Procedură : 2014/2148(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0123/2015

Texte depuse :

A8-0123/2015

Dezbateri :

PV 27/04/2015 - 23
CRE 27/04/2015 - 23

Voturi :

PV 28/04/2015 - 7.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0108

RAPORT     
PDF 184kWORD 139k
1.4.2015
PE 544.209v01-00 A8-0123/2015

referitor la filmul european în era digitală

(2014/2148(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportor: Bogdan Brunon Wenta

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la filmul european în era digitală

(2014/2148(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,

–       având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)(1),

–       având în vedere Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale drepturilor de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională(2),

–       având în vedere Regulamentul nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(3),

–       având în vedere concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2014 privind politica europeană în domeniul audiovizual în era digitală(4),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010, intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–       având în vedere primul raport al Comisiei din 4 mai 2012 privind aplicarea Directivei 2010/13/UE, denumită (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), Servicii media audiovizuale și dispozitive conectate: perspective trecute și viitoare (COM(2012)0203),

–       având în vedere primul raport al Comisiei din 24 septembrie 2012 privind aplicarea articolelor 13, 16 și 17 din Directiva 2010/13/UE pentru perioada 2009-2010, intitulat „Promovarea operelor europene în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale programate sau la cerere din UE” (COM(2012)0522),

–       având în vedere al treilea raport al Comisiei din 7 decembrie 2012, privind provocările pentru patrimoniul cinematografic european de la era analogică la cea digitală (SWD(2012)0431), raport legat de implementarea Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2005 , cu privire la „patrimoniul cinematografic și competitivitatea activităților din sector” (2005/865/CE),

–       având în vedere comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),

–       având în vedere Cartea verde a Comisiei din 24 aprilie 2013 privind „Pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale : creșterea economică, creația și valorile” (COM(2013)0231),

–       având în vedere comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2013 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale (2013/C 332/01)(5),

–       având în vedere comunicarea Comisiei din 15 mai 2014, intitulată „Filmul european în era digitală - Crearea unei legături între diversitatea culturală și competitivitate” (COM(2014)0272),

–       având în vedere Avizul din 4 decembrie 2014 al Comitetului Regiunilor privind „Filmul european în era digitală”,

–       având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2011 referitoare la cinematograful european în era digitală(6),

–       având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la distribuirea online a operelor audiovizuale în Uniunea Europeană(7),

–       având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2013 referitoare la punerea în aplicare a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale(8),

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale(9),

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0123/2015),

A.     întrucât filmele sunt deopotrivă bunuri economice și culturale, care contribuie substanțial la economia europeană, în termeni de creștere economică ș de ocupare a forței de muncă și, totodată, la configurarea identităților europene, prin reflectarea diversității culturale și lingvistice, prin promovarea culturilor europene dincolo de frontiere și prin facilitarea schimburilor culturale și a înțelegerii reciproce în rândul cetățenilor, precum și la formarea și dezvoltarea gândirii critice;

B.  întrucât potențialul sectoarelor culturale și creative din Europa și, în special, al industriei cinematografice europene, poate fi exploatat la maximum pentru promovarea diversității culturale și a patrimoniului european și pentru generarea unei creșteri sustenabile, ca și pentru crearea unor locuri de muncă, care, la rândul lor, pot aduce beneficii altor sectoare ale economiei, oferind Europei un avantaj competitiv la nivel global;

C. întrucât industria europeană a filmului este unul dintre cei mai mari producători mondiali, cu 1500 de filme lansate în 2014, dar se caracterizează printr-o structură eterogenă, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și tipul de producție;

D. întrucât filmele europene se disting prin calitate, originalitate și diversitate, dar suferă de pe urma unei promovări și a unei distribuții limitate în cadrul Uniunii, fapt ce se reflectă în nivelul relativ scăzut de audiență realizat în condițiile în care se confruntă cu o concurență internațională acerbă și cu dificultăți de distribuție atât în interiorul, cât și în afara Europei;

E.  întrucât circulația filmelor din alte țări europene în statele membre rămâne scăzută, în pofida unui număr mare de filme produse în fiecare an, în timp ce producțiile neeuropene sunt distribuite pe scară largă în Uniune;

F.  întrucât diversitatea filmelor europene care reflectă bogăția și forța ce decurge din mozaicul cultural și lingvistic al Europei determină o fragmentare naturală a pieței europene a filmelor;

G. întrucât promovarea producției unor filme de calitate este deosebit de importantă pentru statele membre mai mici, ale căror limbi sunt vorbite de un număr mic de locuitori;

H. întrucât subprogramul MEDIA din cadrul programului „Europa creativă” oferă surse noi de finanțare și oportunități noi pentru distribuția și circulația producțiilor europene care nu au un caracter național , precum și pentru atragerea publicului și sprijinirea educației mediatice;

I.   întrucât, unul dintre obiectivele esențiale ale pieței unice digitale ar trebui să fie câștigarea încrederii în internet și extinderea accesului la conținutul audiovizual legal, contribuind astfel la investiții în filme europene;

J.   întrucât proiecția cinematografică, ca primă etapă de exploatare, continuă să genereze o mare parte a veniturilor provenite din filme și este, prin urmare, vitală pentru finanțarea producției și a distribuției filmelor europene, pe lângă faptul că joacă un rol hotărâtor în ceea ce privește succesul filmelor respective în etapele următoare de difuzare;

K. întrucât, cu toate acestea, un număr din ce în ce mai mare de filme europene cu un buget modest pentru producție și promovare ar avea de câștigat dacă ar exista strategii de lansare mai flexibile și dacă serviciile de video la cerere ar fi disponibile mai devreme;

L.     întrucât o mai bună organizare a intervalelor de difuzare ar maximiza publicul potențial, reducând totodată atractivitatea consumului neautorizat de filme;

M.    întrucât articolul 13 alineatul (1) din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) obligă statele membre să se asigure că furnizorii de servicii la cerere promovează operele europene; întrucât această dispoziție a fost aplicată în mod diferit, cu niveluri diferite de obligații juridice, ceea ce a determinat furnizorii să se stabilească în statele membre care impun obligații minime;

N. întrucât cea mai mare parte a finanțărilor publice dedicate industriei cinematografice europene, atât din surse naționale, cât și din cele ale Uniunii, este alocată pentru producția de filme;

O.     întrucât articolul 14 din Regulamentul nr. 1295/2013 de instituire a programului „Europa creativă” prevede ca Comisia să creeze „mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative”, cu obiectivul de a facilita accesul la finanțare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative și de a îmbunătăți capacitatea intermediarilor financiari participanți de evaluare a riscurilor asociate cu proiectele IMM-urilor care solicită credite și finanțări;

P.     întrucât, în al treilea raport al Comisiei din 7 decembrie 2012, privind provocările pentru patrimoniul cinematografic european de la era analogică la cea digitală Comisia a remarcat că a fost digitalizat doar 1,5% din patrimoniul cinematografic european; întrucât același procent se înregistrează și astăzi, în pofida temerilor repetate că o mare parte din acest patrimoniu poate fi pierdut definitiv pentru generațiile viitoare, aspect relevat și de faptul că s-au păstrat doar 10% din filmele;

Q.     întrucât digitalizarea și convergența media creează noi oportunități pentru distribuția și promovarea filmelor europene în străinătate și oferă un potențial mai mare de inovare și flexibilitate, determinând totodată modificări semnificative în comportamentul și așteptările spectatorilor;

R.     întrucât trebuie asigurată finanțarea pentru digitalizarea, conservarea și disponibilitatea online a patrimoniului cinematografic și a materialelor conexe și trebuie stabilite standarde europene pentru conservarea filmelor digitale;

S.     întrucât educația mediatică și în special cea în domeniul cinematografic poate oferi cetățenilor capacitatea de a-și dezvolta gândirea critică și înțelegerea și le poate stimula propria creativitate și capacitate de expresie;

T.     întrucât drepturile de autor în era digitală ar trebui să stimuleze în continuare investițiile în producția și crearea de filme și să asigure o plată adecvată pentru titularii de drepturi, încurajând totodată dezvoltarea de servicii noi și accesul transfrontalier pentru cetățeni, permițând sectoarelor culturale și creative să contribuie în continuare la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă;

U.     întrucât este important să se asigure o implementare efectivă a Directivei privind anumite utilizări ale operelor orfane (2012/28/UE), precum și punerea la dispoziția publicului a filmelor incluse în definiția operelor orfane;

Promovarea, distribuția transfrontalieră și accesibilitatea

1.      încurajează industria cinematografică europeană să urmărească crearea unor servicii inovatoare, a unor modele noi de afaceri și a unor canalele noi de distribuție, pentru a îmbunătăți disponibilitatea transfrontalieră a filmelor europene în Uniune și în afara acesteia, permițând accesul telespectatorilor din întreaga Uniune la o varietatea din ce în ce mai mare de filme, pe un număr tot mai mare de platforme; propune, în acest sens, ca industria cinematografică europeană să se inspire din cele mai bune practici comerciale din afara Uniunii;

2.      recunoaște impactul folosirilor neautorizare a operelor creative asupra ciclului creativ și a drepturilor creatorilor; subliniază necesitatea unor cadre juridice de calitate mai ample și a unui nivel mai ridicat de conștientizare în rândul tinerilor;

3.      consideră că, în contextul extinderii rapide a serviciilor de video la cerere și a tranzacțiilor online în întreaga Uniune, ar putea fi explorată mai mult dezvoltarea portabilității transfrontaliere a serviciilor audiovizuale, ceea ce ar permite spectatorilor să aibă acces la filme indiferent de locul în care se află;

4..     subliniază importanța unui marketing eficient în Uniune, care să țină seama de specificul cultural al publicului european, pentru a asigura o promovare mai bună și mai eficientă a filmelor europene;

5.      solicită, în acest sens, o mai mare disponibilitate a filmelor subtitrate, pentru a stimula circulația transfrontalieră a filmelor europene, pentru a asigura o mai bună cunoaștere a diversității culturale și lingvistice a Europei în rândul spectatorilor și pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă;

6.      remarcă în mod deosebit rolul programului MEDIA în sprijinirea dublării și subtitrării, asigurând o mai mare disponibilitate a filmelor europene în versiune originală cu subtitrări, ceea ce înlesnește circulația acestora și asigură o mai bună cunoaștere și înțelegere a culturilor și limbilor europene;

7.      subliniază importanța acțiunii pregătitoare recent adoptate, intitulată „Externalizarea deschisă a subtitrărilor pentru a facilita circulația operelor europene”, precum și viitoarelor măsuri ale Comisiei pentru implementare acestei acțiuni;

8.      sprijină, de asemenea, inițiative precum proiectul pilot al Comisiei intitulat „Promovarea integrării europene prin cultură”, menit să încurajeze oferta de filme europene subtitrate, prin furnizarea unor versiuni noi subtitrate pentru o serie de programe TV selectate din întreaga Europă;

9.      reafirmă importanța fundamentală a îmbunătățirii în continuare a accesului la filme pentru persoanele cu dizabilități, în special prin descriere audio și subtitrare;

10.    subliniază importanța deosebită a posturilor de televiziune europene, publice și private, pentru producția cinematografică, atât pentru televiziune, cât și pentru coproducțiile cinematografice, și subliniază rolul pe care acestea îl pot avea în supraviețuirea a numeroase companii producătoare de filme din UE, în special a celor mici și mijlocii;

11.    reamintește rolul Premiului LUX acordat de PE, care a devenit din ce în ce mai cunoscut în ultimii ani, în promovarea filmelor europene, prin traducerea subtitrărilor pentru filmele câștigătoare în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, asigurând astfel filmelor europene o mai mare vizibilitate, cunoaștere și disponibilitate; invită parlamentele naționale să promoveze mai mult premiul LUX în statele membre, în cooperare cu Birourile de informare ale Parlamentului European;

12.    consideră că este necesară promovarea și sprijinirea coproducțiilor europene, o creștere a numărului acestora putând conduce la o distribuție mai largă a filmelor europene în întreaga Europă;

13.    subliniază, de asemenea, succesul din ce în ce mai mare al serialelor TV europene de calitate, precum și importanța strategică a încurajării mai susținute a producției, distribuției și promovării acestora pe piața europeană și pe piețele globale;

14.    invită statele membre să susțină și să promoveze evenimente speciale, cum ar fi festivalurile de film inițiativele vizând organizarea unor turneuri cinematografice, pentru a încuraja și a sprijini difuzarea și circulația filmelor europene pe teritoriile lor;

15.    sugerează consolidarea măsurilor actuale vizând prețuri mai convenabile pentru biletele de cinema, dezvoltarea ofertelor promoționale inovatoare și a ofertelor de abonament, care ar contribui la asigurarea atractivității și accesului tuturor la cinematografe;

Creșterea audienței

16.    încurajează distribuitorii de film și administratorii sălilor de cinema să asigure o mai mare vizibilitate și disponibilitate a filmelor din alte țări europene, pentru a atrage un public mai larg;

17.    recunoaște că cinematografele sunt încă cele mai importante locuri de prezentare și promovare a filmelor, locuri cu o importantă dimensiune socială, în care oamenii se întâlnesc și schimbă opinii; subliniază că dispariția cinematografelor mici independente, mai ales în orașele mici și în regiunile mai puțin dezvoltate, limitează accesul la resursele culturale europene, la patrimoniu și la dialog; invită în acest sens Comisia și statele membre să ofere sprijin pentru a dota toate ecranele cu proiectoare digitale și tehnologie de sunet, pentru a păstra astfel de cinematografe;

18.    subliniază că trebuie promovate filmele chiar din stadiul de producție pentru a le îmbunătăți circulația și pentru a le asigura o mai bună popularizare în rândul publicului potențial din Europa;

19.    subliniază importanța programului MEDIA în testarea unor abordări inovatoare pentru creșterea audienței, în special prin sprijinirea festivalurilor, a inițiativelor de educație cinematografică și a acțiunilor de creștere a audienței;

Condiții de concurență echitabile

20.    reamintește că articolul 13 alineatul (1) din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) obligă statele membre să se asigure că furnizorii de servicii la cerere promovează operele europene; subliniază că această dispoziție a fost aplicată în mod neuniform, cu obligații juridice de nivel diferit, și că acest fapt ar putea determina furnizorii să se stabilească în statele membre care impun nivelul cel mai scăzut de obligații;

21.    consideră că toți cei care au beneficii economice din operele cinematografice europene, chiar și indirecte, prin furnizarea directă, comercializare sau difuzare, inclusiv legături sau oferte prin intermediul serviciilor de video la cerere, ar trebui să contribuie financiar la producția filmelor europene; solicită Comisiei să transforme acest lucru într-un principiu orientator, chiar și atunci când analizează sistemele de finanțare a filmelor ale statelor membre din perspectiva concurenței;

22.    solicită Comisiei să țină seama de acest aspect atunci când va propune o revizuire a cadrului juridic actual, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața europeană a audiovizualului, cu condiții egale și echitabile pentru toți furnizorii;

23.    solicită ca platformele de video la cerere și cele de abonamente pentru video la cerere să facă publice datele privind consumul pentru fiecare film din catalogul lor, astfel încât să asigure o evaluare corectă a impactului acestora;

Finanțarea

24.    consideră că, pentru a îmbunătăți circulația filmelor europene pe piața europeană și pe piețele internaționale, finanțarea publică a activităților de producție și distribuție trebuie să fie mai echilibrată, urmărind să ofere un sprijin mai consistent creării și promovării, precum și distribuției internaționale;

25.    consideră că este esențial să se prevadă o creștere a bugetului în termeni absoluți pentru activitățile de distribuție, promovare și comercializare a operelor cinematografice, fără a fi afectată finanțarea producției dilemelor;

26.    invită statele membre să mărească mai ales finanțarea publică pentru a susține încă de la început distribuția și promovarea filmelor naționale în străinătate, precum și a filmelor din alte țări europene;

27.    invită statele membre să ofere stimulente pentru a facilita producția, distribuția, disponibilitatea și atractivitatea filmelor europene; consideră că aplicarea acelorași cote reduse de TVA la opere culturale audiovizuale, vândute online sau offline, stimulează dezvoltarea de servicii și platforme noi;

28.    subliniază rolul care urmează să fie jucat de mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative din cadrul programului „Europa creativă” în asigurarea unui acces mai bun la finanțare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative și încurajarea mai multor investiții din partea intermediarilor financiari, multiplicând astfel oportunitățile de finanțare pentru industria cinematografică;

29.    sugerează o evaluare a eficacității și eficienței sistemelor naționale și europene de finanțare a cinematografiei, acordând o atenție specială calității și domeniului filmelor care primesc finanțare, analizând și disponibilitatea și eficacitatea instrumentelor de finanțare pentru comercializare și creșterea audienței; solicită Comisiei să comunice altor state membre exemple de bune practici care decurg din rezultate;

30.    reamintește că producția și coproducția cinematografică necesită investiții financiare substanțiale, iar cadrul juridic actual nu împiedică acordarea licențelor multiteritoriale; subliniază, prin urmare, că ar trebui menținută diversitatea sistemelor de producție și distribuție, pentru a încuraja investițiile în filmele europene, pentru a răspunde diversității lingvistice și culturale a pieței europene și pentru a proteja și promova diversitatea culturală;

31.    subliniază că filmele europene beneficiază de finanțări dintr-un mare număr de fonduri europene, naționale și regionale și că ar trebui încurajată utilizarea lor cu o mai mare complementaritate pentru a le crește eficacitatea;

Forumul filmului european

32.    salută inițiativa Comisiei de a crea un Forum al filmului european, care să permită un dialog structurat cu toți actorii din sectorul audiovizual european despre provocările cu care se confruntă acest sector în era digitală, pentru a îmbunătăți cooperarea, centralizarea informațiilor și schimbul de bune practici;

33.    îndeamnă, în acest sens, la o participare și o cooperare extinsă între toate instituțiile implicate, în special cu Parlamentul European;

Educația mediatică

34.    invită statele membre să facă mai multe eforturi pentru a îmbunătăți educația mediatică, în special cea cinematografică, în programele școlare și în instituțiile de educație culturală, precum și să lanseze inițiative la nivel național, regional sau local, care să cuprindă toate nivelurile educației și pregătirii, inclusiv educația și formarea informală și neformală;

35.    recunoaște importanța deosebită a sălilor de proiecție pentru educația cinematografică și cea mediatică, acestea fiind locuri de învățare intergeneraționale, și salută toate măsurile care promovează în special această funcție a cinematografelor;

36.    Atrage atenția asupra promovării filmelor educaționale pentru tineri și susține concursurile care încurajează tinerii să creeze proiecte audiovizuale; subliniază, de asemenea, posibilitățile oferite de programul MEDIA pentru susținerea proiectelor de educație cinematografică;

Inovarea

37.    sprijină proiectele și practicile inovatoare, cum ar fi acțiunea pregătitoare a Comisiei pentru circulația filmelor europene în era digitală, concepute pentru a testa o lansare mai flexibilă a filmelor în medii de comunicare diferite, din mai multe state membre și salută integrarea acestei acțiuni în programul Europa Creativă;

38.    consideră că astfel de inițiative, care permit intervale de difuzare mai flexibile, ar putea aduce beneficii anumitor tipuri de filme europene în termeni de vizibilitate, atragere a publicului, venituri și reducerea cheltuielilor, și încurajează Comisia și statele membre să acorde mai multă atenție acestor inițiative;

Digitalizare și arhivare

39.    invită statele membre să asigure digitalizarea operelor cinematografice și să creeze mecanisme obligatorii pentru depozitarea formatelor digitale sau să adapteze mecanismele existente la astfel de formate, cerând depunerea unui master digital standard pentru filmele digitale;

40.    subliniază importanța arhivelor audiovizuale, în special ale instituțiilor de patrimoniu cinematografic și ale serviciilor publice de radiodifuziune și cere statelor membre să garanteze o finanțare adecvată și sisteme de concesiune a drepturilor pentru a contribui la îndeplinirea misiunilor lor de interes public, inclusiv conservarea, digitalizarea și punerea la dispoziția publicului a patrimoniului cinematografic;

41.    subliniază rolul important al bibliotecii digitale europene EUROPEANA ca bibliotecă digitală pentru patrimoniul audiovizual european (de film și televiziune);

° °

°

42.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 95, 15.4.2010, p. 1.

(2)

JO L 167, 22.6.01, p. 10.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 221.

(4)

JO C 433, 3.12.2014, p. 2.

(5)

JO C 332, 15.11.2013, p. 1.

(6)

JO C 153 E, 31.5.2013, p. 102.

(7)

JO C 353E, 3.12.2013, p. 64.

(8)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0215.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0232.


EXPUNERE DE MOTIVE

Ca și în sport, în sectorul audiovizual creația este în totalitate o muncă de echipă, fiecare membru contribuind la succesul final al echipei.

Realitatea creării unui film, de la ideea inițială până la filmarea propriu-zisă - producția, momentul în care filmul ajunge pe ecranele cinematografelor, distribuția - este determinată de munca în echipă. Publicul remarcă pe ecrane doar vedetele de cinema, însă acesta este doar vârful aisbergului. Un film de succes este, în primul rând și mai presus de toate, produsul mental al tuturor creatorilor ale căror nume apar pe ecran pe genericul de la sfârșitul filmului: scenariști, regizori, echipe tehnice, cameramani, fotografi, echipele de efecte speciale etc. Munca lor comună este cea care ne modelează identitatea culturală și deschide calea diversității în culturile noastre locale, naționale și europene.

Wim Wenders făcea această remarcă: „Cultura (...) definește sufletul Europei. Iar cinematografia are o poziție privilegiată în acest sens. Filmul produce o identificare pe care niciun alt mijloc media nu o reușește (...). Filmul nu proiectează doar imagini, el reflectă însăși imaginea societății noastre, cu valorile, obiceiurile, speranțele și temerile sale (...). Filmul modelează aceste valori, dă formă obiceiurilor și influențează direcția speranțelor și temerilor noastre.”

Cu toate acestea, cinematografia are un rol dublu în societate: este un bun cultural, dar și o valoare economică. Un sector audiovizual unit în diversitatea sa contribuie la creșterea economică, creează noi locuri de muncă și impulsionează inovarea pe piața digitală a Europei.

Nu există creație fără o economie creativă. Investițiile în sectorul audiovizual sunt esențiale pentru ca operele să devină accesibile publicului european. Marii jucători financiari, care permit creatorilor să dea formă viziunii lor, sunt producătorii, editorii, distribuitorii, cinematografele și furnizorii de servicii de video la cerere. Producerea unui film devine posibilă numai printr-o colaborare fără restricții între acești investitori, permițându-le tuturor să participe la un efort financiar comun.

Pentru a-și folosi plenar potențialul cultural și economic, industria cinematografică europeană trebuie să se dezvolte într-un mediu adecvat, stimulat printr-un cadru juridic stabil și adaptabil, care încurajează investițiile și diversitatea și permite dezvoltarea online a unor noi servicii. Drepturile de autor reprezintă un element important în acest sistem: acestea stimulează investițiile locale și naționale în producția de filme, constituind totodată baza veniturilor pentru toate persoanele implicate. Prin urmare, drepturile de autor trebuie să garanteze o remunerare adecvată a titularilor acestor drepturi, în special a autorilor.

De asemenea, transparența și colaborarea globală sunt cruciale, mai ales când intervin în joc servicii din afara Europei. În acest context, Forumul filmului european va deschide calea pentru ca reprezentanții cinematografiei, statele membre și instituțiile europene să găsească soluții adecvate și să contribuie la o distribuire mai bună a filmelor europene.

Potențialul industriei filmului european

Procesul de digitalizare în cinematografe se apropie acum de sfârșit, deși cinematografele mai mici au încă nevoie de sprijin financiar. Observatorul european în domeniul audiovizualului (EAO) precizează că, până la sfârșitul anului 2013, au fost digitalizate aproximativ 87% din totalul de 30 000 de ecrane din UE .

Următoarea provocare cu care se confruntă sectorul audiovizual este nevoia de a asigura o distribuție reală și eficientă a filmelor europene, care să le asigure vizibilitatea și accesul la un public mai larg.

Anul 2014 a adus cel mai impresionant număr de filme europene distribuite în întreaga Europă: au fost difuzate 1 500 de filme, ceea ce reprezintă un număr dublu față de filmele americane. Numărul de spectatori înregistrat la filmele europene s-a dovedit, însă, a fi invers proporțional.

În Europa, fondurile dedicate marketingului și promovării se ridică adesea la doar 1% din totalul costurilor de producție. Filmele americane, în schimb, pot dispune de un buget de marketing care este aproape la fel de mare ca și costurile de producție. În plus, majoritatea filmelor europene sunt prezentate aproape exclusiv în țara lor de origine. Argumentele în favoarea distribuției și circulației filmelor europene în afara Europei sunt convingătoare nu doar datorită câștigurilor financiare potențiale, ci în primul rând datorită valorilor culturale reflectate în filmele europene.

Distribuția, vizibilitatea și accesibilitatea

Atât sprijinul național, cât și cel la nivelul UE reprezintă un factor important în creația filmelor europene, însă acest sprijin este orientat mai ales pentru cofinanțarea procesului de producție. Dar filmul poate efectiv începe să genereze profit numai în faza de distribuție. Dacă sumele acordate ca sprijin în aceste etape diferite sunt disproporționate, atunci se limitează publicitatea care se face filmului.

Finanțarea publică trebuie să fie mai echilibrată și ar trebui să se axeze într-o mai mare măsură pe creșterea audienței filmelor europene și pe stimularea sprijinului unor activități cum ar fi dezvoltarea proiectelor, promovarea și distribuția internațională. Aproape 70% din fondurile publice sunt alocate în prezent producției, și nu creșterii la maxim a audienței potențiale a filmelor. În contextul unui număr din ce în ce mai mare de servicii de video la cerere, precum și al fișierelor disponibile online pentru descărcare, flexibilitatea și experimentarea continuă reprezintă aspecte important în sectorul audiovizual.

Pentru a înțelege mai bine dimensiunea reală a pieței europene, ar fi util să ne gândim numai la numeroasele obstacole pe care le întâmpină un film cu un buget de promovare modest. Se recomandă armonizarea și coordonarea între cadrele naționale de susținere, pentru că numai în condițiile unei bune comunicări între țări și între persoanele implicate se poate vedea exact cât de mută susținere este necesară pentru creșterea la maxim a audienței potențiale a filmului.

Având în vedere că sistemele de sprijin naționale și regionale se concentrează în principal pe stadiul de producție, programele UE se pot orienta pe distribuție, promovare și marketing, care domenii insuficient finanțate. Un avantaj clar al acestei soluții constă în poziția UE ca centru potențial de finanțare a distribuției, ceea ce ar sistematiza semnificativ acest proces.

Sectorul de promovare al filmului european ar trebui să analizeze rolul unor noi canale de distribuție, cum ar fi streamingul sau serviciile de video la cerere. În plus, serviciile de video la cerere, precum și alți furnizori online trebuie să continue să beneficieze de sprijin, ca măsură esențială pentru combaterea pirateriei. Într-adevăr, distribuția online insuflă filmelor o nouă viață. Având în vedere că televiziunea rămâne extrem de prezentă în casele europenilor, rolul radiodifuziunii, în special al serviciilor publice de radiodifuziune, este esențial, iar aceste servicii ar trebui încurajate să difuzeze, în programele lor, filme europene de calitate.

De asemenea, este esențial să se recunoască faptul că cinematografele constituie piatra de temelie pentru distribuția filmelor europene. În acest context, însăși expresia „cinematografia europeană” implică ideea că forța sa constă tocmai în schimburile culturale constante, prin coproducții sau actori invitați din alte țări pentru a juca în filmele străine.

Finanțarea și programele de susținere a sectorului audiovizual

Programul Europa creativă, care dispune de un buget de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, este o sursă extrem de importantă de finanțare pentru sectorul audiovizual. Programul alocă peste jumătate din bugetul său subprogramului MEDIA, care susține dezvoltarea cinematografiei europene, distribuția, sesiunile de pregătire și inovarea. Dispozițiile bugetare pentru anii următori sprijină circulația a peste 800 de filme europene, atât în interiorul, cât și în afara Europei. În plus, programul își propune să ofere sprijin permanent pentru peste 80 de festivaluri de film european, care promovează filme din regiune. Acest tip de finanțare aduce operelor audiovizuale europene un public nou, conservând totodată diversitatea culturală și lingvistică.

Noile metode de distribuție și noile modele de afaceri pot anunța apariția unor surse de finanțare inovatoare: proiectarea în cinematografe, lansările de DVD-uri și forme noi de acces, cum ar fi streamingul sau serviciile de video la cerere, nu se exclud reciproc, sfera lor de influență se diversifică fără a produce pierderi. Toți cei care au beneficii din industria cinematografică, inclusiv serviciile de video la cerere, ar trebui încurajați să sprijine în schimb producția de filme. Ar trebui transmis un semnal politic clar în acest sens. Promovarea ofertelor legale poate, de asemenea, juca un rol important în realizarea acestui obiectiv.

Instrumentul de garanție financiară, ce va fi lansat în 2016, este un alt instrument remarcabil, pentru că va permite cineaștilor să facă împrumuturi bancare. Acest programul va fi administrat de Fondul European de Investiții, care face parte din Banca Europeană de Investiții.

Educația cinematografică și mediatică

Educația cinematografică poate avea un impact marea asupra oamenilor, putând influența dezvoltarea tinerilor, dar și percepțiile lor asupra lumii. Trei sferturi dintre tinerii spectatori recunosc că au vizionat filme care i-au influențat într-o mare măsură. Introducerea educației cinematografice la toate nivelurile de învățământ din statele membre are, așadar, un rol foarte important și oferă beneficii pe termen lung. Un aspect fundamental al educației cinematografice este orientarea minților tinere spre o examinare analitică atentă a operelor audiovizuale, precum și spre discutarea temelor din filme și a emoțiilor evocate. Vizionarea filmelor europene reprezintă un mijloc optim de cunoaștere a istoriei, culturii, tradițiilor și a limbilor vecinilor europeni.

Educația cinematografică mai conferă un avantaj, în sensul că servește ca introducere în educația mediatică, care reprezintă una dintre prioritățile educaționale ale UE. Educația mediatică pregătește elevii pentru a face față provocărilor lumii digitale, îi învață să utilizeze cu dexteritate noile tehnologii și îi face să înțeleagă mai bine ce înseamnă alegerea unor conținuturi legale față de cea a unor conținuturi piratate.

Instrumente pentru promovarea și circulația filmelor europene

Festivalurile de film sunt un mijloc de promovare și de finanțare a accesului la cinematografia europeană în întreaga Europă, statele membre și instituțiile europene fiind încurajate să promoveze, să sprijine și să pună în circulație cele mai valoroase producții în cadrul unor evenimente specifice. Importanța premiilor cinematografice europene ar trebui să continue să crească, deoarece aceste evenimente permit filmelor să aibă o largă difuzare internațională.

Premiul LUX acordat de PE este un exemplu perfect al modului în care filmul european ar trebui promovat. În fiecare an, premiul aduce în prim plan filme care abordează tematici ce preocupă opinia publică europeană. Capacitatea sa de a vehicula valori culturale dincolo de frontierele face din film instrumentul ideal pentru dezbaterile cu privire la Europa și la viitorul său. În contextul actualei crize economice, politice și sociale, care amenință și arta, cultura și cinematografia, Premiul LUX oferă o bază solidă de lansare pentru creativitatea europeană.

Subtitrările și dublajele influențează, de asemenea, circulația filmelor. Copiile digitale le-au înlocuit pe cele analogice, iar costurile traducerii subtitlurilor au scăzut semnificativ. Orice film poate fi oferit în mai multe limbi, ceea ce ar trebui să conducă la o circulație mai mare a operelor audiovizuale europene de calitate. Pentru a limita costurile și a stimula popularitatea cinematografului european, ar putea fi inițiat un proiect pilot care să exploreze posibilitatea creării unei platforme online în care subtitrările să fie traduse în regim de externalizare deschisă (crowdsourcing).

În concluzie, raportul referitor la „Cinematografia europeană în era digitală” urmărește să susțină filmul european, să stimuleze promovarea, distribuția și vizibilitatea acestuia, astfel încât toți cetățenii europeni să beneficieze de moștenirea lor culturală.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, Emmanouil Glezos, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sylvie Guillaume, György Hölvényi, Dietmar Köster, Ernest Maragall, Emma McClarkin, Martina Michels, Liadh Ní Riada

Notă juridică