Procedură : 2014/2245(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0173/2015

Texte depuse :

A8-0173/2015

Dezbateri :

PV 08/09/2015 - 11
CRE 08/09/2015 - 11

Voturi :

PV 09/09/2015 - 8.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0308

RAPORT     
PDF 312kWORD 401k
27.5.2015
PE 546.892v02-00 A8-0173/2015

referitor la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”

(2014/2245(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportor: Tamás Deutsch

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”

(2014/2245(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere cel de al șaselea raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială din 23 iulie 2014, intitulat „Investiții pentru locuri de muncă și creștere: promovarea dezvoltării și a bunei guvernanțe în regiunile și orașele UE” (în continuare, „al șaselea raport privind coeziunea”),

–       având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 4, articolul 162, articolele 174-178 și articolul 349,

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–       având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006(3),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(7),

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(8),

–       având în vedere „Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020: Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse”, adoptată la reuniunea informală a miniștrilor responsabili de amenajarea teritoriului și dezvoltarea teritorială, desfășurată la 19 mai 2011, la Gödöllő, Ungaria,

–       având în vedere al optulea raport privind progresele înregistrate în privința coeziunii economice, sociale și teritoriale întitulat „Dimensiunea urbană și regională a crizei” din 26 iunie 2013,

–       având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la tema „specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă(9),

–       având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la gradul de pregătire a statelor membre ale UE pentru începerea la timp și în mod eficace a noii perioade de programare pentru politica de coeziune(10),

–       având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la cel de al 7-lea și cel de al 8-lea raport intermediar al Comisiei privind politica de coeziune a UE și raportul strategic 2013 privind implementarea programului 2007-2013(11),

–       având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene(12),

–       având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la demararea cu întârziere a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(13),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2011 întitulată „Un cadru pentru noua generație de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriu și platformele de datorie ale UE (COM(2011)0662),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 întitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–       având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene întitulat „Instrumentele financiare cofinanțate din Fondul european de dezvoltare regională în vederea sprijinirii IMM-urilor” (Raportul special nr. 2/2012),

–       având în vedere concluziile Consiliului referitoare la cel de al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, adoptat de Consiliul Afaceri Generale (Coeziune) la 19 noiembrie 2014,

–       având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 3 decembrie 2014 referitor la al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială(14),

–       având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015 privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”(15),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 martie 2015 referitoare la tabloul de bord 2015 privind justiția în UE (COM(2015)0116),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 ianuarie 2015 intitulată „Proiectul de buget rectificativ nr. 2 la bugetul general 2015” (COM(2015)0016),

–       având în vedere Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE - combaterea fraudei,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0173/2015),

A.     întrucât rolul determinant al politicii de coeziune a UE în ceea ce privește reducerea disparităților regionale, promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale între regiunile statelor membre și sprijinirea creării de locuri de muncă este incontestabil; întrucât politica de coeziune reprezintă principalul instrument de investiții în economia reală la nivelul întregii Uniuni și un instrument consacrat de creștere și de creare de locuri de muncă în UE, dispunând până în 2020 de un buget care depășește 350 de miliarde EUR; întrucât, în timpul crizei economice, politica de coeziune ar trebui să fie instrumentul fundamental pentru menținerea nivelului de investiții în diferitele state membre; întrucât, în unele state membre, această politică reprezintă sursa principală de investiții publice; întrucât natura concretă și vizibilă a politicii de coeziune a fost confirmată de multe metode de evaluare diferite;

B.     întrucât, conform celor mai recente cifre din 2013, șomajul pe termen lung în Uniune se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, fiind de 5,1 % din forța de muncă; întrucât șomajul pe termen lung are consecințe majore pentru indivizi pe parcursul întregii vieți și se poate transforma în șomaj structural, mai ales în regiunile periferice;

C.     întrucât recent s-a înregistrat o reducere cu 15 % în termeni reali a investițiilor publice din Uniune și întrucât multe regiuni, în special cele care se confruntă cu dificultăți demografice, nu au putut să contribuie în mod adecvat la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a obiectivului principal privind atingerea unei rate a ocupării forței de muncă de 75 % până în 2020, a obiectivului de eliminare a sărăciei pentru 20 de milioane de oameni și a obiectivului de limitare a abandonului școlar timpuriu;

D.     întrucât este justificabil că obiectivele politicii de coeziune au evoluat în timp, ca reacție la noile provocări cu care se confruntă Uniunea, iar politica însăși a căpătat o legătură mai strânsă cu agenda politică globală a UE; întrucât, cu toate acestea, rolul original al politicii de coeziune, și anume îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale în toate regiunile UE, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și mai defavorizate, ar trebui consolidat; întrucât politica de coeziune nu ar trebui privită ca un simplu instrument pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 și ale altor strategii ale UE în materie de dezvoltare, ci și ca o politică de investiții în teritoriu;

E.     întrucât, potrivit celui de-al șaselea raport privind coeziunea, criza economică a avut un efect negativ asupra tendinței pe termen lung de reducere a disparităților între regiuni și, în ciuda unor tendințe pozitive, la începutul noii perioade de programare diferențele între regiuni foarte felurite rămân mari;

F.     întrucât, printr-o concentrare tematică, resursele politicii de coeziune sunt orientate spre un număr limitat de obiective strategice ce au potențialul de a consolida creșterea economică, crearea de locuri de muncă, incluziunea socială, protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice;

G.     întrucât în lipsa unei bune guvernanțe nu se pot obține rate mari ale creșterii și convergenței economice regionale; întrucât este necesară o implicare mai bună a tuturor partenerilor de la nivel național, regional și local, respectând principiile guvernanței pe mai multe niveluri, cu participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile;

H.     întrucât acordurile de parteneriat și programele operaționale reprezintă instrumente strategice cu rolul de a orienta investițiile în statele membre și în regiuni, prevăzute la articolele 14, 16 și 29 din Regulamentul privind dispozițiile comune, împreună cu un calendar de propunere și adoptare, conform căruia acordurile de parteneriat ar fi trebuit adoptate până la sfârșitul lunii august 2014, iar programele operaționale până cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie 2015;

I.      întrucât Consiliul informal care s-a reunit la Gödöllő în Ungaria în 2011 a solicitat președințiilor succesive ale Consiliului din 2015 și 2016 să evalueze și să analizeze dacă Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020 ar trebui să fie revizuită, ținând seama de modalitatea în care funcționează în practică, iar apoi să realizeze eventual o asemenea revizuire;

J.      întrucât, potrivit articolului 175 din TFUE, statele membre își conduc politicile economice și le coordonează în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare armonioasă și consolidare a coeziunii lor economice, sociale și teritoriale și întrucât, prin urmare, și Planul de investiții pentru Europa va contribui la atingerea acestor obiective,

Realizări și provocări ale politicii de coeziune în contextul crizei economice și financiare (perioada de programare 2007-2013)

1.      subliniază faptul că politica de coeziune este principalul instrument al Uniunii Europene, care vizează reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale în regiunile europene, stimulând competitivitatea acestora, combătând schimbările climatice și dependența energetică, contribuind, în același timp, la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020; subliniază faptul că, în ciuda dificultăților întâmpinate de unele state membre și regiuni în a le cofinanța, investițiile din cadrul politicii de coeziune au atenuat în mod semnificativ efectele negative ale crizei economice și financiare și au contribuit la asigurarea stabilității în cadrul regiunilor prin asigurarea fluxurilor de finanțare într-o perioadă în care investițiile naționale și regionale publice și private au scăzut brusc; subliniază faptul că fondurile politicii de coeziune au echivalat cu 21 % din investițiile publice în întreaga Uniune și 57 % în țările beneficiare ale fondurilor de coeziune în ansamblu;

2.      subliniază că politica de coeziune și-a demonstrat capacitatea de a reacționa rapid, cu măsuri flexibile, pentru a contracara deficitul în materie de investiții în cazul statelor membre și al regiunilor, de exemplu prin reducerea cofinanțării naționale și furnizarea unor plăți în avans suplimentare, precum și prin redirecționarea a 13% din finanțările totale (45 de miliarde EUR) pentru sprijinirea activității economice și a ocupării forței de muncă cu efecte directe; prin urmare, consideră că este esențial să se efectueze o revizuire substanțială și aprofundată pe termen mediu a obiectivelor și a nivelurilor de finanțare în conformitate cu evoluția situației socio-economice din statele membre sau din anumite regiuni ale acestora;

3.      subliniază că Tratatul privind Uniunea Europeană include obiectivul de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și a solidarității între statele membre (articolul 3 din TUE).

4.      salută reforma recentă a politicii de coeziune, care vizează soluționarea acestor provocări, pe baza unui cadru strategic coerent pentru 2014-2020, cu obiective și stimulente clare pentru toate programele operaționale; solicită tuturor actorilor, în special principalelor autorități implicate, să asigure eficacitatea și eficiența punerii în aplicare a noului cadrul legislativ pentru politica de coeziune prin accentul puternic pus pe obținerea de performanțe și rezultate mai bune; invită toți actorii implicați să creeze mecanisme funcționale de guvernanță pe mai multe niveluri și de coordonare pentru a asigura consecvența între programe, sprijinul pentru strategia 2020 și recomandările specifice fiecărei țări;

5.      subliniază că existența unui mediu fiscal și economic stabil (ca și a unui mediu instituțional, administrativ și de reglementare eficient) este de importanță crucială pentru eficacitatea politicii de coeziune, dar nu trebuie să submineze realizarea obiectivelor și țelurilor sale; reamintește, în această privință, că suspendarea plăților prevăzute la articolul 23 din Regulamentul privind dispozițiile comune ar putea submina capacitatea autorităților naționale, regionale și locale de a planifica în mod eficace și de a utiliza fondurile structurale și de investiții europene (FESI) pe perioada 2014-2020; subliniază că, pentru a atinge atât obiectivele politicii de coeziune, cât și obiectivele Strategiei Europa 2020, politica trebuie aliniată îndeaproape la politicile sectoriale și trebuie realizate sinergii cu alte mecanisme de investiții ale UE; totuși, reamintește că, în conformitate cu articolul 175 din TFUE, toate politicile economice urmăresc atingerea obiectivelor coeziunii economice, sociale și teritoriale;

6.      subliniază faptul că întărirea capacității administrative pentru programare, punere în aplicare și evaluare în statele membre este de importanță crucială pentru a obține performanțe bune și a realiza la timp obiectivele politicii de coeziune;

7.      subliniază că, deși politica de coeziune a atenuat impactul crizei, decalajele dintre regiuni rămân mari, iar obiectivul politicii de coeziune de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale, oferind un sprijin special regiunilor mai puțin dezvoltate, încă nu a fost atins peste tot;

8.      subliniază faptul că, în pofida crizei și a faptului că fondurile locale au fost supuse unor mari presiuni, autoritățile locale și regionale au trebuit să continue să satisfacă cerințele cetățenilor referitoare la servicii publice mai accesibile și de calitate superioară;

9.      subliniază importanța reindustrializării Uniunii Europene pentru a garanta că producția industrială reprezintă o cotă de cel puțin 20% din PIB-ului statelor membre până în 2020; reamintește, prin urmare, cât este de important să se sprijine și să se consolideze proactiv principiile competitivității, sustenabilității și fiabilității în materie de reglementare pentru a promova locurile de muncă și creșterea economică în Europa;

Probleme legate de punerea în aplicare și de plăți

10.    își exprimă deosebita preocupare cu privire la întârzierile structurale semnificative înregistrate la începutul perioadelor de programare ale politicii de coeziune, care au rezultat în urma întârzierii adoptării programelor operaționale, inclusiv pentru procedura de reportare; ia act de faptul că această întârziere poate crește presiunea exercitată asupra plăților, în special în 2017 și 2018, lucru care va crea noi probleme în contextul situației regretabile a plăților restante, care se ridică la circa 25 de miliarde de EUR pentru perioada de programare 2007-2013; ia act de faptul că deși, atunci când e privită într-un context mai larg, situația din domeniul coeziunii este mai bună decât cea din domeniul dezvoltării rurale și al pescuitului, rămân preocupări legate de faptul că, în cazul mai multor state membre, un număr important de programe încă nu au fost adoptate; subliniază faptul că aceste întârzieri pot submina credibilitatea, eficacitatea și caracterul sustenabil al politicii de coeziune și al bugetului UE, amenințând capacitatea autorităților naționale, regionale și locale de a finaliza punerea în aplicare a perioadei de programare 2017-2013, precum și de a face planuri în mod eficace și de a pune în execuție FESI pe perioada 2014-2020; salută eforturile recente depuse de statele membre și de Comisie în acest sens, dar invită Comisia să-și folosească toate resursele pentru a se asigura că toate celelalte programe operaționale sunt adoptate fără alte întârzieri, dat fiind că revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) care este necesară pentru utilizarea resurselor nealocate în 2014 și proiectul conex de buget rectificativ au fost deja aprobate de Parlament;

11.    reamintește că problema arieratelor constante de plăți apare mai frecvent în cazul politicii de coeziune decât în orice alt domeniu de politică al UE, cu facturi neplătite în valoare de 24,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2014 pentru programele finanțate în perioada 2007-2013 din Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC), ceea ce reprezintă o creștere de 5,6 % în raport cu anul 2013; încurajează Comisia să facă uz de toate mijloacele disponibile pentru a acoperi aceste facturi neplătite; subliniază că această situație are un impact negativ în primul rând asupra beneficiarilor celor mai mici și mai vulnerabili ai politicii de coeziune, precum IMM-urile, ONG-urile și asociațiile, întrucât capacitatea acestora de a prefinanța cheltuielile este limitată;

12.    salută faptul că Consiliul, Comisia și Parlamentul au ajuns la un acord privind reducerea până la sfârșitul anului a facturilor neplătite până la nivelul structural al Cadrului financiar multianual actual, în special în domeniul politicii de coeziune, astfel cum se prevede în declarația comună care însoțește acordul bugetar în 2015, și ia act de documentul Comisiei intitulat „Elemente ale unui plan de plăți care să permită readucerea pe o traiectorie sustenabilă a bugetului UE”, primit la 23 martie 2015; reamintește Comisiei angajamentul asumat cu privire la prezentarea cât mai curând posibil a unui plan de plăți, în orice caz înainte de prezentarea proiectului de buget 2016; în plus, reamintește tuturor instituțiilor de angajamentul asumat cu privire la convenirea unui astfel de plan și punerea în aplicare a acestuia începând cu 2015 și înainte de revizuirea de la jumătatea perioadei a actualului CFM;

13.    subliniază faptul că revizuirea propusă a plafoanelor din cadrul CFM(16) prin care se transferă suma de 11,2 miliarde EUR în angajamente la subtotalul de la rubrica 1b de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM și de reportarea(17) din 2014 în 2015 a 8,5 miliarde EUR în angajamente în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul financiar determină evitarea anulării acestor credite la rubrica 1b, dar nu abordează efectiv problema subiacentă a întârzierilor legate de programare și nici nu schimbă faptul că întârzierile cronice în materie de execuție și întârzierile sistematice ale plăților pot prezenta provocări semnificative pentru beneficiarii finali;

14.    subliniază faptul că plățile restante menționate în cadrul rubricii 1b a bugetului UE reprezintă, de fapt, cel mai important factor direct ce pune în pericol punerea în aplicare a politicii de coeziune, atât în perioada de programare precedentă, cât și, probabil, în cea curentă 2014-2020; reiterează faptul că impactul acestor plăți restante este resimțit intens, uneori chiar extrem, de actorii din domeniul politicii de coeziune de pe teren; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs, prevăzând un calendar specific pentru luarea de măsuri de politică concrete, eșalonate și sprijinite de mijloace bugetare special concepute, pentru a reduce și, în cele din urmă, elimina această întârziere; își exprimă speranța că în cele din urmă Consiliul va înțelege că situația este gravă și nesustenabilă și va fi pregătit să contribuie în mod activ la găsirea unei soluții stabile la această problemă; este convins că primul obiectiv al acestor măsuri ar trebui să fie ca în anul 2015 să se poată simți în mod tangibil reducerea numărului acestor plăți restante;

15.    subliniază că este de importanță crucială să se înceapă punerea în aplicare a programelor operaționale imediat ce acestea sunt adoptate, pentru a maximiza rezultatele investițiilor, a potența crearea de locuri de muncă, a consolida creșterea productivității și a contribui la obiectivele Uniunii în materie de climă și energie, iar Comisia și statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a urgenta adoptarea acestor programe, fără a afecta negativ calitatea lor; solicită Comisiei să analizeze, acordând în continuare mare atenție nevoii de a continua lupta împotriva fraudei, toate modalitățile posibile de eficientizare a procedurilor sale interne pentru a accelera procedurile pe baza celor două scenarii avute în vedere pentru adoptarea programelor operaționale, în vederea evitării întârzierilor suplimentare în demararea punerii în aplicare;

16.    solicită Comisiei, în lumina celor de mai sus: să prezinte Parlamentului măsurile pe care le propune pentru a facilita, cât de curând posibil, punerea în aplicare a programelor operaționale, în special pentru a evita dezangajarea fondurilor în 2017, împreună cu calendarul pe care îl prevede; să explice impactul întârzierii plăților asupra începerii punerii în aplicare a noilor programe operaționale; precum și să propună soluții pentru a limita efectele negative în măsura posibilului; solicită Comisiei, de asemenea, în contextul raportului referitor la rezultatul negocierilor prevăzut la articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune, să analizeze posibilul impact al demarării cu întârziere a politicii de coeziune în perioada 2014-2020 asupra creșterii economice și a locurilor de muncă, precum și să prezinte recomandări pe baza învățămintelor trase;

17.    consideră că CFM 2014-2020 rezultat din modificarea propusă de Comisie a Regulamentului CFM în ceea ce privește reportarea numai pentru exercițiul 2015 a creditelor nealocate în 2014 crește semnificativ riscul de dezangajare a fondurilor în 2018 în privința programelor care nu au fost adoptate în 2014 și, prin urmare, acesta nu încurajează folosirea completă a resurselor UE sau sprijinul efectiv pentru investițiile UE în creșterea economică și crearea de locuri de muncă; invită Comisia să propună din timp, în cadrul elaborării raportului strategic pentru 2017 prevăzut la articolul 53 din Regulamentul privind dispozițiile comune, măsuri legislative adecvate și alte măsuri pentru a evita riscul de dezangajare;

18.    este îngrijorat de absorbția redusă a fondurilor în perioada de programare 2007-2013 în anumite state membre și avertizează că ar trebui abordate motivele subiacente pentru a evita reapariția acelorași probleme în următoarea perioadă; subliniază că existența unei capacități administrative suficiente este esențială pentru punerea în aplicare efectivă și eficientă a politicii de coeziune; subliniază faptul că instabilitatea funcției publice, împreună cu slaba coordonare a politicilor poate submina buna executare a FESI și poate reprezenta o amenințare pentru gestionarea eficientă a politicii la nivel global;

19.    sugerează că, pentru pregătirea următoarei perioade de programare, dispozițiile de reglementare referitoare la programare ar putea fi introduse separat și înaintea propunerilor bugetare, decuplând astfel dezbaterile pe tema conținutului și al fondurilor și acordând timp suficient pentru pregătirea riguroasă a programelor; reamintește că, în ciuda faptului că dispozițiile de reglementare sunt foarte detaliate, acestea nu reprezintă o garanție perfectă pentru statele membre și regiuni și pot fi o sursă de interpretări diferite; ia act că încă există posibilități de simplificare a dispozițiilor de reglementare;

20.    invită Comisia să analizeze atent, având în vedere posibilele repercusiuni asupra creșterii și locurilor de muncă, aplicarea corecțiilor financiare sau a suspendării plăților;

Politica de coeziune în centrul unor investiții inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii 2014-2020

21.    reiterează rolul original al politicii de coeziune de a promova coeziunea economică, socială și teritorială și de a reduce disparitățile de ordin regional, acordând sprijin, în special, regiunilor mai puțin dezvoltate; subliniază că, prin natura sa și prin mandatul său original, stipulat de tratat, politica contribuie în mod inerent la realizarea obiectivelor Uniunii, în special la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și a obiectivului fundamental stabilit în tratat de a consolida coeziunea teritorială;

22.    salută noul Fond european pentru investiții strategice (FEIS) și potențialul său efect de levier; remarcă faptul că principalul obiectiv la FEIS ar trebui să fie garantarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și că, prin urmare, toate regiunile UE ar trebuie să fie beneficiare ale acestuia; subliniază necesitatea de a asigura adiționalitatea resurselor FEIS - și, prin urmare, complementaritatea și sinergiile dintre acesta și FESI, păstrându-le, în același timp, separate din punct de vedere financiar - și, în același context, sfătuiește părțile implicate să profite de experiența câștigată în urma punerii în aplicare a planului european de redresare economică în 2008, în special în ceea ce privește investițiile inteligente;

23.    solicită Comisiei și statelor membre să asigure o mai bună coordonare și coerență între toate politicile UE în materie de investiții și de dezvoltare, în special cu politica de coeziune, precum și între FESI, alte fonduri ale UE și instrumentele de finanțare naționale și regionale, pentru a asigura complementaritatea și o sinergie crescută, a evita suprapunerile și dublarea sprijinului și pentru a garanta valoarea adăugată înaltă a finanțării UE; invită Comisia să informeze cu privire la sinergii în următoarele rapoarte privind coeziunea; sugerează ca în cursul punerii în aplicare a acestui nou plan de investiții al UE să se profite de experiența celor trei inițiative comune JEREMIE, JESSICA și JASMINE, care au permis creșterea sumelor puse la dispoziție din fondurile structurale de la 1,2 miliarde EUR între 2000 și 2006 la 8,4 miliarde EUR între 2007 și 2012; solicită efectuarea unei analize detaliate și ample în consultare cu banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul european de investiții (FEI);

24.    subliniază că legislația din domeniul politicii de coeziune prevede utilizarea extensivă a instrumentelor financiare, în vederea dublării contribuției lor la aproximativ 25-30 de miliarde EUR în 2014-2020, prin extinderea domeniului lor de aplicare tematic și prin conferirea unei flexibilități mai mari statelor membre și regiunilor; evidențiază rolul instrumentelor financiare în mobilizarea unor investiții publice și private suplimentare pentru a remedia deficiențele de pe piață în conformitate cu strategia Europa 2020 și cu prioritățile politicii de coeziune; sprijină, în special, inițiativa de partajare a riscurilor privind IMM-urile și solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru a asigura ușurința utilizării instrumentelor financiare și pentru a le face atrăgătoare pentru statele membre și pentru regiuni, asigurând, astfel, că dublarea contribuțiilor la instrumentele financiare se realizează pe baza meritelor proprii, iar responsabilitatea părților interesate pentru atingerea acestui obiectiv este delimitată cu claritate; subliniază nevoia de a asigura transparența, responsabilitatea și controlul instrumentelor financiare finanțate cu ajutorul fondurilor UE;

25.    atenționează, totuși, că FEIS nu ar trebui să submineze coerența strategică și perspectiva pe termen lung a programării în domeniul politicii de coeziune; subliniază că ar fi contraproductiv să se redirecționeze fondurile structurale și, prin urmare, această redirecționare nu poate fi acceptată, dat fiind că s-ar periclita atât eficacitatea lor, cât și dezvoltarea regiunilor; subliniază că alocările financiare către statele membre convenite în cadrul rubricii 1b din CFM 2014-2020 nu pot fi modificate în favoarea FEIS; subliniază că înlocuirea granturilor cu împrumuturi, capital propriu sau garanții, deși prezintă anumite avantaje, trebuie să se facă cu grijă, ținând seama de disparitățile regionale și de diversitatea practicilor și experiențelor regiunilor în ceea ce privește folosirea instrumentelor financiare; subliniază că regiunile care au cea mai mare nevoie de stimulente la investiții au, în multe cazuri, capacități administrative și de absorbție reduse;

26.    avertizează că flexibilitatea permisă la selectarea proiectelor pentru finanțarea din FEIS prezintă un risc de subminare a coeziunii economice, sociale și teritoriale prin canalizarea de investiții către state membre mai dezvoltate; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape relația dintre FEIS și FESI;

Eficacitatea, eficiența și orientarea spre performanță a politicii de coeziune 2014-2020

27.    subliniază importanța tuturor măsurilor îndreptate spre creșterea eficacității, a simplificării, a eficienței și a orientării spre rezultate și performanțe a politicii de coeziune care ar trebui să asigure tranziția de la criteriile privind absorbția fondurilor la calitatea cheltuielilor și valoarea adăugată ridicată a operațiunilor cofinanțate; sugerează, în acest sens, să se prezinte ajustări tehnice ale regulamentelor în cauză privind fondurile ESI;

28.    salută concentrarea tematică în vederea susținerii investițiilor în creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii care are obiectivul de a genera creștere și locuri de muncă, de a oferii soluții la schimbările climatice și la dependența energetică și de a reduce sărăcia și excluziunea socială, precum și axarea în mai mare măsură pe rezultatele și pe caracterul măsurabil al programelor aferente perioadei 2014-2020, ceea ce ar trebui să contribuie la continuarea creșterii eficienței și eficacității politicii de coeziune; menține, în același timp, cerința ca regiunile să beneficieze de o mai mare flexibilitate, în funcție de specificul local și regional, în special în contextul crizei economice grave, pentru a reduce diferențele în materie de dezvoltare dintre diferitele regiuni din Uniune; solicită aplicarea unei abordări teritoriale cu adevărat integrate a programelor și proiectelor vizate, care să trateze nevoile de la nivel local;

29.    invită statele membre și Comisia să asigure coerența între programele naționale de reformă și programele operaționale în scopul de a aborda în mod adecvat recomandările specifice fiecărei țări și de a asigura o aliniere completă la procedurile de guvernanță economică, limitând astfel riscul reprogramării timpurii;

30.    amintește, în acest context, faptul că, inițial, Parlamentul s-a opus și subliniază responsabilitatea acestuia de a fi pe deplin implicat, de a exercita control și de a monitoriza; solicită ca Comisia și Consiliul să furnizeze în timp util informații complete și transparente cu privire la criteriile referitoare la cazurile de reprogramare sau suspendare a angajamentelor sau a plăților din fondurile ESI, precum și la întreaga procedură care ar putea să declanșeze astfel de cazuri, în conformitate cu articolul 23 alineatul (15) din Regulamentul privind dispozițiile comune; subliniază că decizia de suspendare a angajamentelor sau a plăților ar trebui luată ca ultimă soluție, când toate celelalte opțiuni au fost epuizate și după evaluarea posibilelor repercusiuni asupra creșterii și locurilor de muncă, deoarece suspendarea angajamentelor sau a plăților ar putea avea consecințe grave pentru autoritățile naționale, regionale și locale, precum și pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune în ansamblu; consideră că obiectivul privind condiționalitatea macroeconomică ar trebui să fie realizarea unei politici de coeziune mai sustenabile și eficiente și respinge ideea ca regiunile, localitățile sau cetățenii să fie penalizați pentru decizii macroeconomice luate de guvernele naționale; atrage atenția asupra posibilității ca sarcina administrativă implicată de reprogramarea fondurilor să fie una majoră; reamintește că o propunere de reprogramare prezentată în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din respectivul regulament impune consultarea prealabilă a comitetului de monitorizare în cauză menționat la articolul 49 alineatul (3) din același regulament;

31.    subliniază că neregulile au, în mare măsură, la bază cerințe și reglementări complexe; subliniază că numărul neregulilor din punerea în aplicare a programelor de coeziune ar putea fi redus prin simplificarea gestionării și a procedurilor, prin transpunerea rapidă a ultimelor directive relevante adoptate și prin consolidarea capacității administrative, în special în regiunile mai puțin dezvoltate; subliniază, prin urmare, necesitatea de a reduce la minimum sarcina administrativă pentru beneficiari atunci când se asigură verificările necesare garantării utilizării corespunzătoare a creditelor ESI, precum și necesitatea de a întreprinde eforturi de optimizare și îmbunătățire a flexibilității sistemelor de gestionare și control, de creștere a atenției acordate evaluării riscurilor și de corectare a distribuirii responsabilităților între toate autoritățile, fără a submina însă procedurile de control consolidate tradiționale, pentru a preveni în mod mai eficient apariția neregulilor și, în consecință, pentru a evita corecțiile financiare, precum și întreruperile și suspendările plăților; este preocupat de nivelul scăzut de plată al instrumentelor financiare către beneficiari, în special având în vedere obiectivul ce prevede folosirea mai intensă a acestor instrumente; solicită, în această privință, statelor membre, autorităților de management și altor părți interesate relevante care lucrează cu aceste instrumente financiare să folosească integral asistența tehnică furnizată prin Platforma de consiliere tehnică - instrumente financiare (FI-TAP) și prin FI-compass;

Ocuparea forței de muncă, IMM-urile, tineretul și educația

32.    subliniază că fondurile ESI ar putea să aducă o contribuție semnificativă la contrabalansarea consecințelor sociale negative ale crizei, iar în vederea acestui fapt ar trebui facilitată și simplificată o abordare integratoare oferită de programele multifond, care presupune o coordonare mai eficientă a fondurilor și o mai mare flexibilitate a acestora, permițând o mai bună exploatare a sinergiilor dintre FSE și FEDR, în special; subliniază că investițiile finanțate de FSE nu pot produce rezultate optime dacă infrastructura relevantă și instituțiile corespunzătoare nu există; atrage atenția asupra faptului că fondurile ESI pot sprijini în mod eficace incluziunea socială și, prin urmare, ar trebui mobilizate pentru a ajuta la integrarea grupurilor dezavantajate și a celor vulnerabile, cum ar fi romii și persoanele cu dizabilități, precum și pentru a sprijini tranziția de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități pentru copii și adulți;

33.    invită Comisia să acorde o atenție deosebită situației grupurilor minoritare din întreaga Uniune, întrucât acestea se confruntă cu diferite forme de excluziune socială și există, prin urmare, șanse mai mari ca ele să fie afectate de șomajul structural; consideră că în procesul de planificare a politicilor în vederea obținerii coeziunii sociale în Uniune trebuie să se țină întotdeauna seama de integrarea minorităților;

34.    subliniază rolul-cheie jucat de IMM-uri în contextul creării de locuri de muncă și evidențiază potențialul acestora de promovare a creșterii inteligente și a economiei digitale, cu emisii scăzute de dioxid de carbon; solicită crearea unui mediu de reglementare favorabil, care să ajute la crearea și funcționarea unor asemenea întreprinderi, mai ales a celor lansate de tineri și a celor din mediul rural; subliniază importanța reducerii sarcinilor birocratice impuse asupra IMM-urilor și a facilitării accesului lor la finanțare, precum și nevoia de a sprijini programele și formarea care promovează dezvoltarea abilităților antreprenoriale;

35.    subliniază că IMM-urile reprezintă 99 % din numărul total de întreprinderi din UE și asigură 80 % din locurile de muncă din Uniune;

36.    își exprimă îngrijorarea în legătură cu limita prea redusă stabilită de Comisie (5 milioane EUR) pentru sprijinul din FEDR acordat infrastructurilor de mici dimensiuni de turism sustenabil și cultural, care este definită, în plus, ca costuri totale și nu costuri eligibile și subliniază puternicul impact pozitiv pe care aceste proiecte îl pot avea asupra dezvoltării regionale în ceea ce privește impactul socio-economic, incluziunea socială și atractivitatea;

37.    este de acord cu analiza Comisiei conform căreia prioritățile economice și sociale, în special cele axate pe creșterea economică, pe de o parte, și pe incluziunea socială, educație și dezvoltarea durabilă, pe de altă parte, ar putea fi echilibrate mai bine în anumite state membre, fiind susținute printr-un dialog semnificativ cu partenerii și părțile interesate; subliniază că o strategie clară de îmbunătățire a cadrului instituțional al statelor membre în ceea ce privește capacitatea administrativă și calitatea justiției reprezintă un factor determinant pentru realizarea cu succes a acestor priorități;

38.    subliniază importanța FES, cu Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care trebuie să susțină cât mai multe proiecte viabile prin care se creează locuri de muncă, de exemplu sub forma unor inițiative de afaceri;

39.    atenționează asupra faptului că ratele alarmante ale șomajului în rândul tinerilor cresc riscul de a se pierde o întreagă generație, în special în regiunile cel mai puțin dezvoltate și în regiunile care au fost cel mai grav afectate de criză și șomaj; insistă asupra faptului că realizarea de progrese cu privire la integrarea tinerilor pe piața locurilor de muncă trebuie să rămână una dintre prioritățile principale, iar folosirea integrată a FSE, FEDR, a Fondului de coeziune și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor poate aduce o contribuție importantă în acest sens; consideră că în acest context ar trebui să se folosească o abordare mai bine orientată spre rezultate pentru a asigura folosirea resurselor disponibile de maniera cea mai eficace cu putință pentru a crește astfel gradul de ocupare a forței de muncă și competitivitatea, pentru a genera creșterea veniturilor și pentru a avea efecte benefice asupra întregii economii a UE; subliniază, în acest context, rolul esențial al Garanției pentru tineret în a ajuta tinerii sub 25 de ani fie să-și găsească un loc de muncă de calitate, fie să dobândească educația, competențele și experiența necesare pentru a găsi un loc de muncă; subliniază că toate resursele necesare pentru punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și a celorlalte măsuri incluse în aceasta trebuie puse la dispoziție cât se poate de repede; consideră că ar trebui folosiți indicatori de impact clari și ușor de înțeles prin care contribuția fondurilor UE la creștere și ocuparea forței de muncă să poată fi evaluată în mod adecvat;

40.    afirmă că trebuie continuate eforturile de căutare a altor soluții pentru a îmbunătăți rezultatele obținute în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, având în vedere că, în ciuda adoptării Regulamentului FSE și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, rezultatele nu au fost bune; subliniază angajamentul politic al UE privind acordarea unui ajutor imediat pentru integrarea tinerilor pe piața muncii;

41.    subliniază că, din cauza schimbărilor intervenite în practicile de producție și a îmbătrânirii populației, a crescut în mod semnificativ rolul FSE și al investițiilor în adaptarea competențelor lucrătorilor; consideră cu tărie că, în acest sens, FSE ar trebui să completeze abordările naționale din statele membre; invită statele membre și Comisia să asigure utilizarea cât mai eficientă și mai eficace cu putință a resurselor disponibile, pentru a garanta capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor, incluziunea socială și egalitatea de gen; subliniază, totodată, că programele de formare finanțate prin FSE ar trebui să fie adaptate și la nevoile antreprenorilor și personalului de la nivel de conducere pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a societăților, în special a IMM-urilor, care generează majoritatea oportunităților de angajare din Uniune;

42.    invită statele membre și Comisia să continue, în special, să îmbunătățească și să extindă platforma EURES, ca instrument eficace de favorizare a mobilității lucrătorilor în Europa, în special a mobilității transfrontaliere, îmbunătățind cunoștințele lor privind piața muncii din Uniune, informându-i cu privire la oportunitățile de angajare și sprijinindu-i în ceea ce privește formalitățile; încurajează statele membre să dezvolte și să sprijine rețelele EURES, nu în ultimul rând deoarece lucrătorii frontalieri sunt primii expuși problemelor legate de adaptare și de recunoașterea calificărilor profesionale; ia act de faptul că, reunind serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și alte părți interesate private, aceste rețele favorizează și sprijină mobilitatea transfrontalieră;

43.    subliniază că este necesar ca generarea de locuri de muncă de calitate să fie direcționată cu ajutorul noilor tehnologii; consideră că Comisia ar trebui să asocieze reducerea șomajului cu instrumentele Agendei digitale și ale programului Orizont 2020;

44.    remarcă faptul că rata abandonului școlar timpuriu rămâne foarte ridicată în Uniune și afectează rata șomajului în rândul tinerilor; subliniază că această problemă trebuie soluționată prin modernizarea sistemelor de învățământ și a programelor școlare, recurgând la asistența FSE;

45.    subliniază faptul că, fără o bună cooperare între instituțiile de învățământ și actorii de pe piața muncii, va fi imposibilă reducerea nivelului ridicat al șomajului în rândul tinerilor absolvenți din UE; subliniază în special faptul că, prin predarea cunoștințelor și însușirea competențelor necesare pe piața muncii, rata de încadrare în muncă a tinerilor a crescut și diferențele sociale s-au redus;

46.    subliniază importanța dimensiunii de gen a creării de locuri de muncă; invită Comisia să aloce suficiente fonduri pentru a rezolva problema șomajului în rândul femeilor; consideră că femeile ar putea beneficia de pe urma progreselor tehnologice pentru a avea un program de lucru mai flexibil și invită Comisia să investească în acest domeniu;

47.    subliniază din nou necesitatea înființării unor structuri de îngrijire a copiilor mici, pentru a stimula prezența femeilor pe piața muncii și, prin urmare, invită Comisia să sprijine proiectele inovatoare în acest sens; subliniază că investițiile în infrastructura publică, precum structurile de îngrijire a copiilor, cresc șansele ca femeile să participe activ în cadrul economiei și pe piața muncii;

48.    invită instituțiile UE și statele membre ca, pentru atingerea obiectivelor legate de ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, să țină seama de nevoile femeilor care revin după concediul de maternitate, să motiveze angajatorii să recruteze femei după concediul de maternitate, să faciliteze condițiile de lucru flexibile și să promoveze educația suplimentară (pe tot parcursul vieții) pentru a le permite să își reia activitățile profesionale în bune condiții;

Guvernanța politicii

49.    subliniază că politica de coeziune trebuie desfășurată în spiritul unei guvernanțe funcționale pe mai multe niveluri, ajutată de un angrenaj eficace pentru a răspunde cererilor publicului și ale întreprinderilor, caracterizată prin achiziții publice transparente și inovatoare, toate aceste aspecte fiind de importanță crucială pentru creșterea impactului politicii; subliniază în această privință că, în ciuda importanței deciziilor luate la nivelul UE și la nivelul statelor membre, autorităților locale și regionale le revine adesea responsabilitatea administrativă principală pentru investițiile publice, iar politica de coeziune este un instrument vital, care permite autorităților respective să joace un rol-cheie în UE; reiterează nevoia de punere în aplicare pe scară largă a principiului parteneriatului descris în Regulamentul privind dispozițiile comune și în Codul de conduită în materie de parteneriat;

50.    recomandă ca resursele și cunoștințele din domeniul politicii de coeziune să fie folosite pentru a întări capacitatea administrativă a autorităților publice de o manieră semnificativă, în special la nivel local și regional, inclusiv prin folosirea mai frecventă a noilor tehnologii și prin depunerea de eforturi pentru crearea unor proceduri mai integrate, în scopul îmbunătățirii capacității acestora de a oferi servicii de calitate pentru populație; invită Comisia să definească forme de asistență administrativă pe teme importante, cum ar fi stabilirea unor obiective pentru inițiative, evaluarea rezultatelor acestora prin folosirea unor indicatori potriviți și determinarea următorilor pași care ar trebui făcuți pentru a ajuta la instituirea unei culturi administrative bazate pe monitorizare și evaluare în întreaga UE; consideră că este important să se asigure asistență pentru autoritățile locale și regionale cu privire la instrumentele financiare inovatoare, care sunt de importanță crucială pentru creșterea resurselor și a investițiilor, precum și cu privire la achizițiile publice, care ar trebui să figureze din ce în ce mai mult drept un instrument al administrației publice pentru impulsionarea inovației și a creativității;

51.    regretă faptul că Al șaselea raport privind coeziunea nu include o evaluare detaliată a realizărilor instrumentului pentru asistență tehnică JASPERS, care a furnizat statelor membre în perioada 2007 - 2013 cunoștințele tehnice necesare pentru a pregăti proiecte importante de mare calitate pentru cofinanțarea din fonduri UE; salută lansarea, în 2013, a Platformei de relaționare JASPERS pentru activitățile de consolidare a capacității și crearea, în 2014, a Centrului de competențe și relaționare pentru furnizarea de cunoștințe de specialitate pentru pregătirea proiectelor pentru perioada de programare 2014-2020; salută crearea Centrului de competențe pentru dezvoltarea capacității administrative în domeniul fondurilor ESI care ar trebui să contribuie la consolidarea capacității tuturor autorităților din statele membre implicate în gestionarea și implementarea fondurilor ESI;

52.    salută faptul că Comisia acordă o atenție din ce în ce mai mare guvernanței și este de acord că buna guvernanță și serviciile publice de înaltă calitate, inclusiv lipsa corupției, sunt esențiale pentru un mediu investițional stabil; solicită stabilirea unor obiective ambițioase pentru ca fondurile cheltuite în cadrul politicii de coeziune să fie mai puțin vulnerabile la folosirea frauduloasă și aplicarea strictă a măsurilor de combatere a fraudei;

53.    este convins că Codul de conduită în materie de parteneriat va consolida, în formă și în conținut, participarea la nivelul regiunilor în toate etapele sale și că acesta trebuie pus în aplicare pe deplin, întrucât este esențial pentru amplificarea efectelor politicii de coeziune și pentru consolidarea impactului acesteia la nivel local; felicită statele membre și regiunile care au reușit să-și implice partenerii în pregătirea acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale în conformitate cu Codul de conduită în materie de parteneriat; își exprimă însă preocuparea profundă în legătură cu numeroasele cazuri de slabă aplicare a principiului parteneriatului și invită Comisia să nu aprobe programe în care implicarea partenerilor a fost insuficientă; subliniază importanța diseminării exemplelor de bune practici în organizarea parteneriatelor, astfel cum sunt descrise în Codul de conduită; solicită, în plus, Comisiei să prezinte în mod regulat Parlamentului un raport de evaluare a situației punerii în aplicare a principiului parteneriatului;

Dimensiunea teritorială

54.    ia act cu preocupare de lipsa aproape completă a unor referiri la abordarea teritorială, în special la cooperarea transfrontalieră, în cel de-Al șaselea raport privind coeziunea, în ciuda faptului că aceasta este un instrument esențial pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale; subliniază că includerea tuturor aspectelor transfrontaliere și macro-regionale ar fi avut un efect potențator, de exemplu în privința infrastructurii, piețelor muncii și a mobilității din domeniu, mediului, inclusiv a unui plan de urgență, utilizării și tratării apei, gestionării deșeurilor, asistenței medicale, cercetării și dezvoltării, turismului, serviciilor publice și guvernanței, dat fiind că toate aceste domenii includ elemente transfrontaliere importante și au un mare potențial; este convins că în cursul perioadei de programare 2014-2020 se vor îmbunătăți considerabil performanțele regiunilor europene de frontieră sau transfrontaliere în ceea ce privește depășirea crizei - devenind mai inteligente, mai favorabile incluziunii și mai sustenabile;

55.    subliniază că abordarea integrată și teritorială este esențială, în special în domeniul mediului și al energiei;

56.    salută introducerea unor noi instrumente de coordonare a părților interesate și de integrare a politicilor UE și de focalizare a investițiilor asupra nevoilor reale de la nivel local, cum ar fi investițiile teritoriale integrate și instrumentele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, care urmăresc dezvoltarea teritorială echilibrată; subliniază importanța adoptării unor instrumente de evaluare a impactului teritorial al politicilor, al căror obiectiv principal este de a evalua impactul teritorial al politicilor UE asupra autorităților locale și regionale și de a atrage o atenție mai mare asupra impactului respectiv în procesul legislativ, subliniind, totodată, provocările actuale legate de aplicarea unor abordări teritoriale integrate, având în vedere diferențele normative care există în continuare la nivelul fondurilor UE și gradul foarte variat de abilitare a comunităților regionale și locale care se înregistrează la nivelul statelor membre și al autorităților de management; solicită crearea unei strategii globale integrate a UE în domeniul investițiilor și consolidarea Agendei teritoriale a UE 2020, care a fost adoptată în timpul Președinției ungare în 2011 și a cărei evaluare este programată pentru președințiile din 2015 și care cuprinde și Agenda urbană a UE; consideră că ar trebui să se acorde o atenție deosebită consolidării rolului zonelor urbane de dimensiuni mici și medii;

57.    subliniază cu preocupare lipsa referirilor la modul în care principiile și prioritățile Agendei teritoriale a UE 2020 au fost avute în vedere în cadrul aplicării programelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013; solicită crearea unor mecanisme de evaluare adecvate în perioada 2014-2020, astfel încât să se poată realiza o evaluare a dimensiunii teritoriale a politicii de coeziune;

58.    este, totuși, de acord cu faptul că raportul pune în evidență problemele din mediul urban, având în vedere importanța orașelor în economia globalizată și impactul lor potențial în contextul sustenabilității; ia act de angajamentul regiunilor și orașelor europene de a face tranziția spre o creștere economică mai favorabilă mediului, așa cum este evidențiat de Pactul primarilor; sugerează că ar trebui găsite soluțiile potrivite pentru decalajul grav în materie de dezvoltare dintre zonele rurale și cele urbane, precum și pentru problematica regiunilor metropolitane care manifestă rezistență, dar arată și vulnerabilități;

59.    regretă faptul că Al șaselea raport privind coeziunea nu se referă la dezvoltarea teritorială policentrică în calitate de element esențial al obținerii coeziunii teritoriale și a competitivității teritoriale în conformitate cu Agenda teritorială a UE 2020 și cu raportul ESPON intitulat „Making Europe Open and Polycentric” (Transformarea Europei într-o Uniune deschisă și policentrică) (2013); subliniază rolul orașelor mici și medii și importanța consolidării legăturilor funcționale între centrele urbane și zonele lor înconjurătoare pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată;

60.    solicită să se respecte mai bine articolul 174 din TFUE privind coeziunea teritorială, în special în zonele rurale, acordând atenție așa cum se cuvine relației importante dintre politica de coeziune și dezvoltarea rurală, în special în ceea ce privește zonele afectate de tranziția industrială, precum și în regiunile care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile ultraperiferice, regiunile cele mai nordice, caracterizate printr-o densitate scăzută a populației, și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase; recomandă să se acorde atenție și altor provocări demografice care au un impact major asupra regiunilor, cum ar fi depopularea, îmbătrânirea populației și caracterul foarte dispersat al populațiilor; solicită Comisiei ca, în cadrul punerii în aplicare a politicii de coeziune, să acorde o atenție specială zonelor care sunt cele mai dezavantajate din punct de vedere geografic și demografic;

61.    consideră că Al șaselea raport privind coeziunea acordă o atenție insuficientă cooperării teritoriale europene (CTE), dat fiind că aceasta a constituit unul dintre obiectivele bine dezvoltate ale politicii de coeziune încă din perioada de programare 2007-2013; amintește potențialul grupării europene de cooperare teritorială (GECT), nu doar în calitate de instrument de gestionare a guvernanței transfrontaliere, ci și în calitate de metodă de contribuire la asigurarea unei dezvoltări teritoriale bine integrate;

62.    solicită atât o mai bună coordonare între politica de coeziune, Instrumentul de asistență pentru preaderare și politica de vecinătate a UE, cât și o mai bună evaluare și diseminare a rezultatelor proiectelor;

Politica de coeziune - perspectiva pe termen lung

63.    amintește, în vederea tuturor celor de mai sus, necesitatea de a crea o nouă dinamică în cadrul dezbaterii din cadrul UE privind politica de coeziune; declară că 2019, anul alegerilor pentru Parlamentul European, va fi decisiv, dat fiind că Parlamentul nou-ales de atunci, ca și noua Comisie, vor trebui să gestioneze încheierea Strategiei Europa 2020 și un nou CFM, precum și să asigure viitorul politicii de coeziune după 2020 cu un buget adecvat și să pregătească o nouă legislație în domeniul politicii de coeziune; ia act de faptul că dezbaterea privind politica de coeziune trebuie să țină seama de întârzierile și constrângerile temporale grave care au caracterizat începutul actualei perioade de programare;

64.    subliniază importanța crucială a capacităților administrative; solicită ca factorii de decizie de la toate nivelurile de guvernanță să favorizeze folosirea asistenței tehnice specifice pentru punerea în aplicare a politicilor de coeziune în general, precum și folosirea sporită a instrumentelor financiare în combinație cu fondurile ESI;

65.    consideră că măsurile din cadrul politicii de coeziune au un rol esențial în reducerea inegalităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale în regiunile care au cea mai mare nevoie de ele; invită Comisia să aibă în vedere prefinanțarea pentru a facilita utilizarea la maximum a fondurilor de către statele membre în cauză în perioada 2014-2020, asigurându-se totodată întotdeauna că se respectă principiul responsabilității bugetare;

66.    invită statele membre să desfășoare în mod regulat dezbateri politice la nivel înalt în cadrul parlamentelor naționale cu privire la eficacitatea, eficiența și implementarea promptă a fondurilor ESI, precum și cu privire la contribuția politicii de coeziune la atingerea obiectivelor macroeconomice.

67.    solicită organizarea unor reuniuni periodice ale Consiliului cu miniștrii pentru politica de coeziune pentru a răspunde necesității de a aborda provocările constante cu care se confruntă coeziunea economică, socială și teritorială din UE și de a reacționa la aceste provocări;

°

°         °

68.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(8)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0015.

(11)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0132.

(12)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0133.

(13)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0068.

(14)

JO C 19, 21.1.2015, p. 9.

(15)

Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(16)

Propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, COM(2015)0015, 21.1.2015.

(17)

Decizia Comisiei privind reportarea neautomată din 2014 în 2015 și creditele de angajament care trebuie puse din nou la dispoziție în 2015, C(2015)0827, 11.2.2015.


EXPUNERE DE MOTIVE

Istoric

În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană trebuie să prezinte din trei în trei ani un raport privind coeziunea referitor la progresele înregistrate în realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. Publicarea celui de-Al șaselea raport privind coeziunea a fost amânată din cauza adoptării noului cadru legislativ pentru politica de coeziune 2014-2020; structura sa tradițională a fost schimbată, reflectând acum Strategia Europa 2020.

Realizări și provocări ale politicii de coeziune în contextul crizei economice și financiare

În ceea ce privește trecutul, al șaselea raport privind coeziunea ilustrează faptul că, în timpul perioadei de programare 2007-2013, politica de coeziune a atenuat impactul reducerii drastice a investițiilor publice, care a atins mai bine de -60% în anumite state membre și -20% în medie în UE. Investițiile în materie de coeziune conferă stabilitate regiunilor, asigurând fluxul finanțărilor atunci când investițiile naționale publice sau private scad sau chiar încetează. Totuși, în ultima vreme diferențele regionale au devenit din ce în ce mai mari, locurile de muncă obținute după 2000 fiind acum pierdute, iar competitivitatea mai multor state membre, în special în statele membre din sud, fiind în declin.

În ceea ce privește viitorul, raportul evidențiază obiectivele principale ale investițiilor în materie de coeziune între 2014 și 2020: eficiența energetică, ocuparea forței de muncă și IMM-urile, domenii unde potențialul de creare a unor locuri de muncă sustenabile este cu adevărat promițător. Este important să se sublinieze faptul că rolul original al politicii de coeziune și al instrumentelor sale, definit de tratat, îl transformă inerent în principala politică în materie de investiții pentru a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în cadrul întregii Uniuni. Astfel, politica de coeziune nu poate fi considerată un simplu instrument pentru alte strategii sectoriale. Din contră, abordarea de guvernanță integrată și pe mai multe niveluri pe termen lung adoptată de politica de coeziune aduce o valoare adăugată esențială în cazul punerii în aplicare a măsurilor UE și al asumării răspunderii cu privire la acestea, lucru care nu poate fi asigurat de o abordare de politică pur sectorială.

În acest context, raportorul salută noul Plan al UE de investiții pentru Europa care va completa investițiile structurale și în materie de coeziune. Experiența dobândită în urma desfășurării inițiativelor comune ale politicii de coeziune cu instrumentele financiare, cum ar fi JEREMIE, ar putea fi de folos, dat fiind că folosirea din ce în ce mai intensă a instrumentelor financiare se află în centrul acestui nou plan de investiții. În același timp, trebuie însă să se menționeze în mod clar că nici bugetul și nici programarea strategică pe termen lung a politicii de coeziune nu pot fi afectate negativ de această nouă inițiativă în materie de investiții, dat fiind că aceasta ar periclita nu doar dezvoltarea regiunilor, ci și eficacitatea investițiilor de 350 de miliarde EUR din cadrul politicii de coeziune programate pentru dezvoltarea regională 2014-2020. De fapt, trebuie să se țină seama de faptul că regiunile care au cea mai mare nevoie de stimulente în materie de investiții sunt adesea cele care dețin cele mai mici capacități administrative și de absorbție, care nu se vor califica pentru noul plan de investiții.

Eficacitatea, eficiența și orientarea spre performanță a politicii de coeziune

Noile măsuri de creștere a eficacității și de mai bună orientare spre rezultate includ concentrarea tematică, în special în domeniul inovației, al economiei digitale și al economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, al educației și al sprijinirii IMM-urilor. Raportorul solicită asigurarea unei anumite flexibilități pentru regiuni, în funcție de situația locală, în special în contextul crizei economice grave. Sunt necesare eforturi permanente de simplificare a procedurilor și de reducere a procedurilor birocratice pentru a crește gradul de accesibilitate și de absorbție a fondurilor și pentru a menține rata erorii la un nivel minim. Adesea, această rată a erorii este cauzată de normele complexe din domeniul achizițiilor publice și al ajutoarelor de stat, nu de reglementările în materie de coeziune.

Legătura cu semestrul european și cu recomandările specifice fiecărei țări poate ajuta și ea la creșterea eficacității investițiilor în materie de coeziune. Trebuie evidențiat în acest context rolul-cheie al Parlamentului European de a controla întreaga procedură, în temeiul căruia poate declanșa suspendarea angajamentelor sau a plăților din fondurile ESI. Raportorul solicită respectarea deplină a articolului 23 alineatul (15) din Regulamentul privind dispozițiile comune, care prevede respectarea transparenței și furnizarea la timp de informații către Parlament din partea Comisiei și a Consiliului.

Ocuparea forței de muncă, IMM-urile, tineretul și educația

Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează că ocuparea integrală a forței de muncă și realizarea de progrese sociale se află printre obiectivele UE, iar Strategia UE 2020 stabilește obiectivul de a atinge o rată de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani până în 2020. Totuși, după începerea crizei, acest obiectiv pare să fie mai dificil de realizat în condițiile în care șomajul din UE este de peste 9,5 % încă de la începutul anului 2010 și de peste 15 % în multe state membre chiar și în 2014.

Situația tinerilor este deosebit de îngrijorătoare în special în contextul ocupării forței de muncă - în al doilea trimestru al anului 2014, șomajul din rândul tinerilor în UE era de 21,7 %, de peste două ori mai mare decât rata șomajului în rândul adulților (9,0%), ceea ce înseamnă că peste cinci milioane de persoane sub 25 de ani erau în șomaj în UE-28 în această perioadă. Inclusiv numărul tinerilor europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este inacceptabil de ridicat.

Sprijinul acordat de politica de coeziune IMM-urilor este, de asemenea, deosebit de important, dat fiind că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE, creând 85 % din creșterea netă a ocupării forței de muncă în perioada 2002-2010. În acest context, sinergiile dintre fondurile structurale și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) și programul-cadru Orizont 2020 vor crește în perioada 2014-2020 prin strategii de specializare inteligentă la nivel regional.

Probleme legate de punerea în aplicare și de plăți

Raportorul reamintește că, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune, acordurile de parteneriat ar fi trebuit să fie adoptate cel târziu până la sfârșitul lunii august 2014, iar programele operaționale cel târziu până la sfârșitul lunii ianuarie în 2015. Totuși, procesul de programare înregistrează întârzieri clare, doar puțin peste 100 de programe operaționale fiind adoptate la sfârșitul anului 2014. Se iau în considerare două scenarii pentru adoptarea programelor operaționale, ambele implicând întârzieri suplimentare la demararea punerii în aplicare, mai precis: (i) procedura de reportare pentru programele considerate „pregătite pentru adoptare” până la 31 decembrie 2014 și (ii) procedura de reînscriere în buget a creditelor neutilizate în 2014 în favoarea fondurilor structurale și de investiții europene – ceea ce presupune o revizuire tehnică a cadrului financiar multianual (CFM) – pentru programele despre care se consideră că „nu sunt gata de adoptare” până la sfârșitul anului 2014;

Conform calendarului prezentat de Comisie, programele operaționale ar putea fi adoptate în perioada 15 februarie-31 martie 2015 prin procedura de reportare și, respectiv, după 1 mai 2015 prin procedura de reînscriere în buget. Parlamentul și-a exprimat deosebita preocupare cu privire la întârzierile semnificative înregistrate la punerea în aplicare a politicii de coeziune pe perioada 2014-2020, subliniind că aceste întârzieri amenință capacitatea autorităților naționale, regionale și locale de a face planuri în mod eficace și de a utiliza fondurile ESI în perioada 2014-2020. Raportorul împărtășește această preocupare. Prin urmare, acesta solicită Comisiei să prezinte Parlamentului măsuri care să faciliteze, cât de curând posibil, punerea în aplicare a programelor operaționale, împreună cu calendarul aferent.

Pe lângă întârzierea punerii în aplicare pentru perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune se confruntă cu întârzierea unor plăți în valoare de circa 25 de miliarde EUR pentru perioada de programare 2007-2013. Prin urmare, Comisia este invitată să explice impactul acestei întârzieri a efectuării plăților asupra demarării punerii în aplicare a noilor programe operaționale și să propună soluții pentru a limita cât mai mult daunele.

Se preconizează că politica de coeziune va ajuta la asigurarea unei creșteri economice și a unor locuri de muncă sustenabile, dar problema recurentă a plăților restante, care determină întârzierea plăților, punând piedici în calea punerii în aplicare a programelor și constituind o povară pentru bugetele beneficiarilor și ale statelor membre, nu este acceptabilă. Conceptul de disciplină bugetară înseamnă a nu irosi banii publici, dar înseamnă, de asemenea, plata facturilor la timp. Prin urmare, raportorul consideră că această parte a problemei este cea mai urgentă și mai problematică.

Aspecte legate de guvernanță

Resursele și cunoștințele din domeniul politicii de coeziune trebuie să fie folosite pentru a întări capacitatea administrativă a autorităților publice de o manieră semnificativă, în special la nivel local și regional, astfel încât capacitatea lor de a oferi publicului servicii de calitate să fie îmbunătățită, inclusiv prin folosirea mai intensă a noilor tehnologii și prin depunerea de eforturi pentru crearea unor proceduri raționalizate. Este important să se asigure asistență autorităților locale și regionale cu privire la instrumentele financiare inovatoare, care sunt de importanță crucială pentru multiplicarea resurselor și investițiilor, și cu privire la achizițiile publice, care ar trebui să figureze din ce în ce mai des ca instrument al administrației publice pentru impulsionarea inovației și a creativității.

Raportorul subliniază că Codul de conduită în materie de parteneriat ar consolida, în formă și în conținut, participarea la activitățile de programare ale teritoriilor și este esențial pentru amplificarea efectelor politicii de coeziune și pentru consolidarea impactului acesteia.

Dimensiunea teritorială

Al șaselea raport privind coeziunea nu profită de oportunitate pentru a explica problemele și, în special, potențialul cooperării transfrontaliere, care este descris doar pe scurt; rezultatele sale nu sunt prezentate deloc. De asemenea, cu puține excepții, aspectele calitative lipsesc cu desăvârșire, chiar dacă textul oferă suficient de multe posibilități pentru a le descrie (a se vedea casetele specifice pe teme/domenii unice, cum ar fi orașele, regiunile maritime și cele ultraperiferice). De asemenea, din punct de vedere tematic și calitativ, includerea aspectelor transfrontaliere ar fi avut un efect potențator asupra conținutului mai multor capitole, de exemplu în privința infrastructurii, pieței muncii și a mobilității din domeniu, mediului, utilizării și tratării apei, gestionării deșeurilor, asistenței medicale, cercetării și dezvoltării, turismului, serviciilor publice și guvernanței. Toate aceste domenii includ elemente și un potențial remarcabil la nivel transfrontalier. Raportorul consideră că cooperarea teritorială europeană (CTE) poate aduce o contribuție importantă la integrarea europeană.

Aceste aspecte sunt legate, nu în ultimul rând, de chestiunile ce privesc CTE și instrumentul grupării europene de cooperare teritorială (GECT). În special, aspectul cooperării transfrontaliere al CTE influențează viziunea regiunilor transfrontaliere. Prin urmare, raportorul propune ca raportul privind coeziunea să includă pe viitor o evaluare a coeziunii regiunilor transfrontaliere ale Europei, inclusiv o analiză a problemelor lor principale, precum și o evaluare a impactului programelor operaționale de cooperare transfrontalieră. Ar trebui să se acorde o atenție mai mare acestui instrument, în special datorită faptului că promovează cooperarea și pune în comun experiența autorităților din toate statele membre și deoarece se îndreaptă spre un sistem administrativ care se bazează din ce în ce mai mult pe valori și metode de operare comune. În acest context, ar trebui să se țină seama și de dimensiunea externă a politicii de coeziune.

Politica de coeziune - perspectiva pe termen lung

Raportorul dorește să acorde o atenție specială viitorului politicii de coeziune după 2020. Fiind pe deplin conștient de faptul că punerea în aplicare a politicii de coeziune 2014-2020 abia a început, iar politica se confruntă deja cu probleme din cauza adoptării întârziate a programelor, trebuie să se acorde mare atenție punerii în aplicare corecte a politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Totuși, nu trebuie să se piardă din vedere faptul că în 2019 va trebui să se acorde atenție simultan multor chestiuni importante - Parlamentul și Comisia de atunci vor trebui să se confrunte cu terminarea Strategiei Europa 2020, cu un nou CFM și cu pregătirea noii legislații pentru politica de coeziune după 2020, pentru a da câteva exemple. Având în vedere constrângerile calendaristice stringente, raportorul solicită să se acorde atenție de pe acum politicii de coeziune post-2020 pentru a pune comunitățile și cetățenii în centrul politicii de coeziune după 2020, pentru a asigura bunăstarea lor comună, bazată pe bunăstarea fiecărei persoane în parte.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (16.4.2015)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană

(2014/2245(INI))

Raportor pentru aviz: Jean-Paul Denanot

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută faptul că, în ultimii ani, politica de coeziune și-a dovedit capacitatea de a reduce impactul negativ al crizei economice și financiare asupra nivelului investițiilor publice în statele membre, printre altele, prin reducerea cerințelor naționale de cofinanțare și prin redirecționarea unei părți semnificative a fondurilor de coeziune către măsuri cu efect direct și imediat asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă; subliniază contribuția pozitivă a altor politici și instrumente din afara domeniului coeziunii la atingerea obiectivelor vizate de Strategia Europa 2020; are convingerea că, dat fiind decalajul obișnuit între momentul acțiunii și momentul măsurării impactului și faptul că fondurile din perioada 2007-2013 pot fi utilizate în continuare până la sfârșitul anului 2016, aceste efecte benefice vor continua să se multiplice în următorii câțiva ani;

2.  subliniază importanța planului de investiții prezentat de Comisie ca un prim pas în compensarea deficitului în investițiile publice și private din Uniune, deficit care generează un risc major pentru realizarea obiectivelor stabilitate de Strategia Europa 2020; subliniază că scăderea investițiilor în urma crizei economice a fost deosebit de puternică în regiunile cele mai puțin prospere; reamintește, cu toate acestea, că planul Juncker nu prevede investiții potențiale în valoare de numai 315 miliarde EUR timp de trei ani, în timp ce, potrivit Comisiei, UE se confruntă cu un deficit în materie de investiții de cel puțin 300 miliarde EUR pe an; subliniază, prin urmare, necesitatea de a restabili în cadrul bugetului UE și în bugetele statelor membre posibilitatea de a face investiții suplimentare; subliniază, în acest sens, că proiectele garantate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor politice ale UE definite la articolul 174 din TFUE și să respecte principiile adiționalității, viabilității economice și bunei gestiuni financiare; reamintește, în acest sens, că contribuțiile financiare ale statelor membre la FEIS sub forma unor măsuri unice menite să sprijine platforme de investiții specifice și băncile naționale de promovare sunt vizate de toate normele existente ale Pactului de stabilitate și de creștere;

3.  subliniază faptul că, în pofida crizei și a faptului că finanțele locale au fost supuse unor mari presiuni, autoritățile locale și regionale au trebuit să satisfacă în continuare cerințele cetățenilor referitoare la servicii publice mai accesibile și de calitate superioară;

4.  subliniază importanța reindustrializării Europei, astfel încât producția industrială să reprezinte o cotă de cel puțin 20% din PIB-ului statelor membre până în 2020; reamintește, prin urmare, importanța semnificativă a sprijinirii în mod activ și a consolidării principiilor competitivității, sustenabilității și previzibilității în materie de reglementare pentru încurajarea locurilor de muncă și a creșterii economice în Europa;

5.  reamintește că problema arieratelor constante de plăți este cel mai frecvent întâlnită în politica de coeziune față de orice alt domeniu de politică al UE, cu facturi neplătite în valoare de 24,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2014 pentru programele finanțate în perioada 2007-2013 din Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC), ceea ce reprezintă o creștere de 5,6 % în raport cu anul 2013; încurajează Comisia să facă uz de toate mijloacele disponibile pentru a acoperi aceste facturi considerabile; subliniază că această situație are un impact negativ în primul rând asupra beneficiarilor celor mai mici și mai vulnerabili ai politicii de coeziune, precum IMM-urile, ONG-urile și asociațiile, întrucât capacitatea acestora de a prefinanța cheltuielile este limitată;

6.  salută faptul că Consiliul, Comisia și Parlamentul au ajuns la un acord privind reducerea până la sfârșitul anului a facturilor neplătite până la nivelul structural al Cadrului financiar multianual actual, în special în domeniul politicii de coeziune, astfel cum se prevede în declarația comună care însoțește acordul bugetar în 2015, și ia notă de documentul Comisiei intitulat Elements of a payment plan to bring the EU budget back onto a sustainable track („Elemente ale unui plan de plăți care să permită readucerea pe o traiectorie sustenabilă a bugetului UE“), primit la 23 martie 2015; reamintește Comisiei de angajamentul asumat cu privire la prezentarea cât mai curând posibil a unui plan de plăți, în orice caz înainte de prezentarea proiectului de buget 2016; în plus, reamintește tuturor instituțiilor de angajamentul asumat cu privire la convenirea unui astfel de plan și punerea în aplicare a acestuia începând cu 2015 și înainte de revizuirea de la jumătatea perioadei a actualului CFM;

7.  este preocupat de întârzierile majore de la începutul anului 2015 în procesul de programare pentru perioada 2014-2020 în acest domeniu; subliniază faptul că revizuirea propusă a plafoanelor din cadrul CFM(1) prin care se transferă suma de 11,2 miliarde EUR în angajamente la subtotalul de la rubrica 1b de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM și de reportarea(2) din 2014 în 2015 a 8,5 miliarde EUR în angajamente în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul financiar conduce la evitarea anulării acestor credite la rubrica 1b, dar nu abordează efectiv problema subiacentă a întârzierilor legate de programare și nici nu modifică faptul că întârzierile majore în execuție și întârzierile sistematice ale plăților pot prezenta provocări semnificative pentru beneficiarii finali;

8.  salută utilizarea pe scară largă a instrumentelor financiare, cum ar fi împrumuturile și garanțiile, în aplicarea politicii de coeziune, pentru a sprijini și a mobiliza investițiile și pentru a crea noi locuri de muncă, în vederea promovării creșterii economice durabile la nivelul UE și a creșterii eficienței finanțărilor publice; încurajează statele membre și autoritățile regionale să utilizeze la potențial maxim aceste oportunități financiare suplimentare, precum posibilitatea de a utiliza garanții în baza noii inițiative privind IMM-urile pentru a acoperi proiecte care prezintă un risc ridicat; subliniază necesitatea de a se asigura transparența, responsabilitatea și controlul unor astfel de instrumente financiare;

9.  ia act de concentrarea tematică mai atentă a resurselor pe un număr limitat de priorități care au potențialul de a genera creștere economică și de a crea locuri de muncă, de a oferii soluții la schimbările climatice și la dependența energetică și de a reduce sărăcia și excluziunea socială, precum și de axarea în mai mare măsură pe rezultatele și pe caracterul măsurabil al programelor aferente perioadei 2014-2020, ceea ce ar trebui să contribuie la continuarea creșterii eficienței și eficacității politicii de coeziune; subliniază, cu toate acestea, necesitatea aplicării acestui principiu în mod flexibil, cu deplina respectare a caracteristicilor teritoriale, economice și sociale, în vederea reducerii disparităților dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni ale UE;

10. este de acord cu analiza Comisiei conform căreia prioritățile economice și sociale, în special cele axate pe creșterea economică, pe de o parte, și pe incluziunea socială, educație și dezvoltarea durabilă, pe de altă parte, ar putea fi echilibrate mai bine în anumite state membre, susținute printr-un dialog semnificativ cu partenerii și părțile interesate; subliniază că o strategie clară de îmbunătățire a cadrului instituțional al statelor membre din punctul de vedere al capacității administrative și al calității justiției reprezintă un factor determinant pentru realizarea cu succes a acestor priorități;

11. salută Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, menită să ofere finanțare specifică pentru a contribui la implementarea Garanției pentru tineret și invită statele membre să acorde o atenție sporită punerii în aplicare a proiectelor care urmăresc reducerea șomajului în cadrul acestei categorii de vârstă în regiunile cu rate ale șomajului deosebit de ridicate în rândul tinerilor; invită Comisia să își respecte angajamentul de a monitoriza, a raporta prin intermediul rapoartelor anuale și a evalua în permanență eficacitatea, eficiența și a impactul sprijinului comun acordat din FSE și al alocărilor specifice pentru Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri, inclusiv pentru punerea în aplicare a Garanției pentru tineret (articolul 19 din Regulamentul FSE și anexa II la acesta, articolele 47-59 din Regulamentul privind dispozițiile comune);

12. în ceea ce privește măsurile condiționare a eficacității fondurilor structurale și de investiții europene de buna guvernanță economică, solicită Comisiei să ia în considerare diferitele condiții de referință din fiecare stat membru și diferitele grade de efort necesare pentru îndeplinirea condițiilor prealabile și să dea dovadă de o atenție deosebită astfel încât să nu dezavantajeze regiunile care se confruntă cu cele mai mari nevoi, nici să nu sancționeze anumite autorități locale și regionale pentru provocările specifice întâlnite la nivel național;

13. își reafirmă deplina convingere că o revizuire la mijlocul perioadei veritabilă și amănunțită a Regulamentului Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, care urmează să fie prezentat de Comisie până cel târziu la sfârșitul anului 2016, ar fi ocazia ideală de a asigura faptul că acesta reflectă cu exactitate prioritățile UE, în special de cele legate de consecințele bugetare ale întârzierilor înregistrate în execuția fondurilor structurale, problema șomajului în rândul tineretului din Europa, finanțarea FEIS și noile propuneri privind resursele proprii ale Uniunii și că abordează cele mai urgente nevoi ale statelor membre și ale regiunilor în perioada rămasă din CFM, precum și problema de durată a creditelor de plată insuficiente, care a apărut către finalul CFM, și impactul potențial asupra plăților al implementării întârziate a programelor operaționale în domeniul politicii de coeziune;

14. salută eforturile Comisiei de a asigura o bună guvernanță și subliniază faptul că trebuie menținute obiective ambițioase pentru ca fondurile cheltuite în cadrul politicii de coeziune să fie mai puțin vulnerabile la folosirea frauduloasă și pentru ca măsurile de combatere a fraudei să fie aplicate strict.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

4

5

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Sophie Montel, Siegfried Mureșan, Younous Omarjee, Pina Picierno, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Marco Valli, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Bernd Kölmel, Andrey Novakov, Ivan Štefanec, Nils Torvalds, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský

(1)

Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, COM(2015)0015 final, 21.1.2015.

(2)

Decizia Comisiei privind reportarea neautomată din 2014 în 2015 și creditele de angajament care trebuie puse din nou la dispoziție în 2015, C(2015)0827 final, 11.2.2015.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (20.4.2015)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniune

(2014/2245(INI))

Raportoare pentru aviz: Danuta Jazłowiecka

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, în anumite state membre, criza financiară a afectat politica de coeziune și a condus la creșterea și mai accentuată a ratelor șomajului, la accentuarea sărăciei, la excluziune socială și la discrepanțe tot mai mari între regiuni în Uniune;

B.  întrucât, conform celor mai recente cifre din 2013, șomajul pe termen lung în Uniune se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, fiind de 5,1 % din forța de muncă; întrucât șomajul pe termen lung are consecințe majore pentru indivizi pe parcursul întregii vieți și poate căpăta un caracter structural, mai ales în regiunile periferice;

C. întrucât recent s-a înregistrat o reducere cu 15 % în termeni reali a investițiilor publice din Uniune și întrucât multe regiuni, în special cele care se confruntă cu dificultăți demografice, nu au putut să contribuie în mod adecvat la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a obiectivului principal privind atingerea unei rate a ocupării forței de muncă de 75 % până în 2020, a obiectivului de eliminare a sărăciei pentru 20 de milioane de oameni și a obiectivului de limitare a abandonului școlar timpuriu;

D. întrucât în regiunile care se confruntă cu handicapuri naturale sau demografice grave și permanente se înregistrează, de obicei, rate ale șomajului mai ridicate, o creștere economică mai scăzută și o lipsă de investiții semnificative, ceea ce duce la discrepanțe structurale în Uniune; întrucât în aceste regiuni ratele de ocupare a forței de muncă sunt, în medie, cu 10 puncte procentuale mai mici decât obiectivul național, în comparație cu regiunile mai dezvoltate, unde această diferență este de numai 3 puncte procentuale;

E.  întrucât fondurile structurale și de investiții europene (FSIE) reprezintă în continuare unul dintre principalele instrumente de investiții ale Uniunii, având potențialul, dacă sunt utilizate eficient, de a reduce discrepanțele și dezechilibrele structurale dintre regiuni, de a atenua tendințele negative provocate de criza economică, de a crea locuri de muncă de calitate și sustenabile și de a genera o creștere sustenabilă, în special în regiunile care au cea mai mare nevoie de acest lucru; întrucât Fondul social european (FSE) este principalul instrument de investiții în capitalul uman, de promovare a integrării pe piața muncii și de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale;

F.  întrucât dezechilibrele socioeconomice dintre statele membre s-au accentuat și mai mult, situația fiind cu totul inversă în ceea ce privește obiectivul privind convergența regională; întrucât diferențele în materie de șomaj dintre regiunile centrale și cele periferice au crescut de la 3,5 % în 2000 la 10 % în 2013; întrucât această discrepanță crește riscul de fragmentare și reprezintă o amenințare la adresa stabilității economice și coeziunii sociale a Uniunii; întrucât cel de-al șaselea raport privind coeziunea subliniază rolul pe care îl joacă FSIE în combaterea inegalității, în special în timpul crizei,

1.  consideră regretabil faptul că potențialul de creare de locuri de muncă al fondurilor Uniunii nu este încă suficient de mare și observă că acesta ar trebui consolidat în continuare printr-un proces de elaborare a politicilor și o punere în aplicare mai eficiente și orientate mai mult către rezultate; își exprimă, în acest sens, îngrijorarea cu privire la întârzierile legate de adoptarea și punerea în aplicare a programelor operaționale pentru perioada de programare 2014-2020 și îndeamnă Comisia și statele membre să accelereze acest proces; invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul la finanțare pentru toți beneficiarii, în special pentru IMM-uri, care, în ultima perioadă, au generat 80 % din noile locuri de muncă din Uniune;

2.  invită Comisia și statele membre să elaboreze politici specifice pentru sprijinirea creării de locuri de muncă de calitate pentru persoanele aflate în șomaj pe termen lung, pentru persoanele în vârstă fără loc de muncă, pentru femei și pentru alte grupuri prioritare afectate deosebit de puternic de criză;

3.  consideră regretabil faptul că rata șomajului în rândul tinerilor este în continuare prea ridicată, în special în statele membre cele mai afectate de criza economică; invită statele membre să utilizeze rapid în modul cel mai eficient cu putință fondurile disponibile în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special suma de 1 miliard EUR sub formă de prefinanțare, după ce aceasta va fi deblocată, în vederea facilitării accesului tinerilor la locuri de muncă; încurajează statele membre să utilizeze fondurile disponibile ale Uniunii pentru a completa și consolida programele naționale destinate creșterii coeziunii, competitivității regionale și gradului de ocupare a forței de muncă și stimulării spiritului antreprenorial, în special în rândul tinerilor; invită, în acest sens, de asemenea, instituțiile de învățământ superior din Europa să-și intensifice eforturile în vederea adaptării programelor lor la nevoile pieței muncii și ale societății în general și să inițieze programe de orientare individuală și de consiliere care să poată contribui la combaterea șomajului la scară largă din rândul tinerilor;

4.  remarcă faptul că rata abandonului școlar timpuriu rămâne foarte ridicată în Uniune și afectează rata șomajului în rândul tinerilor; subliniază că această problemă trebuie soluționată prin intermediul modernizării sistemelor de învățământ și a programelor școlare, recurgând la asistența FSE;

5.  subliniază importanța dimensiunii de gen a creării de locuri de muncă; invită Comisia să aloce suficiente fonduri pentru a rezolva problema șomajului în rândul femeilor; consideră că femeile ar putea beneficia de pe urma progreselor tehnologice, care permit un program de lucru mai flexibil, și invită Comisia să depună eforturi în acest sens;

6.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită situației grupurilor minoritare din întreaga Uniune, întrucât acestea se confruntă cu diferite forme de excluziune socială și există, prin urmare, șanse mai mari ca ele să fie afectate de șomajul structural; consideră că în procesul de planificare a politicilor în vederea obținerii coeziunii sociale în Uniune trebuie să se țină întotdeauna seama de integrarea minorităților;

7.  subliniază că, din cauza schimbărilor intervenite în practicile de producție și a îmbătrânirii populației, a crescut în mod semnificativ rolul FSE și al investițiilor în adaptarea competențelor lucrătorilor; consideră cu tărie că, în acest sens, FSE ar trebui să completeze abordările naționale din statele membre; invită statele membre și Comisia să asigure utilizarea cât mai eficientă și mai eficace cu putință a resurselor disponibile, pentru a garanta capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor, incluziunea socială și egalitatea de gen; subliniază, totodată, că programele de formare finanțate prin FSE ar trebui să fie adaptate și la nevoile antreprenorilor și personalului de la nivel de conducere pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a societăților, în special a IMM-urilor, care generează majoritatea oportunităților de angajare din Uniune;

8.  invită statele membre și Comisia să continue, în special, să îmbunătățească și să extindă platforma EURES, ca instrument eficace de favorizare a mobilității lucrătorilor în Europa, în special a mobilității transfrontaliere, îmbunătățind cunoștințele lor privind piața muncii din Uniune, informându-i cu privire la oportunitățile de angajare și sprijinindu-i în ceea ce privește formalitățile; încurajează statele membre să dezvolte și să sprijine rețelele EURES, nu în ultimul rând deoarece lucrătorii frontalieri sunt primii expuși problemelor legate de adaptare și de recunoașterea calificărilor profesionale; ia act de faptul că, reunind serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și alte părți interesate private, aceste rețele favorizează și sprijină mobilitatea transfrontalieră;

9.  subliniază că este necesar ca generarea de locuri de muncă de calitate să fie direcționată cu ajutorul noilor tehnologii; consideră că Comisia ar trebui să asocieze reducerea șomajului cu instrumentele Agendei digitale și ale programului Orizont 2020;

10. subliniază faptul că Uniunea ar trebui să investească în întreprinderi și să sprijine înființarea de întreprinderi, cu o atenție deosebită acordată IMM-urilor și microîntreprinderilor, care reprezintă 99 % din toate întreprinderile din Uniune și în ultima perioadă au generat 80 % din noile locuri de muncă, facilitând accesul la finanțare, reducând sarcinile administrative, simplificând legislația în cadrul programului REFIT și oferind un mediu favorabil și cadrul de reglementare potrivit și pentru întreprinderile nou-înființate; subliniază faptul că aceste măsuri nu ar trebui să ducă la subminarea drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sociale în UE; salută, prin urmare, intenția de a se crea noul Fond european pentru investiții strategice ca instrument complementar pentru politica de coeziune, cu un potențial de a genera 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în termen de trei ani;

11. subliniază faptul că politica de coeziune ar trebui folosită pentru a genera creștere inteligentă și sustenabilă în regiunile care au cel mai mult nevoie de ea, prin susținerea înființării de noi microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii și a dezvoltării acestora, printr-o serie de măsuri și instrumente financiare;

12. invită statele membre să se asigure, în vederea obținerii unei convergențe socioeconomice, că și regiunile periferice și regiunile mici au capacitatea necesară, de exemplu resursele umane, de a absorbi fondurile disponibile;

13. invită statele membre, având în vedere efectele negative pe care le au îmbătrânirea populației și alte provocări demografice asupra piețelor muncii, să dezvolte proiecte care abordează problema scăderii populației și care susțin mobilitatea;

14. invită Comisia să se asigure că investițiile vizează regiunile mai slabe din punct de vedere economic în care nivelul șomajului este ridicat și IMM-urile din aceste regiuni, având în vedere accesul foarte limitat al acestora la finanțare, pentru a se asigura că aceste eforturi au un impact semnificativ acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, alegerile făcându-se ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile economice ale investițiilor; împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia este nevoie de o forță de muncă calificată în sectoarele în curs de dezvoltare, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și asistența medicală;

15. amintește că alinierea salariilor la productivitate este importantă nu numai pentru coeziunea socială, ci și pentru menținerea unei economii puternice și a unei forțe de muncă productive;

16. subliniază rolul coeziunii teritoriale și evidențiază, în acest sens, importanța investițiilor în infrastructura transfrontalieră, precum căile navigabile interioare, recunoscând rolul acestora în susținerea dezvoltării socioeconomice a regiunilor.

17. consideră că măsurile din cadrul politicii de coeziune au un rol esențial în reducerea inegalităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale în regiunile care au cea mai mare nevoie de ele; invită Comisia să aibă în vedere prefinanțarea pentru a facilita utilizarea la maximum a fondurilor de către statele membre în cauză în perioada 2014-2020, asigurându-se totodată întotdeauna că se respectă principiul responsabilității bugetare;

18. consideră că disciplina bugetară este extrem de importantă pentru obținerea creșterii și crearea de locuri de muncă inteligente și sustenabile; solicită ca atenția să fie din nou concentrată asupra cheltuirii mai eficiente a fondurilor și a combaterii fraudelor;

19. subliniază faptul că politicile în materie de creștere și de creare de locuri de muncă au efecte teritoriale diferențiate, în funcție de situația specifică din fiecare regiune, și că discrepanțele regionale s-au extins de la începutul crizei; subliniază faptul că recomandările specifice în funcție de fiecare țară ar trebui să ia în considerare diferențele teritoriale din cadrul statelor membre pentru a promova creșterea și locurile de muncă, menținând, în același timp, coeziunea teritorială.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

13

2

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Danuta Jazłowiecka, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Elmar Brok, Tania González Peñas, Eva Kaili, Neoklis Sylikiotis, Ivo Vajgl

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Maria Grapini, Ivan Jakovčić


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (25.3.2015)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană

(2014/2245(INI))

Raportor pentru aviz: Neoklis Sylikiotis

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că criza economică a constituit o provocare pentru coeziunea economică, socială și teritorială în UE, creând diferențe suplimentare între statele membre și regiuni; reamintește că, de la începutul crizei, au fost pierdute peste 3,8 milioane de locuri de muncă în UE în industria prelucrătoare(1); subliniază nevoia de a consolida politica de coeziune a UE cu o exprimare clară a priorităților, accentuând necesitatea de a reduce disparitățile regionale și de a atinge obiectivele de la nivelul UE privind creșterea economică și locurile de muncă;

2.  subliniază faptul că se impun eforturi substanțiale pentru a readuce UE în parametrii normali cu scopul de a realiza obiectivul de 20 % reindustrializare până în 2020; solicită consolidarea și reînnoirea structurii industriale în Uniunea Europeană cu scopul de a stimula competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă; subliniază că pentru a obține acest lucru trebuie realizate investiții în infrastructura digitală, energetică și de transport, precum și - pe baza unei perspective pe termen mai lung, dar nu mai puțin urgente - în domeniul educației, al cercetării și al consolidării competențelor lucrătorilor;

3.  recunoaște că investițiile din cadrul politicii de coeziune au contribuit la atenuarea efectelor negative ale crizei economice și financiare și au devenit o parte însemnată a bugetului de investiții în anumite țări europene; recunoaște eforturile depuse de Comisie în ceea ce privește redirecționarea investițiilor din cadrul politicii de coeziune către domeniile cele mai afectate de criză;

4.  subliniază că Tratatul privind Uniunea Europeană include obiectivul de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și a solidarității între statele membre (articolul 3 din TUE).

5.  subliniază faptul că obiectivele prevăzute în Strategia Europa 2020 ar trebui luate în considerare pe deplin în cadrul politicii de coeziune; subliniază că investițiile din cadrul politicii de coeziune ar trebui destinate creșterii economice, promovării inovațiilor, IMM-urilor, economiei digitale și bioeconomiei cu emisii scăzute de carbon; subliniază faptul că în special investițiile în aceste sectoare au potențialul nu numai de a garanta locurile de muncă existente, dar și de a stimula crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică;

6.  subliniază rolul esențial pe care sectorul industrial, în special industria prelucrătoare, îl joacă în economia europeană, reprezentând 80 % din exporturi și 80 % din cheltuielile în cercetare și inovare; subliniază că aproximativ 594 000 de noi locuri de muncă au fost create în perioada 2007-2012 numai prin intermediul politicii regionale a UE(2);

7.  recomandă ca politica de coeziune să fie modernizată; recomandă ca reînnoirea industriei și a structurilor, precum și sprijinirea inovației să se afle în centrul politicii de coeziune cu scopul de a stimula ocuparea forței de muncă în întreaga Uniune;

8.  subliniază importanța simplificării gestionării și a procedurilor pentru programele din cadrul politicii de coeziune; subliniază că sarcina administrativă cauzată de diferitele proceduri de gestionare și monitorizare trebuie să fie rezonabilă în comparație cu valoarea fondurilor obținute de pe urma programelor din cadrul politicii de coeziune;

9.  subliniază că IMM-urile reprezintă 99 % din numărul total de întreprinderi din UE și asigură 80 % din locurile de muncă din Uniune;

10. consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida sectorul industrial în câteva state membre, a facilita accesul la investiții și finanțare pentru producători, precum și pentru a combate șomajul; subliniază necesitatea unei abordări bazate pe punctele forte specifice ale regiunilor în vederea creșterii economice;

11. consideră că toate noile proiecte și investițiile din cadrul politicii de coeziune sunt orientate spre rezultate și impacturi maxime și respectă noul cadru de performanță care are scopul de a impulsiona o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; subliniază, de asemenea, că proiectele și investițiile promovate din fonduri UE ar trebui să vizeze crearea de noi locuri de muncă; prin urmare, subliniază că statele membre ar trebui să urmărească crearea de locuri de muncă de calitate și durabile, aplicând în același timp programele lor operaționale pentru actuala perioadă de finanțare, cu scopul de a lua măsuri împotriva șomajului ridicat din rândul tinerilor și de a permite regiunilor să dezvolte economii sănătoase și durabile; reamintește că toate investițiile și proiectele ar trebui să țină seama de protecția mediului, în special pentru a promova sursele regenerabile de energie, precum și măsurile privind eficiența energetică; reamintește că se estimează că piața mondială pentru produsele și serviciile ecologice aproape se va dubla până în 2020, ridicându-se la aproximativ 2 mii de miliarde EUR pe an;

12. salută propunerea privind uniunea piețelor de capital și consideră că aceasta reprezintă un instrument important pentru completarea Planului de investiții pentru Europa și pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la credite prin crearea și elaborarea de surse alternative de finanțare pentru împrumuturile bancare, inclusiv prin îmbunătățirea ofertelor publice inițiale;

13. solicită aplicarea și utilizarea rapidă a uniunii piețelor de capital pentru a sprijini activitatea inițiată de industrie în ceea ce privește dezvoltarea piețelor europene de plasamente private și consolidarea absorbției de fonduri de investiții pe termen lung; consideră că o uniune de succes a piețelor de capital va reduce fragmentarea de pe piețele financiare ale UE, contribuind astfel la reducerea costului finanțării;

14. subliniază că investițiile ar trebui să se axeze pe domenii care sunt capabile să producă efecte multiplicatoare asupra locurilor de muncă și a creșterii, cum ar fi inovarea sau educația;

15. subliniază importanța finanțării regionale pentru întreprinderile mici și mijlocii, care acționează ca un motor regional pentru crearea de locuri de muncă, pentru creșterea inteligentă și pentru trecerea la economii digitale și cu emisii scăzute de carbon;

16. subliniază importanța finanțării politicii de coeziune pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, precum și a atingerii obiectivelor pentru 2020 și 2030 privind reducerea emisiilor de CO2, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie;

17. subliniază că raportarea cu privire la proiectele finanțate din fondurile UE se axează de obicei pe cheltuieli în sine și pe respectarea normelor administrative și nu pe obținerea unor rezultate tangibile, ducând la o lipsă de cunoștințe cu privire la eficacitatea subvențiilor UE; în acest sens, subliniază importanța colectării sistematice de informații cu privire la impactul fondurilor UE cu scopul de a putea identifica măsurile care ar fi cele mai eficiente în ceea ce privește favorizarea dezvoltării economice a regiunilor din UE;

18. solicită efectuarea de investiții publice mai coordonate de către statele membre și autoritățile locale și regionale, precum și un mediu economic și de reglementare mai stabil la nivelul UE cu scopul de a face UE mai atractivă pentru investițiile private, fără de care va fi imposibilă atingerea obiectivului de ridicare a contribuției sectorului industrial la PIB până la 20 % până în 2020; subliniază importanța concentrării investițiilor UE asupra sectoarelor inovatoare și a unor priorități tematice, cum ar fi cercetarea și inovarea, sprijinirea IMM-urilor și a economiei cu emisii scăzute de carbon, pentru maximizarea impactului pe care investițiile îl au asupra creșterii economice durabile și a creării de locuri de muncă; sprijină ferm abordarea în domeniul C&D care vizează reducerea deficitului de inovare din Uniune, permițând regiunilor mai puțin avansate să adopte, să consolideze și să adapteze soluțiile inovatoare dezvoltate în regiunile avansate; solicită și o clarificare suplimentară și aplicare rapidă a conceptului de specializare inteligentă, care are potențialul de a consolida creșterea durabilă a regiunilor UE;

19. solicită o strategie industrială incluzivă care să țină seama de zonele afectate de procesele de depopulare și îmbătrânire; consideră că obiectivele finale ale acesteia ar trebui să fie rezolvarea problemei șomajului, asigurarea competitivității, a dezvoltării și creșterii durabile, precum și crearea mai multor locuri de muncă;

20. subliniază că se impune o nouă creștere a fondurilor pentru cercetare și dezvoltare cu scopul de a favoriza activitățile de cercetare inovatoare și productive; prin urmare, solicită o mai bună aliniere a măsurilor de finanțare existente, adică finanțare din fondurile structurale și de investiții europene și fondurile Orizont 2020, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;

21. solicită statelor membre să accelereze programul Garanția pentru tineret, deoarece criza a împiedicat un număr disproporționat de tineri aflați la începutul carierei lor să își găsească un loc de muncă, iar șomajul în rândul tinerilor a atins cote alarmante în jumătate dintre regiuni;

22. solicită, pentru a îmbunătăți situația ocupării forței de muncă, să se țină cont în mod corespunzător de nevoile IMM-urilor în momentul elaborării de legi și regulamente și să se faciliteze accesul la credite pentru întreprinderile care creează locuri de muncă, indiferent de mărimea lor;

23. solicită finalizarea pieței interne digitale pentru a îmbunătăți situația privind inovarea, schimburile de cunoștințe și de idei, precum și competitivitatea și capacitatea de inovare a întreprinderilor europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

7

9

Membri titulari prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Juan Carlos Girauta Vidal, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, András Gyürk, Roger Helmer, Dawid Bohdan Jackiewicz, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Miroslav Poche, Miloslav Ransdorf, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Miguel Urbán Crespo, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Hermann Winkler, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Pervenche Berès, Simona Bonafè, Cornelia Ernst, Yannick Jadot, Werner Langen, Morten Messerschmidt, Clare Moody, Dominique Riquet, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Anne Sander, Maria Spyraki, Paul Tang, Pavel Telička, Anneleen Van Bossuyt, Cora van Nieuwenhuizen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Ignazio Corrao, Antanas Guoga

(1)

Industrial Scoreboard 2013 („Tabloul de bord al performanței industriale 2013”), document de lucru al serviciilor Comisiei, (SWD(2013)0346, 20 septembrie 2013), p. 6.

(2)

„Creșterea competitivității regiunilor și orașelor europene, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă”. http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/regional_policy_ro.pdf - p. 6


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (26.3.2015)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană

(2014/2245(INI))

Raportoare pentru aviz: Silvia Costa

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  amintește faptul că, pentru a contribui eficient la combaterea nivelurilor ridicate de șomaj în rândul tinerilor, politica de coeziune a UE trebuie să fie pe deplin în concordanță cu Strategia Europa 2020 și, în special, cu obiectivele principale privind educația de reducere a procentelor de abandon școlar la sub 10% și de creștere a proporției de tineri cu o diplomă de învățământ superior sau o calificare echivalentă în urma unei formări profesionale la cel puțin 40%, cu un indice de referință, în medie, de cel puțin 15% de adulți participanți la activități de învățare pe tot parcursul vieții și de cel puțin 95% de copii incluși în educația preșcolară, recunoscând astfel validarea competențelor și a experienței dobândite;

2.  subliniază faptul că, pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, în special pe cele privind educația și reducerea ratelor de abandon școlar, trebuie să se îmbunătățească accesul la infrastructura educațională și calitatea serviciilor socioculturale în regiunile UE, în special în cele afectate de stagnare economică; subliniază importanța educației pentru creșterea coeziunii sociale și regionale și pentru consolidarea conștiinței și a participării democratice în rândul tinerilor;

3.  subliniază faptul că 12% din segmentul de populație cu vârsta între 18 și 24 de ani părăsește timpuriu școala; invită UE să identifice principalii factori care conduc la părăsirea timpurie a școlii și să monitorizeze caracteristicile acestui fenomen la nivel național, regional și local ca o bază pentru elaborarea de politici precise și eficiente, fondate pe dovezi; consideră că politicile de reducere a abandonului școlar timpuriu trebuie să abordeze o serie de factori, inclusiv provocările educaționale și sociale care pot duce la un astfel de fenomen;

4.  subliniază faptul că, fără o bună cooperare între instituțiile de învățământ și actorii de pe piața muncii, va fi imposibilă reducerea nivelului ridicat al șomajului în rândul tinerilor absolvenți din UE; subliniază în special faptul că, prin predarea cunoștințelor și însușirea competențelor necesare pe piața muncii, rata de încadrare în muncă a tinerilor a crescut și diferențele sociale s-au redus;

5.  regretă faptul că în prezent nu se alocă fonduri suficiente pentru educație și subliniază că este nevoie de investiții mai mari în modernizarea sistemelor de învățământ în domeniul formării profesionale și al educației formale și informale; amintește că acest lucru este valabil și în cazul renovării clădirilor școlilor și al punerii la dispoziție a unei tehnologii noi pentru educație și cercetare (acces la baze de date în domeniul cercetării, formare în domeniul TIC, învățare online);

6.  subliniază necesitatea consolidării legăturilor dintre educație, cercetare și mediul de afaceri la nivel regional, local, național și supranațional; invită statele membre să dea cât se poate de repede curs recomandărilor specifice fiecărei țări privind educația din cadrul semestrului european și altor recomandări ale Comisiei;

7.  subliniază importanța atât a învățării pe tot parcursul vieții, cât și a îmbunătățirii condițiilor de formare și muncă pentru cercetători și profesori, pentru a atrage și a păstra cadrele didactice calificate, ca factori esențiali de creștere economică; subliniază cât este de important ca tinerii să dobândească competențe digitale și ca profesorii să fie formați în mod corespunzător, întrucât acest tip de competențe devine din ce în ce mai important pe piața europeană a muncii;

8.  subliniază faptul că necesitățile pieței muncii se schimbă rapid și că tinerii se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în ceea ce privește trecerea de la educație la încadrarea în muncă și, prin urmare, sunt, de obicei, mai vulnerabili față de șomaj; reafirmă importanța de a investi în capitalul uman și în oameni, în special în tinerii europeni, pentru a consolida capacitatea lor de a se încadra în muncă și de a dobândi calificări profesionale; solicită îmbunătățirea Panoramei competențelor în UE existente care identifică locurile de muncă și competențele necesare și restructurarea în consecință a sistemelor de învățământ și de formare din statele membre, astfel încât oamenii să obțină competențele adecvate pentru locul de muncă potrivit;

9.  subliniază nevoia de a promova parteneriate între mediul educațional și politicile din domeniul ocupării forței de muncă, prin implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali, a factorilor de decizie, a furnizorilor de formare și a angajatorilor;

10. salută Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” introdusă pentru a consolida Garanția pentru tineret, în special în regiuni cu un șomaj în rândul tinerilor de peste 25%, și subliniază că aceasta este o modalitate eficientă de reducere a șomajului în rândul tinerilor și va reprezenta o reformă structurală fundamentală pe termen mediu și lung; invită statele membre să stabilească o cooperare solidă cu factorii interesați, în special cu angajatorii și cu IMM-urile, și să utilizeze pe deplin Fondul social european, Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și alte fonduri structurale pentru punerea în practică a garanției și crearea unei infrastructuri în acest sens;

11. invită Comisia să contribuie la asigurarea punerii în aplicare eficiente a Garanției pentru tineret prin schimbul de bune practici; subliniază faptul că fondurile bugetate pentru Garanția pentru tineret în cadrul Inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” expiră la 31 decembrie 2015; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru ca acest program să poată avea continuitate;

12. subliniază necesitatea dezvoltării competențelor antreprenoriale în cadrul Garanției pentru tineret; consideră însă că sunt necesare intervenții timpurii și activări și, în multe cazuri, reforme, cum ar fi îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare profesională, iar schimbul de bune practici legate de sistemul de educație duală ar putea contribui la realizarea unor schimbări structurale pe piața muncii și ar putea conduce la un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă;

13. salută crearea noului Fond european pentru investiții strategice; își exprimă speranța ca educația și formarea să fie considerate investiții strategice și, prin urmare, să facă parte din liniile prioritare de acțiune;

14. îndeamnă Comisia să recunoască întregul potențial al culturii de a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă și la competitivitatea regiunilor și de a îmbunătăți coeziunea socială; subliniază, în special, rolul industriilor culturale și creative (ICC) și al digitalizării patrimoniului cultural, ca motoare strategice pentru redresarea și creșterea economică în UE și pentru dezvoltarea regională, având în vedere că, în prezent, acestea generează, în mod direct sau indirect, peste șapte milioane de locuri de muncă;

15. subliniază importanța sectorului cultural în combaterea șomajului în rândul tinerilor, având în vedere că acest sector este foarte atractiv pentru tineri și le oferă mai multe șanse de angajare; amintește, de asemenea, rolul culturii în generarea mai multor locuri de muncă mai bune prin educație, dezvoltarea de competențe, formare și învățare informală; susține orientarea instrumentelor politicii de coeziune către îmbunătățirea și creșterea numărului locurilor de muncă în sectoarele culturale și creative;

16. invită Comisia să evalueze utilitatea folosirii banilor din Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european pentru a promova activitățile culturale din statele membre și, în special, pentru a promova sectorul de creație; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European un raport privind rezultatele acestei evaluări cel târziu cu ocazia raportului intermediar referitor la programul „Europa Creativă”, adică până la 31 decembrie 2017;

17. amintește faptul că, pentru regenerarea urbană și rurală sustenabilă și atractivitatea orașelor și regiunilor și pentru dezvoltarea economică, prin turism cultural și IMM-urile din sectorul de creație, un rol esențial îl joacă cultura și patrimoniul cultural material și imaterial; solicită crearea de bazine culturale regionale în care orașele mai mici, orașele mai mari și regiunile să colaboreze pentru a-și promova patrimoniul cultural, a-l conserva și a-l transforma într-un atu economic;

18. invită Comisia să se angajeze să ia toate măsurile necesare pentru a proteja în mod eficient bunurile materiale și imateriale din patrimoniul cultural european ca factori esențiali pentru stimularea dezvoltării culturale și socioeconomice, care se sprijină pe identitatea europeană comună și pe diversitatea culturală a țărilor, regiunilor și orașelor europene și care promovează aceste aspecte; invită orașele și regiunile UE să folosească în acest sens instrumentele politicii de coeziune;

19. consideră că plafonul de 5 milioane de euro (sau de 10 milioane de euro în cazul în care este vorba de situri de pe lista UNESCO) adoptat de Comisie pe baza costurilor totale ale proiectului este prea rigid, va reduce sprijinul pentru patrimoniul cultural, nu în ultimul rând deoarece nu prevede deducerea costurilor cu documentarea și gestionarea și a cheltuielilor care nu sunt deductibile (de exemplu TVA) și limitează posibilitatea încheierii unor parteneriate publice și private și a realizării de investiții în cultură, demersuri esențiale pentru dezvoltarea socială și economică din UE;

20. subliniază că în dreptul UE nu există un temei juridic pentru această abordare și invită Comisia, în acest sens, să revizuiască decizia și să clarifice, în ghidurile tematice, interpretarea articolului 3 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 (FEDR) în ceea ce privește investițiile în dezvoltarea potențialului endogen prin investiții fixe în echipamente și infrastructuri cu dimensiuni reduse pentru cultură și turism sustenabil;

21. invită statele membre să aloce un procentaj mai mare din bugetele lor și din finanțarea pentru dezvoltarea regională culturii și patrimoniului cultural pentru a crește atractivitatea regiunilor, a promova dezvoltarea lor efectivă și globală și a valorifica potențialul acestora;

22. subliniază importanța simplificării și recomandă Comisiei și statelor membre să-și continue eforturile de a simplifica punerea în aplicare a politicii de coeziune, pentru a îmbunătăți procesul de stabilire a obiectivelor de politică și a reduce birocrația la toate nivelurile; subliniază importanța platformelor de schimb de bune practici în diversele domenii de punere în aplicare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, Emmanouil Glezos, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sylvie Guillaume, György Hölvényi, Dietmar Köster, Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Emma McClarkin, Martina Michels


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (1.4.2015)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană

(2014/2245(INI))

Raportoare pentru aviz: Julie Girling

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, de-a lungul timpului, femeile au fost mai afectate de șomaj decât bărbații - în ciuda faptului că, în prezent, acestea reprezintă 59% din persoanele care tocmai termină o facultate(1), ceea ce nu se potrivește nici cu numărul scăzut de femei în poziții cu răspundere; întrucât, în ultimii cinci ani, rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor a crescut ușor, de la 60% la 63%, iar șomajul în rândul femeilor se ridică la 10% la nivelul UE, existând, la nivel regional, variații importante (deși aceste diferențe au scăzut mult)(2); întrucât, chiar și în cazul femeilor care au un loc de muncă, nivelul salariilor și al contribuțiilor la pensii, precum și calificările lor profesionale nu sunt proporționale cu diplomele obținute de acestea;

B.  întrucât doar 29% dintre femei dețin o diplomă în domeniul TIC și doar 4 % au un loc de muncă în sectorul TIC(3); întrucât, potrivit datelor Comisiei, numărul femeilor în învățământul terțiar este mai mare decât cel al bărbaților; întrucât, cu toate acestea, femeile sunt în continuare subreprezentate în cazul domeniilor STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), ceea ce restrânge oportunitățile economice pentru acestea, deși nu există dovezi științifice conform cărora bărbații sunt mai talentați decât femeile în domeniile STIM;

C. întrucât mai ales femeile sunt afectate de salariile mici (21,2 % în 2010, comparativ cu 13,3 % în cazul bărbaților), în special cele care au un nivel scăzut de educație și cele care au încheiat contracte pe perioadă determinată(4);

D. întrucât diferența dintre pensiile femeilor și bărbaților demonstrează că, în UE, pensiile femeilor sunt, în medie, cu 39% mai mici decât cele ale bărbaților;

E.  întrucât femeile sunt mai expuse la sărăcie și excluziune socială decât bărbații, mai ales dacă au vârsta peste 60 de ani (22,2 % în 2010, comparativ cu 17,3 % în cazul bărbaților)(5);

F.  întrucât egalitatea de gen reprezintă un instrument important al dezvoltării economice și al coeziunii sociale;

G. întrucât politica de coeziune este principalul instrument pentru punerea în aplicare a măsurilor de combatere a șomajului și excluziunii sociale și se bazează pe investiții în educație și extinderea capacităților în domeniul educației;

H. întrucât, în zonele rurale, de-a lungul timpului, s-au evidențiat o serie de probleme de ordin economic și social, cum ar fi cultura antreprenorială slab dezvoltată, participarea scăzută a adulților la educație și formare continuă, lipsa formării continue în zonele rurale și procentajul ridicat al persoanelor care lucrează în agricultura de subzistență;

I.   întrucât rata de încadrare în muncă a femeilor este tot scăzută în raport cu obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020 (11,5 % sub obiectivul de 75 %)(6);

J.   întrucât, potrivit prognozelor OCDE, participarea egală a bărbaților și femeilor pe piața forței de muncă ar duce la o creștere de 12,4% a PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030;

K. întrucât femeile sunt subreprezentate în posturile de conducere și doar 30% din întreprinderile nou-înființate în Europa sunt înființate de femei(7);

L.  întrucât peste două treimi din europeni locuiesc în orașe care constituie centre de producție inovatoare, dar, totodată, duc la o concentrare a persoanelor excluse din punct de vedere social și au, prin urmare, un rol esențial în abordarea provocării reprezentate de excluziunea socială;

M. întrucât a fi mamă singură sau părinte singur reprezintă în continuare un handicap pe piața muncii;

N. întrucât egalitatea de șanse între femei și bărbați și principiul integrării perspectivei de gen sunt consacrate în mod expres în regulamentele privind fondurile structurale ca elemente transversale ale programării și aplicării politice;

O. întrucât întreprinderile familiale le oferă femeilor remunerații mai mari decât IMM-urile și ocazia de a pătrunde în industrii în care predomină bărbații; întrucât femeile care lucrează în întreprinderi familiale au șanse mai mari de a ajunge în funcții de conducere; întrucât UE și statele membre ar trebui să fie încurajate să promoveze acest tip de activitate și să convingă femeile să se alăture într-o măsură mai mare întreprinderilor familiale;

P.  întrucât sprijinul pentru egalitate, pe lângă faptul că este o chestiune de dreptate și drepturi fundamentale, este și un factor de competitivitate, deoarece talentul tuturor femeilor afectate de marginalizare în muncă este irosit, iar această situație nu este coerentă cu eforturile de sprijinire a economiei bazate pe cunoaștere,

1.  regretă faptul că statele membre nu au depus mai multe eforturi pentru a reduce diferența de remunerare dintre femei și bărbați; este preocupat de faptul că femeile din UE câștigă, în medie, cu 16,4 % mai puțin decât bărbații care prestează o muncă de valoare egală și lucrează 59 de zile pe an pe gratis, ceea ce le dezavantajează din punct de vedere economic și uneori le face dependente de partenerul lor; subliniază importanța măsurilor de eliminare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, care determină și o diferență de 39% între pensiile femeilor și bărbaților în UE; subliniază faptul că, în nouă state membre, această diferență a crescut în ultimii cinci ani; constată că, potrivit evaluării valorii adăugate europene, o reducere cu 1% a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați ar determina o majorare cu 0,1 % a creșterii economice; remarcă faptul că accesul femeilor la poziții de răspundere poate crește competitivitatea organizațiilor; invită statele membre să îmbunătățească și să aducă la zi statisticile legate de diferența de remunerare dintre femei și bărbați;

2.  invită Comisia să solicite transparență în ceea ce privește remunerarea în cazul locurilor de muncă pe care le creează sau le finanțează prin politica de coeziune și să respingă, astfel, orice inegalitate salarială nejustificată;

3.  consideră că, în toate etapele punerii în aplicare a fondurilor ESI, Uniunea ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților și promovarea egalității între bărbați și femei, integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

4.  pledează pentru recunoașterea și eliminarea multiplelor tipuri de discriminare, adică nu doar a discriminării pe bază de gen, ci și a discriminărilor pe bază de religie sau convingeri personale, origine socială, orientare sexuală, vârstă, origine etnică și handicap, cu scopul de a pune în aplicare o politică pertinentă și eficace de incluziune socială;

5.  constată că criza economică a dus la un regres în ceea ce privește egalitatea în multe domenii; subliniază importanța asigurării faptului că criza economică nu este folosită ca argument pentru perpetuarea inegalității dintre femei și bărbați și că eforturile legate de egalitate continuă, chiar și în timpul unei astfel de crize;

6.  invită statele membre să schimbe această dinamică prin lansarea de politici active în favoarea egalității, cu programe și bugete care vizează creșterea PIB-ului pe cap de locuitor prin astfel de metode; 

7.  invită Comisia și statele membre să utilizeze activ fondurile structurale europene ca instrumente pentru consolidarea egalității de gen; solicită statelor membre și Comisiei să efectueze o analiză de gen și să integreze dimensiunea de gen în buget, cu scopul de a obține o alocare a resurselor financiare care să fie repartizată egal pe genuri;

8.  solicită Comisiei să încorporeze indicatorii statistici în Eurostat pentru fiecare stat membru în parte, astfel încât să măsoare influența pe care o are egalitatea asupra progresului economic atât în ceea ce privește participarea efectivă a femeilor pe piața muncii, cât și măsura în care acestea ocupă poziții de răspundere și posturi de conducere;

9.  recunoaște contribuția semnificativă a IMM-urilor la economia europeană, în special prin crearea de locuri de muncă; este dezamăgit că IMM-urile sunt conduse de femei într-o măsură cu mult mai mică decât de bărbați; remarcă faptul că 5% din consiliile de administrație din UE sunt prezidate de femei, iar cifra aferentă membrilor consiliilor de administrație este de 18,6 %; deplânge faptul că, în perioada 2003-2012, rata antreprenoriatului în rândul femeilor abia a crescut, de la 10% la 10,4 %;

10. invită statele membre să facă schimb de bune practici prin care să încurajeze femeile să înființeze IMM-uri, să dezvolte strategii de promovare a antreprenoriatului în rândul femeilor și să faciliteze accesul femeilor antreprenoare la sprijin financiar; apreciază faptul că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) oferă sprijin IMM-urilor conduse de femei și încurajează sprijinul acordat pentru activitățile axate pe formare și accesul la finanțare; invită Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) să colecteze cât mai repede posibil informații privind antreprenoriatul în rândul femeilor, în special cu privire la accesul la finanțare și la rețelele economice;

11. deplânge faptul că se iau așa puține măsuri pentru promovarea participării femeilor în cadrul organelor de decizie sau pentru încurajarea acestora în vederea înființării propriilor societăți; constată că discriminarea din cauza unei sarcini, de exemplu, este utilizată pe scară largă pentru a exclude femeile de pe piața muncii atât în sectorul privat, cât și în sectorul public;

12. constată că subreprezentarea femeilor în domeniile STIM este o consecință a stereotipurilor de gen; îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze pătrunderea femeilor în sectoare considerate în mod tradițional sectoare „bărbătești”, în special sectorul științific și cel al tehnologiilor noi, mai ales prin intermediul campaniilor de informare și de sensibilizare, astfel încât să se valorifice pe deplin capitalul uman reprezentat de femeile europene;

13. observă că probabilitatea de a lucra cu fracțiune de normă sau de a avea locuri de muncă plătite prost sau precare este mai mare în cazul femeilor, lucru care poate fi benefic în cazul mamelor care revin din concediul de maternitate, dar care poate, de asemenea, duce la sărăcia persoanelor încadrate în muncă și la pensii diferite în funcție de gen; observă că, în Europa, femeile care lucrează cu fracțiune de normă sunt în medie de patru ori mai numeroase decât bărbații care lucrează cu fracțiune de normă(8); este preocupat de variația cifrelor legate de munca cu fracțiune de normă de la un stat membru la altul; invită Comisia să elaboreze o analiză actualizată și aprofundată a diferitelor tipuri de locuri de muncă, care să cuprindă și comparații în interiorul statelor membre și între acestea, cu scopul de a identifica inegalitățile pe bază de gen în cadrul formelor de încadrare în muncă, făcând trimitere în mod special la locurile de muncă cu fracțiune de normă;

14. reafirmă necesitatea înființării unor structuri de îngrijire a copiilor mici, pentru a stimula prezența femeilor pe piața muncii și, prin urmare, invită Comisia să sprijine proiectele inovatoare în acest sens; subliniază că investițiile în infrastructura publică, precum structurile de îngrijire a copiilor, cresc șansele ca femeile să participe activ în cadrul economiei și pe piața muncii;

15. recomandă Comisiei ca, în contextul politicii de coeziune, să aloce o parte mai importantă a fondurilor FEDR și FSE proiectelor care permit femeilor să aibă acces la formare și locuri de muncă de calitate;

16. observă o tendință accentuată de migrație a populației feminine dinspre mediul rural înspre mediul urban, în căutarea unui loc de muncă, creând astfel un dezechilibru în rândul lucrătorilor din zonele rurale; subliniază impactul pe care acest lucru îl are asupra economiei și a populației și importanța dezvoltării economiei rurale astfel încât aceasta să valorifice potențialul bărbaților și al femeilor și să permită ca sectoarele dominate în mod normal de femei să aibă același statut ca cele dominate de bărbați, precum și importanța contribuției la aceasta prin programe care sprijină antreprenoriatul în rândul femeilor și prin facilități de armonizare a serviciilor disponibile în zonele rurale, cum ar fi cele pentru îngrijirea copiilor, asistență pentru persoanele în vârstă, asistență medicală și educație; de asemenea, solicită să se depună eforturi pe termen lung pentru a elimina factorii care atribuie femeile și bărbații unor sectoare diferite, scopul fiind acela de a obține egalitatea pe piața muncii; invită statele membre și Comisia să promoveze spiritul antreprenorial al femeilor din zonele rurale;

17. subliniază că este de importanță crucială să se înceapă punerea în aplicare a programelor care se concentrează pe dezvoltarea abilităților antreprenoriale și manageriale ale femeilor, în scopul de a crește numărul companiilor, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane; subliniază importanța promovării egalității de șanse în ocuparea forței de muncă, implicând femeile, în special pe cele din zonele rurale, în înființarea propriilor lor afaceri;

18. invită Comisia și statele membre să analizeze dacă ar putea fi incluse clauze de gen în anunțurile de licitații privind achizițiile publice pentru a încuraja întreprinderile să urmărească egalitatea de gen în rândurile lor, respectând, totodată, legislația UE în materie de concurență;

19. subliniază că există un decalaj digital semnificativ între femei și bărbați, care trebuie eliminat prin facilitarea și promovarea accesului femeilor la programe de formare în domeniul tehnologiilor noi;

20. invită statele membre să acorde prioritate agendei privind economia digitală și subliniază că accesul deplin la internet în bandă largă are un rol esențial pentru a oferi mai multe opțiuni femeilor, bărbaților și întreprinderilor în ceea ce privește un program de lucru flexibil și munca de acasă; invită statele membre, Comisia și autoritățile locale și regionale să sprijine investițiile în formarea femeilor în sectorul TIC pentru a crește echilibrul dintre viața profesională și cea privată a acestora;

21. invită instituțiile UE și statele membre ca, pentru atingerea obiectivelor legate de ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, să țină seama de nevoile femeilor care revin după concediul de maternitate, să motiveze angajatorii să recruteze femei după concediul de maternitate, să faciliteze condițiile de lucru flexibile și să promoveze educația suplimentară (pe tot parcursul vieții) pentru a le permite să își reia activitățile profesionale în bune condiții;

22. invită Comisia, statele membre și autoritățile locale și regionale să țină seama de politicile de protejare a femeilor în cadrul programelor lor de investiții și să se asigure că fondurile sunt dirijate către o creștere efectivă a ocupării forței de muncă și profesională și că nu sunt folosite în alte scopuri;

23. solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale și locale să încurajeze în mod sistematic perspectiva folosirii platformelor e-learning pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale femeilor, cât și a antreprenoriatului din zonele transfrontaliere; își exprimă deosebita preocupare cu privire la necesitatea creării unei rețele pentru parteneriat transfrontalier bazat pe dialog și comunicare între instituțiile partenere, cu scopul organizării de dezbateri publice privind antreprenoriatul în rândul femeilor și antreprenoriatul transfrontalier;

24. invită instituțiile UE și statele membre ca, în vederea atingerii obiectivelor legate de creșterea capacităților structurilor de îngrijire a copiilor mici, să utilizeze mai bine indicatorii cantitativi și calitativi pentru a asigura un acces egal pentru toți copiii la îngrijire și educație de înaltă calitate;

25. îndeamnă statele membre să promoveze investițiile în programele de formare menite să ajute femeile să se integreze pe piața muncii, în special pentru cele care s-au dedicat anterior în totalitate îngrijirii copiilor sau a altor persoane dependente, și în serviciile de îngrijire a copiilor, persoanelor în vârstă și a altor persoane care au nevoie de îngrijiri, care să fie atât accesibile, cât și la prețuri rezonabile și să aibă orare care să fie compatibile cu orarul celor care lucrează cu normă întreagă, astfel încât să se asigure un echilibru între viața profesională și viața de familie și să se combată șomajul și excluziunea socială;

26. solicită statelor membre să stabilească măsuri bugetare care să țină seama de dimensiunea de gen în programarea politicii de coeziune, în încercarea de a analiza nu doar programele care vizează în mod special femeile, ci și toate celelalte programe și politici propuse de guvern, precum și impactul acestora asupra alocării resurselor și contribuția lor la egalitatea dintre bărbați și femei;

27. solicită statelor membre să pună în aplicare și să consolideze integrarea dimensiunii de gen în buget și invită Comisia să promoveze schimbul de bune practici privind integrarea dimensiunii de gen în buget.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Krisztina Morvai, Maria Noichl, Marijana Petir, Terry Reintke, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Ángela Vallina, Elissavet Vozemberg, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa Estaràs Ferragut, Julie Girling, Constance Le Grip, Marc Tarabella, Julie Ward, Marco Zullo

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Bart Staes

(1)

Raportul privind egalitatea dintre bărbați și femei 2014.

(2)

Cifre furnizate de Eurostat pentru 2008 și 2013.

(3)

Raportul Comisiei (2013), Women active in the ICT sector (Femeile din sectorul TIC).

(4)

Idem

(5)

http://www.europarl.europa.eu/eplibrary/Pauvrete-dans-l-Union-europeenne.pdf

(6)

Eurostat, Ancheta asupra forței de muncă, 2014 (al doilea trimestru).

(7)

Planul de acțiune Antreprenoriat 2020. Relansarea spiritului de întreprindere în Europa (COM(2012)0795).

(8)

Raportul pe 2014 privind egalitatea dintre femei și bărbați, Comisia Europeană, Justiție și Consumatori.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

1

6

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, José Blanco López, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Michela Giuffrida, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Olaf Stuger, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Enrique Calvet Chambon, Josu Juaristi Abaunz, Ivana Maletić, Miroslav Mikolášik, Bronis Ropė, Marco Zullo

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ulrike Trebesius

Notă juridică