Procedură : 2014/2221(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0037/2015

Texte depuse :

A8-0037/2015

Dezbateri :

PV 11/03/2015 - 7
CRE 11/03/2015 - 7

Voturi :

PV 11/03/2015 - 9.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0067

RAPORT     
PDF 248kWORD 194k
2.3.2015
PE 544.392v02-00 A8-0037/2015

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015

(2014/2221(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Dariusz Rosati

Raportor pentru aviz (*):

Jean Arthuis, Comisia pentru bugete

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru bugete (*)
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015

(2014/2221(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136,

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–       având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 privind recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 (COM(2014)0600),

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014(9),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind analiza anuală a creșterii pentru 2015 (COM(2014)0902),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 februarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012),

–       având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind punerea în aplicare a priorităților semestrului european pentru 2015,

–       având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(10),

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0037/2015),

A.     întrucât redresarea economică din UE a încetinit mult în cursul anului 2014, dar, conform Comisiei, există șanse de revenire în 2015 și de atingere a unor performanțe și mai bune în 2016; întrucât, la șase ani de la începutul crizei financiare din 2008, zona euro se confruntă în continuare cu niveluri record ale șomajului de aproape 12 %; întrucât creșterea scăzută a agravat tendințele deflaționiste; întrucât, după criza financiară, zona euro se evidențiază în mod deosebit ca o zonă cu o creștere nesatisfăcătoare, în timp ce o serie de țări se redresează mai repede; întrucât, în ciuda presiunii deflaționiste, Comisia estimează că inflația ar trebui să crească până la mijlocul lui 2015 și în cursul lui 2016;

B.     întrucât nivelul investițiilor a scăzut cu 470 de miliarde de euro de la punctul culminant al crizei, iar deficitul investițional este estimat la aproximativ 230-370 de miliarde de euro în comparație cu tendințele sale pe termen lung; întrucât reacția la criza datoriilor suverane din zona euro și la ineficiența dovedită a cadrului instituțional european au fost importante, dar nu suficiente pentru a da un impuls destul de puternic economiei zonei euro, astfel încât aceasta să revină la o creștere rapidă,

1.      consideră că zona euro se luptă în continuare cu efectele unei recesiuni economice deosebit de îndelungate de după 2008; consideră că redresarea este încă fragilă și ar trebui consolidată pentru a genera o creștere mult mai puternică și mult mai multe locuri de muncă pe termen mediu; constată însă că creșterea din 2014 este mai generală; menționează că, în prezent, provocarea constă în soluționarea atât a problemelor ciclice atât pe termen scurt, cât și a problemelor structurale pe termen lung; subliniază că presiunile pe termen scurt pot duce la măsuri tranzitorii care ar putea submina capacitatea de creștere pe termen lung; subliniază că este necesar să se asigure faptul că politicile pe termen scurt și pe termen lung se consolidează reciproc;

2.      ia act de Analiza anuală a creșterii pentru 2015 realizată de Comisie, în care se dorește promovarea întoarcerii la niveluri de creștere mai ridicate și consolidarea redresării; susține abordarea bazată pe trei piloni principali (susținerea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea consolidării fiscale favorabile creșterii) ca modalitate corectă de a atinge aceste obiective; consideră că această abordare ar trebui să fie pe deplin integrată în viitoarele recomandări specifice fiecărei țări; susține sugestiile Comisiei privind îmbunătățirea semestrului european prin simplificarea procedurilor existente, inclusiv a calendarului acestuia, și intensificarea implicării parlamentelor naționale în vederea creșterii gradului de asumare la nivel național, având în vedere că numai aproximativ 9% din recomandările specifice fiecărei țări au fost pe deplin implementate de statele membre în 2013; invită Comisia să prezinte rapid informații solide pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în 2014; subliniază, în acest context, nevoia de a simplifica procedurile existente din cadrul semestrului european, inclusiv calendarul acestuia, și de a crește gradul de implicare a parlamentelor naționale, cu scopul de a consolida asumarea la nivel național a reformelor structurale;

3.      subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, contribuind la prioritățile globale stabilite în Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie și la identificarea recomandărilor specifice fiecărei țări în contextul semestrului european; consideră, prin urmare, foarte regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015;

4.      subliniază faptul că semestrul european, introdus în 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice, care cuprinde o analiză detaliată a planurilor reformelor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor membre;

5.      își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea statelor membre continuă să piardă cote de piață la nivel mondial; consideră că economia UE în ansamblu trebuie să își stimuleze în continuare competitivitatea în cadrul economiei mondiale, în special prin creșterea concurenței pe piețele produselor și serviciilor, cu scopul de a crește eficiența bazată pe inovare; insistă asupra faptului că, în continuare, costurile cu forța de muncă ar trebui să corespundă productivității și că salariile ar trebui să contribuie la crearea unor sisteme de asigurări sociale durabile; subliniază că statele membre ar trebui, atunci când trebuie să își gestioneze cheltuielile conform cerințelor din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), mai degrabă să reducă cheltuielile curente, nu angajamentele de investiții, deși normele nu țin seama de faptul că cheltuielile cu investițiile și cheltuielile curente au un impact diferit asupra creșterii; ia act de Comunicarea Comisiei privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012), deoarece clarifică procedura și explică legătura dintre reformele structurale, investiții și responsabilitatea fiscală, folosind în mod optim flexibilitatea care există la nivelul normelor sale; salută propunerea Comisiei de simplificare a semestrului european; subliniază faptul că ar trebui evitate abordările universale în ceea ce privește pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări;

Investițiile

6.      consideră că lipsa investițiilor se datorează încrederii scăzute, așteptărilor limitate legate de cerere, îndatorării ridicate, reticenței față de asumarea unor riscuri a sectorului privat, absenței măsurilor de încurajare a investițiilor publice productive, fragmentării piețelor financiare, reducerii lente a gradului de îndatorare, așteptărilor limitate legate de cerere agravate de măsurile de austeritate menite să corecteze cheltuielile excesive, lipsa unei capacități de finanțare adecvate și faptului că, în multe cazuri, statele membre și UE nu iau măsuri corespunzătoare pentru a face față acestor factori; subliniază că deficitul investițional poate fi acoperit numai prin investiții publice specifice și niveluri mult mai ridicate ale investițiilor în societățile private și în întreprinderile din Europa; solicită realizarea unor reforme care să faciliteze un mediu antreprenorial nou, care să stimuleze crearea unor întreprinderi noi și realizarea unor investiții și a unor inovații noi, profiturile pe investiții care s-ar putea realiza fiind un factor vital pentru atragerea capitalului financiar în favoarea economiei europene; subliniază că finanțarea sporită a investițiilor implică un sistem financiar funcțional, în care creșterea stabilității și instituțiile transfrontaliere existente pot facilita asigurarea lichidității și formarea pieței, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;

7.      salută Planul de investiții pentru Europa, un instrument important de creștere a investițiilor private și publice; remarcă faptul că acest plan are ca scop generarea unor investiții suplimentare, dezvoltarea unor noi proiecte, atragerea investitorilor și restabilirea încrederii; consideră însă că este mult prea devreme pentru a evalua în mod judicios impactul real al acestui plan; remarcă faptul că stimularea investițiilor nu ar trebui considerată o alternativă pentru realizarea reformelor, ci o completare a acestora; insistă asupra faptului că resursele Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui folosite pentru cheltuieli legate de proiecte cu profit economic sau cu un efect social pozitiv în ceea ce privește rentabilitatea; subliniază că FEIS nu ar trebui doar să înlocuiască proiectele europene cofinanțate prin proiecte finanțate la nivel național; subliniază că fondurile europene ar trebui să ducă la investiții suplimentare și nu doar să înlocuiască fondurile naționale de investiții care ar fi orientate către consum; consideră că Planul de investiții pentru Europa ar trebui să se concentreze în primul rând pe proiecte cu o valoare adăugată europeană care nu sunt eligibile încă pentru a fi finanțate prin bănci; subliniază importanța componentelor de natură regulatorie ale Planului de investiții în ceea ce privește îmbunătățirea mediului pentru investiții; menționează că punerea în aplicare a planului de investiții al Comisiei are un rol vital pentru ca acesta să genereze valoarea adăugată dorită; subliniază că proiectele de investiții trebuie selectate cu atenție pentru a se evita situația în care planul nu duce la creștere durabilă și la crearea de locuri de muncă durabile în Europa; amintește faptul că rezultatele planului de investiții al Comisiei ar trebui analizate cu rigurozitate, în special cu privire la modul în care proiectele au fost selectate și la importanța acordată acestora, și pentru a se evita privatizarea profiturilor sau socializarea pierderilor; evidențiază interdependența dintre pârghia planului de investiții și realizarea proiectelor concrete; subliniază că scopul atingerii unui efect de levier puternic nu ar trebui să afecteze negativ selectarea corectă a proiectelor, care ar trebui să țină seama și de locul unde acestea ar trebui să fie realizate; subliniază că trebuie să se asigure o guvernanță și un proces de selecție de înaltă calitate; remarcă faptul că statele membre care iau parte la programul de ajustare se așteaptă ca planul de investiții să crească și să faciliteze în mod considerabil granturile și împrumuturile pentru întreprinderile mici și mijlocii, care au dus greul crizei;

8.      invită statele membre să susțină activ planul de investiții și să contribuie la FEIS, completând sumele puse la dispoziție prin bugetul UE și de BEI, pentru orientarea și încurajarea sectorului privat către investiții;

9.      subliniază că ar trebui să existe un regim special pentru IMM-uri în cadrul planului pentru investiții pentru a crea condiții de concurență echitabile, întrucât IMM-urile sunt adeseori dezavantajate de dimensiunile lor și de poziția lor pe piață;

10.    subliniază faptul că lipsa accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole din calea creșterii în UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că este în continuare dificil pentru IMM-uri să obțină credite bancare; consideră că este nevoie de alternative la finanțarea bancară, în special prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru capitalul de risc, fonduri mutuale și promovarea cooperativelor de credit, dar și, într-un sens mai larg, prin crearea condițiilor necesare pentru alocarea eficientă a capitalului prin intermediul piețelor de capital; consideră că integrarea sporită a piețelor de capital și îmbunătățirea supravegherii instituțiilor financiare au un rol fundamental pentru îndeplinirea acestor obiective pe termen scurt și mediu; subliniază că IMM-urile ar trebui să obțină un acces privilegiat la planul de investiții;

11.    recunoaște faptul că energia este un factor important pentru competitivitatea economică; subliniază faptul că este necesar să se elimine barierele din calea pieței unice a energiei, prin mijloace precum promovarea independenței energetice; invită Comisia să evalueze progresele din acest domeniu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, prin sprijinirea unor măsuri care să elimine fragmentarea și dificultățile de punere în practică;

12.    este în continuare preocupat de absența progreselor în ceea ce privește reducerea nivelurilor excesive ale datoriei private; subliniază că acest fapt nu reprezintă o problemă numai pentru stabilitatea financiară, ci, de asemenea, limitează potențialul de creștere al UE și face ca politica monetară a BCE să fie mai puțin eficientă; invită Comisia să facă și alte propuneri privind pregătirea unor proceduri eficiente de scădere a gradului de îndatorare a sectorului privat, inclusiv a unor proceduri de faliment și de insolvență, susținând, totodată, o partajare echitabilă și transparentă a sarcinii legate de costuri, deoarece sarcina imensă în materie de îndatorare pe care o suportă întreprinderile și gospodăriile reprezintă unul dintre factorii-cheie care limitează investițiile private;

Reformele structurale

13.    constată că sunt încă necesare reforme structurale în mai multe țări; remarcă și faptul că statele membre care au pus cu succes în aplicare programe de ajustare sau programe vizând sectorul financiar au putut să revină la piețele de capital, unde au în prezent acces la capital cu dobânzi scăzute; subliniază că motivele care stau la baza acestei reveniri au fost, între altele, măsurile luate de Banca Centrală Europeană (BCE); încurajează statele membre din restul zonei euro să fie la fel de ambițioase în ceea ce privește modernizarea economiilor lor; menționează că ar trebui acordată o atenție cuvenită impactului social și impactului asupra ocupării forței de muncă al reformelor; subliniază că în completarea unei politici monetare mai relaxate a BCE statele membre ar trebui să realizeze reforme structurale ambițioase și durabile din punct de vedere social;

14.    invită statele membre să crească eficiența piețelor naționale ale muncii, să dezvolte politici mai active privind piața muncii cu scopul de a crea locuri de muncă bine plătite, să modernizeze sistemele de protecție socială, inclusiv sistemele de pensii, păstrând, totodată, caracterul favorabil incluziunii, durabil și echitabil, și să îmbunătățească și armonizeze mediul juridic și mediul administrativ pentru investițiile în afaceri; subliniază că reformele structurale trebuie să aibă ca rezultat creșterea reală și durabilă, un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă, consolidarea competitivității și creșterea convergenței și ar trebui fie însoțite de investiții bine orientate, pe termen mai lung în educație, cercetare și dezvoltare, inovare, infrastructură, industrie, TIC, energia durabilă și resurse umane;

15.    invită statele membre să protejeze și să consolideze caracterul incluziv, durabil și echitabil al protecției sociale, îndeosebi pentru persoanele cele mai vulnerabile, și să îmbunătățească și să armonizeze mediul juridic și mediul administrativ pentru investițiile în afaceri; subliniază că locurile de muncă trebuie să fie locuri de muncă de calitate, să contracareze sărăcia persoanelor încadrate în muncă și să elimine diferențele dintre femei și bărbați în materie de remunerare; subliniază că reformele economice trebuie să fie completate de investiții bine orientate, pe termen mai lung în educație, cercetare și dezvoltare, inovare, infrastructură, TIC și energia durabilă;

16.    subliniază faptul că reducerea dependenței UE de sursele externe de energie trebuie să facă parte din strategia de creștere a acesteia; afirmă, prin urmare, faptul că este necesar să se diversifice sursele externe de energie, să se modernizeze infrastructura energetică a UE și să se finalizeze piața internă a energiei din UE , ca priorități-cheie ale strategiei de securitate energetică a Uniunii;

17.    subliniază că UE nu poate să fie competitivă doar în ceea ce privește costurile, ci trebuie să crească productivitatea prin investiții durabile în cercetare și dezvoltare, educație și competențe și utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și la nivel european; invită Comisia și guvernele să acorde, în bugetele lor, prioritate acestor domenii; subliniază că statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită șomajului în rândul tinerilor atunci când concep reforme, pentru a nu priva deja din start tinerii de oportunitățile ce li se cuvin; îndeamnă, în acest sens, statele membre să folosească mai rapid și în mod mai eficient resursele financiare disponibile, inclusiv pe cele din cadrul Garanției pentru tineret;

18.    îndeamnă Comisia și statele membre să integreze asistența financiară și sistemul ad-hoc al troicii într-o structură juridică îmbunătățită, care să respecte cadrul guvernanței economice a UE și dreptul UE, garantând, în acest fel, responsabilitatea democratică; subliniază importanța asigurării monitorizării rapoartelor troicii adoptate în martie 2014 de Parlament; invită Comisia să pună în aplicare concluziile acestor rapoarte; subliniază faptul că asistența financiară acordată de UE anumitor state membre, pusă la dispoziție cu condiția existenței unei solidarități și a unei condiționalități, are cel mai mare succes atunci când există la nivel național o puternică asumare a răspunderii și un angajament solid privind realizarea reformelor; amintește Comisiei și statelor membre că trebuie să realizeze o evaluare de impact cuprinzătoare a programelor de asistență financiară;

19.    invită Comisia să ia urgent măsuri de combatere a fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale; solicită un sistem fiscal simplu și transparent; invită statele membre să ajungă la un acord cu privire la propunerea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților, ca instrument important în acest sens, și consideră că rezoluția sa din 19 aprilie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)(11) servește drept bază pentru un compromis rezonabil; invită statele membre să transfere impozitarea de la forța de muncă; observă că măsurile de combatere a fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale nu ar trebui să submineze prerogativele statelor membre; salută însă cooperarea eficientă în materie de acorduri fiscale la nivel european;

20.    subliniază necesitatea realizării unor reforme în sistemele educaționale pentru a permite generațiilor care vin să se pregătească pentru nevoile piețelor de muncă tot mai extinse din viitor;

21.    consideră că statele membre și Comisia nu și-au îndeplinit încă angajamentul de a finaliza piața unică, în special piața unică a serviciilor și a economiei digitale;

22.    invită Comisia să îmbunătățească guvernanța pieței unice; îndeamnă Comisia să alinieze obiectivele pieței unice la cele ale semestrului european și să asigure coerența între mecanismele de monitorizare a acestora; consideră că un instrument analitic separat, compus din indicatori de măsurare a realizării pieței unice, poate furniza orientări utile pentru recomandările specifice fiecărei țări și analiza anuală a creșterii; subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, contribuind la prioritățile globale stabilite în Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie și la identificarea recomandărilor specifice fiecărei țări în contextul semestrului european; consideră, prin urmare, regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015; invită Comisia să se folosească pe deplin de toate măsurile existente prevăzute în dreptul UE pentru a asigura punerea în aplicare a semestrului european;

23.    își manifestă îngrijorarea cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre; subliniază faptul că tratatul nu prevede restrângerea liberei circulații a persoanelor, serviciilor sau capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți;

24.    subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale și a unei abordări echilibrate față de imigrație împiedică creșterea în UE; își manifestă îngrijorarea cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre; subliniază faptul că tratatul nu prevede restrângerea liberei circulații a persoanelor, serviciilor sau capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți;

25.    subliniază importanța asigurării mobilității forței de muncă (atât la nivel transfrontalier, cât și la nivel transsectorial), a creșterii productivității muncii (însoțită de formări legate de competențe pentru creșterea șanselor de încadrare în muncă), menținând, totodată, gradul necesar de securitate în muncă, limitând locurile de muncă precare și asigurând o marjă adecvată de negociere colectivă; subliniază faptul că armonizarea mai bună a cererii și a ofertei de calificări, precum și asigurarea de consiliere profesională și de carieră, vor avea un rol important în viitor; consideră că o mai bună mobilitate poate ajuta la reducerea nivelurilor ridicate de locuri de muncă neocupate, ce persistă în paralel cu nivelul ridicat al șomajului; subliniază că este important să se investească în capacitatea de integrare pe piața muncii a femeilor și tinerilor, în special în contextul tehnologiilor emergente și al noilor sectoare, dat fiind faptul că aceste sectoare au potențial de a crea locuri de muncă;

26.    salută măsurile care cresc eficiența procesului semestrului european și consolidează natura democratică a acestuia; recunoaște faptul că bilanțul punerii în practică este mai bun în domeniul finanțelor publice, unde instrumentele de supraveghere sunt mai puternice; solicită integrarea echilibrată a indicatorilor de ocupare a forței de muncă și a celor socioeconomici;

Responsabilitatea fiscală

27.    salută scăderea puternică a numărului țărilor pentru care se aplică procedura aplicabilă deficitelor excesive - de la 24 în 2011 la 11 în 2014; constată că, datorită acestei îmbunătățiri de natură fiscală, conform așteptărilor actuale, strategia fiscală din UE va fi una în general neutră în 2015; cere Comisiei să verifice dacă strategia fiscală a UE este compatibilă cu nevoia de a crește investițiile; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la inegalitățile tot mai accentuate, scăderea puterii de cumpărare, nivelul ridicat al șomajului pe termen lung și al șomajului în rândul tinerilor și gradul de îndatorare publică și privată în continuare foarte ridicat al unui număr de state membre din zona euro, o situație care nu numai că împiedică creșterea, dar constituie și un risc major în cazul unor posibile viitoare șocuri; invită Comisia să adopte o interpretare prudentă și conservatoare a indicatorilor de creștere și să revizuiască calitatea previziunilor economice, deoarece previziunile anterioare ale Comisiei au fost prea des revizuite în sens descrescător;

28.    împărtășește opinia Comisiei conform căreia majoritatea statelor membre trebuie să continue să realizeze o consolidare bugetară favorabilă creșterii; invită statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară suficientă să aibă în vedere reducerea impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale cu scopul de a stimula investițiile private și crearea de locuri de muncă; invită Comisia să prezinte recomandări concrete pentru statele membre, inclusiv pentru cele în care se derulează în continuare programe de ajustare economică, astfel încât acestea să susțină creșterea economică prin reforme structurale durabile și echilibrate din punct de vedere social care să conducă la crearea de locuri de muncă de calitate, la consolidarea competitivității și la creșterea convergenței;

29.    ia act de evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre efectuată de Comisie; subliniază că analizarea proiectelor de planuri bugetare ar trebui să aibă ca obiectiv o situație financiară sustenabilă; insistă asupra aplicării normelor bugetare și a respectării principiului egalității de tratament;

30.    ia act de faptul că s-a constatat că numai cinci state membre au respectat pe deplin prevederile din PSC; insistă asupra faptului că PSC a fost instituit în urma consensului dintre statele membre; subliniază că o mare parte din cheltuielile legate de datoria publică reduc resursele care pot fi alocate serviciilor publice și investițiilor; acceptă, prin urmare, că este necesară în continuare reducerea deficitului din țările puternic îndatorate, dar consideră că o astfel de consolidare bugetară ar trebui să aibă loc într-un mod care să protejeze utilizatorii vulnerabili ai serviciilor publice, să protejeze investițiile publice și să crească veniturile în mod echitabil prin consolidarea creșterii;

Coordonarea consolidată a politicilor naționale

31.    salută realizarea Raportului privind mecanismul de alertă; salută reducerea treptată a dezechilibrelor interne din statele membre; atrage atenția asupra dezechilibrelor externe din mai multe state membre, inclusiv a surplusurilor comerciale ridicate; remarcă faptul că, la nivel mondial, UE a pierdut, în ansamblu, cote de piață;

32.    subliniază că obiectivul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice nu este numai evitarea efectelor negative majore asupra creșterii și a ocupării forței de muncă dintr-o țară, ci și prevenirea propagării efectelor politicilor naționale prost elaborate în alte state membre din zona euro; ia act de anunțul făcut la Consiliul European din decembrie 2014 de a continua și în 2015 dezbaterea privind coordonarea mai strânsă a politicilor economice din cadrul UEM, prin raportul celor patru președinți;

33.    își reafirmă opinia potrivit căreia actualului cadru de guvernanță economică îi lipsește o responsabilitate democratică suficientă în aplicarea normelor sale și ale instituțiilor și organismelor implicate; invită Comisia să prezinte propunerile necesare pentru a aborda lipsa de responsabilitate democratică în guvernanța economică a UE;

34.    menționează că ar trebui să se analizeze care ar fi efectele unei scăderi considerabile a prețurilor petrolului și dacă aceste câștiguri excepționale ar trebui transferate în totalitate către consumatorii combustibililor fosili sau dacă să fie partajate, guvernele crescând taxele asupra combustibililor fosili pentru a-și reduce deficitele, a finanța investiții, a evita subminarea politicilor privind schimbările climatice și a reduce efectele deflaționiste;

Bugetul UE

35.    subliniază că principiul exactității bugetare în conturile publice trebuie să primeze în elaborarea bugetelor naționale și a bugetului UE, pentru a asigura convergența și stabilitatea în cadrul UE; își exprimă convingerea că această exactitate reprezintă unul dintre elementele răspunsului la criza de încredere dintre statele membre, precum și dintre statele membre și cetățenii Uniunii Europene, care se manifestă prin pierderea tot mai pronunțată a încrederii de la începutul crizei financiare recente;

36.    solicită, prin urmare, armonizarea ipotezelor economice utilizate la elaborarea bugetelor naționale; consideră, în special, că elementele legate de contextul internațional ar trebui să facă obiectul unei evaluări comune;

37.    solicită o uniformizare sporită a modului de prezentare a conturilor publice, pentru a facilita comparațiile și a evita dezechilibrele macroeconomice excesive; solicită, în special, o standardizare a modului în care statele membre își contabilizează în conturile lor contribuția la bugetul UE;

38.    invită Comisia să compenseze orice deficit democratic al semestrului prin intermediul pachetului de măsuri de aprofundare a uniunii economice și monetare anunțat pentru 2015;

39.    consideră că este esențial ca Parlamentul European și parlamentele naționale să colaboreze mai îndeaproape în cadrul semestrului european cu privire la guvernanța economică și bugetară; își ia angajamentul de a-și consolida relațiile cu parlamentele naționale în ideea unui parteneriat constructiv;

40.    regretă că numărul facturilor neplătite din bugetul UE subminează credibilitatea UE și contravine obiectivelor stabilite la cel mai înalt nivel politic privind creșterea și ocuparea forței de muncă - în special în rândul tinerilor - precum și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și se teme că va adânci prăpastia dintre Uniune și cetățenii săi;

41.    solicită ca, în cadrul evaluării postelectorale a cadrului financiar multianual (CFM), să se analizeze și, prin urmare, să se sporească valoarea adăugată a finanțării acordate de UE pentru atingerea obiectivelor privind competitivitatea, creșterea, ocuparea forței de muncă și tranziția energetică stabilite de Uniune; invită Comisia să adopte o metodologie mai clară pentru îmbunătățirea monitorizării fondurilor și cheltuielilor UE legate de obiectivele Strategiei Europa 2020, pentru a se putea realiza evaluări de impact mai bune;

42.    invită, de asemenea, Comisia să raporteze cu privire la potențialul impact negativ pe care l-ar putea avea întârzierea plăților asupra angajamentelor asumate de statele membre în contextul semestrului european;

43.    observă că, până în prezent, în multe state membre, eficiența administrațiilor publice nu a crescut, deși realizarea unor îmbunătățiri în acest sens ar contribui la realizarea de economii prin raționalizarea organizării și reducerea birocrației cu care se confruntă întreprinderile și cetățenii;

44.    salută faptul că, în Analiza anuală a creșterii pentru 2015, Comisia a scos în evidență importanța economică a fondurilor structurale și de investiții europene (inclusiv a inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor); reamintește că aceste fonduri reprezintă, în medie, în UE, 10% din totalul investițiilor publice, însă această situație diferă de la o țară la alta, reprezentând în unele state membre până la 80% din investițiile publice; subliniază că fondurile structurale și de investiții reprezintă un bun exemplu de sinergie între bugetul european și bugetele naționale în baza unor obiective convenite de comun acord și consacrate în acorduri de parteneriat privind creșterea și investițiile, în conformitate cu Strategia Europa 2020; sprijină orice efort în sensul punerii în comun, în mod inteligent, a mijloacelor bugetare de la nivel european și național în vederea sporirii eficienței, stimulării economiei și reducerii deficitelor naționale prin intermediul efectului pozitiv al partajării resurselor;

45.    subliniază necesitatea stringentă de a combate în mod eficient frauda fiscală, care lipsește, eventual, bugetul UE de resurse importante;

46.    invită Comisia să prezinte o analiză a eventualului impact al redistribuirii fondurilor de la programele UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei și Orizont 2020;

47.    invită statele membre să completeze planul de investiții, al cărui obiectiv este să asigure un impact maxim al cheltuielilor publice și să atragă investiții private;

48.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1)

JO L 306, 23.11.2011, p. 12.

(2)

JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(3)

JO L 306, 23.11.2011, p. 8.

(4)

JO L 306, 23.11.2011, p. 33.

(5)

JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(6)

JO L 306, 23.11.2011, p. 1.

(7)

JO L 140, 27.5.2013, p. 11.

(8)

JO L 140, 27.5.2013, p. 1.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0036.

(11)

JO C 258 E, 7.9.2013, p. 134.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (*) (23.2.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015

(2014/2221(INI))

Raportor pentru aviz (*): Jean Arthuis

(*)       Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că principiul exactității bugetare în conturile publice trebuie să primeze în elaborarea bugetelor naționale și a bugetului european, pentru a asigura convergența și stabilitatea în cadrul UE; își exprimă convingerea că această exactitate reprezintă unul dintre elementele răspunsului la criza de încredere dintre statele membre, precum și dintre statele membre și cetățenii Uniunii Europene, care se manifestă prin pierderea tot mai pronunțată a încrederii de la începutul crizei financiare actuale;

2.  invită, prin urmare, la armonizarea ipotezelor economice utilizate la elaborarea bugetelor naționale; consideră, în special, că elementele legate de contextul internațional ar trebui să facă obiectul unei evaluări comune;

3.  invită la o armonizare sporită a modului de prezentare a conturilor publice, pentru a facilita comparațiile și a evita dezechilibrele macroeconomice excesive; solicită, în special, o standardizare a modului în care statele membre își contabilizează în conturile lor contribuția la bugetul european;

4.  invită Comisia să compenseze orice deficit democratic al semestrului prin intermediul pachetului de măsuri de aprofundare a uniunii economice și monetare anunțat pentru 2015; reamintește cerința sa ca orice finanțare sau instrument suplimentar, ca de pildă un mecanism de solidaritate, să facă parte din sfera controlului bugetar al Parlamentului și să fie finanțat peste plafonul prevăzut pentru CFM în perioada 2014-2020;

5.  consideră că este esențial ca Parlamentul European și parlamentele naționale să colaboreze mai strâns în cadrul semestrului european al guvernanței economice și bugetare; se angajează să își consolideze relațiile cu parlamentele naționale într-un spirit constructiv de parteneriat, pentru a întări controlul parlamentar al Comisiei și al Consiliului, pe de o parte, și pe cel al guvernelor și administrațiilor publice naționale, pe de altă parte; speră că ediția din 2015 a Săptămânii parlamentare europene și conferința vizată la articolul 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța va contribui la acest obiectiv;

6.  reamintește că principiul exactității bugetare se aplică și bugetului Uniunii și solicită cu insistență să se asigure o finanțare suficientă pentru angajamentele aprobate; regretă că, în ciuda avertizărilor Parlamentului, acest principiu este compromis de nivelul actual al plăților restante și de decalajul în creștere dintre plăți și angajamente, ceea ce are ca rezultat un volum fără precedent de facturi neplătite, care se ridică la 24,7 miliarde EUR potrivit situației la sfârșitul lui 2014; reamintește că plafonul global al creditelor de plată prevăzut în CFM în curs este cel mai scăzut de până acum; regretă că această datorie insidioasă subminează credibilitatea UE și contravine obiectivelor adoptate la cel mai înalt nivel politic privind creșterea și ocuparea forței de muncă - în special în rândul tinerilor - precum și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și se teme că va adânci prăpastia dintre Uniune și cetățenii săi;

7.  solicită din nou ca evaluarea postelectorală, la jumătatea perioadei a CFM să pregătească terenul, în temeiul considerentului (3) din Regulamentul privind CFM 2014-2020 și în conformitate cu declarația Comisiei anexată la acesta, pentru a determina cea mai potrivită durată a CFM după 2020, în vederea asigurării unui echilibru corespunzător între durata mandatelor Parlamentului European și Comisiei Europene, asigurându-se în acest mod legitimitate democratică a deciziilor privind perspectivele financiare ale Uniunii și luându-se, în același timp, măsuri pentru a garanta stabilitatea ciclurilor de programare și caracterul previzibil al investițiilor;

8.  solicită ca în cadrul evaluării postelectorale a CFM să se analizeze și, prin urmare, să se sporească valoarea adăugată a finanțării acordate de UE pentru atingerea obiectivelor privind competitivitatea, creșterea, ocuparea forței de muncă și tranziția energetică stabilite de Uniune; invită Comisia să adopte o metodologie mai clară pentru îmbunătățirea monitorizării fondurilor și cheltuielilor UE legate de obiectivele Strategiei Europa 2020, pentru a se putea realiza evaluări de impact mai calitative;

9.  salută angajamentul Comisiei de a raționaliza semestrul european prin introducerea, pentru fiecare stat membru, a unei evaluări economice unice și cuprinzătoare și prin raționalizarea raportării; solicită ca evaluarea să se axeze pe necesitatea utilizării de fonduri din bugetul UE pentru implementarea recomandărilor adresate fiecărei țări în parte și subliniază necesitatea de a determina statele membre să-și asume în măsură mai mare semestrul european;

10. constată că Consiliul subestimează sistematic nevoile de plată reale, ceea ce dă naștere primului stadiu în procesul de formare a crizei plăților; solicită încă o dată Consiliului să cadă de acord, împreună cu Parlamentul și Comisia, asupra unei metode comune de evaluare a nivelului de plăți necesar pentru acoperirea nevoilor reale, pentru a se putea onora angajamentele luate de cele două componente ale autorității bugetare; solicită, de asemenea, Comisiei să raporteze cu privire la potențialul impact negativ pe care l-ar putea avea întârzierea plăților asupra angajamentelor asumate de statele membre în cadrul semestrului european; subliniază că dezangajarea nu reprezintă o soluție pentru criza creditelor de plată;

11. observă că, în multe state membre, eficiența administrațiilor publice nu a fost încă sporită, deși realizarea unor îmbunătățiri în acest sens ar contribui la realizarea de economii prin raționalizarea organizării și reducerea birocrației cu care se confruntă întreprinderile și cetățenii;

12. invită Consiliul și Comisia să realizeze, împreună cu Parlamentul, un proiect de revizuire a procedurii bugetare actuale și să adapteze în consecință rolul celor două componente ale autorității bugetare și rolul executiv al Comisiei;

13. observă că CFM a fost conceput astfel încât să conțină un sistem de plafoane multiple, pentru a i se conferi stabilitate și previzibilitate pe toată durata perioadei de programare; își exprimă din nou regretul că statele membre continuă să considere contribuția lor la bugetul UE ca o variabilă de ajustare în eforturile lor de consolidare, ceea ce duce, la rândul său, la reducerea artificială a volumului plăților disponibile în bugetul UE; propune, prin urmare, ca, atunci când se analizează bugetele naționale, să se introducă anumite prevederi prin care să se demonstreze cota-parte a facturilor neplătite ce revine fiecărei țări, pentru a se scoate în evidență situația reală a datoriilor imputabile fiecărui stat membru; subliniază că acest lucru ar fi coerent cu flexibilitatea promovată în Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012), care oferă un tratament favorabil pentru contribuțiile naționale la Fondul pentru investiții strategice; subliniază că credibilitatea acestui fond se sprijină pe soliditatea bugetului UE și, deci, pe reducerea numărului de facturi neplătite;

14. salută faptul că, în analiza anuală a creșterii pentru 2015, Comisia a scos în evidență importanța economică a fondurilor structurale și de investiții europene (inclusiv a inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor); reamintește că aceste fonduri reprezintă, în medie pe UE, 10% din totalul investițiilor publice, însă această cotă diferă de la o țară la alta, reprezentând în unele state membre tocmai 80% din investițiile publice; subliniază că fondurile structurale și de investiții reprezintă un bun exemplu al sinergiei dintre bugetul european și bugetele naționale în baza unor obiective convenite de comun acord și consacrate în acorduri de parteneriat privind creșterea și investițiile, în conformitate cu Strategia Europa 2020; sprijină orice efort în sensul punerii în comun, în mod inteligent, a mijloacelor bugetare de la nivel european și național în vederea sporirii eficienței, stimulării economiei și reducerii deficitelor naționale prin intermediul efectului pozitiv al partajării resurselor;

15. subliniază necesitatea stringentă de a combate frauda fiscală, care lipsește bugetul UE de resurse potențiale semnificative;

16. salută planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Președintele Juncker ca un prim pas, cu scopul de a compensa deficitul de investiții publice și private produs de reducerea cheltuielilor publice în contextul actual de criză economică, pe de o parte, și de a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă, pe de altă parte; invită Comisia să prezinte o analiză a eventualului impact al redistribuirii fondurilor de la programele UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei și Orizont 2020;

17. își confirmă dorința de a examina cu cea mai mare vigilență înscrierea în buget, în special în bugetul 2015, a angajamentelor financiare ale UE față de BEI pentru crearea Fondului european pentru investiții strategice; atrage atenția în acest sens asupra faptului că FEIS ar trebui să finanțeze proiecte a căror valoare este cel puțin egală cu suma pe care acestea ar fi obținut-o în urma finanțării lor prin intermediul programelor UE de la care sunt redistribuite fonduri în vederea creării garanției UE pentru FEIS; își confirmă intenția de a monitoriza îndeaproape modul în care BEI își va angaja fondurile în FEIS;

18. invită statele membre să completeze acest fond, al cărui obiectiv este să asigure un impact maxim al cheltuielilor publice și să atragă investiții private și salută propunerea Comisiei de a se da dovadă de flexibilitate față de contribuțiile naționale la FEIS în cazul în care acestea ar provoca o încălcare nesemnificativă și de scurtă durată a pragului de 3% al deficitului unui stat membru; respinge orice tentativă de renaționalizare a fondului și orice argument al randamentului echitabil care ar putea decurge din contribuțiile naționale; dorește ca proiectele selectate să fie de natură transeuropeană și supranațională, pentru a permite cetățenilor să asocieze avantajele care decurg de pe urma acestor proiecte cu măsurile întreprinse la nivelul Uniunii Europene;

19. reamintește că sistemul actual al resurselor proprii este un sistem complex, inechitabil și de neînțeles pentru cetățeni; subliniază că situația bugetară a statelor membre poate fi detensionată cu ajutorul unui nou sistem al resurselor proprii prin care se vor reduce contribuțiile bazate pe VNB, permițând astfel statelor membre să-și realizeze cu succes eforturile de consolidare fără a pune în pericol finanțarea UE; reamintește, așadar, importanța pe care o acordă grupului la nivel înalt pentru resursele proprii și se declară în favoarea dezbaterii cu privire la un sistem nou de resurse proprii, care ar trebui să conducă la o reformă autentică a finanțării UE fără majorarea sarcinii fiscale a cetățenilor; speră că cele trei instituții vor da curs în mod corespunzător raportului final al grupului menționat pentru a accelera instituirea cu drepturi depline a unui sistem autentic al resurselor proprii; subliniază faptul că acceptarea fiscalității se află în centul democrației parlamentare europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.2.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

7

7

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Ingeborg Gräßle, Carlos Iturgaiz, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Clare Moody, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Indrek Tarand, Inese Vaidere, Marco Valli, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Andrey Novakov, Nils Torvalds, Tomáš Zdechovský


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (29.1.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015

(2014/2221(INI))

Raportor pentru aviz: Giorgos Grammatikakis

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că evoluția către o economie cu adevărat durabilă va contribui la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Uniunii și la competitivitate, precum și la crearea de locuri de muncă; consideră regretabil faptul că lipsa unei strategii europene pentru dezvoltare durabilă în timpul crizei economice poate să fi limitat și mai mult creșterea;

2.  subliniază faptul că semestrul european, introdus în 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice, care cuprinde o analiză detaliată a planurilor reformelor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor membre în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în domeniul schimbărilor climatice și al energiei, al excluziunii sociale și al combaterii sărăciei;

3.  invită Comisia să integreze în procedura semestrului european o strategie europeană pentru dezvoltare durabilă, cu accent special asupra eficienței resurselor și economiei circulare;

4.  este preocupat de lipsa de claritate privind modalitatea în care Planul de investiții pentru Europa care a fost propus va acorda prioritate domeniilor care favorizează dezvoltarea durabilă, cum ar fi educația, precum și infrastructurilor care susțin cercetarea și inovarea;

5.  subliniază faptul că, fără investiții mai importante, Uniunea nu își va atinge obiectivele Europa 2020 privind creșterea durabilă și obiectivele pentru 2030 privind clima și energia; recomandă, prin urmare, Comisiei să orienteze noul pachet de investiții către investiții care contribuie la dezvoltarea durabilă și la eficiența resurselor, prin promovarea celor mai recente tehnologii, cu scopul de a crește la maximum impactul său pe scurt timp asupra activității economice și creării de locuri de muncă, precum și impactul său pe termen lung asupra durabilității creșterii în Europa;

6.  ia act de faptul că, în conformitate cu Perspectiva energetică 2050 a Comisiei, decarbonizarea sistemului nostru energetic ar costa 260 de miliarde de euro anual și ar genera economii de peste 310 de miliarde de euro;

7.  recunoaște faptul că energia este un factor important pentru competitivitatea economică; subliniază faptul că este necesar să se elimine barierele din calea pieței unice a energiei, prin mijloace precum promovarea independenței energetice; solicită Comisiei să evalueze progresele din acest domeniu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, prin sprijinirea unor măsuri care să elimine fragmentarea și dificultățile de punere în practică;

8.  subliniază faptul că investițiile în producția de energie din surse regenerabile, distribuția de energie și renovarea în profunzime a clădirilor necesită utilizarea intensivă a forței de muncă și, prin urmare, vor contribui semnificativ la combaterea șomajului, protejând în același timp creșterea economică europeană de posibile fluctuații ale importurilor de energie și ale prețului energiei pe viitor;

9.  reamintește obiectivele Strategiei Europa 2020 privind energia din surse regenerabile și emisiile de gaze cu efect de seră; subliniază faptul că este necesar să se promoveze o infrastructură interconectată și o cooperare mai strânsă cu sectorul transportului, ca o strategie rentabilă de a pune la dispoziție tehnologii durabile de generare a energiei;

10. subliniază faptul că reducerea dependenței UE de sursele externe de energie trebuie să facă parte din strategia de creștere a acesteia; reafirmă, prin urmare, faptul că este necesar să se diversifice sursele externe de energie, să se modernizeze infrastructura energetică a UE și să se finalizeze piața internă de energie a Uniunii, ca priorități-cheie ale strategiei de securitate energetică a Uniunii;

11. subliniază faptul că politicile naționale coordonate în cadrul procedurii semestrului european trebuie să fie coerente cu Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene; reiterează, prin urmare, necesitatea eliminării treptate a subvențiilor pentru carburanți fosili și a transferării presiunii fiscale de la veniturile salariale către activitățile poluante;

12. evidențiază importanța aplicării pe deplin a legislației-cadru actuale privind deșeurile și necesitatea convenirii asupra unei noi politici ambițioase la nivel european în această privință, în vederea stimulării creșterii verzi și creării de locuri de muncă; subliniază importanța crucială și transversală a pachetului de măsuri privind economia circulară, care abordează numeroase domenii de politici, ceea ce va constitui o forță motrice esențială pentru tranziția la creșterea economică durabilă și la crearea de locuri de muncă; invită Comisia să nu retragă propunerea de revizuire a politicii UE în materie de deșeuri;

13. subliniază necesitatea reformelor din sistemele educaționale pentru a permite generațiilor care vin să se pregătească pentru nevoile piețelor de muncă tot mai extinse din viitor, în domenii precum tehnologiile verzi și sectorul sănătății;

14. subliniază faptul că, pentru ca statele membre să crească gradul de ocupare a forței de muncă, prin exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al economiei ecologice, este nevoie de măsuri pe trei fronturi principale: stimularea cererii de forță de muncă în industriile ecologice prin niveluri adecvate ale investițiilor, anticiparea și gestionarea nevoilor în materie de competențe în sectoarele ecologice și în cel al ecologizării și asigurarea calității locului de muncă pentru profesiile care necesită calificări înalte, medii sau slabe; în ceea ce privește politica privind piața muncii, ar trebui acordată o atenție sporită elaborării unor programe de formare adecvate pentru a elimina deficitul de competențe specifice și pentru a lua în considerare relația dinamică dintre oferta de competențe și structura vârstei forței de muncă din industriile ecologice și tradiționale;

15. subliniază faptul că semestrul european ar trebui să fie un instrument de garantare a unui nivel ridicat de calitate și eficiență în sistemele naționale de sănătate; invită, prin urmare, Comisia să includă printre prioritățile semestrului european sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și de sănătate și să acționeze totodată pentru ca acestea să devină mai eficiente, mai echitabile, mai accesibile și mai adaptate nevoilor sociale, consolidând capacitatea lor de a reduce inegalitățile și sărăcia;

16. subliniază importanța sustenabilității sectorului de sănătate, care joacă un rol important în economia generală, deoarece acesta constituie 8 % din forța totală de muncă europeană și 10% din produsul intern brut al Uniunii Europene; recunoaște faptul că sănătatea este o valoare în sine și o condiție prealabilă pentru stabilitate și pentru creșterea economică, precum și faptul că investițiile în sănătate și accesul adecvat la serviciile medicale contribuie la o forță de muncă sănătoasă și la crearea de oportunități de muncă în statele membre, la sporirea prosperității economice și a coeziunii sociale și pot corecta efectele externe negative asupra sănătății populației;

17. subliniază faptul că semestrul european ar trebui să fie un instrument de îndeplinire a angajamentelor asumate de statele membre de a-și consolida sistemele de sănătate, pentru a asigura servicii de sănătate de o înaltă calitate, accesibile și echitabile pentru toți cetățenii;

18. invită atât statele membre, cât și Comisia Europeană, în această perioadă de criză economică, să evite măsurile cele mai dăunătoare, precum economiile pe termen scurt, care vor duce la costuri ridicate pe termen mediu și lung, și să se concentreze, în schimb, pe continuarea dezvoltării unor sisteme de sănătate de înaltă calitate și foarte eficiente;

19. salută măsurile care eficientizează și democratizează procesul semestrului european; recunoaște faptul că bilanțul punerii în practică este mai bun în domeniul finanțelor publice, unde instrumentele de supraveghere sunt mai eficiente; solicită o integrare echilibrată cu indicatorii de ocupare a forței de muncă și cei socioeconomici, care să permită o reacție mai eficientă la divergențele dintre anumite state membre din perspectiva ocupării forței de muncă și a situației socioeconomice, așa cum s-a demonstrat în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, care însoțește Analiza anuală a creșterii pentru 2015;

20. îndeamnă Comisia, în contextul semestrului european, să acorde o atenție sporită obiectivelor Strategiei UE 2020 cu privire la ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, schimbări climatice și sustenabilitate energetică, educație, sărăcie și excluziune socială, evaluând progresele către o societate mai durabilă și propunând măsuri în vederea atingerii acestor obiective într-un mod mai eficient și în timp util.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

29.1.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

55

11

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Enrico Gasbarra, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Benedek Jávor, Josu Juaristi Abaunz, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Marcus Pretzell, Frédérique Ries, Teresa Rodriguez-Rubio, Davor Škrlec, Renate Sommer, Tibor Szanyi, Nils Torvalds, Glenis Willmott, Jadwiga Wiśniewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Mark Demesmaeker, Herbert Dorfmann, Giorgos Grammatikakis, Jan Huitema, Peter Jahr, Merja Kyllönen, Nuno Melo, Marijana Petir, Julia Reid, Bart Staes, Kay Swinburne

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Damian Drăghici


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.2.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

20

0

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Fabio De Masi, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Jonás Fernández, Elisa Ferreira, Sven Giegold, Neena Gill, Sylvie Goulard, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Patrick O’Flynn, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Dariusz Rosati, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Renato Soru, Theodor Dumitru Stolojan, Paul Tang, Sampo Terho, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Miguel Viegas, Steven Woolfe, Pablo Zalba Bidegain, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Frank Engel, Ashley Fox, Eva Kaili, Syed Kamall, Barbara Kappel, Thomas Mann, Siegfried Mureșan, Andreas Schwab, Tibor Szanyi

Notă juridică