Procedură : 2015/2044(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0143/2015

Texte depuse :

A8-0143/2015

Dezbateri :

PV 18/05/2015 - 17
CRE 18/05/2015 - 17

Voturi :

PV 19/05/2015 - 5.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0196

RAPORT     
PDF 245kWORD 174k
27.4.2015
PE 549.307v03-00 A8-0143/2015

referitor la finanțarea pentru dezvoltare

(2015/2044(INI))

Comisia pentru dezvoltare

Raportor: Pedro Silva Pereira

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la finanțarea pentru dezvoltare

(2015/2044(INI))

Parlamentul European

–       având în vedere documentele finale ale primei și celei de a doua conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare, în special Consensul de la Monterrey din 2002 și Declarația de la Doha din 2008,

–       având în vedere Rezoluțiile Adunării Generale a ONU nr. 68/204 și 68/279 referitoare la cea de a treia conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, care urmează să fie organizată la Addis Abeba (Etiopia) în perioada 13-16 iulie 2015,

–       având în vedere lucrarea „Elemente” din 21 ianuarie 2015 prezentată de copreședinții Procesului de pregătire pentru cea de a treia conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare,

–       având în vedere raportul de sinteză al Secretarului General al ONU din decembrie 2014 referitor la agenda post-2015 intitulat „Drumul către demnitate până în 2030: eradicarea sărăciei, transformarea traiului tuturor și protejarea planetei”,

–       având în vedere raportul din august 2014 al Comitetului interguvernamental de experți privind finanțarea dezvoltării durabile,

–       având în vedere raportul din iulie 2014 al Grupului de lucru deschis al ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă,

–       având în vedere documentul „Raportul UNCTAD privind investițiile mondiale în 2014 - Investițiile în ODD: un plan de acțiune”(1),

–       având în vedere documentul final al Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20) din iunie 2012, intitulat „Viitorul pe care ni-l dorim”,

–       având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU din septembrie 2014 intitulată „Către instituirea unui cadru juridic multilateral pentru restructurarea datoriilor suverane”,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2015 intitulată „Un parteneriat mondial pentru eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă în perioada ulterioară anului 2015” (COM(2015)0044)(2),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 intitulată „O viață decentă pentru toți: de la viziune la acțiune colectivă” (COM(2014)0335)(3),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2013 intitulată „Perioada de după 2015: către o abordare cuprinzătoare și integrată privind finanțarea destinată eradicării sărăciei și dezvoltării durabile” (COM(2013)0531)(4),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 februarie 2013 intitulată „O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă” (COM(2013)0092)(5),

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2013 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării,

–       având în vedere Concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014 privind o agendă favorabilă transformării pentru perioada de după 2015(6),

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2013 privind finanțarea destinată dezvoltării durabile și eradicării sărăciei pentru perioada de după 2015(7),

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2014 privind un rol mai puternic pentru sectorul privat în cooperarea pentru dezvoltare,

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 25 iunie 2013 referitoare la Agenda generală pentru perioada de după 2015(8),

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(9),

–       având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 referitoare la acțiunile realizate în urma Conferinței de la Monterrey din 2002 privind finanțarea pentru dezvoltare(10),

–       având în vedere Rezoluțiile sale din 26 noiembrie 2014 referitoare la Conferința ONU din 2014 privind schimbările climatice, COP 20, de la Lima, Peru (1-12 decembrie 2014)(11); din 26 februarie 2014 referitoare la promovarea dezvoltării prin practici responsabile în afaceri, în special în ceea ce privește rolul industriilor extractive în țările în curs de dezvoltare(12); din 8 octombrie 2013 referitoare la corupția din sectorul public și sectorul privat: impactul asupra drepturilor omului în țările terțe(13); din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(14) și din 16 aprilie 2013 referitoare la promovarea dezvoltării prin intermediul comerțului(15),

–       având în vedere Decizia nr. 472/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind Anul european pentru dezvoltare (2015)(16),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020,

–       având în vedere articolul 208 din TFUE, care face din eradicarea sărăciei obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE și instituie principiul coerenței politicii de dezvoltare,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0143/2015),

A.     întrucât 2015 este un an crucial pentru eforturile de dezvoltare mondială, datorită adoptării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și încheierii unui acord privind acțiunile împotriva schimbărilor climatice, ambele urmând să fie valabile până în 2030;

B.     întrucât cea de a treia conferință internațională privind finanțarea dezvoltării (FfD), care va avea loc la Addis Abeba, în Etiopia, în perioada 13-16 iulie 2015 trebuie să creeze condițiile necesare pentru finanțarea și implementarea agendei post-2015, și întrucât succesul acestei agende va fi determinat de nivelul de ambiție demonstrat la conferință;

C.     întrucât 1,5 miliarde de persoane trăiesc în continuare în sărăcie, fiind privați de servicii de sănătate și de educație și suferind de pe urma unui nivel de trai scăzut, în special în state fragile și afectate de conflicte; întrucât această situație este inacceptabilă, dat fiind faptul că lumea dispune de suficiente resurse pentru a-i pune treptat capăt;

D.     întrucât eradicarea sărăciei și a inegalităților poate fi realizată doar prin mobilizarea de resurse suficiente și adecvate pentru toți și printr-o mai bună orientare către grupurile marginalizate, precum copiii, femeile, persoanele în vârstă sau persoanele cu handicap; întrucât, în pofida unei reduceri semnificative a sărăciei extreme, progresele în privința copiilor au fost mai lente, necesitatea de a investi în copii – atât prin mobilizarea de resurse interne, cât și prin finanțări publice internaționale – devenind un factor-cheie;

E.     întrucât nu se poate realiza o dezvoltare durabilă fără pace și securitate, astfel cum se recunoaște în Consensul european din 2005 privind dezvoltarea;

F.     întrucât trei sferturi din populația cea mai săracă a lumii – o cifră estimată la 960 de milioane de oameni – trăiesc în prezent în țări cu venituri medii, iar o nouă paradigmă de dezvoltare impune, prin urmare, programe orientate atât spre oameni săraci, cât și spre țări sărace;

G.     întrucât UNCTAD estimează nevoile de finanțare ale țărilor în curs de dezvoltare pentru noile ODD la circa 3 900 de miliarde USD pe an, din care lipsesc în prezent 2 500 de miliarde USD pe an; întrucât costurile unor acțiuni insuficiente vor fi în cele din urmă mai mari decât costurile unor acțiuni decisive în favoarea dezvoltării durabile;

H.     întrucât amploarea nevoilor de finanțare ale ODD impune un parteneriat mondial puternic și recurgerea la toate formele de finanțare (internă, internațională, publică, privată și surse inovatoare) și la mijloace nefinanciare; întrucât finanțarea privată poate veni în completarea finanțării publice, dar nu o poate înlocui;

I.      întrucât mobilizarea resurselor interne și asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) reprezintă pietre de temelie nesubstituibile ale finanțării pentru dezvoltare care trebuie consolidate;

J.      întrucât țările în curs de dezvoltare au un potențial considerabil de mobilizare a resurselor interne, dar realizările pe care o țară le poate înregistra acționând de una singură sunt, în situația actuală, limitate; întrucât resursele fiscale continuă să reprezinte un procent redus din PIB în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, fiind deci esențială promovarea unor regimuri fiscale bine echilibrate, echitabile și eficiente, bazate pe capacitatea de plată a contribuabililor persoane fizice și juridice; întrucât mobilizarea resurselor interne necesită și o distribuție echitabilă și transparentă a beneficiilor rezultate din resursele naturale;

K.     întrucât foarte puține țări dezvoltate își respectă angajamentul de a oferi 0,7% din venitul național brut (VNB) ca AOD, inclusiv 0,15-0,20% din VNB țărilor cel mai puțin dezvoltate; întrucât statele membre care au aderat la UE în 2004 sau mai târziu s-au angajat să depună eforturi pentru a atinge obiectivul de 0,33% din VNB, dar nici unul dintre acestea nu a atins încă acest obiectiv;

L.     întrucât multe țări mai puțin dezvoltate sunt vulnerabile sau vulnerabilizate ca urmare a unor evenimente externe, cum ar fi conflictele armate, epidemiile precum Ebola și dezastrele naturale, și întrucât acestea au nevoie de un sprijin mai substanțial;

M.    întrucât reducerea sărăciei, creșterea economică și securitatea depind în mare măsură de capacitatea unui stat de a-și exercita funcțiile suverane pentru a garanta statul de drept și pentru a furniza serviciile publice de bază, cum ar fi accesul la educație și asistență medicală, respectând în același timp principiul asumării responsabilității; întrucât aceste țări au nevoie, în special, de un sprijin mai substanțial pentru a introduce sisteme de sănătate solide;

N.     întrucât agenda de dezvoltare devine din ce în mai extinsă și, de aceea, este important să se recunoască și să se stimuleze în continuare eforturile care se fac în prezent dincolo de AOD; întrucât, în pofida situației fiscale dificile din multe țări membre ale OCDE, s-au menținut niveluri ridicate ale AOD, aceasta atingând un nivel record de 134,8 miliarde USD în 2013; întrucât AOD poate fi un catalizator care să atragă investițiile private, iar relevanța instrumentelor financiare inovatoare în acest context ar fi vizibilă;

O.     întrucât sectorul privat și investițiile străine directe (ISD), dacă sunt reglementate adecvat și sunt corelate cu îmbunătățiri concrete în economia națională, au un potențial important de contribuție la realizarea ODD, după cum se evidențiază în propunerea UNCTAD privind un plan de acțiune pentru investițiile ODD;

P.     întrucât fluxurile de capital privat afectează țările în curs de dezvoltare în multe feluri, atât pozitiv, cât și negativ; întrucât fluxurile de capital din surse private direcționate către țările în curs de dezvoltare sunt considerabile, dar sunt în mare parte volatile, sunt distribuite neuniform și sunt deseori asociate cu ieșiri de capital, de exemplu sub forma repatrierii profitului, care, din 2010, a depășit intrările noi de ISD;

Q.     întrucât societatea civilă joacă un rol-cheie în asigurarea unui proces universal și cuprinzător, atât la nivel național cât și la nivel global, și contribuie la promovarea bunei guvernanțe și a responsabilității; întrucât asistența pentru dezvoltare și corupția sunt reciproc incompatibile;

R.     întrucât este important să se încurajeze utilizarea serviciilor bancare în țările în curs de dezvoltare;

S.     întrucât UE și statele sale membre, care sunt cei mai importanți donatori de ajutoare pentru dezvoltare, trebuie să conducă procesul de finanțare a dezvoltării și să contribuie la găsirea unei reacții credibile la provocările cu care se confruntă aceasta, asigurând coerența politicilor pentru dezvoltare, în cadrul agendei post-2015; întrucât și alte țări dezvoltate și emergente ar trebui să urmeze exemplul UE,

Un parteneriat mondial

1.      salută proiectul preliminar al documentului privind rezultatele elaborat de cea de a treia conferință privind finanțarea pentru dezvoltare și solicită UE și statelor sale membre să îl sprijine;

2.      salută Raportul de sinteză al Secretarului General al ONU și modul său transformator, global și integrat de abordare a unui parteneriat mondial ambițios în privința unor noi obiective de dezvoltare și cadrul financiar al acestora, orientat spre eradicarea sărăciei, universalitatea drepturilor omului și egalitatea de gen; insistă asupra faptului că, în lipsa unor mijloace substanțiale și cuprinzătoare, un astfel de parteneriat ambițios nu va avea succes;

3.      îndeamnă UE să își afirme poziția de lider politic pe întreg procesul de pregătire pentru definirea unui cadru de dezvoltare durabilă, a unui acord reînnoit privind finanțarea pentru dezvoltare și a mijloacelor de realizare a acestuia în conformitate cu angajamentele și valorile declarate în tratatele sale fondatoare; consideră că ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE nu ar trebui condiționat de alți donatori parteneri;

4.      insistă ca UE și statele sale membre să își mențină poziția de donatori principali ai ajutoarelor pentru dezvoltare, promovând totodată responsabilitatea partajată; solicită țărilor cu venituri ridicate, țărilor cu venituri medii superioare și economiilor emergente să își asume angajamente semnificative;

5.      salută recenta comunicare a Comisiei intitulată „Un parteneriat mondial pentru eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă în perioada ulterioară anului 2015” pentru caracterul său cuprinzător, pentru accentul pus pe coerența politicilor și pentru confirmarea hotărârii UE de a își îndeplini pe deplin rolul care îi revine în acest parteneriat mondial; regretă, cu toate acestea, o oarecare lipsă a angajamentelor în ceea ce privește calendarul viitoarelor obiective financiare;

Finanțarea publică internațională

6.      subliniază faptul că AOD rămâne un instrument-cheie pentru finanțarea dezvoltării; îndeamnă UE și statele sale membre să se reangajeze fără întârziere la respectarea obiectivului de 0,7% din VNB pentru AOD, rezervând 50% din AOD și cel puțin 0,2% din VNB pentru țările cel mai puțin dezvoltate, și să prezinte, ținând seama de constrângerile bugetare, calendare bugetare multianuale pentru a atinge aceste niveluri până în 2020; salută poziția fermă a UE privind concentrarea eforturilor pe cantitatea și pe calitatea ajutorului pentru dezvoltare; invită alți parteneri dezvoltați și țările emergente să își amplifice ajutorul pentru dezvoltare și invită Comisia și statele membre să convingă donatori publici și privați din lume să își respecte promisiunile financiare și să își asume noi angajamente; subliniază că toți donatorii ar trebui să se asigure că AOD reprezintă transferuri veritabile către țările în curs de dezvoltare;

7.      subliniază că UE și celelalte țări dezvoltate trebuie să își onoreze angajamentul privind asigurarea unei finanțări suplimentare, majorate, pentru combaterea schimbărilor climatice, care să atingă până în 2020 obiectivul de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an dintr-o varietate largă de surse, publice și private, bilaterale și multilaterale, inclusiv surse alternative; regretă lipsa de progres în ceea ce privește adiționalitatea finanțării combaterii schimbărilor climatice la AOD; solicită depunerea unui efort comun internațional al țărilor dezvoltate și al celor emergente în vederea găsirii de noi surse de finanțare a combaterii schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare – însă nu în dauna bugetului pentru dezvoltare – în acordul privind acțiunile împotriva schimbărilor climatice ce urmează a fi încheiat cu ocazia Conferinței de la Paris din decembrie 2015; consideră că UE ar trebui să propună măsuri intermediare în calea spre o adiționalitate completă; îndeamnă statele membre să folosească veniturile obținute pe piețele carbonului la finanțarea programelor climatice în țările în curs de dezvoltare; invită, de asemenea, țările emergente să mobilizeze resurse pentru finanțarea combaterii schimbării climatice în țările în curs de dezvoltare;

8.      sprijină sursele inovatoare de finanțare suplimentară pentru dezvoltare și climă, inclusiv taxele pe tranzacțiile financiare, taxele pe carbon aplicate transportului aerian și maritim internațional și alocarea automată a veniturilor de pe piața carbonului; salută eforturile suplimentare de la nivel european și internațional pentru identificarea altor surse suplimentare;

9.      subliniază că AOD ar trebui să rămână etalonul pentru măsurarea eforturilor financiare depuse; susține introducerea unui indicator privind sprijinul oficial complementar total pentru dezvoltare durabilă (TOSSD), cu condiția de a se menționa foarte clar faptul că acesta nu va înlocui sau reduce în niciun fel importanța măsurii AOD;

10.    ia act de faptul că, deși cea mai mare parte a AOD este asigurată prin subvenții, creditele concesionale sunt de asemenea importante, dar se adaugă la povara datoriilor și riscă să conducă la o bulă a datoriilor, în special în țările din Africa Subsahariană și din zona Caraibelor, care au venituri limitate la serviciul datoriei; invită, prin urmare, donatorii să acorde ajutor țărilor cel mai puțin dezvoltate sub formă de granturi; consideră că creditele concesionale ar putea să nu fie adecvate pentru investiții în sectoare sociale, unde nu se urmărește generarea de profit; salută acordul Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE (OCDE-CAD) de a moderniza sistemul de raportare a creditelor concesionale prin introducerea unui sistem echivalent de granturi, în scopul calculării cifrelor AOD;

11.    subliniază faptul că UE este principalul donator pe plan mondial în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare, contribuind cu aproape 60 % din ajutorul oficial pentru dezvoltare din lume; cu toate acestea, invită Comisia să ofere informații clare și transparente privind ponderea din bugetul total alocată ajutorului pentru dezvoltare oferit de UE, pentru a permite evaluarea acțiunilor realizate în urma Consensului de la Monterrey de către toți donatorii europeni; de asemenea, își exprimă regretul că nivelul contribuțiilor financiare ale UE în favoarea țărilor în curs de dezvoltare nu este suficient de vizibil și invită Comisia să creeze instrumente adecvate și specifice de comunicare și informare care să îmbunătățească vizibilitatea ajutorului european pentru dezvoltare;

12.    invită UE să țină cont de condițiile financiare pe termen lung, favorizând și aplicând o abordare cu un caracter strategic mai pronunțat, ambițioasă și universală în conformitate cu ODD;

13.    reamintește contribuția de la bugetul UE pentru finanțarea dezvoltării, de 19,7 miliarde EUR pentru cooperare pentru dezvoltare și de 6,8 miliarde EUR pentru ajutor umanitar între 2014 și 2020, pe lângă rezerva pentru ajutor de urgență în valoare de 2,2 miliarde EUR; menționează și rezervele Fondului european de dezvoltare (FED), în valoare de 30,5 miliarde EUR; susține includerea în buget a FED, fapt ce ar aduce avantaje precum o mai mare transparență, vizibilitate, eficiență și eficacitate; salută ocazia oferită de reexaminarea și revizuirea interimară de după alegeri a cadrului financiar multianual pentru a se ține seama de nevoile structurale crescânde în materie de ajutor umanitar și de nevoile de dezvoltare ale țărilor celor mai sărace și mai fragile;

14.    ia act de faptul că bugetul pe 2015 alocă suma de 2,4 miliarde EUR în credite de angajament (2,1 miliarde EUR în credite de plată) pentru cooperarea pentru dezvoltare și suma de 928,8 milioane EUR în credite de angajament (918,8 milioane EUR în credite de plată) pentru ajutorul umanitar; sprijină măsurile luate în vederea reducerii numărului de restanțe la plată, în special în vederea menținerii viabilității financiare a celor mai vulnerabili parteneri, și subliniază importanța principiului parității între angajamente și plăți în ceea ce privește ajutorul umanitar, având în vedere faptul că crizele au loc mai frecvent, iar fondurile trebuie să fie alocate cu rapiditate;

15.    reamintește că cooperarea pentru dezvoltare este o responsabilitate comună a UE și a statelor sale membre și că ea trebuie să fie în concordanță cu conceptele de complementaritate și coordonare; subliniază necesitatea de a implica societatea civilă și autoritățile locale în procesul de coordonare;

16.    invită UE și statele sale membre să promoveze o agendă a eficacității ajutoarelor, bazată pe angajamentele asumate în cadrul Parteneriatului de la Busan privind eficacitatea cooperării pentru dezvoltare, reducerea fragmentării ajutoarelor printr-un mecanism de finanțare comun și o mai bună coordonare între diferitele mecanisme de acordare a ajutorului și părțile interesate; subliniază că orice finanțare pentru dezvoltare ar trebui să fie favorabilă celor săraci, sensibilă la problemele de gen, compatibilă cu mediul și rezistentă la schimbările climatice;

17.    reamintește că, potrivit TFUE, reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei constituie principalele obiective ale UE în domeniul dezvoltării, în vreme ce apărarea drepturilor omului, egalitatea de gen, coeziunea socială și combaterea inegalităților ar trebui să rămână în centrul activităților de dezvoltare;

18.    subliniază importanța stabilirii unor priorități clare în ceea ce privește cheltuielile, cu un accent special pe măsuri din domenii precum sănătatea, educația, energia, aprovizionarea cu apă, și infrastructura; subliniază necesitatea depunerii de eforturi și a îmbunătățirii în continuare în domeniul eficacității ajutorului, printr-un grad mai ridicat de coordonare între diferitele mecanisme de ajutor și donatori;

19.    subliniază că AOD ar trebui să acorde prioritate serviciilor sociale de bază pentru toți și „bunurilor publice” care sunt furnizate mai puțin eficient de sectorul privat, cum ar fi învățământul primar, sistemele de securitate socială, îngrijirea sănătății și infrastructura de salubrizare, aprovizionare cu apă și cu energie, astfel încât țările în curs de dezvoltare să-și atingă potențialul deplin; subliniază faptul că accesibilitatea ar trebui să fie un criteriu esențial în finanțarea publică internațională pentru a promova servicii și infrastructuri universale și accesibile tuturor;

20.    subliniază necesitatea ca populațiile cel mai vulnerabile să aibă acces la posibilități de dezvoltare; reamintește, în acest sens, faptul că direcționarea asistenței numai prin intermediul guvernelor riscă să aibă ca rezultat o finanțare insuficientă pentru comunitățile marginalizate sau vulnerabile;

21.    subliniază importanța băncilor de dezvoltare care mobilizează fonduri suplimentare pentru reducerea decalajului în materie de finanțare a infrastructurilor și de acces la credit în țările în curs de dezvoltare cu mecanisme de monitorizare și evaluare a impactului;

22.    subliniază necesitatea absolută ca UE să urmărească atingerea celui mai înalt nivel de coordonare pentru a asigura coerența cu alte domenii de politici (mediu, migrație, comerț internațional, drepturile omului, agricultură etc.) și pentru a evita suprapunerea eforturilor și lipsa de coerență a activităților; reamintește că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (articolul 208 din TFUE), coerența politicii de dezvoltare reprezintă o obligație înscrisă în tratate;

Mobilizarea resurselor interne și cooperarea internațională în materie fiscală

23.    subliniază că mobilizarea resurselor interne este mai previzibilă și mai sustenabilă decât ajutorul extern și trebuie să reprezinte o sursă-cheie de finanțare; încurajează eforturile depuse de țările în curs de dezvoltare vizând intensificarea acestei mobilizări; subliniază importanța îmbunătățirii colectării impozitelor naționale în țările în curs de dezvoltare și a necesității unor sisteme fiscale solide, bine echilibrate, echitabile și eficiente, în favoarea celor săraci, sensibile la grupurile cele mai vulnerabile și care respectă angajamentele internaționale în materie de dezvoltare sustenabilă; solicită eliminarea subvențiilor dăunătoare în domeniile energiei (în special al combustibililor fosili), pescuitului și agriculturii;

24.    încurajează Comisia să consolideze asistența acordată pentru dezvoltarea capacităților în domeniile administrării fiscale, guvernării financiare, gestiunii finanțelor publice, combaterii corupției, recuperării bunurilor furate și combaterii fraudei fiscale și a evaluării eronate a valorii transferurilor; consideră că Uniunea are de jucat un rol-cheie în aceste domenii; reamintește importanța distribuirii veniturilor fiscale provenite din resursele naturale, îndeosebi prin crearea de fonduri suverane de investiții; subliniază necesitatea de a se accelera și a se amplifica eforturile în curs în vederea îmbunătățirii raportării bugetare și solicită o mai mare armonizare a practicilor de raportare bugetară la nivelul țărilor;

25.    invită UE și statele sale membre să combată în mod activ paradisurile fiscale, evaziunea fiscală și fluxurile financiare ilicite care eclipsează asistența pentru dezvoltare și contribuie la datoriile țărilor în curs de dezvoltare, să coopereze cu țările în curs de dezvoltare la combaterea practicilor agresive de evaziune fiscală ale anumitor întreprinderi transnaționale și să caute modalități de a ajuta țările în curs de dezvoltare să reziste presiunilor de a se angaja în concurență fiscală, întrucât aceasta subminează mobilizarea resurselor interne pentru dezvoltare;

26.    sprijină înființarea unui organism interguvernamental pentru cooperarea în materie de fiscalitate sub egida ONU; încurajează schimbul automat de informații în domeniul fiscal; solicită înființarea unor registre publice pentru beneficiarii reali și pentru raportarea obligatorie pentru fiecare țară în parte pentru întreprinderile transnaționale din toate sectoarele, precum și garantarea unei distribuții echitabile a drepturilor de impozitare, negociind, în același timp, tratatele fiscale și de investiții cu țările în curs de dezvoltare;

27.    consideră că normele internaționale privind impozitul pe profitul întreprinderilor ar trebui să includă principiul conform căruia impozitele trebuie să se plătească în locul în care valoarea este creată sau exploatată;

28.    subliniază importanța decisivă a bunei guvernări, a protecției drepturilor omului, a preeminenței legii, a cadrului instituțional și a instrumentelor de reglementare; sprijină în mod deosebit investițiile în consolidarea capacităților, în servicii sociale de bază precum educația, sănătatea, (garantând asigurarea medicală universală), inclusiv sănătatea sexuală și a reproducerii și drepturile aferente, nutriția, serviciile publice, protecția socială și combaterea sărăciei și a inegalităților, inclusiv în rândul copiilor și între sexe; recunoaște nevoia unor infrastructuri accesibile și a unor investiții publice selective, precum și a utilizării sustenabile a resurselor naturale, inclusiv de către industriile extractive;

29.    subliniază faptul că finanțarea pentru dezvoltare trebuie să consolideze resursele disponibile pentru a promova egalitatea dintre femei și bărbați, drepturile femeilor și capacitarea acestora; evidențiază rolul specific al femeilor în societate și subliniază faptul că acesta ar trebui să includă integrarea dimensiunii de gen în buget, investiții bine direcționate în sectoare-cheie, cum ar fi sănătatea și educația, și măsuri care să garanteze că toată finanțarea pentru dezvoltare ia pe deplin în considerare situația femeilor și a fetelor;

30.    solicită intensificarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare în științe, tehnologie și inovație în țările în curs de dezvoltare, recunoscând totodată că această finanțare ar trebui să fie atât națională, cât și internațională; îndeamnă la promovarea cercetării și a dezvoltării care pot realiza progrese în abordarea provocărilor complexe și în direcția bunei gestionări a bunurilor publice globale, cum ar fi tehnologia și inovarea pentru sănătate; ia act, în acest context, de rolul important al microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM); solicită revizuirea regimurilor drepturilor de proprietate intelectuală care au fost introduse în țările în curs de dezvoltare prin intermediul acordurilor de liber schimb, pentru a identifica toate efectele negative cu privire la sănătatea publică, mediu și transferul de tehnologie;

Sectorul privat și societatea civilă

31.    subliniază că este foarte important să se stabilească condiții propice inițiativei private și spiritului de întreprinzător în țările în curs de dezvoltare, în special pentru MIMM-uri, deoarece acestea joacă un rol fundamental ca motor pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică favorabilă includerii; solicită îndeosebi întărirea sistemelor micro-financiare de împrumuturi și garanții; insistă asupra necesității dezvoltării în continuare a băncilor locale și regionale și a cooperativelor de credit pentru a reduce semnificativ ratele excesive ale dobânzilor pentru creditele de pe piață, în vederea îmbunătățirii dezvoltării comunității la nivel local(17); solicită alinierea sectorului privat la ODD prin intermediul unor parteneriate adecvate, instrumente financiare, stimulente, un cadru de răspundere și o responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) eficace; reamintește necesitatea de a se respecta standardele convenite la nivel internațional, cum ar fi standardele Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;

32.    subliniază necesitatea de a se promova acordarea de instrumente pentru informare, formare și de platforme de consiliere întreprinderilor, care sunt esențiale pentru dezvoltarea acestora;

33.    subliniază că, pentru a se da un nou avânt economiei, este esențial să se ofere acces tinerilor și femeilor la creditele acordate pentru sprijinirea întreprinderilor nou-înființate;

34.    subliniază rolul de coeziune socială pe care îl joacă antreprenoriatul colectiv al asociațiilor de producători în ceea ce privește împiedicarea conflictelor cu caracter etnic și religios;

35.    insistă că sprijinul acordat de UE și cooperarea cu sectorul privat pot și trebuie să contribuie la reducerea sărăciei și a inegalităților și la respectarea și promovarea drepturilor omului, a standardelor de mediu, a angajamentelor climatice și a dialogului social; solicită constituirea unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru întreprinderi, inclusiv pentru corporațiile transnaționale, care să cuprindă un mecanism de soluționare a reclamațiilor;

36.    solicită UE ca, împreună cu țările în curs de dezvoltare, să instituie un cadru de reglementare în concordanță cu Cadrul cuprinzător de politici de investiții pentru dezvoltarea durabilă al UNCTAD, care să stimuleze investițiile mai responsabile, mai transparente și mai controlabile și care contribuie la dezvoltarea unui sector privat atent la aspectele sociale în țările în curs de dezvoltare;

37.    invită Comisia să sprijine accesul crescut la finanțare pentru MIMM și pentru cooperative în țările în curs de dezvoltare; subliniază importanța sistemelor de micro-împrumuturi, în special pentru femei; încurajează dezvoltarea în continuare a băncilor locale și regionale și a cooperativelor de credit; solicită Comisiei să încurajeze țările în curs de dezvoltare să elaboreze politici și cadre juridice care să permită dezvoltarea serviciilor bancare; subliniază necesitatea, la diferite niveluri, inclusiv în rândul persoanelor sărace, femeilor și altor grupuri vulnerabile, a informării și formării cu privire la aspectele financiare, a utilizării produselor bancare și de asigurare, precum și a noilor tehnologii pertinente;

38.    reamintește faptul că ajutoarele de stat nu sunt suficiente pentru a acoperi toate nevoile de investiții din țările în curs de dezvoltare; prin urmare, insistă asupra rolului de pârghie pe care îl joacă finanțarea mixtă și parteneriatele public-privat (PPP) ca mijloc de consolidare a impactului asistenței pentru dezvoltare, de atragere a finanțării private și de sprijinire a întreprinderilor locale; cu toate acestea, subliniază faptul că finanțarea mixtă nu trebuie să înlocuiască responsabilitatea statului față de realizarea nevoilor sociale și că aceasta ar trebui să fie aliniată obiectivelor naționale de dezvoltare și principiilor eficacității în materie de dezvoltare; încurajează PPP, îndeosebi în domeniul cercetării legate de inițiativa privind medicamentele inovatoare, precum programul Ebola+;

39.    solicită adoptarea unor standarde și criterii internaționale și a unei analize privind riscul datoriei pentru proiectele cu finanțare mixtă și PPP care atrag finanțare privată și sprijină întreprinderile locale, cu respectarea standardele internaționale, ale OIM și ale OMS privind drepturile omului; îndeamnă Comisia Europeană, în contextul în care și-a manifestat dorința de a extinde în mod considerabil utilizarea finanțării mixte în viitor, să pună în aplicare recomandările formulate în raportul special al Curții de Conturi Europene privind eficacitatea finanțării mixte și să evalueze mecanismul de combinare a împrumuturilor și granturilor, îndeosebi în ceea ce privește dezvoltarea și adiționalitatea, transparența și responsabilitatea financiară; invită BEI și alte instituții de finanțare a dezvoltării să acorde prioritate investițiilor în întreprinderile și fondurile care divulgă public proprietatea efectivă și prezintă rapoarte de la țară la țară;

40.    sprijină accesul sporit pe piață al țărilor în curs de dezvoltare, în special al țărilor cel mai puțin dezvoltate, deoarece acesta poate consolida sectorul privat și poate crea stimulente pentru reformă; îndeamnă Comisia să se asigure că acordurile comerciale și de investiții, în special cele încheiate cu țările în curs de dezvoltare, cu țările cel mai puțin dezvoltate și cu statele fragile, sunt aliniate la ODD și promovează drepturile omului și integrarea regională; subliniază că astfel de acorduri ar trebui să facă obiectul unor evaluări ale impactului asupra ODD; sprijină sugestia Comisiei privind actualizarea strategiei sale referitoare la ajutorul pentru comerț, ținând seama de rezultatele negocierilor post-2015 și acordarea unui tratament special și diferențiat pentru țările în curs de dezvoltare, țările cel mai puțin dezvoltate și statele fragile în acordurile comerciale, respectând, în același timp, spațiul lor de politici pentru a lua decizii suverane în conformitate cu contextul lor național și nevoilor populațiilor lor;

41.    solicită amplificarea utilizării și transparenței sistemelor naționale de achiziții publice din țările în curs de dezvoltare în activitățile gestionate de sectorul public, în vederea consolidării autorităților de concurență din țările în curs de dezvoltare;

42.    subliniază contribuția pozitivă a migranților la dezvoltarea țărilor lor de origine și solicită o cooperare mai eficace și mai inovatoare în ceea ce privește politica de migrație între țările de origine și de destinație; atrage atenția asupra fluxurilor financiare semnificative și în creștere reprezentate de fondurile trimise acasă de diaspora și sprijină crearea unor fonduri ale diaspora; solicită eforturi suplimentare în vederea reducerii costurilor de transfer pentru îmbunătățirea impactului asupra dezvoltării locale în țările de origine;

43.    solicită o mai mare participare a autorităților locale și a societății civile, inclusiv a ONG-urilor comunitare, la discuțiile referitoare la prioritățile în materie de dezvoltare, îndeosebi la conferința de la Addis Abeba, precum și o implementare a agendei post-2015 care să fie mai responsabilă și să favorizeze mai mult includerea; subliniază rolul ONG-urilor în punerea în aplicare a operațiunilor la fața locului și în dezvoltarea mecanismelor de răspundere, monitorizare și reexaminare; recunoaște că rolul autorităților locale în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD necesită alocarea mijloacelor necesare; solicită o consultare mai amplă a tinerilor în ceea ce privește discuțiile referitoare la agenda post-2015, în special prin intermediul tehnologiilor de comunicare inovatoare; subliniază rolul delegațiilor UE ca facilitatori ai acestor dialoguri;

Guvernarea mondială

44.    reamintește rolul central al ONU, alături de alte instituții și forumuri existente cum ar fi OCDE, în guvernanța economică și dezvoltarea mondială; solicită o reprezentare egală și echilibrată a tuturor țărilor în ce privește numărul de femei și bărbați în cadrul instituțiilor multilaterale și al altor organisme normative, inclusiv în cadrul instituțiilor financiare internaționale; reamintește că toate instituțiile financiare internaționale ar trebui să respecte standardele de bază în materie de transparență, astfel cum sunt prevăzute în Carta privind transparența pentru instituțiile financiare internaționale, și să adopte politici de divulgare publică a informațiilor;

45.    insistă că trebuie facilitată găsirea unor soluții pentru o îndatorare sustenabilă, inclusiv standarde pentru operațiuni responsabile de credit și de împrumut, prin intermediul unui cadru juridic multilateral pentru procesele de restructurare a datoriei suverane, în vederea ușurării sarcinii datoriei și evitării datoriei nesustenabile; solicită UE să se implice în mod constructiv în negocierile sub egida ONU referitoare la acest cadru; îndeamnă UE să promoveze punerea în aplicare a principiilor UNCTAD privind tranzacționările responsabile ale datoriei suverane, atât pentru creditori, cât și pentru debitori;

46.    salută eforturile internaționale depuse pentru a scuti țările afectate de Ebola de obligațiile internaționale privind datoriile, pentru a le ajuta să facă față crizei economice cauzate de epidemie;

47.    solicită o reexaminare a programelor și instrumentelor de asistență financiară pentru dezvoltare ale organizațiilor internaționale, în scopul alinierii acestora la noile ODD; îndeamnă, în special, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială să stabilească cele mai înalte standarde în materie de finanțare responsabilă și să își ajusteze mai bine resursele la nevoile țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv prin instrumente de creditare pentru țările sărace eficace pentru ambele părți; solicită, în special, creșterea sumelor puse la dispoziția Băncii Europene de Investiții, dincolo de mandatul său actual, pentru a îmbunătăți în continuare finanțarea acordată de aceasta țărilor cu venituri reduse;

Monitorizare, responsabilitate și reexaminare

48.    solicită încheierea unui acord în cadrul conferinței de la Addis Abeba privind un cadru de monitorizare și de responsabilitate solid, transparent și accesibil pentru urmărirea și supravegherea eficace a investițiilor și a progreselor înregistrate în ceea ce privește angajamentele și obiectivele specifice; solicită o inițiativă internațională pentru îmbunătățirea calității statisticii, a datelor și a informațiilor, inclusiv a datelor defalcate în funcție de venit, gen, vârstă, rasă, etnie și statut administrativ, handicap, situare geografică și alte caracteristici relevante în contextele naționale; solicită părților să asigure aplicarea transparentă și eficientă a ajutoarelor și a finanțării, în special prin semnarea și punerea efectivă în aplicare a dispozițiilor Convenției ONU împotriva corupției și prin asumarea unui angajament de a publica în mod sistematic date exacte, actualizate și comparabile privind veniturile și cheltuielile, precum și a documentelor bugetare; îndeosebi, solicită Comisiei să monitorizeze și să controleze în continuare programele și proiectele sale de finanțare a ajutoarelor și să adopte măsuri corespunzătoare în cazul în care vor exista dovezi de corupție și de gestionare defectuoasă; îndeamnă, de asemenea, Comisia să își actualizeze asistența acordată pentru consolidarea agențiilor judiciare și a celor de combatere a corupției din țările în curs de dezvoltare;

49.    solicită o inițiativă internațională pentru îmbunătățirea calității statisticii, a datelor și a informațiilor pentru a se monitoriza cheltuielile, investițiile și progresele înregistrate privind angajamentele și obiectivele specifice; salută eforturile globale depuse pentru a se asigura că datele utilizate în punerea în aplicare a ODD sunt suficient de defalcate cu privire la venituri, sex, vârstă și alți indicatori, astfel încât să se poată asigura o monitorizare eficace a impactului politicilor;

50.    reiterează că este necesar un nou set de indicatori, în plus față de PIB, pentru a face față noilor provocări sociale și de mediu, și că aceștia ar trebui să includă îndeosebi indicele dezvoltării umane, coeficientul Gini, o măsură privind egalitatea de gen, amprenta de carbon și amprenta ecologică;

51.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, precum și co-facilitatorilor procesului de pregătire pentru cea de a treia conferință internațională privind finanțarea dezvoltării.

(1)

http://unctad.org/en/publicationslibrary/wir2014_en.pdf

(2)

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:afc5ef38-ad24-11e4-b5b2-01aa75ed71a1.0018.02/DOC_1&format=PDF

(3)

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:441ba0c0-eb02-11e3-8cd4-01aa75ed71a1.0023.03/DOC_1&format=PDF

(4)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52013DC0531&qid=1426237668849&from=EN

(5)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52013DC0092&qid=1426237751551&from=EN

(6)

http://eu-un.europa.eu/articles/en/article_15873_en.htm

(7)

http://eu-un.europa.eu/articles/en/article_14363_en.htm

(8)

http://eu-un.europa.eu/articles/en/article_13692_en.htm

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0059.

(10)

JO C 8, 14.1.2010, p. 1.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0063.

(12)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0163.

(13)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0394.

(14)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0205.

(15)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0119.

(16)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014D0472

(17)

Raport privind sprijinirea IMM-urilor din țările în curs de dezvoltare prin intermediari financiari, Dalberg, noiembrie 2011, www.eib.org


AVIZ al Comisiei pentru bugete (16.4.2015)

destinat Comisiei pentru dezvoltare

referitor la finanțarea pentru dezvoltare

(2015/2044(INI))

Raportor pentru aviz: Charles Goerens

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că UE este principalul donator pe plan mondial în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare, contribuind cu aproape 60 % din ajutorul oficial pentru dezvoltare din lume; cu toate acestea, solicită Comisiei să ofere informații clare și transparente privind ponderea din bugetul total alocată ajutorului pentru dezvoltare oferit de UE, pentru a evalua acțiunile realizate în urma Consensului de la Monterrey de către toți donatorii europeni; de asemenea, își exprimă regretul că nivelul contribuțiilor financiare ale UE în favoarea țărilor în curs de dezvoltare nu este suficient de vizibil și invită Comisia să creeze instrumente adecvate și specifice de comunicare și informare care să îmbunătățească vizibilitatea ajutorului european pentru dezvoltare;

2.  invită UE să țină cont de condițiile financiare pe termen lung, favorizând și aplicând o abordare cu un caracter strategic mai pronunțat, ambițioasă și universală în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD);

3.  solicită depunerea unui efort comun internațional al țărilor dezvoltate și al celor emergente în vederea găsirii de noi surse de finanțare a combaterii schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare – însă nu în dauna bugetului pentru dezvoltare – în acordul privind acțiunile împotriva schimbărilor climatice ce urmează a fi încheiat cu ocazia Conferinței de la Paris din decembrie 2015;

4.  reamintește contribuția de la bugetul UE pentru finanțarea dezvoltării, de 19,7 miliarde EUR pentru cooperare pentru dezvoltare și de 6,8 miliarde EUR pentru ajutor umanitar între 2014 și 2020, pe lângă rezerva pentru ajutor de urgență în valoare de 2,2 miliarde EUR; face referire și la rezervele Fondului european de dezvoltare (FED), în valoare de 30,5 miliarde EUR; susține includerea în buget a FED, fapt ce ar aduce avantaje precum o mai mare transparență, vizibilitate, eficiență și eficacitate; salută ocazia oferită de reexaminarea și revizuirea interimară de după alegeri a cadrului financiar multianual pentru a se ține seama de nevoile structurale crescânde în materie de ajutor umanitar și de nevoile de dezvoltare ale țărilor celor mai sărace și mai fragile;

5.  constată că bugetul 2015 dedică 2,4 miliarde EUR în credite de angajament (2,1 miliarde EUR în credite de plată) pentru cooperarea pentru dezvoltare și 928,8 milioane EUR în credite de angajament (918,8 milioane EUR în credite de plată) pentru ajutor umanitar; sprijină eforturile întreprinse pentru diminuarea restanțelor la plată, mai ales în vederea menținerii viabilității financiare a partenerilor celor mai vulnerabili, și subliniază importanța principiului parității între angajamente și plăți în ceea ce privește ajutorul umanitar, întrucât crizele au tendința să intervină mai frecvent, fiind necesare fonduri care să poată fi alocate cu rapiditate;

6.  subliniază importanța stabilirii unor priorități clare în ceea ce privește cheltuielile, cu un accent special pe măsurile din domeniul sănătății, educației, energiei și aprovizionării cu apă, precum și al infrastructurii; subliniază necesitatea depunerii de eforturi suplimentare și a îmbunătățirii în continuare în domeniul eficacității ajutorului, printr-un grad mai ridicat de coordonare între diferitele mecanisme de ajutor și donatori;

7.  salută poziția fermă a UE privind concentrarea eforturilor pe cantitatea și pe calitatea ajutorului pentru dezvoltare; invită Comisia să își folosească experiența și autoritatea pentru a convinge alți donatori publici și privați din lume să își respecte promisiunile financiare;

8.  subliniază necesitatea absolută ca UE să urmărească atingerea celui mai înalt nivel de coordonare pentru a asigura coerența cu alte domenii de politică (mediu, migrație, comerțul internațional, drepturile omului, agricultură etc.) și pentru a evita suprapunerea eforturilor și lipsa de coerență a activităților; reamintește că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, coerența politicii de dezvoltare reprezintă o obligație înscrisă în tratate (articolul 208 din TFUE);

9.  subliniază că asistența oficială pentru dezvoltare rămâne un instrument esențial pentru finanțarea dezvoltării și îndeamnă UE și statele sale membre să își reasume angajamentul de atingere a obiectivului de 0,7 % din VNB (venitul național brut); subliniază, totodată, potențialul investițiilor private – dacă sunt reglementate în mod adecvat, având în vedere contribuția lor la dezvoltare – și importanța instrumentelor financiare inovatoare pentru mobilizarea unor resurse suplimentare; reamintește faptul că simplul ajutor public este departe de a fi suficient pentru a acoperi toate nevoile de investiții din țările în curs de dezvoltare; insistă, așadar, asupra rolului de multiplicator al finanțării mixte și al parteneriatelor publice-private (PPP) ca mijloc de intensificare a impactului asistenței pentru dezvoltare, în vederea atragerii de fonduri private și a sprijinirii afacerilor locale; subliniază însă că finanțarea mixtă nu trebuie să înlocuiască responsabilitatea statului în ceea ce privește satisfacerea nevoilor sociale și ar trebui ghidată de principiile eficacității dezvoltării; încurajează introducerea de parteneriate public-privat, mai ales în domeniile cercetării legate de inițiativa privind medicamentele inovatoare, cum ar fi programul Ebola+;

10. subliniază importanța mobilizării resurselor naționale printr-o colectare mai bună a taxelor în țările în curs de dezvoltare; subliniază faptul că resursele fiscale reprezintă o sursă mai predictibilă și mai sustenabilă de finanțare decât asistența externă; consideră că Uniunea are de jucat un rol-cheie în acest sens în ceea ce privește sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în vederea stabilirii capacităților administrative corespunzătoare, combaterea evaziunii fiscale, evaluarea eronată a valorii transferurilor și contribuția la recuperarea bunurilor furate;

11. îndeamnă Comisia Europeană, având în vedere dorința acesteia de a extinde considerabil în viitor utilizarea finanțării mixte, să țină seama de recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special privind finanțarea mixtă și să evalueze mecanismele de combinare a împrumuturilor și granturilor, în special în ceea ce privește dezvoltarea și valoarea adăugată financiară, transparența și asumarea responsabilității;

12. subliniază faptul că finanțarea mixtă riscă să ducă la o bulă a datoriilor, în special în țările subsahariene și țările din Caraibe cu venituri limitate care să le susțină datoriile; prin urmare, solicită donatorilor să acorde ajutor țărilor cel mai puțin dezvoltate sub formă de granturi;

13. subliniază că este extrem de important să fie sprijinite microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii și solicită, în special, sisteme care să consolideze în continuare garanțiile și împrumuturile pentru microfinanțare; insistă asupra necesității dezvoltării în continuare a băncilor și cooperativelor de credit locale și regionale, în vederea reducerii semnificative a ratelor dobânzilor excesive pentru împrumuturile pe piață, vizând totodată o mai bună sprijinire a dezvoltării comunității la nivel local(1);

14. reamintește faptul că cooperarea pentru dezvoltare este o responsabilitate partajată a UE și a statelor sale membre și că aceasta trebuie să respecte conceptele de complementaritate și coordonare; subliniază necesitatea implicării societății civile și a autorităților locale în cadrul procesului de coordonare;

15. reamintește că, potrivit TFUE, reducerea și eventuala eliminare a sărăciei sunt principalele obiective ale UE din domeniul dezvoltării, în vreme ce apărarea drepturilor omului, egalitatea de gen, coeziunea socială și combaterea inegalităților ar trebui să rămână în centrul activităților de dezvoltare;

16. atrage atenția asupra unei modificări a naturii sărăciei de la nivel mondial, dat fiind faptul că majoritatea populațiilor sărace ale lumii se află acum în țări cu venituri medii, ceea ce înseamnă că o nouă paradigmă de dezvoltare trebuie să reflecte această nouă realitate; subliniază nevoia de a asigura că cele mai vulnerabile populații au acces la oportunități de dezvoltare; reamintește, în acest sens, că direcționarea asistenței exclusiv prin intermediul guvernelor riscă să ducă la furnizarea unei finanțări insuficiente pentru comunitățile marginalizate sau vulnerabile;

17. subliniază importanța băncilor de dezvoltare care mobilizează fonduri suplimentare pentru reducerea diferenței la nivelul finanțării infrastructurilor și al accesului la credit în țările în curs de dezvoltare, cu mecanisme de monitorizare și evaluare a impactului;

18. solicită o creștere a sumelor aferente facilităților concesionale disponibile pentru Banca Europeană de Investiții, dincolo de mandatele actuale, în vederea majorării în continuare a finanțării pentru țările cu venituri reduse;

19. solicită o inițiativă internațională de îmbunătățire a calității datelor statistice, a datelor și informațiilor în vederea urmăririi cheltuielilor, investițiilor și progreselor în ceea ce privește angajamente și obiective specifice; salută eforturile globale depuse pentru a asigura că punerea în aplicare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă utilizează date suficient de dezagregate pentru venituri, gen, vârstă și alți indicatori, astfel încât impactul politicilor ghidate de ODD-uri să poată fi monitorizat cu eficiență.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Sophie Montel, Siegfried Mureșan, Younous Omarjee, Pina Picierno, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Marco Valli, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrey Novakov, Ivan Štefanec, Nils Torvalds, Tomáš Zdechovský

(1)

Raport privind sprijinirea IMM-urilor din țările în curs de dezvoltare prin intermediari financiari, Dalberg, noiembrie 2011, www.eib.org.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

1

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Hans Jansen, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Lola Sánchez Caldentey, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Louis-Joseph Manscour, Judith Sargentini, Eleni Theocharous, Joachim Zeller

Notă juridică