Procedură : 2014/2223(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0126/2015

Texte depuse :

A8-0126/2015

Dezbateri :

PV 27/04/2015 - 24
CRE 27/04/2015 - 24

Voturi :

PV 28/04/2015 - 7.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0109

RAPORT     
PDF 309kWORD 254k
1.4.2015
PE 544.341v02-00 A8-0126/2015

referitor la „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”

(2014/2223(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportoare: Elisabeth Köstinger

Raportor pentru aviz (*):

Francesc Gambús, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

(*)       Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”

(2014/2223(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier” (COM(2013)0659),

–       având în vedere documentele de lucru care însoțesc această comunicare ale serviciilor Comisiei (SWD(2013)0342) și (SWD(2013)0343),

–       având în vedere concluziile Consiliului Agricultură și Pescuit din 19 mai 2014 privind noua strategie forestieră a UE,

–       având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 ianuarie 2014 intitulat „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”,

–       având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 iulie 2014 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”,

–       având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2006 privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană(1),

–       având în vedere Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2013 privind un Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”,

–       având în vedere Strategia Europa 2020, inclusiv „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”,

–       având în vedere Comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2013)0216),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 (COM(2011)0244),

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0126/2015),

A.     întrucât Uniunea Europeană nu are competențe de elaborare a unei politici forestiere comune, dar anumite politici ale Uniunii pot avea consecințe asupra politicilor forestiere naționale, în timp ce statele membre sunt cele care iau deciziile privind abordările politice respective cu privire la silvicultură și păduri;

B.     întrucât, deși în mod evident acesta este un domeniu de competența statelor membre, există avantaje potențiale pentru întreprinderile forestiere în coordonarea mai bună și mai activă și o vizibilitate mai mare pentru acest important sector economic, care garantează locuri de muncă la nivel european, în special în zonele rurale, protejând în același timp ecosistemele și oferind avantaje ecologice tuturor, fără a aduce prejudicii responsabilității statelor membre;

C.     întrucât lemnul constituie o resursă regenerabilă, deseori slab exploatată, și întrucât trebuie garantată utilizarea inteligentă și durabilă a acestei materii prime, între altele prin dezvoltarea know-how-ului și schimbul de know-how;

D.     întrucât pădurile sunt o sursă unică de floră, faună și ciuperci;

E.     întrucât dimensiunile și caracteristicile pădurilor diferă mult, unele state membre având mai mult de jumătate din teritoriile lor acoperite de păduri; întrucât pădurile gestionate în mod durabil sunt extrem de importante pentru crearea de valoare la nivel local, regional, european și internațional, asigurarea locurilor de muncă în zonele rurale și contribuie la o societate bazată pe bioeconomie, reprezentând un beneficiu pentru sănătatea umană, în special în regiunile dezavantajate structural, contribuind, totodată, într-o mare măsură la protejarea mediului, a climei și a biodiversității;

F.     întrucât biomasa forestieră constituie o sursă foarte importantă de energie regenerabilă; întrucât pădurile europene absorb și stochează în prezent aproximativ 10 % din emisiile de carbon ale UE, contribuind astfel în mod marcant la eforturile de atenuare ale schimbărilor climatice;

G.     întrucât, din cauza urbanizării societății noastre, cetățenii Uniunii au o legătură mai puțin strânsă cu pădurile și cunoștințe mai precare referitoare la silvicultură și la efectele ale acesteia asupra bunăstării, a locurilor de muncă, climei, mediului, sănătății umane și a întregului lanț valoric și a legăturii cu ecosisteme mai largi;

H.     întrucât un număr din ce în ce mai mare de politici UE impun cerințe tot mai mari asupra pădurilor; întrucât aceste cerințe trebuie să fie atent echilibrate, iar cererea de noi utilizări ale lemnului în bioeconomie și pentru bioenergie trebuie să fie însoțită de eficiența resurselor, utilizarea noilor tehnologii și respectarea limitelor unei aprovizionări durabile;

I.      întrucât silvicultura de la nivel european este caracterizată de gestionarea durabilă și planificarea pe termen lung, iar principiul durabilității ar trebui impus și mai mult la toate nivelurile, de la cel local la cel global, pentru a crea locuri de muncă, proteja biodiversitatea, atenua schimbările climatice și combate deșertificarea;

J.      întrucât este necesar să se sublinieze rolul economic, social și ecologic al pădurilor și în contextul protejării și al punerii în valoare a patrimoniului cultural și natural, precum și al promovării (eco)turismului durabil;

K.     întrucât creșterea populației la nivel mondial înseamnă o cerere din ce în ce mai mare de energie și, prin urmare, pădurile ar trebui să joace un rol mai important în viitorul mix energetic al UE;

Observații generale - importanța pădurilor, a silviculturii și sectorului forestier pentru economie și societate

1.      salută Comunicarea Comisiei privind noua strategie a UE pentru păduri și documentele de lucru care o însoțesc și subliniază faptul că strategia UE pentru păduri trebuie să pună accentul pe gestionarea durabilă a pădurilor și rolul lor multifuncțional din perspectivă economică, socială și economică și trebuie să asigure o mai bună coordonare și comunicare a politicilor europene care vizează direct sau indirect silvicultura; subliniază, în acest context, că un număr din ce în ce mai mare de inițiative politice europene în aceste domenii, cum ar fi politica de ocupare a forței de muncă, politica energetică și de mediu și politica privind schimbările climatice necesită o mai mare contribuție din partea sectorului forestier;

2.      subliniază necesitatea de a determina valoarea serviciilor ecosistemice forestiere într-un mod mai sistematic și de a ține cont de aceasta în procesul decizional atât în sectorul public, cât și în cel privat;

3.      ia act de faptul că numai pădurile montane sănătoase și stabile sunt capabile să-și exercite complet funcțiile de protejare a oamenilor și naturii prin contracararea fluxului de avalanșe și de alunecări de teren și acționând ca o protecție naturală împotriva inundațiilor; subliniază faptul că, în special în acest sens, este indispensabilă comunicarea transfrontalieră;

4.      subliniază , în acest context, faptul că trebuie împiedicată orice încercare de a face din silvicultură o chestiune de politică a UE și că baza regională și locală a acestui sector și competența statelor membre în acest domeniu trebuie respectate, încercând să se asigure totodată coerența dintre competențele UE și cele ale statelor membre;

5.      subliniază faptul că pădurile UE sunt caracterizate de o mare diversitate, incluzând diferențe majore în ceea ce privește proprietatea, dimensiunea, natura și dificultățile cu care se confruntă;

6.      subliniază faptul că strategia UE privind pădurile trebuie să țină cont de faptul că teritoriul unor state membre este acoperit în proporție de peste 50% de păduri și că pădurile gestionate în mod durabil sunt extrem de importante pentru crearea de valoare la nivel local și regional și pentru asigurarea locurilor de muncă în zonele rurale și contribuie, totodată, într-o mare măsură, la protejarea mediului;

7.      subliniază rolul deosebit de important al unor păduri mixte stabile, cu specii native de arbori adaptate condițiilor locale, precum și aportul lor esențial în cadrul ecosistemelor și contribuția lor în favoarea biodiversității;

8.      solicită statelor membre să sprijine proprietarii de păduri în eforturile lor de a menține și a crea păduri mixte native tipice zonei;

9.      își exprimă regretul cu privire la faptul că, în propunerea de strategie, condițiile de muncă ale lucrătorilor forestieri nu reprezintă un punct de referință și solicită Comisiei să ia în considerare organizarea inteligentă a muncii, standardele înalte din tehnologie și locurile de muncă de calitate;

10.    ia act de faptul că în sectorul forestier sunt angajați peste 3 milioane de cetățeni europeni în prezent și subliniază faptul că doar cu o forță de muncă calificată se poate ajunge la competitivitate pe termen lung;

11.    consideră că strategia UE pentru păduri ar trebui să stabilească condițiile care să îi permită UE să dispună de structurile de formare relevante și de o forță de muncă pe deplin conștientă de provocările și amenințările actuale din sectorul forestier, precum și de normele de siguranță inerente în gestionarea pădurilor;

12.    subliniază necesitatea unei strategii comune cuprinzătoare și holiste și salută recunoașterea rolului și beneficiilor economice, ecologice și sociale ale pădurilor și sectorului forestier în UE;

13.    consideră că această recunoaștere oferă o bază solidă pentru sprijinirea sectorului forestier al UE, printre altele prin prevenirea și gestionarea dezastrelor forestiere, îmbunătățirea eficienței resurselor, creșterea competitivității, creșterea ocupării forței de muncă, consolidarea industriilor forestiere și păstrarea funcțiilor ecologice;

14.    subliniază rolul important pe care îl are bioeconomia în ceea ce privește realizarea noilor priorități ale Comisiei în materie de dezvoltare, ocupare a forței de muncă și investiții;

15.    recunoaște faptul că UE trebuie să joace un rol în sprijinirea politicilor naționale pentru a asigura o gestionare activă, multifuncțională și sustenabilă a pădurilor, inclusiv a diferitelor tipuri de păduri, și în intensificarea cooperării în fața unor amenințări transfrontaliere, precum incendiile forestiere, schimbările climatice și dezastrele naturale sau speciile alogene invazive;

16.    consideră că strategia trebuie să acorde o mai mare atenție problemei bolilor arborilor, cum ar fi uscarea stejarului, care este devastatoare pentru plantațiile de stejar de plută din Portugalia, Franța și Spania și care afectează, de asemenea, zonele de protecție speciale și rezervațiile biosferei;

17.    subliniază faptul că o creștere preconizată a cererii de lemn reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru păduri și toate sectoarele forestiere, în special având în vedere faptul că se preconizează că seceta, incendiile, furtunile și dăunătorii vor afecta pădurile mai frecvent și mai grav ca urmare a schimbărilor climatice; în acest context, subliniază necesitatea de a proteja pădurile împotriva acestor amenințări tot mai mari și de a concilia funcțiile acestora de producție și de protecție;

18.    salută măsurile de extindere a suprafețelor împădurite, mai ales cu specii indigene, în zonele care nu sunt adecvate pentru producția de alimente și în special a celor care se află în apropierea zonelor urbane, în vederea atenuării efectelor negative ale căldurii, reducerii poluării și a întăririi legăturilor dintre populație și păduri;

19.    susține ferm eforturile Comisiei de stimulare în mod durabil a ocupării forței de muncă și de generare a bunăstării în sectorul forestier în Europa;

20.    subliniază rolul important al producției și utilizării durabile a lemn și de alte materiale provenind din păduri, cum ar fi pluta, produsele derivate din lemn, inclusiv fibrele textile, pentru dezvoltarea unor modele economice durabile și crearea de locuri de muncă ecologice;

21.    solicită Comisiei să analizeze dificultățile de aprovizionare în aval ale filierei legate de creșterea cererii în țările terțe și în special de lemn rotund și să sprijine acest sector;

22.    solicită Comisiei și statelor membre să creeze stimulente pentru a încuraja grupul din ce în ce mai mare de femei care dețin păduri să obțină recomandări speciale și sprijin specific în gestionarea activă și durabilă a pădurilor lor;

23.    subliniază că aproximativ 60 % din pădurile din UE sunt private, fiind deținute de aproximativ 16 milioane de proprietari de păduri privați și subliniază, în acest context, importanța proprietății și a drepturilor de proprietate și susține toate măsurile care permit grupurilor de interese să ia parte la dialogul privind consolidarea și realizarea unei gestionări durabile a pădurilor și să îmbunătățească schimbul de informații;

24.    ia act de faptul că proprietarii pădurilor joacă un rol central în zonele rurale și salută, în acest context, recunoașterea silviculturii și agrosilviculturii în programele de dezvoltare rurală din cadrul PAC pentru perioada 2014-2020;

25.    consideră că aplicarea strategiei UE pentru păduri va fi mai eficientă dacă va beneficia de o coordonare adecvată cu fondurile UE existente, printre care FEADR; 

26.    subliniază faptul că statele membre și regiunile au oportunitatea de a utiliza finanțarea disponibilă din cadrul programelor lor respective de dezvoltare rurală în vederea sprijinirii gestionării durabile a pădurilor și pentru furnizarea bunurilor publice ecologice, cum ar fi producerea de oxigen, reducerea emisiilor de carbon și protejarea recoltelor de efectele schimbărilor climatice, precum și stimularea economiilor locale și crearea de locuri de muncă ecologice;

27.    recunoaște necesitatea de a îmbunătăți transportul și logistica destinate gestionării forestiere și extracției de lemn; invită statele membre, prin urmare, să dezvolte logistică și sisteme de exploatare forestieră durabile, reducând efectele negative asupra climei, inclusiv utilizarea de camioane și nave care funcționează cu biocombustibili durabili, precum și utilizarea extinsă a căilor ferate; încurajează utilizarea, în aceste scopuri, a fondurilor structurale și a programelor de dezvoltare rurală ale UE;

28.    recunoaște rolul pădurilor în societate în legătură cu sănătatea fizică și mintală a cetățenilor și faptul că bunurile publice furnizate de păduri sunt de o mare valoare pentru mediu și recreativă și contribuie la calitatea vieții, îndeosebi în ceea ce privește aprovizionarea cu oxigen, sechestrarea carbonului, filtrarea aerului, stocarea și filtrarea apei, controlul eroziunii și protecția împotriva avalanșelor, precum și ca spațiu pentru activitățile în aer liber;

29.    încurajează legăturile de transport public între zonele urbane și păduri pentru a facilita accesul la păduri și zonele împădurite;

30.    subliniază importanța altor activități legate de păduri, cum ar fi recoltarea produselor nelemnoase din păduri, cum ar fi ciupercile sau fructele moi, precum și păscutul și apicultura;

31.    invită Comisia să promoveze activități economice care pot servi ca o sursă de materii prime pentru industriile farmaceutice, cosmetice și alimentare și pot fi utilizate ca un mod alternativ de a combate șomajul și depopularea rurală, precum și promovarea produselor din aceste activități care prezintă beneficii pentru sănătatea umană;

Eficiența resurselor - lemnul ca materie primă durabilă (gestionarea durabilă a pădurilor)

32.    subliniază faptul că atât utilizarea lemnului, cât și a altor produse forestiere recoltate ca materii prime regenerabile și care respectă mediului, pe de o parte, și gestionarea durabilă a pădurilor, pe de altă parte, au un rol important pentru obiectivele sociopolitice ale Uniunii Europene, cum ar fi tranziția energetică, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea și îndeplinirea obiectivelor din Strategia Europa 2020 și a celor privind biodiversitatea; ia act de faptul că lipsa gestionării active a pădurilor ar fi contrară acestor obiective;

33.    subliniază faptul că pădurile gestionate au o capacitate mai mare de absorbție a CO2 decât cele negestionate și subliniază importanța gestionarea durabilă a pădurilor în creșterea la maximum a potențialului de sechestrare a carbonului al pădurilor UE;

34.    consideră că pădurile nu ar trebui tratate doar ca rezervoare de carbon;

35.    accentuează necesitatea de a asigura utilizarea și reutilizarea eficiente ale resurselor forestiere și ale materialului lemnos, ca modalitate de a reduce deficitul comercial al UE, de a crește autosuficiența UE în ceea ce privește lemnul, de a crește competitivitatea sectorului forestier al acesteia, de a contribui la reducerea gestionării nesustenabile, de a proteja mediul și de a reduce defrișările în țările din afara UE;

36.    susține ferm utilizarea eficientă în ceea ce privește resursele a lemnului ca materie primă regenerabilă, versatilă, cu disponibilitate limitată, și este împotriva unei utilizări prioritare din punct de vedere legal a lemnului, deoarece, pe de-o parte, se limitează piața energiei și dezvoltarea unor utilizări noi și inovatoare ale biomasei, pe de altă parte, acest lucru este imposibil de realizat în anumite zone îndepărtate și rurale, chiar și numai din motive legate de infrastructură;

37.    sprijină o abordare deschisă, orientată asupra pieței și libertatea tuturor participanților la piață, acordând prioritate lemnului din sursă locală, pentru a reduce la minim amprenta de carbon creată de transportul maritim și pentru a stimula producția locală durabilă;

38.    consideră că, având în vedere că unele dintre cele mai mari resurse de biomasă ale Uniunii se găsesc în regiunile cele mai slab populate și în regiunile periferice, strategia ar trebui să țină cont pe deplin și de caracteristicile specifice ale regiunilor respective;

39.    recunoaște valoarea lemnului pentru scopuri energetice ca mijloc de a combate sărăcia energetică, contribuind la realizarea obiectivelor legate de energiile regenerabile din cadrul privind climatul și energia pentru 2030 și deschizând noi oportunități de afaceri;

40.    consideră că noua strategie forestieră ar trebui să permită o cooperare mai puternică în problema structurării filierei lemnului și a regrupării actorilor în vederea asigurării unei mai bune valorizări a resurselor forestiere;

41.    consideră că gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să plece de la principii și instrumente, precum criterii și indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor, recunoscuți și acceptați la nivel general, care să vizeze întotdeauna întregul sector, indiferent de utilizarea finală a lemnului;

42.    sprijină intenția Comisiei de a dezvolta, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, un set ambițios, obiectiv și demonstrabil de criterii și indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor, subliniind faptul că aceste criterii ar trebui să fie aliniate cu cerințele Forest Europe (Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa)(2), care alcătuiesc o bază paneuropeană pentru prezentarea unor rapoarte uniforme privind gestiunea durabilă a pădurilor și ca o bază pentru certificarea de durabilitate, luând în considerare diversitatea tipurilor de păduri din Europa;

43.    recunoaște că cererea în creștere de materii forestiere, în primul rând ca o consecință a dezvoltării energiilor regenerabile bazate pe biomasă face necesare noi mijloace de a crește disponibilitatea lemnului pentru a garanta o exploatare durabilă a pădurilor;

44.    subliniază progresele semnificative înregistrate în negocierile din cadrul Forest Europe privind o „Convenție europeană în domeniul forestier”(3) , ca un cadru obligatoriu de gestionare durabilă a pădurilor și de îmbunătățire a echilibrării intereselor în cadrul politicii forestiere și invită statele membre și Comisia să depună toate eforturile necesare pentru reluarea și avansarea acestor negocieri spre o finalizare cu succes;

45.    consideră că planurile de gestionare a pădurilor sau instrumentele echivalente pot reprezenta instrumente strategic importante pentru adoptarea unor măsuri concrete la nivelul întreprinderilor, pentru planificarea pe termen lung și implementarea unei gestiuni durabile a pădurilor europene; subliniază totuși că implementarea măsurilor concrete incluse în aceste planuri, la nivelul exploatației forestiere, trebuie să rămână supusă reglementărilor naționale;

46.    invită statele membre, în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității, să monitorizeze și să promoveze punerea în aplicare a planurilor de gestionare a pădurilor, fără a crea sarcini administrative inutile;

47.    salută o diferențiere clară între planurile de gestionare a pădurilor și planurile de gestionare din cadrul Natura 2000;

48.    subliniază faptul că planurile de gestionare forestieră sunt o condiție pentru primirea de fonduri europene pentru dezvoltare rurală numai pentru beneficiarii cu exploatații a căror dimensiune depășesc un anumit prag și că pădurile aflate sub acest prag sunt scutite de această condiție; în plus, constată că instrumente echivalente pot fi, de asemenea, aprobate;

49.    invită statele membre să utilizeze pe deplin această flexibilitate la punerea în aplicare a legislației, în special în beneficiul operatorilor mai mici;

50.    invită Comisia și statele membre să creeze stimulente și să susțină modele de afaceri noi, cum ar fi, de exemplu, comunitățile de producție, care au rolul de a stimula micii proprietari de păduri privați să își gestioneze pădurile în mod activ și durabil;

51.    susține că, pentru a pune în aplicare strategia în mod corespunzător, este esențial să existe un plan specific de acțiune pe termen lung, care să scoată în evidență importanța mobilizării și a utilizării sustenabile a lemnului, cu scopul de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, oferind, în același timp, mijloace de consolidare a întreprinderilor silvice private și susținând grupurile organizate de proprietari de păduri;

52.    subliniază faptul că gestionarea eficientă a resurselor ar trebui să cuprindă programe de sprijin pentru împădurirea suprafețelor improprii agriculturii, precum și pentru înființarea de perdele forestiere;

Cercetarea și dezvoltarea - educarea și formarea

53.    consideră că trebuie acordată prioritate aplicării practice a rezultatelor cercetării, având în vedere faptul că întregul sector poate beneficia de urma ideilor noi, iar industriile forestiere au un mare potențial de creștere; consideră, de asemenea, că investițiile suplimentare în inovare în acest sector pot crea noi nișe de producție și procese mai eficiente, care ar asigura o utilizare mai inteligentă a resurselor disponibile și ar putea reduce la minimum efectele negative asupra resurselor forestiere;

54.    invită Comisia să evalueze, din perspectiva priorităților sectorului forestier și ale prelucrării lemnului, programele europene de cercetare și dezvoltare (Orizont 2020) și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) și, dacă este cazul, să dezvolte instrumente noi pentru sectorul forestier și să promoveze cercetarea orientată pe soluții rentabile pentru produse de lemn noi și inovatoare, pentru a sprijini dezvoltarea bioeconomiei bazată pe gestiunea durabilă a lemnului;

55.    salută beneficiile comunicării celor mai bune practici și a cunoștințelor existente privind pădurile între statele membre și invită statele membre și Comisia să sprijine schimburile dintre industrie, oameni de știință și producători;

56.    subliniază importanța de a sprijini programele-cadru ale UE în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării pentru realizarea unei creșteri inteligente și sustenabile, dezvoltarea de produse cu o valoare adăugată mai mare, tehnologii mai curate și un nivel tehnologic ridicat, în special în ceea ce privește biocombustibilii rafinați și construcțiile industriale din lemn, dar și sectorul automobilelor și cel textil;

57.    reamintește că, potrivit Comisiei, în 2009, bioeconomia reprezenta o piață estimată la peste 2 mii de miliarde, care furniza 20 de milioane de locuri de muncă, asigurând 9 % din totalul locurilor de muncă din UE;

58.    constată că, pentru fiecare euro investit în cercetare și inovare în sectorul bioeconomiei în cadrul programului Orizont 2020, valoarea adăugată rezultată va fi de aproximativ 10 euro; subliniază că pădurile au și vor avea în continuare un rol esențial în bioeconomie;

59.    consideră că ar trebui încurajată înlocuirea materiilor prime pe bază de petrol sau obținute prin utilizarea căldurii de mare intensitate cu produse din lemn sau produse forestiere recoltate, în conformitate cu progresul din domeniul cercetării și al tehnologiei, și că aceasta poate contribui în mod pozitiv la câștiguri suplimentare în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, precum și crearea de locuri de muncă;

60.    subliniază necesitatea efectuării unei evaluări din punctul de vedere al costurilor a întregii legislații a UE care afectează lanțurile valorice ale industriilor forestiere, în vederea eliminării complete a birocrației inutile și împovărătoare și a creării unui cadru favorabil creșterii pe termen lung a competitivității industriei de o manieră durabilă, susținând, de asemenea, principiul conform căruia orice propunere legislativă care afectează sectorul forestier și lanțurile valorice ale industriilor forestiere ar trebui evaluată temeinic prin intermediul unei evaluări de impact;

61.    consideră că dezvoltarea bazei de cunoștințe privind pădurile este foarte importantă pentru cercetare, iar existența unor informații fiabile este extrem de importantă pentru punerea în aplicare a strategiei forestiere;

62.    ia act de disponibilitatea resurselor de informare și monitorizare prin intermediul programului Copernicus și alte inițiative spațiale la nivel european și recomandă utilizarea într-o mai mare măsură a acestor resurse și instrumente;

63.    ia act de faptul că inventarierea pădurilor la nivel național reprezintă un instrument cuprinzător de monitorizare a acestora și ține seama de aspectele regionale, răspunzând, de asemenea, cerințelor privind reducerea birocrației și a costurilor;

64.    salută eforturile Comisiei de a crea un sistem european de informare privind pădurile, bazat pe date naționale, și de a lansa inițiative la nivel european pentru a îmbunătăți comparabilitatea datelor deja existente și a celor noi și dorește, în acest sens, să observe o consolidare a analizei datelor privind economia și locurile de muncă în silvicultură și în sectorul prelucrării lemnului;

65.    recomandă, în special, colectarea mai multor seturi de date pe termen lung, care să contribuie la înțelegerea tendințelor din sectorul forestier și adaptarea acestuia la schimbările climatice;

66.    consideră că o forță de muncă bine pregătită și calificată este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a gestionării forestiere durabile și invită Comisia și statele membre să dezvolte măsuri și, dacă este posibil, să folosească instrumentele europene existente, cum ar fi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și programele de educație europene din cadrul strategic „ET 2020”, pentru a sprijini reînnoirea generației și a compensa lipsa de forță de muncă calificată din sectorul forestier;

67.    invită Comisia să sprijine pregătirea campaniilor de informare pentru sector cu scopul de a face cunoscute oportunitățile pe care le oferă pentru combaterea șomajului și a depopulării, precum și pentru mărirea atractivității pentru tineri;

68.    consideră că ar trebui dezvoltate programe de educare și formare, în special pentru începători și silvicultorii tineri, precum și pentru lucrătorii din industria de construcții, pentru a-i conștientiza cu privire la oportunitățile pe care le oferă utilizarea lemnului, pentru a se asigura transferul de cunoștințe privind gestionarea durabilă a pădurilor și ramurile industriale din aval;

69.    recunoaște că gestionarea sustenabilă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor forestiere poate avea o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor economiei ecologice, în special a celor legate de politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de utilizarea eficientă a resurselor;

70.    Consideră că statele membre ar trebui să promoveze utilizarea durabilă a produselor forestiere în sectorul construcțiilor, inclusiv pentru construirea unor locuințe din materii prime din surse durabile, la prețuri mai rezonabile;

71.    subliniază importanța utilizărilor tradiționale de mare valoare care încă au un potențial de creștere enorm, precum utilizarea lemnului în sectorul construcțiilor și pentru ambalaje;

72.    ia act de faptul că actualele progrese tehnologice facilitează construirea unor cartiere de locuințe de mare capacitate realizate în mare parte din lemn, care limitează astfel în mod semnificativ emisiile de CO2 din sectorul construcțiilor;

73.    subliniază că normele privind utilizarea lemnului în domeniul construcțiilor diferă de la un stat membru la altul; solicită, prin urmare, un angajament de adoptare a unor norme UE care să promoveze utilizarea la o scară mai largă a lemnului în construcții;

74.    invită statele membre să dezvolte inițiative pentru sprijinirea transferului de cunoștințe și tehnologie și să utilizeze pe deplin programele existente ale UE de promovare a cercetării și inovării în silvicultură și în sectorul forestier;

75.    ia act de faptul că există diferențe semnificative în cercetarea științifică și tehnologică legată de adaptarea silviculturii la schimbările climatice, inclusiv cercetarea privind impactul pe care îl are creșterea de dăunători și boli, care reprezintă o amenințare serioasă la adresa pădurilor și sectoarelor forestiere din Europa;

76.    încurajează statele membre și Comisia să ia măsuri pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul economic, ecologic și social al pădurilor europene și a sectorului silvic și importanța bioeconomiei bazate pe păduri și a lemnului, ca una dintre materiile prime regenerabile esențiale ale UE;

77.    consideră că este importantă încurajarea activității de cercetare științifică orientate către utilizarea rațională a biomasei și către dezvoltarea de culturi energetice cu creștere rapidă, precum și crearea unui model de asigurare a unui stimulent economic pentru utilizarea deșeurilor de biomasă;

Provocările mondiale - mediul și schimbările climatice

78.    subliniază faptul că gestionarea durabilă a pădurilor are un efect pozitiv asupra biodiversității și atenuării efectelor schimbărilor climatice și reduce riscurile de incendii forestiere, de infestări cu dăunători și de boli;

79.    subliniază faptul că alte tematici ar trebui aprofundate, în special problema suprapopulației erbivorelor, sănătatea pădurilor și facilitarea producției durabile de lemn, relația dintre resursele genetice forestiere, măsurile de prevenire și combatere a incendiilor forestiere și de evitare a eroziunii solului, precum și recuperarea vegetației;

80.    recunoaște că plantațiile forestiere cu perioadă scurtă de rotație ar putea furniza biomasă de lemn durabilă, furnizând totodată întreținerea necesară a terenului, reducând astfel riscurile de eroziune a solului și de alunecări de teren în zonele scoase temporar din circuitul agricol sau abandonate;

81.    invită Comisia și statele membre să întreprindă acțiuni specifice în vederea realizării Obiectivului 5 de la Aichi, care impune ca, până în 2020, rata de pierdere a tuturor habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, să fie cel puțin înjumătățită și, în cazul în care este posibil, redusă până aproape de zero, iar degradarea și fragmentarea ar trebui să fie diminuate în mod semnificativ;

82.    ia act de faptul că bioeconomia este susținută ca element central al unei creșteri inteligente și ecologice în Europa în vederea realizării obiectivelor inițiativelor principale „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor” din cadrul Strategiei Europa 2020 și că lemnul ca materie primă are un rol important pentru obținerea de progrese în direcția unei economii bazate pe biotehnologie;

83.    consideră că este important să fie promovată aplicarea conceptului de bioeconomie, cu respectarea limitelor de sustenabilitate ale aprovizionării cu materii prime, în vederea favorizării viabilității economice a lanțurilor forestiere prin intermediul inovării și al transferului de tehnologie;

84.    solicită acordarea unui sprijin mai consistent diverselor produse forestiere și să se asigure faptul că diferitele cereri de produse forestiere sunt echilibrate și evaluate în raport cu potențialul de ofertă sustenabilă și cu celelalte funcții și servicii ecosistemice ale pădurilor;

85.    își exprimă grava preocupare cu privire la ritmul despăduririlor din lume, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare, și adesea din cauza exploatărilor ilegale;

86.    susține mecanismele care promovează continuarea dezvoltării generale a silviculturii în direcția unei utilizări mai durabile a resurselor și face, în acest sens, trimitere la Regulamentul UE privind lemnul(4), care are drept scop combaterea exploatărilor ilegale și a introducerii pe piața europeană a lemnului ilegal din importurile din țările terțe, precum și la regimul de licențe pentru importurile de lemn în UE (FLEGT)(5) și la acordurile de parteneriat voluntare;

87.    invită Comisia să publice revizuirea așteptată privind funcționarea și eficiența regulamentului EU privind lemnul și subliniază faptul că un nou regulament ar trebui să fie proporțional și să analizeze modalitățile de reducere a costurilor inutile și a cerințelor de raportare ale proprietarilor de suprafețe împădurite și silvicultorilor din Europa, fără a compromite scopul regulamentului;

88.    consideră că, având în vedere provocările create de încălzirea globală și schimbările climatice, ecosistemele și populațiile de specii trebuie să fie sănătoase, diverse și robuste din punct de vedere biologic pentru a fi rezistente;

89.    subliniază importanța siturilor Natura 2000 unde, datorită resurselor lor naturale extraordinare, se pot produce bunuri și servicii forestiere de o înaltă calitate din punct de vedere ecologic și cultural;

90.    subliniază importanța unor ecosisteme forestiere sănătoase pentru a oferi habitate animalelor și plantelor, dar constată că legislația bine intenționată, cum ar fi Directiva Habitate a UE afectează deciziile privind gestionarea terenurilor și trebuie aplicată proporțional;

91.    recunoaște rolul pădurilor în dezvoltarea sectoarelor conexe și insistă în acest sens asupra importanței sprijinirii cultivatorilor de arbori meliferi ce ajută și la procesul de polenizare;

92.    consideră că anumite probleme afectează industria forestieră la scară mondială, în special defrișările ilegale, și invită Comisiei să consolideze sprijinul acordat sectorului forestier în instanțele internaționale asociate;

93.    ia act de cererea în creștere de biomasă, în special de lemn și, prin urmare, salută eforturile Comisiei și ale statelor membre de a susține țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește măsurile luate de acestea în vederea îmbunătățirii politicii forestiere și a reglementărilor din acest sector, în special în cadrul programului REDD+(6) (eliminarea factorilor determinanți pentru despădurire și degradarea pădurilor);

94.    invită Comisia să dezvolte un plan de acțiune privind despădurirea și degradarea pădurilor pentru a îndeplini obiectivele prevăzute în comunicarea sa privind despăduririle, în conformitate cu de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu; consideră că este important să se prevadă nu numai conservarea și gestionarea pădurilor existente, ci și reîmpădurirea zonelor defrișate;

95.    consideră că trebuie să se menționeze separat și necesitatea de reîmpădurire la scară largă în zonele care au fost afectate de incendii forestiere frecvente;

Punerea în aplicare și raportarea

96.    amintește faptul că punerea în aplicare a strategiei forestiere a UE ar trebui să fie un proces coordonat și multianual, în care ar trebui să se țină seama de poziția Parlamentului European și că strategia ar trebui pusă în aplicare eficient, coerent și cu un nivel minim de birocrație;

97.    regretă faptul că acest proces a început parțial înainte ca Parlamentul să-și adopte poziția și consideră că acest lucru nu este compatibil cu obiectivul unei mai bune coordonări a politicilor forestiere stabilit de Comisie în textul strategiei sale;

98.    consideră că noua strategie ar trebui să stabilească legături între strategiile și planurile de finanțare ale UE și ale statelor membre și să consolideze coerența la nivelul planificării, finanțării și a punerii în aplicare a activităților transsectoriale;

99.    solicită o punere în aplicare integratoare, structurată și echilibrată a strategiei;

100.  consideră, prin urmare, că mandatul Comitetului permanent forestier ar trebui consolidat și ar trebui să i se aloce mai multe resurse, pentru a permite Comisiei să utilizeze pe deplin acele cunoștințe de specialitate relevante din statele membre la punerea în aplicare a noii strategii europene pentru păduri la nivelul UE; invită Comisia Europeană să consulte în timp util comitetul permanent forestier înaintea oricărei inițiative sau proiect de text cu impact asupra gestionării pădurilor și filierei lemnului;

101.  subliniază rolul important al Grupului de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută și al altor factori relevanți și solicită implicarea sa corespunzătoare în punerea în aplicare a strategiei;

102.  consideră că este necesară o cooperare internă din partea diferitelor servicii ale Comisiei Europene, dat fiind caracterul transversal al problematicilor forestiere, când se examinează toate măsurile care ar putea avea impact asupra naturii specifice a gestionării forestiere durabile și ale industriilor asociate; prin urmare, invită DG Mediu, DG Politici Climatice, DG Agricultură, DG Energie și DG Cercetare și Inovare și alte DG-uri implicate să colaboreze strategic pentru a asigura aplicarea efectivă a strategiei printr-o mai bună coordonare și comunicare;

103.  consideră că, în ceea ce privește stabilirea priorităților de către Comisie privind creșterea, crearea de locuri de muncă și investițiile, ar trebui acordată, de asemenea, prioritate, în aplicarea noii strategii UE privind pădurile, promovării competitivității și a caracterului durabil ale sectorului forestier, susținerii atât a zonelor rurale, cât și a celor urbane, dezvoltării bazei de cunoștințe, protejării pădurilor și păstrării ecosistemelor acestora, promovării coordonării și a comunicării și intensificării utilizării de produse forestiere lemnoase și nelemnoase;

104.  invită Comisia să completeze strategia cu un plan de acțiune robust care să conțină măsuri concrete și să prezinte anual Parlamentului rapoarte referitoare la progresele realizate în punerea în aplicare a acțiunilor concrete ale strategiei;

105.  susține crearea unui comitet extins din care să facă parte Comisiile AGRI, ENVI și ITRE, pentru a se putea discuta în mod echilibrat despre progresele realizate cu privire la punerea în aplicare a noii strategii pentru păduri a UE;

106.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P6_TA(2006)0068.

(2)

Forest Europe - Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa, Comisia interguvernamentală de negociere pentru un acord obligatoriu din punct de vedere juridic privind pădurile din Europa: http://www.foresteurope.org/

(3)

A se vedea: http://www.forestnegotiations.org/

(4)

Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn;

(5)

Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (FLEGT = aplicarea reglementărilor forestiere, guvernarea și schimburile comerciale în sectorul forestier).

(6)

Programul de reducere a emisiilor generate prin despăduriri și degradarea pădurilor: http://unfccc.int/methods/redd/items/7377.php


EXPUNERE DE MOTIVE

Pădurile și silvicultura furnizează beneficii suplimentare economiei și asigură, totodată, o calitate bună a vieții, durabilitate, locuri de muncă și valoare adăugată. Punând la dispoziție peste 3,5 milioane de locuri de muncă, sectorul forestier se află la nivel european pe locul al treilea în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, imediat sub industria metalurgică și industria alimentară. Peste 451 820 de întreprinderi din sectorul forestier contribuie cu 7 % la creșterea economică, tăind anual numai 60 % din lemnul nou crescut în acest proces.

Lemnul constituie o resursă importantă cu un rol economic foarte important pentru zonele rurale. Prin îngrijirea și gestionarea atentă a pădurilor europene de către întreprinderile forestiere și cei peste 16 milioane de proprietari de păduri se asigură faptul că pădurile își pot îndeplini rolul ecologic, economic și social într-un mod durabil. Peste 50% din pădurile europene sunt deținute de persoane private.

Gestionarea durabilă a pădurilor înseamnă asigurarea pe termen lung a pădurilor pentru generațiile viitoare. Într-adevăr, acesta a fost principiul de bază al Conferinței ONU privind mediul din 1992 de la Rio de Janeiro. Dezvoltarea orientată către viitor și durabilă vine în întâmpinarea nevoilor generației de azi, fără a pune în pericol posibilitățile generațiilor viitoare de a răspunde propriilor exigențe și de a-și alege propriul stil de viață.

Pe baza acestor cifre și perspective, raportoarea prezintă un raport care are rolul de a consolida și mai mult rolul social, economic și ecologic al pădurilor și al sectorului forestier și care aduce în prim-plan lemnul ca materie primă durabilă considerat o resursă importantă pentru Europa.

Având în vedere faptul că numeroase domenii de politică ale UE, cum ar fi politica energetică și politicile de protecție a mediului și a climei, au efect asupra gestionării pădurilor, raportoarea consideră că este extrem de important ca noua strategie pentru păduri a UE să pună accentul pe o mai bună coordonare, pentru ca silvicultura și pădurile să fie mai bine poziționate în strategiile europene și pentru a se putea găsi o abordare coerentă. Deosebit de îngrijorător este faptul că în cadrul Comisiei se adoptă abordări paralele și divergente. Prin urmare, în vederea simplificării și a punerii mai bune în aplicare a legislației, ar trebui verificate atent și structurile din cadrul Comisiei. Consolidarea Comitetului permanent forestier ar împiedica aceste suprapuneri în cadrul Comisiei.

De asemenea, raportoarea consideră că trebuie neapărat să se evite crearea unor noi obstacole birocratice pentru proprietarii de păduri și silvicultori. Aceasta se opune cu fermitate stabilirii unor planuri de gestionare a pădurilor cu caracter obligatoriu și respinge cu tărie extinderea elaborării unor planuri Natura 2000 și în cazul proprietarilor de păduri. În plus, raportoarea consideră că criteriile de durabilitate sunt la fel de importante ca un criteriu de calitate și că acestea trebuie să vizeze întotdeauna întregul sector. Aceasta este însă de părere că, având în vedere caracterul eterogen al pădurilor europene, nu se poate elabora un catalog de criterii care să se aplice în toate cazurile. În acest context, raportoarea susține cu tărie demersurile privind „Convenția europeană în domeniul forestier” din cadrul Forest Europe.

De asemenea, raportoarea consideră că în cadrul îmbunătățirii coordonării ar trebui acordată o atenție deosebită cercetării și dezvoltării, deoarece întregul sector forestier și ramurile industriale din aval pot profita de pe urma unor posibilități de producție și a unor idei de produse noi și eficiente. În plus, prin potențialul de inovare și continuarea dezvoltării bioeconomiei și utilizării durabile a materiilor prime, se contribuie foarte mult la protejarea mediului și a climei.

Pe lângă rolul important incontestabil pe care îl are silvicultura pentru spațiul rural, raportoarea dorește să evidențieze faptul că se practică silvicultură și la nivelul orașelor și că în special ramurile industriale din aval creează multe locuri de muncă în spațiul urban. În urma urbanizării societății se pierd treptat cunoștințele privind pădurile și silvicultura și contribuția acestora la bunăstare și la crearea de locuri de muncă. Conform principiului „Săli de clasă în pădure - Pădurea în sălile de clasă”, ar trebui susținute și inițiativele prin care se creează o punte între orașe și păduri.

În cele din urmă, raportoarea dorește să sublinieze încă o dată faptul că susține o aplicare fără birocrație a noii strategii a UE privind pădurile, care să însemne o consolidare a acestui sector și să nu impună acestuia sarcini suplimentare.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (25.2.2015)

destinat Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

referitor la o nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier

(2014/2223(INI))

Raportor pentru aviz: Francesc Gambús

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută comunicarea Comisiei privind o nouă strategie europeană pentru păduri și subliniază că este important ca protejarea și gestionarea pădurilor să devină o parte esențială a acesteia; subliniază, având în vedere principiul subsidiarității, că este nevoie de o strategie comună cuprinzătoare, holistă și coerentă pentru consolidarea rolului multifuncțional al pădurilor și al sectorului forestier din UE în ceea ce privește beneficiile extinse pentru societate, domeniul economic și mediu ale acestora, precum și pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor forestiere;

2.  recunoaște că pădurile Europei au o valoare imensă în ceea ce privește serviciile în materie de biodiversitate și ecosistem pe care le oferă, inclusiv, dar nu numai, retenția apei, protecția împotriva inundațiilor și, un aspect important, atenuarea schimbărilor climatice, prin absorbirea și stocarea a 10% din emisiile de carbon din UE; consideră, prin urmare, că pădurile ar trebui să beneficieze de un înalt nivel de protecție și de o îmbunătățire a stării de conservare a speciilor și a habitatelor forestiere, în conformitate cu obiectivele din Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și cu PAM 7; subliniază posibilitățile pe care le oferă rețeaua Natura 2000 în acest sens, care include o parte importantă din pădurile din Europa;

3.  subliniază faptul că Uniunea a convenit ca, până în 2020, pierderea biodiversității și deteriorarea serviciilor ecosistemice, inclusiv polenizarea, să fie oprite, ecosistemele și serviciile ecosistemice să fie menținute și cel puțin 15 % din ecosistemele deteriorate să fie reabilitate; adaugă faptul că s-a mai convenit la nivelul Uniunii că gestionarea pădurilor trebuie să fie sustenabilă, iar pădurile, biodiversitatea lor și serviciile pe care acestea le furnizează trebuie să fie protejate și, pe cât posibil, îmbunătățite, iar rezistența pădurilor la schimbările climatice, incendii, furtuni, dăunători și boli trebuie crescută; subliniază, în plus, că este necesar să se elaboreze și să se pună în aplicare o nouă strategie a Uniunii privind pădurile, care să abordeze numeroasele exigențe și beneficii legate de păduri și să contribuie la adoptarea unei abordări mai strategice în ceea ce privește protecția și consolidarea pădurilor, inclusiv prin gestionarea sustenabilă a acestora(1);

4.  susține că, pentru a pune în aplicare strategia în mod corespunzător, este esențial să existe un plan specific de acțiune pe termen lung, care să scoată în evidență importanța mobilizării și a utilizării sustenabile a lemnului, cu scopul de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, oferind, în același timp, mijloace de consolidare a întreprinderilor silvice private și susținând grupurile organizate de proprietari de păduri;

5.  invită Comisia și statele membre să ia în calcul introducerea unor obiective valabile la nivelul întregii UE privind suprafețele împădurite în vederea creșterii nivelurilor actuale, a reducerii defrișărilor și a îmbunătățirii calității pădurilor și terenurilor forestiere existente; recomandă extinderea suprafețelor împădurite, mai ales în zonele care nu sunt adecvate pentru producția de alimente și în special a celor care se află în apropierea zonelor urbane, în vederea atenuării efectelor negative ale căldurii, reducerii poluării și a întăririi legăturilor dintre populație și păduri; subliniază nevoia unei planificări atente în această privință; consideră că pădurile nu ar trebui tratate doar ca rezervoare de carbon pentru compensarea creșterii emisiilor în alte sectoare ale economiei;

6.  invită Comisia și statele membre să întreprindă acțiuni specifice în vederea realizării Obiectivului 5 de la Aichi, care impune ca, până în 2020, rata de pierdere a tuturor habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, să fie cel puțin înjumătățită și, în cazul în care este posibil, redusă până aproape de zero, iar degradarea și fragmentarea să fie diminuate în mod semnificativ(2);

7.  consideră că ar trebui acordată prioritate cercetării, deoarece întregul sector are nevoie de idei noi;

8.  încurajează plantarea de arbori în orașe, ca mod de soluționare a problemelor ambientale asociate cu poluarea urbană și cu peisajele create de om, de exemplu prin asigurarea umbrei în timpul verii și moderarea temperaturii aerului în timpul valurilor de căldură;

9.  salută studiul care evaluează impactul consumului UE asupra despăduririlor, publicat de Comisie în iulie 2013; regretă că, în ciuda solicitării formulate de Parlament în Rezoluția sa din 23 aprilie 2009(3), studiul nu abordează degradarea pădurilor; invită Comisia să prezinte propuneri de reducere a impacturilor identificate în studiu și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu și a angajamentelor privind dezvoltarea durabilă asumate la nivelul UE și la nivel internațional; invită Comisia să publice în acest sens un plan de acțiune al UE privind defrișările și degradarea pădurilor, astfel cum s-a solicitat în cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu(4);

10. invită statele membre să ia în calcul includerea unor plăți pentru serviciile ecosistemice ca stimulente pentru gestionarea pădurilor, ținând cont de importanța lemnului ca materie primă regenerabilă și ecologică și de rolul lanțurilor valorice forestiere; semnalează faptul că o gestionare sustenabilă a pădurilor are un impact pozitiv asupra biodiversității, climei, protejării și rezistenței pădurilor împotriva incendiilor, furtunilor, dăunătorilor și bolilor și este esențială pentru dezvoltarea economică, în special în zonele rurale și în regiunile periferice;

11. solicită să se acorde o atenție sporită extinderii suprafețelor acoperite de păduri, conservării și creării de ecosisteme forestiere durabile, prin aplicarea unor metode de lucru suplimentare în silvicultură, care să protejeze natura; consideră că utilizarea rațională a resurselor forestiere ar trebui să fie asigurată prin supravegherea mai eficientă a tăierii arborilor, prin optimizarea operațiunilor comerciale și prin orice alt mijloc eficient;

12.  subliniază că, potrivit cercetărilor științifice, pădurile gestionate au o capacitate de absorbție a CO2 mai mare decât pădurile negestionate; recunoaște, prin urmare, rolul important pe care îl au pădurile gestionate în eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și în generarea de locuri de muncă în zonele rurale; subliniază importanța gestionării sustenabile a pădurilor pentru maximizarea potențialului de sechestrare a carbonului pe care îl au pădurile din UE(5);

13. subliniază faptul că, având în vedere că, până în prezent, nu există nicio politică specifică privind pădurile de prevenire a incendiilor forestiere, în special în regiunea mediteraneană, incendiile forestiere reprezintă un fenomen recurent, precum și cauză și o consecință a schimbărilor climatice; subliniază că furtunile, incendiile forestiere și dăunătorii pot fi reduși prin gestionarea activă a pădurilor și tehnici de silvicultură, de exemplu, prin păstorit și cu ajutorul unor practici agroforestiere incluse în politica agricolă comună;

14. consideră că este important să se prevadă nu numai conservarea și gestionarea pădurilor existente, ci și reîmpădurirea zonelor defrișate; consideră că trebuie să se menționeze separat și necesitatea de reîmpădurire la scară largă în zonele care au fost afectate de incendii forestiere frecvente;

15. este preocupat de tendința în creștere de a lua în considerare cu preponderență avantajele economice ale pădurilor și de a le limita valoarea la lemnul pe care îl produc, fără a ține cont de avantajele în materie de mediu și sociale foarte importante pe care acestea le oferă în egală măsură; subliniază necesitatea de a determina valoarea serviciilor ecosistemice forestiere într-un mod mai sistematic și de a ține cont de aceasta în procesul decizional din sectorul public și din cel privat;

16. subliniază necesitatea de a consolida și de a exploata la maximum mecanismele UE destinate abordării presiunilor transfrontaliere asupra pădurilor cauzate de răspândirea speciilor alogene invazive, a dăunătorilor și a bolilor;

17. subliniază, având în vedere faptul că dimensiunea și caracteristicile pădurilor diferă foarte mult, teritoriul unor state membre fiind acoperit în proporție de peste 50% de păduri, că pădurile gestionate în mod sustenabil sunt extrem de importante pentru crearea de valoare la nivel local și regional și pentru asigurarea locurilor de muncă în zonele rurale și contribuie, totodată, într-o mare măsură la protejarea mediului;

18. salută faptul că în noua strategie se menționează problema dăunătorilor forestieri; consideră, cu toate acestea, ținând seama de noua legislație privind speciile alogene invazive și potențialul impact pe care acestea îl pot avea asupra pădurilor, că Comisia ar trebui să propună instrumente financiare suplimentare pentru a ajuta zonele afectate să lupte în special împotriva speciilor invazive persistente sau a speciilor alogene invazive noi;

19. consideră, având în vedere că unele dintre cele mai mari resurse de biomasă ale Uniunii se găsesc în regiunile cele mai slab populate și în regiunile periferice, că este absolut necesar ca strategia să țină cont pe deplin de caracteristicile specifice ale regiunilor mai puțin populate și periferice;

20. consideră că strategia trebuie să acorde o mai mare atenție problemei bolilor arborilor, cum ar fi uscarea stejarului, care este devastatoare pentru plantațiile de stejar de plută din Portugalia, Franța și Spania și care afectează zonele de protecție speciale și rezervațiile biosferice; consideră că Comisia ar fi trebuit să includă în strategie măsuri eficiente și resurse specifice, pe lângă cele care se aplică dezvoltării rurale, în vederea combaterii bolilor arborilor;

21. subliniază că creșterea preconizată a cererii de lemn reprezintă atât o oportunitate, cât și un risc pentru păduri și pentru toate sectoarele forestiere, mai ales având în vedere că se estimează că seceta, incendiile, furtunile și dăunătorii vor afecta pădurile mai frecvent și mai intens ca urmare a schimbărilor climatice; amintește, în acest context, necesitatea de a proteja pădurile împotriva acestor amenințări tot mai mari și de a concilia funcțiile acestora de producție și de protecție;

22. subliniază necesitatea unei clarificări urgente a efectului de seră pe care l-au avut diferitele utilizări ale biomasei forestiere pentru energie, precum și a identificării utilizărilor prin care se pot obține cele mai bune rezultate de reducere a emisiilor în termene relevante pentru obiectivele politice;

23. salută, în ceea ce privește prevenirea incendiilor, măsurile adoptate în unele state membre de interzicere temporară a construirii pe terenurile afectate de incendii, astfel încât să se prevină incendierea în vederea amenajării ulterioare a terenului;

24. consideră că este important să fie promovată aplicarea conceptului de bioeconomie, cu respectarea limitelor de sustenabilitate ale aprovizionării cu materii prime, în vederea stimulării viabilității economice a lanțurilor valorice forestiere prin intermediul inovării și al transferului de tehnologie și, în acest sens, să se ofere un sprijin mai consistent diverselor produse forestiere și să se asigure faptul că diferitele cereri de produse forestiere sunt echilibrate și evaluate în raport cu potențialul de ofertă sustenabilă și cu celelalte funcții și servicii ecosistemice ale pădurilor; subliniază rolul important pe care îl are bioeconomia în ceea ce privește realizarea noilor priorități ale Comisiei în materie de dezvoltare, ocupare a forței de muncă și investiții;

25. consideră că ar trebui încurajată înlocuirea materiilor prime pe bază de ulei sau a celor mari generatoare de căldură cu lemn și produse din lemn recoltat, în conformitate cu progresele înregistrate în cercetare și tehnologie, ceea ce poate contribui în mod pozitiv la crearea unor avantaje suplimentare în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și crearea de locuri de muncă;

26. subliniază rolul important al producției durabile de lemn și de alte materiale, cum ar fi pluta, produse chimice ecologice și fibre textile, pentru dezvoltarea unor modele economice durabile și crearea de locuri de muncă ecologice;

27. subliniază că, pentru a realiza obiectivele UE în domeniul climei, este esențial ca lemnul să fie utilizat într-un mod eficient în ceea ce privește resursele, în conformitate cu principiul utilizării în cascadă; invită Comisia să asigure utilizarea eficientă a resurselor de lemn în politicile UE în domeniul climei și al energiei;

28. invită din nou Comisia să propună criterii de durabilitate pentru biomasa solidă și gazoasă, ținând seama de ciclul de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a limita utilizarea ineficientă a resurselor de biomasă; solicită examinarea și restricționarea presupunerii de neutralitate în materie de emisii de carbon în ceea ce privește arderea biomasei în cadrul instrumentelor politicii UE în domeniul climei;

29. accentuează necesitatea de a asigura utilizarea și reutilizarea eficiente ale resurselor forestiere și ale materialului lemnos, ca modalitate de a reduce deficitul comercial al UE, de a crește autosuficiența UE în ceea ce privește lemnul și competitivitatea sectorului forestier al acesteia, de a contribui la reducerea gestionării nesustenabile, de a proteja mediul și de a reduce defrișările în țările din afara UE;

30. consideră că UE ar trebui să acorde prioritate utilizării lemnului provenit din surse locale, din produse din lemn recoltat sau din biomasă forestieră, și nu importului de lemn din afara UE, în scopul de a minimiza amprenta de carbon produsă de transportul maritim și de a stimula producția locală durabilă;

31. sprijină în mod expres utilizarea eficientă a resurselor de lemn și se opune normelor obligatorii din punct de vedere legal pentru prioritizarea utilizărilor lemnului, întrucât acestea nu numai că limitează piața energiei și dezvoltarea de utilizări noi și inovatoare ale biomasei, dar nici nu se pot aplica în multe din zonele periferice și rurale; susține, în acest sens, o abordare deschisă, orientată spre piață, care să permită diferiților actori să dezvolte potențialul materialelor și al produselor chimice avansate pe bază de lemn, care se preconizează că vor juca un rol important în bioeconomia UE;

32. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la ritmul defrișărilor de la nivel mondial, în special în țările în curs de dezvoltare și de multe ori datorate exploatărilor forestiere ilegale; invită Comisia și statele membre să revizuiască în mod cuprinzător Directiva UE privind lemnul, precum și regimul FLEGT pentru importurile de lemn, cu scopul de a opri comerțul ilegal cu lemn, care pune în pericol ecosistemele forestiere și influențează negativ competitivitatea comercianților europeni de produse din lemn; sugerează utilizarea sau adaptarea unor norme relevante privind achizițiile publice care ar putea încuraja achiziționarea de lemn certificat în mod corespunzător și de produse din lemn recoltat;

33. amintește că, până în 2020 și în conformitate cu gestionarea sustenabilă a pădurilor, planurile de gestionare a pădurilor sau instrumentele echivalente ar trebui să fie valabile pentru toate pădurile care sunt proprietate publică și pentru exploatațiile forestiere care depășesc o anumită dimensiune și care beneficiază de finanțare în cadrul politicii de dezvoltare rurală a UE; invită statele membre să monitorizeze și să promoveze punerea în aplicare a planurilor de gestionare a pădurilor, fără a crea sarcini administrative suplimentare și ținând seama de principiile proporționalității și subsidiarității și de principiul „think small first” („gândiți mai întâi la scară mică”);

34. subliniază necesitatea de a aborda provocările globale în cadrul unor foruri multilaterale la nivel mondial; îndeamnă Comisia să își asume un rol de lider în promovarea la nivel mondial a unei politici durabile privind pădurile cu scopul de a reduce practicile de gestionare nesustenabilă și comerțul ilegal, de a proteja mediul și de a reduce defrișările de la nivel global; invită, în acest sens, Comisia să publice un plan de acțiune al UE privind defrișările și degradarea pădurilor, astfel cum s-a solicitat în cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu;(6)

35. subliniază că normele privind utilizarea lemnului în domeniul construcțiilor diferă de la un stat membru la altul; solicită, prin urmare, un angajament de adoptare a unor norme UE care să promoveze utilizarea la o scară mai largă a lemnului în construcții;

36. salută atenția deosebită pe care Comisia o acordă protejării și creșterii diversității genetice a pădurilor și subliniază capacitatea de a se adapta la schimbările climatice de care dau dovadă, după cum arată unele cercetări recente, anumite populații de arbori diferite din punct de vedere genetic; 

37. recunoaște efectele pozitive ale arborilor și ale pădurilor asupra sănătății fizice și mentale a oamenilor și încurajează autoritățile municipale să mențină sau să îmbunătățească legăturile de transport public dintre zonele urbane și păduri pentru a facilita accesul la păduri și la zonele împădurite;

38. invită statele membre să includă măsuri speciale de biodiversitate, mai ales măsuri specifice pentru conservarea speciilor și a habitatelor naturale protejate, în scopul de a le îmbunătăți statutul, atât în interiorul, cât și în afara zonelor Natura 2000, în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a planurilor lor de gestionare a pădurilor;

39. sprijină intenția Comisiei de a dezvolta, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, un set ambițios, obiectiv și demonstrabil de criterii și indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor, ținând seama de activitatea desfășurată în cadrul Forest Europe (Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa) și de diversitatea tipurilor de păduri din Europa; invită Comisia să publice revizuirea așteptată referitoare la funcționarea și la eficacitatea Regulamentului UE privind lemnul;

40. consideră că este importantă încurajarea activității de cercetare științifică orientate către utilizarea rațională a biomasei și către dezvoltarea de culturi energetice cu creștere rapidă, precum și crearea unui model de asigurare a unui stimulent economic pentru utilizarea deșeurilor de biomasă;

41. subliniază valoarea recreațională ridicată a pădurilor, ilustrată în sondajele de opinie; amintește că acesta este unul dintre avantajele principale ale pădurilor și ale zonelor împădurite pentru cetățenii europeni;

42. recunoaște că plantațiile forestiere cu perioadă de rotație scurtă ar putea oferi o biomasă durabilă de lemn, asigurând, în același timp, conservarea necesară a teritoriului, reducând astfel riscul de eroziune a solului și de alunecări de terenuri în zonele scoase temporar din circuitul agricol sau abandonate;

43. constată cu îngrijorare că cererea tot mai mare de biomasă, în special de lemn, ar putea determina despăduriri la scară largă în țările în curs de dezvoltare, unde emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt contabilizate în conformitate cu Protocolul de la Kyoto; subliniază faptul că, întrucât această situație poate avea un impact asupra calității solului, a circuitului apei și a biodiversității, aceasta crește presiunile în privința acordurilor globale, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică (CBD) și Programul ONU de colaborare pentru reducerea emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare (REDD);

44. recunoaște că gestionarea sustenabilă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor forestiere poate avea o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor economiei ecologice, în special a celor legate de politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de utilizarea eficientă a resurselor; constată că, în acest scop, statele membre ar trebui să promoveze utilizarea sustenabilă a produselor forestiere în sectorul construcțiilor;

45. îndeamnă statele membre să își elaboreze propria politică forestieră astfel încât să ia pe deplin în considerare importanța pădurilor în ceea ce privește protejarea biodiversității, prevenirea eroziunii solului, sechestrarea carbonului și purificarea aerului, precum și menținerea circuitului apei;

46. solicită o consolidare a monitorizării armonizate a resurselor forestiere europene, incluzând toate produsele și serviciile forestiere lemnoase și nelemnoase, ca bază a unui proces solid de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor în serviciul gestionării durabile a pădurilor; consideră, prin urmare, că este nevoie de un instrument care să aibă la bază organismele și organizațiile existente și care să aibă drept scop asigurarea unor păduri europene rezistente în viitor, prin reducerea impactului produs de perturbări prin integrarea pericolelor legate de păduri în gestionarea pădurilor și a terenurilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.2.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

63

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Cristian-Silviu Bușoi, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Enrico Gasbarra, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Marcus Pretzell, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Glenis Willmott, Jadwiga Wiśniewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Paul Brannen, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Esther Herranz García, Merja Kyllönen, Jo Leinen, Younous Omarjee, Marit Paulsen, Alojz Peterle, Sirpa Pietikäinen, Julia Reid, Bart Staes

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Andrew Lewer

(1)

Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”

(2)

Rezoluția Parlamentului European din 20 aprilie 2012 referitoare la asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 - Texte adoptate, P7_TA(2012)0146.

(3)

Rezoluția Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la abordarea problemelor legate de defrișări și de degradarea pădurilor pentru a combate schimbările climatice și reducerea biodiversității (JO C 184E, 8.7.2010, p. 4).

(4)

Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013.

(5)

A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei (Texte adoptate, P7_TA(2014)0094): „subliniază că silvicultura activă, care intensifică creșterea și, prin urmare, absorbția dioxidului de carbon, este un mod important și eficient din punctul de vedere al costurilor de a contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice; ia notă de faptul că fiecare metru cub suplimentar de pădure produs prin cultivare activă absoarbe aproximativ 1,3 tone de dioxid de carbon; solicită Comisiei și statelor membre să conceapă stimulente pentru proprietarii de păduri pentru a contribui activ la creșterea beneficiilor pentru climă, de exemplu, prin axarea pe măsurile regionale care sporesc producția forestieră durabilă și absorbția dioxidului de carbon”.

(6)

Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (24.2.2015)

destinat Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

referitor la o nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier

(2014/2223(INI))

Raportor pentru aviz: Marek Józef Gróbarczyk

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că sectorul forestier ține de responsabilitatea exclusivă a statelor membre că trebuie să se respecte principiul subsidiarității și diferențele în materie de condiții regionale, modele de proprietate și priorități între statele membre și că UE ar trebui să se abțină de la impunerea unor noi restricții de piață pentru păduri și produsele pe bază de lemn pentru a asigura principiile de proprietate și libertatea pieței pentru participanții din cadrul lanțului valoric forestier;

2.  salută adoptarea noii comunicări a Comisiei privind o nouă strategie a UE pentru păduri (COM(2013)0659), deoarece furnizează un cadru pentru coordonarea acțiunilor statelor membre în vederea promovării gestionării durabile a pădurilor și a îndeplinirii rolului multifuncțional al acestora din punct de vedere economic, social și ecologic;

3.  consideră că, întrucât pădurile sunt diferite ca natură și dimensiune, strategia ar trebui să țină seama de faptul că pădurile acoperă peste jumătate din teritoriul unora dintre statele membre;

4.  subliniază, având în vedere că unele dintre cele mai mari resurse de biomasă ale Uniunii se găsesc în regiunile cele mai slab populate și în regiunile periferice, că este absolut necesar ca strategia să țină cont pe deplin și de caracteristicile specifice ale acestor regiuni mai puțin populate;

5.  recunoaște faptul că UE trebuie să joace un rol în sprijinirea politicilor naționale pentru a asigura o gestionare activă, multifuncțională și sustenabilă a pădurilor, inclusiv a diferitelor tipuri de păduri, și în intensificarea cooperării în fața unor amenințări transfrontaliere tot mai mari, precum incendiile forestiere, tăierea ilegală a lemnului, importurile ilegale de lemn și dăunătorii; subliniază necesitatea asigurării coerenței în abordarea chestiunilor legate de păduri în cadrul diferitelor politici ale UE, îndeosebi al celor legate de agricultură, climă, biodiversitate, energia din surse regenerabile, apă, sol, industrie și competitivitate, cercetare și inovare și utilizarea eficientă a resurselor; în acest sens, subliniază importanța siturilor Natura 2000 unde, datorită resurselor lor naturale extraordinare, se pot produce, în mod constant, bunuri și servicii de o înaltă calitate din punct de vedere ecologic și cultural;

6.  consideră că punerea în aplicare a noii strategii forestiere ar trebui să compenseze lipsa din Tratatul UE a unor dispoziții specifice privind politica forestieră, respectând totodată competențele statelor membre în acest domeniu, și ar trebui să asigure poziții coordonate între politicile UE și ale statelor membre referitoare la chestiuni legate de sectorul forestier la nivel internațional;

7.  subliniază rolul important pe care îl are Comisia în a asigura un dialog continuu și inițiat la timp între experții din UE și statele membre, precum și în includerea tuturor părților interesate relevante, pentru a facilita coerența în elaborarea politicii forestiere.

8.  sprijină angajamentul statelor membre de a pune în aplicare o gestionare durabilă a pădurilor, în concordanță cu criteriile și indicatorii Forest Europe, ca unul dintre elementele-cheie ale cadrului actual al politicii forestiere din Europa;

9.  apreciază prioritatea acordată celor trei piloni ai sustenabilității (economic, social și de mediu), o bază solidă pentru a susține rolul fundamental al pădurilor și eficiența utilizării resurselor, a crește competitivitatea, a stimula ocuparea forței de muncă și a consolida rolul sectorului forestier și al industriilor forestiere în cadrul economiei ecologice și conservarea ciclurilor ecologice în economia verde; recunoaște rolul său în societate în ceea ce privește sănătatea cetățenilor;

10. reamintește că, potrivit Comisiei, în 2009, bioeconomia reprezenta o piață estimată la peste 2 mii de miliarde, care furniza 20 de milioane de locuri de muncă, asigurând 9 % din totalul locurilor de muncă din UE; constată că, pentru fiecare euro investit în cercetare și inovare în sectorul bioeconomiei în cadrul programului Orizont 2020, valoarea adăugată rezultată va fi de aproximativ 10 euro; subliniază că pădurile au și vor avea în continuare un rol esențial în bioeconomie;

11. consideră că obiectivul inclus în strategia UE în domeniul forestier de a mări contribuția pădurilor și a sectorului forestier la dezvoltarea rurală, biodiversitate, creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă trebuie să țină seama pe deplin de bunurile și serviciile economice, sociale, culturale și de mediu furnizate de păduri, inclusiv serviciile de recreere și turism, și îndeosebi de rolul important pe care îl joacă o bună gestionare a pădurilor și a materialelor pe bază de lemn în reducerea emisiilor de CO2, stocarea carbonului și tranziția către o bioeconomie, care constituie elemente importante ale politicii UE în domeniul climei;

12. reamintește că biomasa forestieră este o sursă foarte importantă de energie regenerabilă și constată că pădurile europene absorb și stochează în prezent aproximativ 10 % din emisiile de carbon ale UE și, prin urmare, contribuie semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice;

13. consideră că ar trebui încurajată înlocuirea materiilor prime pe bază de petrol sau obținute prin utilizarea căldurii de mare intensitate cu produse din lemn sau produse forestiere recoltate, în conformitate cu progresul din domeniul cercetării și al tehnologiei, ceea ce poate contribui în mod pozitiv la câștiguri suplimentare în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, precum și crearea de locuri de muncă;

14. subliniază necesitatea efectuării unei evaluări din punctul de vedere al costurilor a întregii legislații a UE care afectează lanțurile valorice ale industriilor forestiere, în vederea eliminării complete a birocrației inutile și împovărătoare și a creării unui cadru favorabil creșterii pe termen lung a competitivității industriei de o manieră durabilă, susținând în egală măsură principiul conform căruia orice propunere legislativă care afectează sectorul forestier și lanțurile valorice ale industriilor forestiere ar trebui analizată temeinic prin intermediul unei evaluări de impact;

15. consideră că strategia UE pentru păduri va fi mai bine pusă în aplicare dacă va beneficia de o coordonare adecvată cu fondurile UE existente sau viitoare, printre care FEADR;

16. constată disponibilitatea resurselor de informare și monitorizare prin intermediul programului Copernicus și alte inițiative spațiale la nivel european și recomandă utilizarea într-o mai mare măsură a acestor resurse și instrumente;

17. consideră că promovarea unor utilizări mai diverse ale lemnului ar trebui să fie însoțită de investiții în sistemele de educație pentru tineri și în formări ale lucrătorilor existenți în industria construcțiilor pentru a-i sensibiliza cu privire la oportunitățile create de utilizarea lemnului, precum și pentru a le furniza competențele necesare în acest domeniu;

18. salută crearea unui sistem european de informare în domeniul forestier menit să sprijine partajarea datelor, a celor mai bune practici și a cunoștințelor existente despre păduri între statele membre; recunoaște că colectarea datelor și informațiilor privind rolul multifuncțional al pădurilor și al resurselor forestiere din bazele de date naționale va fi în beneficiul sectorului și invită Comisia să sprijine integrarea acesteia într-o platformă de date europeană; salută beneficiile schimbului între statele membre de cele mai bune practici și de cunoștințe existente în domeniul forestier, însă subliniază că o astfel de activitate nu ar trebui să determine o cerere crescută de resurse bugetare;

19. subliniază faptul că numai cu ajutorul unei forțe de muncă calificate se va putea realiza competitivitatea pe termen lung a sectorului forestier; constată că, în prezent, peste trei milioane de cetățeni europeni lucrează în sectorul forestier; consideră că strategia UE pentru păduri ar trebui să stabilească condițiile care să îi permită UE să dispună de structurile de formare relevante și de o forță de muncă pe deplin conștientă de provocările și amenințările actuale din sectorul forestier, precum și de normele de siguranță inerente în gestionarea pădurilor;

20. subliniază sprijinul pe care programele-cadru ale UE în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării pot să îl ofere pentru realizarea unei creșteri inteligente și sustenabile, dezvoltarea de produse cu o valoare adăugată mai mare, tehnologii mai curate și un nivel tehnologic ridicat, în special în ceea ce privește biocombustibilii rafinați și construcțiile industriale din lemn, dar și sectorul automobilelor și cel textil, fără a uita desigur utilizările tradiționale de mare valoare care încă au un potențial de creștere enorm, precum utilizarea lemnului în sectorul construcțiilor și pentru ambalaje.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.2.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

56

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Nicolas Bay, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Soledad Cabezón Ruiz, Philippe De Backer, Pilar del Castillo Vera, Pablo Echenique, Christian Ehler, Peter Eriksson, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, András Gyürk, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Antonio Tajani, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Henna Virkkunen, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Cornelia Ernst, Françoise Grossetête, Benedek Jávor, Constanze Krehl, Vladimír Maňka, Marian-Jean Marinescu, Morten Messerschmidt, Clare Moody, Paul Tang, Pavel Telička

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Rosa D’Amato


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

5

4

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Nuno Melo, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marit Paulsen, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Jens Rohde, Bronis Ropė, Jordi Sebastià, Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Belder

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Stanisław Ożóg

Notă juridică