Procedură : 2014/2258(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0136/2015

Texte depuse :

A8-0136/2015

Dezbateri :

PV 19/05/2015 - 9
CRE 19/05/2015 - 9

Voturi :

PV 21/05/2015 - 7.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0214

RAPORT     
PDF 202kWORD 125k
21.4.2015
PE 549.126v02-00 A8-0136/2015

referitor la finanțarea Politicii de securitate și apărare comune

(2014/2258(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Comisia pentru bugete

Raportori: Eduard Kukan, Indrek Tarand

(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul de procedură)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 OPINIE MINORITARĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la finanțarea politicii de securitate și apărare comune

(2014/2258(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21, 24, 41, 42, 43, 44, 45 și 46,

–       având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–       având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2),

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3) și modificările ulterioare ale acestuia,

–       având în vedere Raportul special nr. 18/2012 al Curții Europene de Conturi intitulat ,,Asistența Uniunii Europene pentru Kosovo, din perspectiva statului de drept”,

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 18 decembrie 2013,

–       având în vedere concluziile Consiliului referitoare la politica de securitate și apărare comună din 25 noiembrie 2013 și din 18 noiembrie 2014,

–       având în vedere raportul intermediar prezentat la 7 iulie 2014 de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant (VP/ÎR) și șeful Agenției Europene de Apărare, cu privire la punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din decembrie 2013,

–       având în vedere Comunicarea comună a VP/ÎR și a Comisiei intitulată „Abordarea globală a UE în materie de conflicte și crize externe” și concluziile aferente ale Consiliului din 12 mai 2014,

–       având în vedere raportul anual pe 2014 și raportul financiar pe 2013 al Agenției Europene de Apărare,

–       având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 referitoare la Abordarea globală a UE și consecințele acesteia asupra coerenței acțiunii sale externe(4),

–       având în vedere concluziile Președinției, adoptate de Consiliul European la Helsinki, la 11 decembrie 1999 (Obiectivul global 2003), precum și Obiectivul global 2010, aprobat de Consiliu la 17 mai 2004,

–       având în vedere Obiectivul global civil pentru 2010, aprobat de Conferința ministerială pentru îmbunătățirea capacităților civile și adus la cunoștința Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 19 noiembrie 2007,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru bugete, desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și al Comisiei pentru bugete (A8-0136/2015),

A.     întrucât mediul de securitate din ce în ce mai problematic, din interiorul dar și din afara Uniunii, caracterizat prin riscuri și amenințări noi la care niciun stat membru nu le poate face față singur, impune o consolidare a PSAC, pentru ca aceasta să devină un instrument de politică mai eficient și o garanție reală pentru siguranța cetățenilor UE și promovarea intereselor și valorilor europene; întrucât Uniunea ar trebui să întărească securitatea la frontierele sale externe;

B.     întrucât reducerile bugetare aplicate cheltuielilor de apărare și suprapunerile existente impun regândirea finanțării misiunilor și operațiunilor PSAC, printr-o mai bună utilizare a alocărilor bugetare și mai eficientă din punct de vedere al costurilor, simultan cu asigurarea unui control democratic adecvat la nivelul instituțional al UE al tuturor operațiunilor și misiunilor civile sau miliare;

C.     întrucât Consiliul European din decembrie 2013 a decis să analizeze aspectele financiare ale misiunilor și operațiunilor UE, inclusiv evaluarea mecanismului Athena, pentru a asigura proceduri și norme care să îi permită Uniunii să desfășoare misiunile civile și operațiunile militare ale UE într-un mod mai rapid, mai flexibil și mai eficient;

D.     întrucât, potrivit dispozițiilor din Tratatul de la Lisabona, Înaltul Reprezentant al UE este și vicepreședintele Comisiei, și șef al Agenției Europene de Apărare, prezidând și Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene; întrucât, potrivit articolului 45 din TUE, Agenția Europeană de Apărare „își îndeplinește misiunile în colaborare cu Comisia, dacă este necesar”,

1.      remarcă faptul că UE și statele sale membre sunt finanțatori majori pentru diferite operațiuni de menținere a păcii și gestionare a crizelor în lume, dar misiunile și operațiunile civile și militare ale PSAC au alocate doar o mică parte din totalul finanțărilor; recunoaște importanța intervențiilor PSAC pentru realizarea păcii, încurajând totodată statele membre să adopte o poziție mai fermă în ceea ce privește prevenirea conflictelor, reconstrucția post-conflict și menținerea unei păcii viabile în zonele afectate de conflicte; regretă caracterul modest al intervențiilor PSAC, în special al celor militare, care constau în principal în misiuni de pregătire militară la scară redusă, în locul unor contribuții europene substanțiale pentru menținerea și impunerea păcii; are convingerea că UE nu își poate permite să se concentreze exclusiv pe instrumentele necesare pentru un context post-criză sau pentru a sprijini ieșirea din criză, ci trebuie, să aibă capacitatea de a interveni în toate aspectele aferente gestionării crizelor;

2.      invită VP/ÎR și statele membre să exploateze întregul potențial al Tratatului de la Lisabona, și în special articolul 44, referitor la implementarea unui obiectiv al PSAC de către un grup de state membre, și al articolului 46 referitor la cooperarea structurată permanentă, pentru o utilizare mai rapidă și mai flexibilă a misiunilor și operațiunilor PSAC; 

3.      ia act cu îngrijorare de faptul că, în pofida unui buget anual cumulat destinat apărării, de aproximativ 190 de miliarde EUR, statele membre nu sunt încă în măsură să îndeplinească Obiectivele globale de la Helsinki din 1999; reamintește obiectivele globale civile ambițioase stabilite de UE; solicită întărirea UE ca actor real în domeniul apărării în contextul NATO și regretă lipsa unei doctrine militare clare care să operaționalizeze misiunile enumerate la articolul 43 din TUE („misiunile Petersberg” extinse); pledează ferm pentru o mai strânsă coordonare și cooperare în domeniul securității și apărării în contextul NATO, între statele membre și la nivelul UE, în special în ceea ce privește punerea și utilizarea în comun a resurselor, a capabilităților și a mijloacelor; invită Comisia să facă urgent o analiză a provocărilor și cerințelor în materie de securitate și de apărare;

4.      constată că nivelul de finanțare pentru misiunile civile ale PSAC din capitolul destinat PESC în bugetul UE a scăzut în ultimii ani și se așteaptă să rămână stabil, în cadrul financiar multianual 2014-2020; regretă că misiunile civile au fost afectate de deficitul generalizat al creditelor de plată, care a obligat Comisia să întârzie plata a 22 de milioane EUR pentru 2015, ca măsură corectoare; salută, cu toate acestea, identificarea a aproximativ 16 milioane de euro ca posibile economii, ceea ce permite finanțarea unor noi misiuni dacă este nevoie în viitorul apropiat;

Inițiative de reducere a costurilor și de creștere a eficienței

5.      salută măsurile concrete și soluțiile pragmatice introduse recent de Comisie în cadrul de norme financiare existent, cu scopul de reduce durata procedurilor financiare pentru misiunile civile ale PSAC; regretă, însă, întârzierile semnificative care se mai înregistrează încă în achiziționarea de echipamente și servicii esențiale pentru misiunile PSAC din cadrul PESC, datorate parțial procesului adesea lent de adoptare a deciziilor de către Consiliu, dar și relativei absențe a unei abordări consolidate în aplicarea normelor financiare pentru misiunile PSAC, ceea ce afectează negativ funcționarea și personalul misiunilor, posibil și siguranța misiunilor;

6.      îndeamnă Comisia să atenueze aceste deficiențe, pregătind un model specific pentru normele financiare ale misiunilor civile PSAC și adaptând liniile directoare existente la nevoile acestora, pentru a permite desfășurarea rapidă, flexibilă și mai eficientă a misiunilor, garantând totodată o gestionare financiară corectă a resurselor UE și o protecție adecvată a intereselor sale financiare; consideră că bugetul ar trebui delegat comandantului operațiunii civile, la fel cum s-a procedat pentru șefii delegațiilor UE;

7.      invită Comisia și statele membre să facă o evaluare anuală a costurilor totale ale politicilor de securitate și apărare, incluzând aici și o prezentare transparentă a procedurilor de achiziții, pentru a asigura o gestionare cât mai eficientă a bugetului alocat acestui domeniu;

8.      încurajează ferm înființarea unui Centru de servicii comune (CSC), împreună cu un sistem de management integrat al resurselor (SMIR), ca modalitate de a îmbunătăți rapiditatea de desfășurare a misiunilor civile, precum și eficiența costurilor acestora; regretă că până în prezent nu s-a dat curs acestei inițiative; observă că se analizează acum o platformă de sprijin a misiunilor, dar invită Comisia și SEAE să continue eforturile în direcția organizării unui veritabil CSC;

9.      consideră că ar trebui reduse constrângerile cronice ale bugetului administrativ al SEAE/Capacității civile de planificare și conducere, având în vedere că alocarea bugetară anuală rămâne prea mică pentru a acoperi toate sarcinile de planificare, desfășurare și de sprijin ale misiunilor, mai ales atunci când se lansează aproape simultan mai multe misiuni;

10.    consideră că ar trebui rapid îmbunătățit depozitul permanent pentru misiunile PSAC, care deservește în prezent numai noile misiuni civile ale PSAC, prin extinderea ariei sale de aplicare astfel încât să includă și misiunile existente, prin îmbunătățirea disponibilității de echipamente depozitate și prin lărgirea diversității echipamentelor necesare; propune ca depozitul pentru misiunile PSAC să fie administrat de viitorul Centru de servicii comune (CSC);

11.    subliniază că misiunile trebuie dotate cu personalul adecvat, conform diverselor angajamente asumate de statele membre în acest sens (de exemplu, Obiectivul global civil pentru 2010, Planul multianual de dezvoltare a capabilităților civile); regretă, însă, dificultățile întâmpinate în recrutarea și păstrarea unui număr suficient de personal calificat pentru misiunile PSAC; încurajează utilizarea pe scară largă a echipelor de reacție civilă cu desfășurare rapidă (CRTs), ceea ce ar conduce la mărirea capacității de reacție rapidă a UE, ar facilita crearea rapidă a misiunilor și ar contribui la eficacitatea reacțiilor sale în gestionarea crizelor;

12.    regretă opacitatea și costurile ridicate constatate în procesul de selecție al firmelor private alese să asigure securitatea personalului din misiunile civile ale PSAC; solicită stabilirea unui contract-cadru de securitate specific pentru misiunile civile PSAC, pentru a micșora tarifele practicate de firmele de securitate private și a face mai transparent procesul de selecție; consideră că, în acest context, trebuie acordată prioritate firmelor europene;

Coerență și complementaritate

13.    consideră că PSAC face parte din dimensiunea mai largă a PESC și din acțiunea externă a UE, dar este totodată parte a dimensiunii interne a politicilor pentru piața comună și industrie, spațiu, cercetare și dezvoltare; este ferm convins că trebuie asigurată coerența și complementaritatea între diferitele instrumente pentru a realiza economii de scară și pentru a maximiza impactul cheltuielilor UE; este convins că UE dispune de mai multe instrumente și avantaje în negocieri decât orice altă instituție supranațională, dat fiind că politica sa de securitate și de apărare poate fi consolidată printr-o abordare cuprinzătoare care include și alte tipuri de instrumente și mecanisme de finanțare ale UE; consideră, prin urmare, că resursele PESC ar trebui utilizate într-un mod mai inteligent, în special prin consolidarea coordonării între instrumentele PSAC și diferitele programe de finanțare ale UE gestionate de Comisie;

14.    solicită crearea unor sinergii militaro-civile mai bune, acolo unde este cazul, și mai ales luarea acestora în considerare la începutul procesului de planificare, în special în ceea ce privește clădirile, serviciile medicale, logistica, transportul și securitatea misiunilor, respectând, totodată, diferitele lanțuri de comandă și făcând o distincție clară între natura, obiectivele și modurile de funcționare ale misiunilor civile și ale celor militare;

15.    subliniază potențialele economii ce ar rezulta în urma promovării sinergiilor la nivelul UE în domeniul militar, inclusiv în transport, instruire și asistență medicală; subliniază rolul Agenției Europene de Apărare în misiunea sa de promovare a interoperabilității și sinergiilor între statele membre ale UE în ceea ce privește echipamentele de apărare și capabilitățile mobilizate, însă regretă profund că, deși este condusă de VP/ÎR, agenția rămâne sub autoritatea Consiliului și este finanțată integral din fonduri din afara bugetului Uniunii, sustrăgându-se astfel, controlului democratic european;

16.    salută revizuirea procedurilor de gestionare a crizelor, convenită în 2013, care a condus la îmbunătățiri în planificarea și lansarea misiunilor PSAC; subliniază, însă, că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a depăși ,izolarea persistentă ce separă diferitele părți ale mașinăriei politicii externe a UE;

17.    invită Comisia să stabilească proceduri financiare permanente pentru cooperarea dintre Comisie, SEAE, AEA, AES și statele membre în domeniul PSAC și al politicilor pentru piața comună, industrie, spațiu, cercetare și dezvoltare; invită Comisia și Consiliul să stabilească norme financiare permanente pentru a conecta actorii UE din domeniul securității interne (Frontex, Europol, ENISA) cu cei din domeniul securității externe (AEA, SEAE);

18.    salută implementarea unui proiect pilot privind cercetarea PSAC, desfășurat în comun de Comisia și AEA, la propunerea Parlamentului European în bugetul pentru 2015, pentru a permite agenției să implementeze obiectivele Uniunii și să execute bugetul Uniunii; regretă, în acest context, lipsa unei evaluări din partea Comisiei către Parlament cu privire la potențialul articolului 185 din TFUE, solicitată în Rezoluția sa din 21 noiembrie 2013 referitoare la baza industrială și tehnologică de apărare europeană (2013/2125(INI));

19.    salută foaia de parcurs a Comisiei pentru implementarea comunicării în sectorul european de apărare și securitate, adoptată la 24 iunie 2014; invită Comisia, în acest sens, să prezinte într-o evaluare a părților interesate, cum s-au pregătit potențialii beneficiari și administrațiile naționale și regionale să folosească măsurile respective (ESI, FEDR, FSE sau INTERREG V); își exprimă regretul în acest sens, că propunerile Comisiei ar putea fi prea tardive pentru a influența procesul curent de alocare a resurselor din administrațiile naționale și regionale și pentru a reorienta fondurile UE astfel încât să întărească baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB);

20.    invită Comisia, având în vedere responsabilitatea sa de a consolida EDTIB, să prezinte o propunere care să clarifice cum se poate compensa din bugetul UE impactul negativ al măsurilor restrictive luate de Consiliu pe baza articolului 215 din TFUE privind industriile exportatoare din sectorul apărării și securității europene, sau cum poate fi atenuat acest impact prin activități care să nu conducă la distorsionarea pieții;

21.    salută inițiativa „Pregătește & echipează” care ar asigura consolidarea capacităților partenerilor, ca parte a strategiei de tranziției sau de ieșire, permițând finanțarea a diferite componente hardware și echipamente neletale pentru forțele de securitate și apărare din țările terțe; sprijină o inițiativă comună a SEAE și a Comisiei în acest sens; susține crearea unor celule de proiect, la care ar putea contribui statele membre sau țările terțe interesate și care ar contribui la asigurarea unui răspuns rapid la necesitățile de securitate, precum și la achizițiile prevăzute în baza acestui răspuns, pentru țările gazdă, oferindu-le sprijin pentru aceste proiecte; consideră că aceste celule trebuie sistematic folosite;

22.    salută propunerile Comisiei vizând o implementare mai bună a Directivei 2009/81/CE (privind contractele de achiziții publice) și a Directivei 2009/43/CE (privind transferul de produse din domeniul apărării pe piața internă); solicita Comisiei să țină cont că întreprinderile europene care operează în sectorul apărării au nevoie de un regim juridic și financiar special care să le permită să fie competitive și să susțină totodată eforturile naționale de consolidare a capabilităților de apărare.

Finanțarea operațiunilor militare

23.    recunoaște că operațiunile militare sunt finanțate de statele membre în afara bugetului UE iar costurile lor comune sunt acoperite prin mecanismul Athena; subliniază că mecanismul Athena este esențial pentru desfășurarea acestor operațiuni și este un instrument al solidarității între statele membre, încurajându-le, în special pe cele care nu dispun de resurse financiare și operaționale, să contribuie la operațiunile PSAC; regretă, însă, că ponderea actuală a costurile comune rămâne foarte scăzută (estimată la aproximativ 10-15 % din costurile totale) și că ponderea ridicată a costurilor suportate de națiuni și a responsabilităților în operațiunile militare, pe baza principiului „costs lie where they fall” (un stat suportă exclusiv costurile aferente propriilor operațiuni), sunt contrare principiului solidarității și al împărțire a sarcinilor și descurajează și mai mult statele membre să își asume un rol activ în operațiunile PSAC; este îngrijorat că situația actuală, ținând seama mai ales de lipsa de disponibilitate a statelor membre de a participa la generarea de forțe pentru operațiuni, împiedică desfășurarea rapidă a operațiunilor PSAC și afectează negativ întreaga lor eficiență; consideră că trebuie asigurată finanțarea pe termen lung a misiunilor militare;

24.    regretă, în acest context, că revizuirea mecanismului Athena, ce trebuia făcută până la sfârșitul lui 2014, a avut numai rezultate foarte limitate, cum ar fi organizarea unei forme de prefinanțare a unor cheltuieli pentru a accelera desfășurarea misiunilor; regretă faptul că Consiliul nu a ajuns la un acord cu privire la includerea finanțării costurilor de desfășurare strategică a grupurilor tactice de luptă ale UE în lista costurilor comune suportate sistematic de mecanismul Athena, adoptând în schimb o decizie valabilă pentru doi ani, care se poate reînnoi; invită următorul Consiliu European pe probleme de apărare să analizeze o extindere suplimentară a costurilor comune eligibile în cadrul mecanismului Athena, cum ar fi finanțarea automată a cheltuielilor operaționale și de desfășurare a misiunilor PSAC (infrastructura pentru cazarea forțelor, cheltuielile legate de stabilirea punctelor de intrare a trupelor în teatrele de operațiuni și stocuri de urgență de alimente și combustibil, dacă este necesar);

25.    sprijină inițiativele vizând analizarea posibilității de a atrage și gestiona contribuții financiare din partea țărilor terțe sau a organizațiilor internaționale în cadrul mecanismului Athena; susține, de asemenea, posibilitatea unei ,,finanțări comune”, prin care un număr mai mic de țări participante să finanțeze o parte a cheltuielilor operaționale ale misiunilor, cu condiția gestionării acestor contribuții în cadrul mecanismului Atena și a completării costurilor comune, mai degrabă decât a înlocuirii acestora;

26.    reamintește că Tratatul de la Lisabona pune la dispoziția UE noi prevederi privind PSAC, al căror potențial nu a fost încă folosit; încurajează Consiliul să folosească articolul 44 din TUE, care creează condițiile de implementare a unui obiectiv PSAC pentru un grup de state membre care doresc acest lucru; susține că este nevoie urgent de un proces decizional mai rapid; consideră că mecanismele de finanțare ad hoc a unei operațiuni militare ar trebui să acopere mai mult decât costurile comune tradiționale rambursate prin mecanismul Athena;

27.    invită Consiliul să inițieze, pe parcursul acestui an bugetar, crearea fondului de lansare (prevăzut la articolul 41 alineatul (3) din TUE) pentru finanțarea urgentă a fazelor inițiale din operațiunile militare, ceea ce ar putea, de asemenea, constitui un instrument puternic pentru dezvoltarea capacităților; solicită totodată Consiliului să prezinte o propunere privind modul în care Parlamentul ar putea fi consultat rapid într-o situație de criză; remarcă faptul că, deși misiunile civile beneficiază de o linie bugetară specifică pentru măsuri pregătitoare, desfășurarea și eficiența misiunilor militare vor fi in continuare obstrucționate structural dacă nu se folosește această posibilitate; încurajează ferm statele membre să participe la cooperarea structurată permanentă prevăzută la articolul 46 din TUE, ceea ce ar îmbunătăți mult mai rapid și capacitatea de reacție rapidă a UE, de care este nevoie urgent; regretă în acest sens lipsa de substanță a cadrului de politici al Consiliului pentru o cooperare sistematică și pe termen lung în domeniul apărării, adoptat la 18 noiembrie 2014, întrucât documentul nu face altceva decât să descrie practicile actuale; cere, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere necesară pentru a clarifica modul în care bugetul UE poate contribui la instituirea unei cooperări structurate permanente (PESCO) și la activitățile de cooperare militară pe timp de pace în cadrul PESCO;

28.    este surprins că nu există încă la nivel european stimulente fiscale pentru cooperare și punere în comun; ia act de invitația Consiliului din decembrie 2013 de a analiza asemenea mecanisme și regretă că, deși a trecut un an, din discuțiile avute nu a rezultat încă nicio măsură concretă în acest sens; ia act de faptul că guvernul belgian acordă deja ad-hoc exonerări de TVA în fazele pregătitoare ale unor proiecte ale AEA, cum ar fi pentru comunicațiile prin satelit; consideră că astfel de scutiri trebuie să se aplice sistematic și să se extindă la infrastructură și la programele concrete vizând capabilitățile, după modelul mecanismului existent în cadrul NATO sau al celui existent la nivelul UE pentru infrastructurile de cercetare civilă; solicită crearea oricărui alt tip de stimulent care ar încuraja cooperarea în materie de capabilități între instituțiile europene;

Transparență și răspundere

29.    subliniază că transparența și răspunderea sunt cerințe esențiale nu numai pentru controlul democratic, ci și pentru funcționarea adecvată și credibilitatea misiunilor desfășurate sub drapelul UE; reafirmă importanța pe care o acordă Parlamentul pentru supravegherea modului în care sunt finanțate diferitele misiuni și operațiuni ale PSAC; salută mecanismele de raportare prevăzute de acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013, cum ar fi rapoartele trimestriale privind bugetul PESC și reuniunile comune de consultare privind PESC; salută angajamentul ÎR/VP de a conferi un suflu nou acestor reuniuni și de a introduce un nivel adecvat de flexibilitate în sfera lor de aplicare, pentru ca Parlamentul să fie pe deplin informat în legătură cu misiunile militare și cu activitățile și agenda Comitetului politic și de securitate; susține că orice îmbunătățire a flexibilității și eficienței finanțării și derulării de misiuni și operațiuni nu trebuie să compromită evoluțiile pozitive înregistrate în ceea ce privește transparența și răspunderea pentru intervențiile PSAC; invită Comisia să facă o interpretare extensivă a articolului 49 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul financiar și să propună linii specifice pentru fiecare misiune civilă a PSAC în capitolul dedicat PESC, precum și să introducă automat în raportul anual de activitate o prezentare detaliată, pentru fiecare misiune, a participanților și a cheltuielilor efectuate;

30.    așteaptă cu interes inițiative care să confere claritate și coerență normelor de finanțare și de funcționare aplicabile misiunilor civile; salută, în contextul discuțiilor în curs privind flexibilitatea normelor financiare, angajamentul Comisiei de a pregăti un model specific pentru toate misiunile PSAC și de a adapta liniile directoare actuale la nevoile acestor misiuni;

De la vorbe la fapte

31.    încurajează VP/ÎR să preia rolul de lider în ceea ce privește PSAC și să joace un rol de coordonare în stoparea izolării instituțiilor, asigurând coordonarea între Consiliu, Comisie și SEAE și garantând coerența între ultimele două instituții; propune ca reprezentanților speciali ai UE să li se încredințeze un mandat vizând îmbunătățirea dialogului și a cooperării pe teren între diversele instituții și structuri ale UE, pentru a mări coerența acțiunilor UE și pentru a transforma dezavantajul surselor multiple de finanțare într-un avantaj;

32.    consideră că următorul Consiliu European în domeniul apărării ar trebui să se folosească de ocazie pentru a purta o discuție mai aprofundată și să prezinte propuneri concrete de modificare a dispozițiilor financiare pentru misiunile și operațiunile PSAC, pentru a le face mai eficiente și pentru a contribui la succesul lor; îndeamnă statele membre să-și respecte angajamentele luate la Consiliul European din decembrie 2013; consideră că la următorul Consiliu European pentru apărare trebuie să se adopte măsuri concrete vizând îmbunătățirea capabilităților de apărare a UE în complementaritate cu NATO, menținerea și consolidarea Agenției Europene de Apărare, precum și sprijinirea unei baze industriale și tehnologice comune;

33.    invită Comisia să sprijine eforturile statelor membre în aplicarea deciziilor adoptate de Consiliul European în ce privește consolidarea capabilităților de apărare, luând în considerare constrângerile bugetare cu care se confruntă unele state membre.

34.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, VP/ÎR, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al NATO și președintelui Adunării Parlamentare a NATO.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(2)

JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(3)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0286.


OPINIE MINORITARĂ

referitoare la finanțarea Politicii de securitate și apărare comune (2014/2258(INI)

Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru bugete, Raportori: Eduard Kukan, Indrek Tarand

Opinie minoritară depusă de deputații Sabine Lösing, Javier Permuy Couso, Pablo Iglesias din Grupul GUE/NGL

Raportul regretă caracterul modest al intervențiilor militare ale PSAC, cere misiuni ale PSAC mai rapide și mai flexibile și susține cooperarea civilo-militară. Raportul cere, de asemenea, o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, punerea în comun și partajarea resurselor, a capabilităților și a mijloacelor. Prin urmare, raportul susține o extindere a costurilor eligibile în cadrul mecanismului ATHENA și ridică dubii asupra principiului „costs lie where they fall” (un stat suportă exclusiv costurile aferente propriilor operațiuni) - ceea ce conduce la o implicare financiară automată a fiecărui stat membru în fiecare misiune militară a UE.

Formulăm obiecții cu privire la raport, deoarece acesta:

•   caută posibilități de eludare a articolului 41(2) - bugetul Uniunii nu poate fi folosit pentru cheltuieli care provin din operațiuni cu implicații militare sau de apărare - pentru a profita de fondurile UE;

•   regretă absența unei doctrine militare care să operaționalizeze misiunile enumerate la articolul 43 din TUE, respectiv consiliere militară, forțe de luptă în gestionarea conflictelor;

•   promovează extinderea mecanismului ATHENA pentru finanțarea misiunilor militare ale UE în afara oricărui control parlamentar;

•   face presiuni pentru desfășurarea grupurilor de luptă ale UE, finanțarea acesteia prin mecanismul ATHENA și pentru crearea unui fond de lansare pentru operațiunile militare (articolul 41 alineatul (3));

•   cere finanțarea bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) de la bugetul UE.

Solicităm:

-     dezarmarea totală (inclusiv nucleară) la nivelul UE și la nivel mondial;

-     nicio finanțare în scopuri militare din bugetul UE;

-     o UE civilă, abordări exclusiv civile și pașnice pentru rezolvarea conflictelor;

-     control parlamentar total asupra tuturor fondurilor;

-     separarea clară a misiunilor civile de cele militare.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

23

2

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Nedzhmi Ali, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Bas Belder, Reimer Böge, Elmar Brok, Fabio Massimo Castaldo, Aymeric Chauprade, Lefteris Christoforou, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, Georgios Epitideios, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Jens Geier, Richard Howitt, Manolis Kefalogiannis, Afzal Khan, Bernd Kölmel, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Zbigniew Kuźmiuk, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Siegfried Mureșan, Javier Nart, Urmas Paet, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Paul Rübig, Jacek Saryusz-Wolski, Alyn Smith, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Indrek Tarand, Eleni Theocharous, László Tőkés, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Reinhard Bütikofer, Bodil Ceballos, Tanja Fajon, Ana Gomes, Heidi Hautala, Marek Jurek, Igor Šoltes, Marie-Christine Vergiat, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Laura Agea, Ramón Jáuregui Atondo, Artis Pabriks, Julie Ward

Notă juridică