, cum ar fi Europeana, care contribuie la digitalizarea patrimoniului cultural și artistic al Europei și realizează proiecte bazate pe rețele și parteneriate transnaționale care oferă un acces public mai larg la materialele disponibile, prezentând astfel cultura europeană și stimulând industriile culturale și creative;

8.      atrage atenția asupra angajamentului Comisiei, asumat la cererea Parlamentului, printre alții, de a spori vizibilitatea rețelelor de voluntariat și voluntari din Europa;

9.      subliniază faptul că ar trebui acordată o atenție mai mare acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, care sprijină carierele cercetătorilor prin acordarea unor granturi de mobilitate și care, prin urmare, joacă un rol esențial în dezvoltarea cercetării în Europa;regretă faptul că Consiliul propune reduceri substanțiale atât la creditele de angajament, cât și la creditele de plată pentru acest program și este hotărât să reinstituie cifrele propuse de Comisie;

10.    solicită Comisiei Europene să informeze Parlamentul European în legătură cu distribuția fondurilor între statele membre pentru programele din domeniile educației, formării, tineretului, sportului, culturii, mediei și cetățeniei, pentru a spori transparența și a îmbunătăți monitorizarea alocării fondurilor publice;

11.    subliniază necesitatea de a lărgi domeniul de aplicare al Programului cultural al Parteneriatului estic, în special în contextul recentelor evenimente tragice din Ucraina, precum și necesitatea cooperării euro-mediteraneene în domeniul cultural;remarcă faptul că UE acordă sprijin financiar unor proiecte culturale comune la care participă tineri artiști din țări care fac parte din Parteneriatul estic și din statele membre ale UE va spori vizibilitatea și semnificația politică a acestor proiecte și va stimula eforturile de a asigura pacea în Europa;

12.    ia act de faptul că Comunicarea Comisiei intitulată „Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” acordă o atenție specială șomajului în rândul tinerilor, care ajunge la 59,2% în Grecia și la 55,7% în Spania și că „procentul din ce în ce mai mare de tineri, 13,2 % în 2012, care nu au un loc de muncă și nici nu urmează cursuri ale unei instituții de învățământ sau programe de formare (NEET - neither in employment nor in education or training) constituie o altă sursă majoră de îngrijorare”;atrage atenția, prin urmare, asupra faptului că accesul la cunoștințe este o condiție necesară pentru ocuparea forței de muncă și creștere și că aspectele sociale și reducerea inegalităților trebuie să stea la baza oricărei politici puse în aplicare;

13.    atrage atenția că măsurile de austeritate care distrug serviciile publice pun în pericol capacitatea sistemelor de educație și formare de a contribui la redresarea economică și că învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să se numere printre prioritățile importante pentru a combate sărăcia și inegalitățile.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	4.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Louise Bours, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Giovanni Toti, Anders Primdahl Vistisen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final	Ernest Maragall, Emma McClarkin, Marlene Mizzi, Liliana Rodrigues, Algirdas Saudargas, Hermann Winkler

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (4.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportor pentru aviz: Tomáš Zdechovský

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ține seama de reducerea cu 1,9 % a creditelor de angajament de la rubrica 3 „Securitate și cetățenie” în comparație cu bugetul aferent exercițiului 2014, în principal din cauza încheierii Facilității Schengen pentru Croația, în conformitate cu Tratatul de aderare încheiat cu această țară, și salută creșterea cu 12,2 % a creditelor de plată, care va contribui la asigurarea unui nivel suficient al creditelor de plată pentru punerea în aplicare a politicilor din acest domeniu;

2.  reamintește că spațiul de libertate, securitate și justiție a intrat într-o nouă fază în urma adoptării de către Consiliul European din 26-27 iunie 2014 a orientărilor strategice;subliniază că punerea în aplicare a orientărilor ar putea impune, în unele domenii foarte specifice, consolidarea mijloacelor financiare alocate domeniilor respective;subliniază că, în acest caz, resursele deja alocate nu ar trebui suprasolicitate și solicită Comisiei să vină cu propuneri concrete în cazul în care se impune o consolidare financiară în cursul exercițiului 2015;

3.  insistă asupra faptului că agențiile aflate în sfera sa de răspundere ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini mandatul și este conștient de acordul interinstituțional cu privire la reducerea cu 5 procente a personalului în următorii cinci ani;solicită totuși insistent ca aceste reduceri să fie aplicate de la caz la caz, cu respectarea resurselor de care au nevoie agențiile pentru a-și îndeplini sarcinile care le sunt încredințate;

4.  solicită o majorare mai importantă a bugetului EASO, întrucât această agenție exercită un rol determinant în abordarea problemelor stringente legate de azil și va juca un rol mai important în promovarea aplicării uniforme a pachetului legislativ privind azilul;solicită, așadar, ca bugetul să fie majorat în mod corespunzător, pentru a-i permite agenției să-și îndeplinească cu eficacitate sarcinile și atribuțiile, inclusiv promovarea celor mai bune practici și a cooperării între statele membre;

5.  salută majorarea liniilor bugetare „Asigurarea protecției drepturilor cetățenilor și consolidarea capacităților acestora” și „Promovarea nediscriminării și egalității”, prin care se pune în aplicare programul Drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020;

6.  nu este pe deplin satisfăcut de majorarea bugetului FRONTEX, în condițiile în care această agenție trebuie să își consolideze asistența operațională, în special pentru statele membre care se confruntă cu o presiune considerabilă la granițele externe, și pentru a-și îmbunătăți capacitatea de reacție la evoluțiile rapide ale fluxurilor de migrație;consideră că FRONTEX ar trebui să dispună de personal și resurse suplimentare pentru a-și îndeplini sarcinile și a pune în aplicare sistemul EUROSUR;

7.  subliniază importanța unui buget al UE adecvat în domeniul azilului și migrației și a unei gestionări comune a frontiere externe unice a UE pentru a se putea face provocărilor pe care le implică, în special în contextul situației actuale care afectează frontiera de sud a UE;solicită tuturor partenerilor din cadrul Uniunii să își exprime clar angajamentul în acest sens;

8.  salută propunerea Comisiei de a majora bugetul anual al Europol, ținând seama și de noul Regulament privind Europol care urmează a fi adoptat de colegislatori;recunoaște faptul că majorarea bugetelor agențiilor pentru a le permite să-și îndeplinească funcțiile în mod adecvat trebuie însoțită de un număr corespunzător de posturi pentru agențiile în cauză;consideră că schema de personal a agenției ar trebui să fie ajustată pentru a-i permite să recruteze personal temporar suplimentar, în contextul creșterii cererii de sprijin pentru combaterea criminalității cibernetice, a formelor grave de criminalitate internațională și a terorismului, și pentru a consolida analiza și evaluarea acestor riscuri;

9.  sprijină majorarea bugetului pentru eu.LISA pentru a asigura securitatea și buna funcționare a sistemelor informatice din domeniul afacerilor interne, în special a SIS II, VIS și Eurodac pe care le gestionează agenția, precum și realizarea modificărilor necesare și preconizate ale acestor sisteme;sprijină dezvoltarea în continuare a agenției, în eventualitatea unor posibile sarcini viitoare care trebuie să îi fie atribuite, cum ar fi conceperea, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor noi sisteme;

10.pune la îndoială necesitatea liniei bugetare „Crearea de noi sisteme informatice care să sprijine gestionarea fluxurilor de migrație la frontierele externe ale Uniunii”, având în vedere că pachetul privind „Frontierele inteligente” nu a fost încă adoptat de colegiuitori;subliniază că, de la crearea sa, acestei linii bugetare nu i s-a alocat finanțare specifică;invită Comisia să instituie linii bugetare pentru astfel de acțiuni numai după ce legiuitorul le-a aprobat printr-un act legislativ adecvat;

11. este dezamăgit de reducerea bugetului destinat OEDT, deoarece Centrul va fi afectat de eventuala adoptare a regulamentului privind noile substanțe psihoactive [2013/0305 (COD)], care prevede noi sarcini pentru Centru;

12.reamintește că repartizarea corectă și transparentă a finanțării pentru diferitele obiective ale Fondului pentru azil, migrație și integrare a fost una dintre prioritățile Parlamentului în cadrul negocierilor pentru înființarea acestui fond;solicită Comisiei să majoreze în mod corespunzător numărul liniilor bugetare destinate Fondului pentru azil, migrație și integrare pentru a face mai ușor de înțeles și mai transparent modul în care vor fi executate resursele financiare alocate diferitelor obiective și, prin urmare, liniilor bugetare respective;invită, în special, Comisia să separe în toate proiectele de buget viitoare cheltuielile destinate consolidării strategiilor echitabile și eficace în materie de returnare de cele destinate migrației legale și promovării integrării eficace a resortisanților din țări terțe;

13.subliniază că este necesar și important să se facă evaluări regulate privind modul în care sunt aplicate toate fondurile și programele și modul în care sunt utilizate resursele lor, pentru a detecta posibilele deficiențe cât mai devreme și pentru a le măsura eficacitatea.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	3.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	44 9 3
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Philipp Albrecht, Heinz K.Becker, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Ignazio Corrao, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Eva Joly, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Barbara Kudrycka, Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Vicky Maeijer, Barbara Matera, Roberta Metsola, Louis Michel, József Nagy, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Valdemar Tomaševski, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Harald Vilimsky, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Marina Albiol Guzmán, Janice Atkinson, Anna Maria Corazza Bildt, Pál Csáky, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Rikke Karlsson, Miltiadis Kyrkos, Kati Piri, Josep-Maria Terricabras, Axel Voss

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE (2.9.2014)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

(2014/2040(BUD))

Raportoare pentru aviz: Danuta Maria Hübner

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că procedura de adoptare a bugetului pentru 2015 prezintă caracteristici specifice care decurg din pauza electorală: alegerea unui nou Parlament implică faptul că componența uneia dintre instituțiile autorității bugetare va fi substanțial diferită[1];mandatul Comisiei care a elaborat proiectul de buget este spre final, iar procedura se va încheia, foarte probabil, până la finalizarea mandatului actualei Comisii;

2.  subliniază faptul că, în plus, procedura a înregistrat o întârziere semnificativă, deoarece Comisia a prezentat proiectul de buget doar la data de 11 iunie 2014, iar Consiliul, după ce a ajuns la un acord la nivelul COREPER la 15 iulie 2014, își va adopta poziția în mod oficial - prin procedură scrisă - doar la începutul lunii septembrie 2014;

3.  regretă faptul că o astfel de decizie politică fundamentală precum adoptarea poziției Consiliului privind proiectul de buget pentru 2015 este luată prin procedură scrisă;consideră că acest lucru contravine transparenței și deschiderii care trebuie să constituie o caracteristică esențială a deciziilor bugetare luate de către toate instituțiile UE;

4.  ia act de faptul că Consiliul a procedat la realizarea de reduceri suplimentare la rubrica 3, „Securitate și cetățenie”, pentru care proiectul de buget prevedea deja o scădere de 1,9 %, în credite de angajament, comparativ cu bugetul 2014 (de la 2 171,998 milioane EUR în 2014 la 2 130,721 milioane EUR în proiectul de buget 2015);într-adevăr, poziția Consiliului prevede ca bugetul rubricii 3 să fie redus cu 3,3% în credite de angajament, în comparație cu bugetul 2014;reamintește că marja lăsată de Comisie la rubrica 3 a fost de 115,3 milioane EUR;constată că, în ceea ce privește plățile, Consiliul a redus majorarea propusă de Comisie pentru rubrica 3 de la +12,2% la +10,5%;

5.  este conștient de faptul că, în pofida unor semne slabe de redresare a economiei europene deja vizibile în acest an, multe state membre depun în continuare eforturi majore de consolidare bugetară, îngreunând astfel realizarea de investiții în proiecte care ar putea stimula redresarea;consideră, astfel, că fondurile europene vor fi deosebit de importante în 2015 pentru a compensa aceste dificultăți;consideră, desigur, că este foarte important să se ofere finanțare adecvată pentru proiecte care privesc cetățenii în mod direct și care vizează să îmbunătățească calitatea dezbaterii publice europene;

6.  subliniază faptul că rata scăzută de participare la recentele alegeri europene demonstrează necesitatea de a continua pe durata întregii legislaturi, și nu doar atunci când se apropie alegerile europene, să se investească în campanii de informare a cetățenilor cu privire la impactul Uniunii asupra vieții lor de zi cu zi și la rolul Parlamentului European;consideră că este esențial să se evalueze recenta campanie a Parlamentului de comunicare instituțională;

7.  consideră că proiectele de comunicare pot avea probleme în a-și demonstra eficacitatea atunci când sunt evaluate, în principal din cauza lipsei unor indicatori conveniți sau adecvați, pe baza cărora să se poată evalua performanța lor;

8.  crede în importanța instrumentelor democrației participative, așa cum sunt definite în Tratatul de la Lisabona, pentru cetățeni;regretă, în acest context, dificultățile legate de punerea în aplicare a inițiativei cetățenești europene și subliniază nevoia de a asigura finanțarea adecvată nu numai a inițiativelor propriu-zise, ci și a comunicării aferente, pentru a crește vizibilitatea și credibilitatea inițiativei cetățenești europene;subliniază că, în conformitate cu tratatele, o astfel de finanțare este independentă de subiectul inițiativei cetățenești europene și toate inițiativele de acest gen eligibile sunt tratate în mod egal, indiferent de conținutul lor;

9.  subliniază necesitatea unei finanțări adecvate a diferitelor instrumente de e-democrație cu scopul de a intensifica procesele de democrație participativă prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor;

10. consideră că, având în vedere intrarea în vigoare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, este necesară o finanțare adecvată și echitabilă pentru a permite aplicarea sa efectivă;

11. solicită ca liniile bugetare referitoare la infrastructura Parlamentului European, la cheltuielile sale și la alte posturi care corespund locurilor de desfășurare a activității sale să fie defalcate pentru a reflecta locul apariției cheltuielilor (Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg);

12. constată scăderea cheltuielilor aferente relațiilor dintre instituțiile UE și parlamentele naționale și își exprimă regretul că nu se acordă mai multă atenție implicării organelor legislative naționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	2.9.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	17 3 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Miguel Arias Cañete, Mercedes Bresso, Richard Corbett, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Georgios Katrougkalos, Constance Le Grip, Jo Leinen, Petr Mach, Morten Messerschmidt, Florian Philippot, Paulo Rangel, György Schöpflin, Francisco Sosa Wagner, Barbara Spinelli, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski
Membri supleanți prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Max Andersson, Gerolf Annemans, Pervenche Berès, Sven Giegold, Enrique Guerrero Salom, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cristian Dan Preda, Marcus Pretzell, Viviane Reding, Siôn Simon
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Fernando Maura Barandiarán

• [1]  Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2014 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2015, secțiunea III – Comisia (P7_TA(2014)0247); Rezoluția Parlamentului European din 17 aprilie 2014 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2015 (P7_TA(2014)0450).

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	7.10.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	27 8 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Richard Ashworth, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, Valdis Dombrovskis, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, Heidi Hautala, Monika Hohlmeier, Kaja Kallas, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Sophie Montel, Clare Moody, Victor Negrescu, Jan Marian Olbrycht, Pina Picierno, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleytherios Synadinos, Paul Tang, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Marco Zanni
Membri supleanți prezenți la votul final	Tamás Deutsch, Ernest Maragall, Ivan Štefanec, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Laura Agea