RAPORT referitor la monitorizarea implementării procesului de la Bologna

31.3.2015 - (2015/2039(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportoare: Krystyna Łybacka

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la monitorizarea implementării procesului de la Bologna

(2015/2039(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–    având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 26,

–    având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–    având în vedere Declarația comună de la Sorbona privind armonizarea arhitecturii sistemului european de învățământ superior, a celor patru miniștri de resort din Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, semnată la Paris, la 25 mai 1998 (Declarația de la Sorbona)[1],

–    având în vedere Declarația comună semnată la Bologna, la 19 iunie 1999, de miniștrii educației din 29 de țări europene (Declarația de la Bologna)[2],

–    având în vedere Comunicatul Conferinței miniștrilor europeni responsabili de învățământul superior, care a avut loc la Leuven și Louvain-la-Neuve, la 28 și 29 aprilie 2009[3],

–    având în vedere Declarația de la Budapesta-Viena din 12 martie 2010, adoptată de miniștrii educației din 47 de țări, care a lansat oficial Spațiul european al învățământului superior (SEIS)[4],

–    având în vedere Comunicatul Conferinței ministeriale și cel de-al treilea Forum politic de la Bologna, care a avut loc la București, la 26 și 27 aprilie 2012[5],

–    având în vedere Strategia de mobilitate 2020 pentru Spațiul european al învățământului superior (SEIS), adoptată de Conferința ministerială a SEIS, care a avut loc la București, la 26 și 27 aprilie 2012 [6],

–    având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“)[7],

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind facilitarea eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii resortisanți ai țărilor terțe care se deplasează în scopul cercetării științifice în Comunitate[8],

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calității în învățământul superior[9],

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (EQF-LLL)[10],

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)[11],

–    având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea rolului educației în cadrul unui triunghi al cunoașterii complet funcțional[12],

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior[13],

–    având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii[14],

–    având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulată „Tineretul în mișcare - promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”[15],

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 intitulată „Rezultatele agendei de modernizare a universităților: educație, cercetare și inovare” (COM(2006)0208),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 privind „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245/2),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

–    având în vedere raportul intitulat „Învățământul superior în Europa 2009: Progresele Procesului Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2009)[16],

–    având în vedere raportul intitulat „Învățământul superior în Europa 2010: Raport asupra impactului Procesului Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2010)[17],

–    având în vedere raportul intitulat „Spațiul European al învățământului superior 2012: Raport privind punerea în aplicare a procesului de la Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2012)[18],

–    având în vedere sondajul Eurobarometru din 2007 privind reforma învățământului superior, realizat în rândul personalului didactic[19],

–    având în vedere sondajul Eurobarometru din 2009 privind reforma învățământului superior, realizat în rândul studenților[20],

–    având în vedere publicația Eurostat din 16 aprilie 2009 intitulată „Procesul de la Bologna în învățământul superior din Europa - Indicatori-cheie privind dimensiunea socială și mobilitatea”[21],

–    având în vedere raportul final al Conferinței internaționale privind finanțarea învățământului superior, de la Erevan, Armenia, din 8-9 septembrie 2011[22],

–    având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind Procesul de la Bologna și mobilitatea studenților[23],

–    având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la dialogul dintre universități și mediul de afaceri: un nou parteneriat pentru modernizarea universităților europene[24],

–    având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la contribuția instituțiilor europene la consolidarea și progresul procesului de la Bologna[25],

–    având în vedere Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)[26],

–    având în vedere articolul 52 din regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0121/2015),

A.  întrucât importanța procesului de la Bologna în situația economică actuală ar trebui să rezide în urmărirea obiectivelor dezvoltării celui mai înalt nivel posibil de cunoaștere și inovare pentru cetățeni, prin accesul larg la educație și actualizarea sa permanentă, și întrucât acest lucru ar trebui să se reflecte în revizuirea Strategiei Europa 2020 și în punerea în aplicare a Planului Juncker de investiții pentru Europa;

B.   întrucât analizele arată că aproape un angajator din trei din UE întâmpină probleme atunci când caută angajați cu calificări corespunzătoare; întrucât, ținând seama de obiectivul de a reduce neconcordanța de competențe în UE (inadecvarea competențelor profesionale ale unei persoane la cerințele pieței muncii), reforma procesului de la Bologna nu a avut foarte mare succes până în prezent; întrucât neconcordanța de competențe a devenit principala provocare pentru Europa, afectând toate sferele societății, de la productivitatea și eficiența întreprinderilor, la bunăstarea actuală și viitoare a tineretului;

C.  întrucât problema șomajului în rândul tinerilor nu s-a ameliorat foarte mult de la începutul crizei din 2008; întrucât, la sfârșitul anului 2014, se înregistrau aproximativ cinci milioane de șomeri în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani în UE;

D.  întrucât, după spusele unui filosof, căutarea adevărului și a frumuseții ar trebui să fie deviza universităților, pe lângă datoria lor de a pregăti noi profesioniști, oameni de știință, ingineri, profesori, medici, politicieni și cetățeni;

E.   întrucât este important ca universitățile să fie considerate adevărații actori principali ai procesului de la Bologna, dincolo de rolurile de sprijin în materie de coordonare, reglementare și resurse ale instituțiilor regionale și naționale;

F.   întrucât în cadrul acestei inițiative interguvernamentale, desfășurate în strânsă cooperare cu mediul academic, s-au făcut eforturi pentru a oferi un răspuns european comun la o serie de probleme grave din multe țări, însă aceste eforturi au fost insuficiente;

G.  întrucât obiectivul real al procesului de la Bologna este de a sprijini mobilitatea și internaționalizarea, precum și de a garanta compatibilitatea și comparabilitatea standardelor și a calității diferitelor sisteme de învățământ superior, respectând totodată autonomia universităților și contribuind, astfel, la crearea unui spațiu european democratic autentic, care să ofere șanse egale cetățenilor;

H.  întrucât este necesară o evaluare a progreselor înregistrate în ultimii 15 ani, care să țină seama atât de realizările în materie de cooperare intraregională, cât și de problemele recurente întâmpinate și de nivelul inegal de îndeplinire a obiectivelor declarate;

I.    întrucât, dacă în mai multe țări, procesul de la Bologna ghidează și motivează reformele educaționale, în unele țări el ar putea fi perceput ca o povară birocratică din cauza unor deficiențe de comunicare și a neînțelegerii adevăratei sale viziunii;

J.    întrucât este important să se recunoască caracterul paneuropean al procesului de la Bologna, precum și implicarea tuturor actorilor săi, inclusiv a studenților, profesorilor, cercetătorilor și personalului nedidactic;

K.  întrucât este esențial să se ofere un sprijin financiar mai mare și continuu pentru educație, formare, inclusiv formare profesională, cunoaștere și cercetare, mai ales în această perioadă de criză economică;

L.   întrucât, în acest context aflat în continuă schimbare, este necesar să se reafirme angajamentul politic care stă la baza procesului de la Bologna și implicarea instituțiilor europene, a guvernelor naționale și a tuturor celorlalte părți interesate relevante în realizarea procesului,

Rolul procesului de la Bologna

1.   ia act de faptul că educația și cercetarea reprezintă unul dintre pilonii principali ai societății noastre în ceea ce privește promovarea dezvoltării competențelor, a creșterii și a creării de locuri de muncă; subliniază că realizarea unor investiții mai mari în educație este esențială pentru combaterea eficace a sărăciei, a inegalităților sociale și a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor, și pentru încurajarea incluziunii sociale;

2.   ia act de faptul că procesul de la Bologna ar putea contribui la abordarea neconcordanței de competențe în UE dacă le-ar permite studenților să dobândească și să dezvolte competențele cerute de piața forței de muncă și, procedând astfel, ar putea atinge obiectivul important de sporire a capacității de inserție profesională a absolvenților;

3.   este conștient de rolul pe care procesul de la Bologna îl are în crearea unei Europe a cunoașterii; subliniază că diseminarea cunoștințelor, educația și cercetarea sunt elementele esențiale ale Strategiei Europa 2020 și contribuie la promovarea cetățeniei europene; subliniază însă necesitatea unei consultări în cadrul comunității învățământului superior (profesori, studenți și personal nedidactic), pentru a înțelege opoziția față de reformele asociate procesului de la Bologna, precum și necesitatea de a garanta o educație publică gratuită și accesibilă tuturor, care să răspundă nevoilor societății;

4.   ia act de faptul că reformele din cadrul procesului de la Bologna au condus la lansarea Spațiului european al învățământului superior (SEIS) și au permis realizarea de progrese în ultimii 15 ani, făcând ca structurile de învățământ superior să fie mai comparabile, crescând mobilitatea, punând la dispoziție sisteme de asigurare a calității și recunoscând diplomele, îmbunătățind calitatea sistemelor de învățământ, precum și atractivitatea învățământului superior din Europa;

5.   ia act de faptul că încă sunt multe de făcut în cadrul procesului de la Bologna în ceea ce privește adaptarea sistemelor de învățământ la nevoile pieței forței de muncă și îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a competitivității, în general, precum și atractivitatea învățământului superior din Europa; ia act de faptul că instituțiile de învățământ superior europene ar trebui să fie capabile să reacționeze rapid la schimbările economice, culturale, științifice și tehnologice din societatea modernă pentru a-și valorifica la maximum potențialul de a încuraja creșterea, capacitatea de inserție profesională și coeziunea socială;

6.   ia act de obiectivele pentru anii următori, precum și de prioritățile naționale pentru acțiunile care urmează să fie întreprinse până în 2015, prezentate de Conferința Ministerială SEIS 2012 de la București, precum și de recomandările acesteia privind strategia de mobilitate SEIS 2020, pledând pentru crearea unor noi observatoare, pentru noi abordări privind diferitele comunități universitare europene și noi sisteme pentru integrarea membrilor acestor comunități universitare în procesul de reformă pentru acest plan;

Priorități și provocări

7.   invită țările SEIS să pună în aplicare reformele adoptate de comun acord, care vizează accelerarea realizării obiectivelor procesului de la Bologna, sporind credibilitatea SEIS; încurajează sprijinirea țărilor care întâmpină dificultăți în punerea în practică a acestor reforme; sprijină, în acest sens, crearea unor parteneriate ample între țări, regiuni și părțile interesate relevante;

8.   solicită statelor membre să îmbunătățească și să actualizeze în continuare evaluarea instituțiilor de învățământ superior, pe baza standardelor stabilite anterior, la nivel internațional, de sistemele de învățământ și să recompenseze excelența în vederea realizării de progrese în domeniul cunoașterii, cercetării și științei;

9.   subliniază importanța conservării diversității metodelor de predare, inclusiv a diversității limbilor; îndeamnă statele membre să majoreze bursele pentru studenți și să garanteze că acestea sunt ușor accesibile;

10. subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a dezvolta în continuare SEIS, precum și pentru a valorifica progresele de până acum în urmărirea obiectivelor sale și în coordonarea cu Spațiul european al educației și formării, Spațiul european al învățării pe tot parcursul vieții și Spațiul european al cercetării;

11. invită toate părțile interesate preocupate de implementarea procesului de la Bologna să contribuie la consolidarea sistemelor de asigurare a calității, în vederea realizării unui Spațiu european al învățământului superior care să îmbunătățească atractivitatea sa, ca referință a excelenței academice în toată lumea;

12. invită statele membre, țările SEIS și UE, în ansamblul său, să încurajeze o mai bună înțelegere și sprijinire de către public a procesului de la Bologna, inclusiv prin măsuri la nivelul cel mai elementar, în vederea unei implicări mai eficace și mai dinamice pentru atingerea obiectivelor acestui proces;

13. evidențiază faptul că Comisia, în calitate de membru al procesului de la Bologna, joacă un rol important în dezvoltarea SEIS și o invită să contribuie în mai mare măsură la redinamizarea acestuia și la accelerarea eforturilor în vederea atingerii obiectivelor declarate;

14. subliniază necesitatea de a include, printre obiectivele declarate, calitatea educației și cercetarea în sectorul terțiar; consideră că unul dintre indicatorii pentru realizarea acestor obiective ar fi creșterea capacității de inserție profesională a absolvenților, care este și un obiectiv al Strategiei Europa 2020;

15. solicită continuarea dialogului între guverne, instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare pentru a orienta, maximiza și utiliza mai eficient fondurile disponibile și pentru a căuta modele noi și diverse de finanțare, care să completeze finanțarea publică; subliniază, de asemenea, importanța programului Orizont 2020 în derularea de proiecte de cercetare comune la nivelul instituțiilor de învățământ superior europene și este preocupat de încercările constante de a reduce finanțarea sa, în vreme ce alte domenii bugetare nu se confruntă cu această problemă;

16. solicită guvernelor să îmbunătățească eficiența utilizării finanțării publice în educație și să respecte obiectivul principal stabilit de UE de a investi 3 % din PIB-ul UE în C-D până în 2020; subliniază că este necesară o finanțare ambițioasă a educației și cercetării deoarece acestea reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți, precum și pentru combaterea crizei economice și a șomajului;

17. ia act de posibilele oportunități de finanțare pentru învățământul superior și educația și formarea profesională care ar trebui oferite de FEIS; exprimă profunda sa îngrijorare cu privire la reducerile de fonduri planificate pentru programul Orizont 2020, care sunt legate direct de cercetare și educație, în favoarea FEIS;

18. avertizează că orice reduceri de fonduri în cazul programului Orizont 2020 vor afecta, fără îndoială, punerea în aplicare deplină a procesului de la Bologna, motiv pentru care îndeamnă Comisia să își retragă orice propunere în acest sens;

19. încurajează atât abordările descendente, cât și cele ascendente, care implică întreaga comunitate academică și partenerii sociali, și solicită angajamentul politic și cooperarea miniștrilor SEIS în dezvoltarea unei strategii comune pentru realizarea reformelor procesului de la Bologna;

20. solicită dezvoltarea în continuare a programelor de studii care au obiective clar definite, care oferă cunoștințele și competențele necesare, atât generale, cât și profesionale, necesare nu doar în vederea pregătirii absolvenților pentru cerințele de pe piața forței de muncă și a edificării capacității lor de învățare pe tot parcursul vieții, ci și a integrării cetățenilor, care este esențială; sprijină punerea în aplicare deplină a cadrului european de certificare a calificărilor profesionale;

21. subliniază rolul disciplinelor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și importanța acestora pentru societate, economie și capacitatea de inserție profesională a absolvenților;

22. solicită punerea în aplicare corespunzătoare a sistemului de credite transferabile (ECTS) și a suplimentului la diplomă în cadrul SEIS, care sunt instrumente esențiale legate de volumul de muncă al studenților și de competențele dobândite, pentru a facilita mobilitatea și a-i ajuta pe studenți să-și sintetizeze realizările academice și extracuriculare;

23. subliniază importanța garantării compatibilității și recunoașterii reciproce a diplomelor universitare pentru a consolida sistemul de asigurare a calității la nivel european și în toate țările care au aderat la SEIS, în conformitate cu versiunea revizuită a Standardelor și orientărilor europene pentru asigurarea calității (ESG) în cadrul Spațiului european al învățământului superior; invită toate țările care fac parte din SEIS, precum și agențiile lor respective de asigurare a calității, să adere la rețelele europene pentru asigurarea calității (ENQA și EQAR);

24. încurajează partenerii procesului de la Bologna și, în special, Comisia, să evalueze periodic neconcordanța de aptitudini și competențe în momentul intrării absolvenților pe piața forței de muncă;

25. subliniază importanța obiectivului Strategiei Europa 2020, potrivit căruia 40 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani ar trebui să fi absolvit învățământul terțiar și să fi dobândit aptitudinile și competențele corespunzătoare pentru a-și găsi un loc de muncă satisfăcător;

26. subliniază importanța cadrelor de calificări pentru creșterea transparenței și invită toate statele participante la procesul de la Bologna să își facă cadrele naționale de calificări compatibile cu cele din Spațiul european al învățământului superior, precum și cu cele europene;

27. subliniază că, în numeroase state membre, cadrele naționale ale calificărilor (CNC) trebuie încă adaptate la Cadrul european al calificărilor (CEC) și la SOE; constată că numeroase CNC-uri nu sunt înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR);

28. ia act de faptul că mobilitatea studenților, a profesorilor, a cercetătorilor și a personalului nedidactic este una dintre principalele priorități ale procesului de la Bologna; solicită statelor membre să ofere mai multe oportunități de mobilitate și să sporească calitatea acesteia și subliniază necesitatea de a consolida punerea în aplicare a Strategiei de mobilitate 2020 pentru SEIS și de a atinge obiectivul cantitativ de 20 % pentru mobilitatea studenților până în 2020; subliniază, în acest sens, rolul esențial al programelor Erasmus + și Orizont 2020 și importanța de a asigura implementarea și promovarea lor eficientă și în condiții optime; subliniază că bursele de studiu acordate pentru programul Erasmus + ar trebui să fie scutite de impozite și contribuții sociale;

29. solicită includerea treptată a mobilității studenților în programa universitară oficială;

30. subliniază necesitatea implicării unui număr suficient de studenți și de cadre didactice din domeniul artistic și muzical în programele de mobilitate ale UE;

31. invită Comisia și statele membre să includă, printre criteriile de clasificare a universităților și a instituțiilor de formare postuniversitară, nivelul de parteneriat și de mobilitate europeană și internațională pe care îl promovează;

32. remarcă rolul central al instituțiilor de învățământ superior în promovarea mobilității și în formarea unor absolvenți și cercetători care și-au însușit cunoștințe și competențe care le permit să reușească prin inserție profesională în economia mondială;

33. invită statele membre, UE și SEIS să consolideze mobilitatea sprijinind învățarea limbilor, eliminând obstacolele administrative, asigurând un mecanism adecvat de sprijin financiar și garantând transferabilitatea granturilor, burselor și creditelor; constată că mobilitatea este în continuare mai puțin accesibilă studenților care provin din medii defavorizate;

34. evidențiază, în ceea ce privește atât conceperea, cât și punerea în aplicare a programelor, reorientarea paradigmei educaționale către o abordare axată mai mult pe student, care să includă dezvoltarea personală a acestuia; subliniază importanța participării studenților la guvernanța învățământului superior;

35. subliniază că programele de studiu ar trebui să se axeze pe cerințele pe termen lung ale pieței; subliniază, de asemenea, că capacitatea de inserție profesională presupune că studenții ar trebui să stăpânească o gamă largă de competențe, care să îi pregătească pentru piața forței de muncă și să le confere capacitatea de învățare pe tot parcursul vieții; încurajează, în acest sens, dialogul activ și cooperarea națională și transfrontalieră dintre universități și mediul de afaceri cu privire la programe și stagii, care ar putea contribui la combaterea crizei economice, la stimularea creșterii economice și la crearea unei societăți bazate pe cunoaștere, oferind astfel oportunități într-un sens social mai larg; încurajează instituțiile de învățământ superior să fie receptive la studiile transdisciplinare, la crearea de institute de cercetare universitară și la colaborarea cu diverși parteneri;

36. subliniază necesitatea de a pune la dispoziție o gamă largă de posibilități de învățare pe tot parcursul vieții, precum și necesitatea unor forme complementare de învățare, cum ar fi educația nonformală și informală, care sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare („soft skills”);

37. solicită să se depună eforturi în vederea consolidării legăturii dintre învățământul superior și cercetare și dezvoltare, inclusiv prin promovarea educației bazate pe cercetare, și evidențiază că programul Orizont 2020 este un mecanism de finanțare esențial pentru impulsionarea cercetării; solicită o mai bună sincronizare a acțiunilor care sprijină procesul de la Bologna, cum ar fi programele Orizont 2020 și Erasmus +;

38. solicită parcursuri de învățare mai flexibile, care să includă programe de diplome comune și studii interdisciplinare și care să sprijine inovarea, creativitatea, educația și formarea profesionale (EFP), educația duală și spiritul antreprenorial în învățământul superior, și invită la explorarea potențialului oferit de noile tehnologii, digitalizare și TIC pentru a îmbogăți învățarea și predarea, precum și pentru a dezvolta în continuare o gamă largă de competențe și noi modele de învățare, predare și evaluare;

39. solicită instituțiilor de învățământ superior, administrațiilor publice, partenerilor sociali și întreprinderilor să poarte un dialog continuu în vederea facilitării și creșterii capacității de inserție profesională; subliniază, în acest sens, necesitatea de a concentra discuția pe potențialul neexploatat al învățământului superior de a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă; invită țările SEIS și instituțiile de învățământ superior să consolideze cooperarea pentru a garanta stagii și ucenicii de calitate și pentru a consolida mobilitatea în acest context; subliniază faptul că părțile interesate ar trebui să coopereze mai bine pentru a crește nivelul de calificare inițială și a reînnoi o forță de muncă calificată, precum și pentru a îmbunătăți furnizarea, accesibilitatea și calitatea orientărilor în materie de carieră și ocupare a forței de muncă; constată, mai mult decât atât, că stagiile incluse în programele de studiu și învățarea la locul de muncă ar trebui încurajate în continuare;

40. subliniază că este necesar să li se ofere refugiaților accesul la toate instituțiile din cadrul SEIS care le pot permite să își construiască o viață independentă prin educație; subliniază, în plus, că permisele de ședere pentru absolvenții care doresc să desfășoare o activitate profesională calificată ar trebui să fie liberalizate într-o mai mare măsură; subliniază că eforturile în vederea recunoașterii reciproce a refugiaților ar trebui intensificate, îndeosebi din punctul de vedere al mobilității acestor studenți;

41. subliniază că statele membre și toate instituțiile de învățământ superior care au aderat la SEIS sunt responsabile pentru asigurarea unei educații de calitate, care să răspundă provocărilor societale și economice, și subliniază necesitatea cooperării strânse între acestea în vederea atingerii obiectivelor stabilite în cadrul procesului de la Bologna;

42. ia act de faptul că numai câteva state membre au elaborat o strategie cuprinzătoare pentru a include studenții din mediile socioeconomice defavorizate în învățământul superior, abordând astfel problema așa-numitului „filtru social”;

43. solicită o mai mare implicare a profesorilor de liceu în procesul de la Bologna în ceea ce privește promovarea calității învățământului pedagogic și a mobilității profesionale a cadrelor didactice, pentru a răspunde noilor cerințe în materie de educație și de formare ale unei societăți bazate pe cunoaștere și pentru a contribui la o mai bună performanță a elevilor;

44. evidențiază rolul educației, a calității sale și a misiunii sale didactice în modelarea generațiilor viitoare, contribuind la creșterea coeziunii sociale și economice, precum și la crearea de locuri de muncă, sporirea competitivității și a potențialului de creștere; solicită, în această privință, o mai bună recunoaștere a meseriei de profesor;

45. solicită realizarea de eforturi la nivel economic și social pentru a îmbunătăți incluziunea socială, asigurând un acces echitabil și deschis la o educație de calitate pentru toți, facilitând recunoașterea calificărilor profesionale și academice, precum și a perioadelor de studiu în străinătate și a educației anterioare, a programelor care vizează dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare și a învățării informale și nonformale, precum și punând la dispoziție programe de educație relevante pentru diverse categorii de studenți prin intermediul învățării pe tot parcursul vieții;

46. evidențiază dimensiunea socială a procesului de la Bologna; solicită să se ia măsuri care să vizeze participarea în mai mare măsură a grupurilor subreprezentate și dezavantajate, și prin programe de mobilitate internaționale;

47. subliniază rolul mobilității educaționale în învățarea interculturală, afirmând că procesul de la Bologna ar trebui să se implice în mod activ pentru a promova cunoștințele interculturale ale studenților și respectul între aceștia;

48. solicită să se depună eforturi pentru a dezvolta în continuare o strategie pentru dimensiunea externă a SEIS, prin cooperarea cu alte regiuni ale lumii, pentru a crește competitivitatea și atractivitatea sa într-un context global, pentru a îmbunătăți furnizarea de informații privind SEIS, pentru a consolida cooperarea pe bază de parteneriat, pentru a intensifica dialogul politic și pentru a recunoaște în mai mare măsură calificările;

49. subliniază necesitatea de a îmbunătăți procesul de colectare a datelor în rândul țărilor SEIS, pentru o mai bună identificare și abordare a provocărilor asociate procesului de la Bologna;

50. subliniază necesitatea ca viitoarea Conferință ministerială a SEIS, care urmează să se desfășoare la Erevan, în mai 2015, să realizeze o revizuire obiectivă și critică atât a progreselor, cât și a deficiențelor în îndeplinirea priorităților stabilite pentru perioada 2012-2015, în vederea stimulării și consolidării în continuare a SEIS, cu sprijinul deplin al Uniunii;

o

o        o

51. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/SORBONNE_DECLARATION1.pdf
• [2]  http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/BOLOGNA_DECLARATION1.pdf
• [3]  http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Leuven_Louvain-la-Neuve_Communiqu%C3%A9_April_2009.pdf
• [4]  http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Budapest-Vienna_Declaration.pdf
• [5]  http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bucharest%20Communique%202012(1).pdf
• [6]  http://www.ehea.info/Uploads/%281%29/2012%20EHEA%20Mobility%20Strategy.pdf
• [7]  JO L 354, 28.12.2013, p. 132.
• [8]  JO L 289, 3.11.2005, p. 23.
• [9]  JO L 64, 4.3.2006, p. 60.
• [10]  JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
• [11]  JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
• [12]  JO C 302, 12.12.2009, p. 3.
• [13]  JO C 135, 26.5.2010, p. 12.
• [14]  JO C 191, 1.7.2011, p. 1.
• [15]  JO C 199, 7.7.2011, p. 1.
• [16]  http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/099RO.pdf
• [17]  http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/122RO.pdf
• [18]  http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bologna%20Process%20Implementation%20Report.pdf
• [19]  http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl198_en.pdf
• [20]  http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_260_en.pdf
• [21]  http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5713011/KS-78-09-653-EN.PDF/3eb9f4ec-dc39-4e51-a18b-b61eb7c2518b?version=1.0
• [22]  http://www.ehea.info/news-details.aspx?ArticleId=253
• [23]  JO C 8 E, 14.1.2010, p. 18.
• [24]  JO C 161 E, 31.5.2011, p. 95.
• [25]  JO C 251 E, 31.8.2013, p. 24.
• [26]  Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 (COM(2015)0010).

EXPUNERE DE MOTIVE

În iunie 1999, 29 de state membre au semnat Declarația de la Bologna, al cărei scop a fost acela de a crea un Spațiu european al învățământului superior (SEIS) până în 2010. Scopul a fost și rămâne acela de a le oferi studenților o gamă mai largă și mai transparentă de opțiuni educaționale de înaltă calitate, precum și de a crea un proces simplificat de recunoaștere, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, în sistemele naționale de învățământ superior participante. Între timp, toți cei 47 de membri actuali ai procesului de la Bologna au introdus reforme importante ale sistemelor lor de învățământ superior.

Deși schimbările aduse de procesul de la Bologna au loc în principal la nivel universitar, ideea creării unui SEIS are, într-o anumită măsură, un caracter politic. Această inițiativă interguvernamentală, inspirată de Comisia Europeană și sprijinită de cercurile academice, reprezintă o încercare de a găsi o soluție comună la problemele existente în țările participante. Această soluție include, de exemplu, crearea condițiilor necesare pentru o mai mare mobilitate, adaptarea sistemelor de învățământ la cerințele pieței forței de muncă pentru a crește capacitatea generală de inserție profesională, precum și îmbunătățirea competitivității și a atractivității învățământului superior în Europa, în scopul de a aduce o contribuție relevantă la dezvoltarea civilizației. În prezent, statele participante la procesul de la Bologna se confruntă cu noi provocări, precum șomajul în rândul tinerilor, constrângerile economice și schimbările demografice.

Din perspectiva urmăririi obiectivelor UE de creștere economică și de edificare a unei economii bazate pe cunoaștere, procesul de la Bologna poate juca un rol important în revizuirea Strategiei Europa 2020 și în implementarea Planului Juncker de investiții pentru Europa.

În ultimii 15 de ani, procesul de la Bologna a avut foarte multe realizări în ceea ce privește calitatea educației, mobilitatea și recunoașterea academică. În general, procesul de la Bologna a obținut o mai mare transparență și a făcut mai accesibile informațiile cu privire la învățământul superior european, utilizând o analiză comparativă a performanțelor naționale în funcție de o serie de obiective comune.

Aceste realizări sunt lăudabile, însă există încă unele domenii care necesită îmbunătățiri și, pentru a răspunde noilor provocări și pentru a asigura calitatea și transparența SEIS, este esențială revitalizarea procesului de la Bologna .

Evaluarea procesului și noile provocări

Pentru a identifica în mod corespunzător direcția reformelor procesului de la Bologna, ar trebui să începem cu o evaluarea obiectivă a acestuia și să identificăm părțile care necesită îmbunătățiri. De aceea, trebuie să luăm în considerare contextul mai larg, inclusiv crearea Spațiului european al educației și formării, a Spațiului european al învățării pe tot parcursul vieții și a Spațiul european al cercetării, care, împreună cu SEIS, sunt elemente esențiale pentru realizarea Europei cunoașterii.

În această privință, este, de asemenea, esențial să se sublinieze că scopul procesului de la Bologna nu este uniformizarea sistemelor de învățământ superior, ci convergența acestora prin elaborarea unor norme comune de cooperare, ținând cont în același timp de diversitatea și autonomia țărilor și universităților.

În primul rând, realizarea obiectivelor procesului de la Bologna a fost inegală în țările participante. Prin urmare, este prioritară punerea în aplicare în țările SEIS a reformelor adoptate de comun acord și consolidarea abordării ascendente specifice acestuia. Pentru a atinge acest obiectiv este necesar un angajament politic și cooperarea SEIS. În plus, ar putea fi dezvoltate instrumente suplimentare și noi metode de lucru, cum ar fi grupurile, care ar putea ajuta țările care se confruntă cu probleme să progreseze și să le încurajeze, în același timp, pe celelalte să atingă obiective și mai ambițioase. Printre alte instrumente se numără schimbul de bune practici, o utilizare la scară mai largă a rețelei de experți a procesului de la Bologna și o mai mare implicare a comunității academice. În plus, noile tehnologii și resursele educaționale deschise, în special cursurile online deschise tuturor (MOOC), fac posibilă circulația cu ușurință a cunoștințelor peste granițe, ceea ce crește potențialul de cooperare internațională și contribuie la promovarea instituțiilor europene de învățământ ca centre de inovare. Acest potențial ar trebui, de asemenea, explorat în continuare.

În al doilea rând, este necesară, de asemenea, o învățare axată mai mult pe student, care nu a fost recunoscută dintotdeauna ca o componentă importantă a sistemului de diplome european și nu a fost încorporată în mod satisfăcător în programele universitare. Paradigma educațională ar trebui reorientată de la ceea ce se predă la ceea ce au nevoie studenții să învețe. Aspectele sociale ale procesului de la Bologna sunt considerate ca unul dintre aspectele cele mai neglijate ale SEIS.

În plus, idealul originar al procesului de la Bologna nu a fost întotdeauna clar prezentat și a fost uneori înțeles sau interpretat greșit în țările participante. În unele cazuri, procesul a fost utilizat pentru a susține reformele naționale sau a fost considerat ca o obligație de îndeplinit de către guvern. De aceea, este necesară o comunicare clară cu privire la procesul de la Bologna, care să sensibilizeze publicul și să îl determine să sprijine reformele acestuia, în vederea unei implicări mai eficace și mai dinamice în atingerea obiectivelor acestui proces.

În plus, datorită faptului că instituțiile europene de învățământ superior primesc majoritatea finanțărilor din surse publice, recentele reduceri bugetare drastice au avut repercusiuni asupra învățământului superior. Investițiile continue și o utilizare mai eficace a fondurilor disponibile sunt așadar necesare și se recomandă dezvoltarea unor noi modele de finanțare.

Structura și instrumentele procesului de la Bologna

În general, majoritatea studenților din țările SEIS sunt înscriși la programe care respectă structura în trei cicluri a procesului de la Bologna. Este important de subliniat faptul că instituirea unei structuri a studiilor superioare în trei cicluri nu a reprezentat un scop în sine, ci, împreună cu alte modificări importante în cadrul programului de studiu, a constituit un mijloc de a pregăti mai bine absolvenții pentru cerințele pieței forței de muncă și pentru provocările sociale.

În plus, pentru atingerea obiectivelor de la Bologna, sistemul european de credite transferabile (ECTS) trebuie să fie puse în aplicare în mod corespunzător. Deși s-au realizat unele progrese în implementarea ECTS în materie de acumulare și transfer de credite în toate țările SEIS, consolidarea legăturii dintre credite/componentele programei și competențele dobândite este încă necesară.

În ceea ce privește suplimentul la diplomă (SD), ar trebui remarcat faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese, aproximativ 70% dintre țările SEIS nu au îndeplinit toate cerințele, printre care eliberarea automată și gratuită a SD pentru toți absolvenții într-o limbă europeană de largă circulație.

De asemenea, dezvoltarea și punerea în aplicare a cadrului național de calificări (CNC) continuă să reprezinte o provocare, printre alte probleme numărându-se faptul că majoritatea țărilor încă nu au inclus calificările nonformale în CNC. Recunoașterea ciclurilor scurte de calificare în cadrul de calificări al SEIS pentru țările care le includ în CNC, fără ca celelalte țări să fie obligate să facă acest lucru, este o problemă care ar trebui abordată, pentru a crește lizibilitatea acestora și comparabilitatea lor la nivel internațional.

Fără îndoială, recunoașterea calificărilor străine, a perioadele de studiu în străinătate și a educației anterioare (inclusiv a celei nonformale și informale) trebuie consolidată, pentru a oferi un beneficiu mai direct studenților. Având în vedere faptul că în peste două treimi din țările SEIS, instituțiile de învățământ superior sunt cele care iau decizia finală privind recunoașterea calificărilor străine, precum și faptul că recunoașterea creditelor obținute în străinătate este la latitudinea instituțiilor de învățământ superior, este important ca aceste instituții să își îmbunătățească performanțele în exercitarea acestor responsabilități. Dezvoltarea unor politici și practici care să promoveze mai intensiv recunoașterea calificărilor este esențială pentru SEIS.

Progresul SEIS necesită, de asemenea, dezvoltarea și integrarea în continuare a unor parcursuri educative mai flexibile, în vederea promovării mobilității și a învățării pe tot parcursul vieții.

Un alt aspect important al SEIS în reprezintă programele comune, care constituie, de asemenea, o parte esențială a internaționalizării învățământului superior; ar trebui, prin urmare, facilitată acreditarea acestora.

Mobilitatea și calitatea învățământului superior

Mobilitatea privește nu numai structura, ci și o organizare și o asigurarea a calității adecvate. Pentru a stimula mobilitatea, instrumentele procesului de la Bologna ar trebui implementate în mod corect. În plus, ar trebui consolidate procedurile de recunoaștere, ar trebui îmbunătățită calitatea serviciilor pentru studenți în universitățile-gazdă, ar trebui creat un mecanism de sprijin financiar, ar trebui garantat transferul burselor și creditelor, ar trebui promovată învățarea limbilor străine și ar trebui încurajată participarea la programe europene precum Erasmus+. Mai mult, bursele legate de programul Erasmus + ar trebui să fie scutiți de impozite și contribuții sociale.

Este, de asemenea, esențial să se creeze un mediu mai favorabil pentru mobilitatea personalului și a profesorilor, care poate contribui la dezvoltarea cercetării și a practicilor de predare și de învățare, precum și la modernizarea managementului și administrării.

O prioritate majoră pentru multe țări este îmbunătățirea calității învățământului superior și crearea unor sisteme de asigurare a calității. Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității (SOE), un obiectiv-cheie al SEIS, au fost revizuite și sunt supuse aprobării de către Conferința ministerială care va avea loc în mai 2015, la Erevan. Următoarea etapă va fi aplicarea adecvată a acestora și consolidarea cooperării în materie de asigurare a calității în SEIS.

Dimensiunea socială

În ciuda angajamentului de a stabili obiective măsurabile pentru a extinde participarea generală în învățământul superior și a crește accesul grupurilor insuficient reprezentate, mai puțin de 20% dintre sistemele educaționale au definit obiective cantitative în privința acestor grupuri. Îmbunătățirea incluziunii sociale și consolidarea egalității de șanse în ceea ce privește accesul, precum și a mobilității internaționale a grupurilor subreprezentate și dezavantajate rămâne o provocare pentru procesul de la Bologna. Concomitent cu creșterea numărului studenților din învățământul superior, trebuie abordată și problema îmbunătățirii ratei de absolvire.

Capacitatea de inserție profesională este un alt aspect important al dimensiunii sociale și constituie, de asemenea, un motiv de preocupare intensă. În cadrul procesului de la Bologna, capacitatea de inserție profesională este definită ca fiind capacitatea de a obține inițial un loc de muncă de calitate sau de a deveni lucrător independent, de a păstra acest loc de muncă și de a fi capabil de mobilitate pe piața forței de muncă[1]. În acest context, rolul învățământului superior este de a le da studenților posibilitatea să dobândească cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie la locul de muncă, precum și de a-și dezvolta aceste competențe pe tot parcursul carierei lor profesionale.

Eforturile ar trebui canalizate în vederea îmbunătățirii capacității de inserție profesională prin intermediul unui dialog continuu cu angajatorii, al implementării programelor bazate pe competențe și al monitorizării evoluției carierei absolvenților.

Dimensiunea externă

Dimensiunea externă a SEIS va deveni din ce în ce mai importantă. Ar trebui să se pună accentul pe promovarea SEIS pentru a crește atractivitatea și competitivitatea sa la nivel mondial, pe susținerea rețelelor și a cooperării între instituțiile de învățământ superior (în special cele din țările învecinate SEIS), pe recunoașterea în mai mare măsură a calificărilor, precum și pe dezvoltarea de programe comune și bazate pe colaborare la toate nivelurile.

Prioritățile pentru viitorul apropiat

Un sector al învățământului superior coerent, transparent și de înaltă calitate este esențial pentru dezvoltarea culturală, economică și socială. Obiectivele procesului de la Bologna oferă învățământului superior european mijloacele esențiale pentru a face față provocărilor actuale. Cu toate acestea, rămân încă multe de făcut în ceea ce privește îndeplinirea acestor obiective. Deși este evident că s-au realizat numeroase progrese și că s-a ajuns la o convergență structurală semnificativă, au apărut noi provocări. Pentru a le face față și de a revigora acest proces, este esențial să se pună accentul pe implementarea corectă a structurii și instrumentelor actuale și pe remedierea deficiențelor, precum și să se orienteze abordarea educațională mai mult către student și rezultate. De asemenea, este important să se consolideze legăturile dintre învățământul superior și cercetare, prin facilitarea dialogului dintre știință și societate și prin promovarea utilizărilor benefice ale inovațiilor tehnologice în procesul de predare și de învățare. În plus, este necesar să se acorde atenție unei mai bune sincronizări a acțiunilor care sprijină procesul de la Bologna, cum ar fi programele Orizont 2020 și Erasmus +.

• [1]  Grupul de lucru pentru capacitatea de inserție profesională, Conferința de la Bologna, Leuven/Louvain-la-Neuve 28-29 aprilie 2009.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 5 0
Membri titulari prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, Emmanouil Glezos, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final	Sylvie Guillaume, György Hölvényi, Dietmar Köster, Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Emma McClarkin, Liadh Ní Riada
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Daniela Aiuto