Procedură : 2015/2040(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0197/2015

Texte depuse :

A8-0197/2015

Dezbateri :

PV 07/09/2015 - 23
CRE 07/09/2015 - 23

Voturi :

PV 08/09/2015 - 5.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0287

RAPORT     
PDF 247kWORD 179k
19.6.2015
PE 549.154v02-00 A8-0197/2015

referitor la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014

(2015/2040(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportor: Richard Corbett

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014

(2015/2040(INI))

Parlamentul European,

având în vedere:

       articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

       articolul 246 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

       Rezoluția sa din 1 decembrie 2005 privind orientările pentru aprobarea Comisiei(1),

       Decizia sa din 20 octombrie 2010 referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie(2),

–       Decizia sa din 14 septembrie 2011 privind modificarea articolelor 106 și 192, precum și a anexei XVII la Regulamentul de procedură al Parlamentului(3),

–       Codul de conduită pentru comisarii europeni, în special articolele 1.3 - 1.6,

       articolele 52 și 118 din Regulamentul său de procedură și anexa XVI la acesta,

       raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0197/2015),

întrucât:

A.     audierile comisarilor desemnați, care au avut loc pentru prima dată în 1994, reprezintă acum o practică consacrată, care crește legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii Europene, aducându-le mai aproape de cetățenii europeni;

B.     audierile sunt indispensabile pentru a permite Parlamentului să ia o hotărâre în cunoștință de cauză privind Comisia atunci când își oferă votul de încredere care îi permite Comisiei să-și preia mandatul;

C.     procesul audierilor le oferă Parlamentului și cetățenilor UE posibilitatea de a descoperi și de a evalua personalitatea, calificările, pregătirea și prioritățile candidaților, precum și cunoștințele din domeniul portofoliului desemnat;

D.     procesul audierilor crește transparența și consolidează legitimitatea democratică a Comisiei în ansamblu;

E.     egalitatea dintre femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă; întrucât această cerință trebuie să se reflecte în componența Comisiei Europene; întrucât, în 2014, în ciuda solicitărilor repetate din partea lui Jean-Claude Juncker, guvernele au propus drept candidați un număr mult mai mare de bărbați decât de femei; întrucât femeile propuse provin în principal din state membre cu populații mai mici, iar statele membre mai mari au ignorat în mare parte această cerință; întrucât singura soluție echitabilă este aceea de a solicita fiecărui stat membru să propună doi candidați, unul bărbat, iar celălalt femeie, astfel încât președintele desemnat să poată propune un colegiu de înaltă calitate, în care numărul bărbaților este egal cu cel al femeilor;

F.     procesul audierilor, deși și-a demonstrat eficacitatea, poate fi întotdeauna îmbunătățit, în special prin intermediul unui dialog mai flexibil și mai dinamic între comisar și membrii comisiei competente pentru audiere;

G.     audierea comisarului desemnat pentru funcția de vicepreședinte, Frans Timmermans, a subliniat nevoia de a adapta procedurile Parlamentului în eventualitatea în care viitoarele Comisii prevăd un statut special pentru unul sau mai mulți vicepreședinți;

H.     articolul 3 alineatul (3) din TUE prevede că „Uniunea promovează egalitatea între femei și bărbați”, iar articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că „egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea”,

1.      consideră că audierile publice pentru comisarii desemnați reprezintă o oportunitate importantă pentru Parlamentul European și pentru cetățenii UE de a evalua prioritățile fiecărui candidat și competența lor profesională pentru acest rol;

2.      consideră că ar fi utilă stabilirea unui termen-limită până la care toate statele membre trebuie să propună un candidat, pentru a oferi timp suficient președintelui ales al Comisiei să aloce portofoliile, ținând cont de experiența de muncă și de profilul candidatului, și Parlamentului să organizeze audieri și evaluări și solicită Președintelui Parlamentului să inițieze convorbiri cu celelalte instituții în vederea atingerii acestui obiectiv;

3.      consideră, de asemenea, că pe viitor fiecare stat membru ar trebui să propună o listă cu cel puțin doi candidați, un bărbat și o femeie, care să fie analizați de către președintele ales al Comisiei; consideră că este important ca Uniunea să îndeplinească și în cadrul propriilor instituții obiectivele stabilite în ceea ce privește egalitatea de gen;

4.      consideră că ar trebui ameliorat controlul, de către Comisia pentru afaceri juridice, al declarațiilor de interese financiare ale comisarilor desemnați; în acest sens, declarațiile de interese financiare ar trebui să includă interesele familiale, astfel cum sunt prevăzute în codul de conduită pentru comisarii europeni la articolul 1.6; consideră că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese pe baza unei analize substanțiale a declarației de interese financiare constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă;

5.      reamintește faptul că responsabile de desfășurarea audierilor sunt comisiile; consideră, totuși, că atunci când un vicepreședinte al Comisiei are responsabilități în primul rând orizontale, audierea s-ar putea desfășura în mod excepțional într-un alt format, cum ar fi o reuniune a Conferinței președinților sau o reuniune a Conferinței președinților de comisie, cu condiția ca aceste reuniuni să faciliteze dialogul și să includă comisiile respective responsabile pentru a le permite să-și audieze comisarul desemnat;

6.      consideră că chestionarul scris trimis înaintea fiecărei audieri ar trebui să cuprindă șapte întrebări în loc de cinci, dar că nu ar trebui să cuprindă mai multe întrebări secundare sub fiecare întrebare;

7.      consideră că ar fi mai bine să existe aproximativ 25 de întrebări, dar să i se permită fiecărei persoane care adresează o întrebare să continue discuția imediat, pentru ca audierile să aibă o eficiență sporită și un caracter investigativ mai accentuat;

8.      consideră că un proces de monitorizare a răspunsurilor date de comisarii desemnați în timpul audierilor poate contribui la un control mai bun si la o creștere a responsabilității întregii Comisii; prin urmare, solicită o revizuire periodică a priorităților menționate de către comisarii desemnați după începerea mandatului;

9.      consideră că ar trebui să se aplice următoarele orientări pentru reuniunea de evaluare a coordonatorilor care are loc după audieri:

•       în cazul în care coordonatorii aprobă în mod unanim candidatul - scrisoare de aprobare;

•       în cazul în care coordonatorii resping în mod unanim candidatul - scrisoare de respingere;

•       în cazul în care o majoritate clară a coordonatorilor aprobă candidatul - scrisoare care atestă aprobarea de către marea majoritate (minoritățile pot solicita să se menționeze că grupul lor nu împărtășește opinia majorității);

•       în cazul în care nu există o majoritate clară sau există o majoritate (dar nu consens) împotriva candidatului și în cazul în care coordonatorii consideră necesar:

o  mai întâi se solicită informații suplimentare prin întrebări cu solicitare de răspuns scris suplimentare;

o  dacă nemulțumirea persistă, se solicită o nouă audiere de o oră și jumătate, cu aprobarea Conferinței președinților;

o  dacă tot nu se ajunge la consens sau la o majoritate covârșitoare în rândul coordonatorilor, se votează în comisie;

•       o majoritate clară în acest context ar trebui să fie dată de coordonatori care împreună reprezintă cel puțin două treimi din membrii comisiei;

10.    observă că audierile din 2014 au trezit un mai mare interes în rândul mass-mediei și al publicului decât cele precedente, în parte datorită evoluțiilor platformelor sociale; consideră că este probabil ca impactul și influența platformelor sociale să crească în viitor; consideră că ar trebui adoptate dispoziții privind utilizarea platformelor și rețelelor sociale pentru a integra în mod mai eficace cetățenii în procesul audierilor;

11.    consideră că:

       ar trebui să existe o secțiune specifică pe site-ul Parlamentului, unde CV-urile comisarilor desemnați și răspunsurile acestora la întrebările scrise să fie disponibile înaintea audierilor publice și în toate limbile oficiale ale Uniunii;

–       ar trebui să existe un spațiu specific și vizibil pe site-ul Parlamentului unde evaluările să fie publicate în termen de 24 de ore;

–       normele ar trebui modificate pentru a menționa un termen de 24 de ore după evaluare, având în vedere că unele evaluări sunt finalizate doar după efectuarea unor proceduri suplimentare;

12.    consideră că aspectele orizontale care afectează componența, structura și metodele de lucru ale Comisiei în ansamblu și care nu pot fi abordate în mod corespunzător de un anume comisar desemnat intră în responsabilitatea președintelui ales al Comisiei; consideră că astfel de chestiuni ar trebui abordate în cadrul unor reuniuni între președintele ales și Conferința președinților (una înainte de începerea procesului de audieri și una după terminarea acestuia);

13.    consideră că controlul declarațiilor de interese ale comisarilor ar trebui să țină în continuare de competența Comisiei pentru afaceri juridice; consideră, totuși, că sfera actuală a declarațiilor de interese ale comisarilor este prea restrânsă și invită Comisia să își revizuiască normele în această privință cât mai curând posibil; consideră, prin urmare, că este important ca Comisia pentru afaceri juridice să emită, în lunile următoare, orientări sub formă de recomandări sau un raport din proprie inițiativă, pentru a facilita procesul de reformă a procedurilor legate de declarațiile de interese ale comisarilor; consideră că declarațiile de interese și de interese financiare ale comisarilor ar trebui să acopere, de asemenea, membrii de familie care trăiesc împreună cu ei în cadrul aceleiași gospodării;

14.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 285 E, 22.11.2006, p. 137.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0366.

(3)

JO C 51 E, 22.2.2013, p. 152.


EXPUNERE DE MOTIVE

1. Cadru general

Audierile publice ale potențialilor membri ai Comisiei Europene reprezintă un exercițiu foarte util. Chiar dacă nu a existat nicio problemă cu vreunul dintre comisarii candidați, audierile oferă Parlamentului și publicului posibilitatea să descopere personalitatea, abordarea generală și prioritățile fiecărui comisar candidat și să îi evalueze calificările. Și, în cazul în care există probleme, este mai bine ca ele să fie identificate înainte de preluarea funcției de către comisar, decât după aceea.

Într-adevăr, vă puteți întreba ce s-ar întâmpla dacă un astfel de exercițiu ar avea loc la nivel național, atunci când sunt numiți miniștrii – un interogatoriu public de trei ore înainte ca aceștia să își preia funcția ar fi revelator!

Procedura de audiere nu este prevăzută în tratat. Această practică s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani la insistența Parlamentului, care a solicitat pur și simplu comisarilor candidați să se prezinte pentru o audiere în fața comisiei/comisiilor parlamentare corespunzătoare portofoliului lor, înainte ca Parlamentul să acorde votul său de încredere Comisiei (care este prevăzut la articolul 17 din TUE). Aceasta este acum o practică consacrată.

În mod oficial, Parlamentul în ansamblu votează Comisia în ansamblu, iar avizul comisiilor privind fiecare comisar în parte nu are nicio importanță juridică. Cu toate acestea, în cadrul acestor audieri și al celor două de dinainte, avizele negative ale comisiilor cu privire la un candidat au avut ca efect modificarea componenței Comisiei sau redistribuirea portofoliilor.

În practică, un astfel de rezultat este posibil doar atunci când există un consens larg în rândul diferitelor grupuri politice din Parlament cu privire la neîndeplinirea de către un candidat a condițiilor necesare. Cu siguranță, audierile nu reprezintă o ocazie de a încerca modificarea componenței politice a Comisiei, care reflectă echilibrul politic dintre guvernele naționale, mai degrabă decât pe cel din cadrul Parlamentului. Orice candidat respins va fi înlocuit de un altul desemnat de același guvern. Acesta este într-adevăr motivul pentru care grupurile politice și Parlamentul se folosesc de acest exercițiu și de votul de încredere pentru a se concentra mai degrabă asupra programului și politicilor decât asupra personalităților – Comisia rămâne o coaliție în termeni politici.

Deși mass-media tinde să se concentreze aproape exclusiv asupra respingerii unuia sau altuia dintre candidați, acest proces are alte implicații importante, chiar dacă ele pot fi mai puțin spectaculoase în termeni mediatici. Acestea pot include clarificări și angajamente politice, ajustări ale portofoliilor și, de această dată, o mai bună clarificare a relațiilor dintre vicepreședinți și alți comisari (deși, fără îndoială, aceasta va fi o chestiune recurentă). De exemplu, atribuirea responsabilității pentru sustenabilitate prim-vicepreședintelui Timmermans, clarificarea rolurilor și a relației de lucru dintre comisarii Katainen și Moscovici și clarificarea faptului că comisarul pentru sănătate va continua să aibă în responsabilitatea sa medicamentele și produsele farmaceutice reprezintă bune ilustrări în acest sens.

Întotdeauna este loc de mai bine. La fel ca acum cinci ani (Raportul Duff), ar trebui să evaluăm procedurile și metodele și să vedem ce învățăminte ar trebui să tragem pentru a îmbunătăți procesul pe viitor.

2. Regulile jocului

•   Audierile se desfășoară în conformitate cu articolul 118 din Regulamentul de procedură al Parlamentului și cu anexa XVI la acesta, precum și în conformitate cu Acordul-cadru din 2005 dintre Parlament și Comisie.

•   Criteriile prevăzute în tratat pentru alegerea comisarilor sunt competența generală, independența incontestabilă și „angajamentul față de ideea europeană” (un nou criteriu adăugat de Tratatul de la Lisabona) [articolul 17 alineatul (3) din TUE]. În special, Parlamentul încearcă să se asigure că fiecare comisar are cunoștințele necesare legate de portofoliul său, capacitatea de lucra în echipă și bune abilități de comunicare (anexa XVI la Regulamentul de procedură).

•   Parlamentul acordă o atenție deosebită echilibrului de gen. Acesta se poate exprima în ceea ce privește alocarea diferitelor portofolii de către președintele ales (anexa XVI la Regulamentul de procedură).

•   Parlamentul poate solicita toate informațiile relevante pentru luarea unei decizii cu privire la aptitudinile comisarilor desemnați. Parlamentul se așteaptă la divulgarea în întregime a informațiilor privind interesele lor financiare. Declarațiile de interese ale comisarilor desemnați se trimit spre examinare comisiei competente pentru chestiuni juridice (anexa XVI la Regulamentul de procedură).

3. Modalități tehnice

Dispozițiile luate pe plan tehnic au asigurat buna desfășurare a audierilor. Sălile de reuniune (2Q2 și 4Q2) au fost suficient de spațioase pentru deputați, personalul acestora, părțile interesate și mass-media. De asemenea, acestea au fost echipate cu două ecrane și un ceas pentru confortul comisarilor desemnați și buna desfășurare a procesului. Toate audierile au durat trei ore și au fost organizate câte două în paralel, cu excepția celei a comisarului desemnat pentru funcția de vicepreședinte, Frans Timmermans.

Trebuie să mulțumim din nou personalului Parlamentului și să îl felicităm pentru buna desfășurare a procedurii.

4. Chestionar

Întrebările au fost transmise la timp de către Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, tuturor comisarilor desemnați. Chestionarele au avut două întrebări comune, prima referitoare la competența generală, angajamentul european și independența personală, cea de a doua referitoare la gestionarea portofoliului și cooperarea cu Parlamentul. Trei întrebări au fost adresate de comisia competentă (două de către fiecare comisie, dacă la audiere a participat și o altă comisie). Răspunsurile scrise ale comisarilor desemnați au fost trimise în timp util, ceea ce le-a permis membrilor comisiilor să le evalueze înainte de audieri.

Întrebările sunt un instrument util pentru a le solicita comisarilor să se exprime cu privire la angajamentul lor față de UE și pentru a vedea cum își propun aceștia să gestioneze portofoliul. Pe baza răspunsurilor, se adresează apoi întrebări cu solicitare de răspuns oral comisarilor.

5. Structura audierilor

Audierile au fost organizate de Conferința președinților, la recomandarea Conferinței președinților de comisie. Președintele și coordonatorii din cadrul fiecărei comisii au fost responsabili de stabilirea procedurilor detaliate. Comisiile au dreptul să desemneze raportori, dar puține dintre ele au făcut acest lucru deoarece utilitatea lor în acest context este discutabilă.

Au fost organizate nouă audieri cu comisii comune și nouă audieri cu comisii asociate.

•   Majoritatea comisiilor le-au acordat comisarilor desemnați până la 15 minute pentru a face o expunere introductivă.

•   Majoritatea comisiilor au organizat o sesiune simplă de întrebări și răspunsuri, care prevede 45 de întrebări de un minut urmate de răspunsuri de două minute.

o Unele comisii au permis un sistem de „ping pong” (întrebare-răspuns, întrebare-răspuns) pentru runda inițială a coordonatorilor de grup (cu întrebări și răspunsuri cu durata de 1 minut, 2 minute, 30 de secunde și, respectiv, 1 minut sau 1 minut, 1 minut și 45 de secunde, 25 de secunde și, respectiv, 30 de secunde).

o Unele comisii au permis adresarea unor întrebări suplimentare, în cazul în care acestea erau solicitate și dacă mai rămânea timp neutilizat din cele trei minute disponibile.

o Niciuna dintre comisii nu a recurs în mod sistematic la sistemul de „ping pong”, având în vedere decizia Conferinței președinților de a avea doar 45 de întrebări urmate de răspunsuri.

6. Rezultate

Rezultatele celor 27 de audieri inițiale:

•   18 cazuri de consens al coordonatorilor cu scrisori de acceptare sau de aprobare a candidatului;

•   7 cazuri în care comisia a aprobat candidatul doar după votul în cadrul comisiei sau al comisiei comune;

o în unul dintre aceste 7 cazuri candidatul a fost aprobat după o a doua audiere (Hill);

o în unul dintre aceste 7 cazuri candidatul a fost aprobat după o nouă evaluare a declarației sale de interese de către Comisia pentru afaceri juridice (Arias Cañete);

•   un caz în care comisia a votat direct respingerea candidatului (Bratušek);

•   un caz în care comisia a votat aprobarea candidatului la postul de comisar, dar nu portofoliul propus (Navrascics).

Rezultatele celor două audieri ulterioare:

•   2 cazuri de consens al coordonatorilor cu scrisori de aprobare a candidatului;

Rezultatele votului Parlamentului

Rezultatul votului privind noul colegiu al comisarilor a fost similar celui anterior, privind alegea dlui Juncker în calitate de președinte al Comisiei. Lucrurile nu au stat întotdeauna astfel, așa cum reiese din tabelul de mai jos:

VOTURILE PARLAMENTULUI EUROPEAN PRIVIND COMISIA EUROPEANĂ

 

+

-

 

 

Barroso ca președinte

21 iulie 2004

413

58,33%

251

35,45%

44

6,21%

708

Comisia în ansamblul său

18 noiembrie 2004

449

66,03%

149

21,9%

82

12,06%

680

Barroso ca președinte

16 septembrie 2009

382

53,2%

219

30,5%

117

16,30 %

718

Comisia în ansamblul său

9 februarie 2010

488

70,01%

137

19,66%

72

10,33%

697

Juncker ca președinte

15 iulie 2014

422

57,88%

250

34,29%

47

9,87%

729 (10 nevalidate)

Comisia în ansamblul său

22 octombrie 2014

423

59,66%

209

29,47%

67

9,44%

709

Mass-media

Mass-media a manifestat un interes deosebit față de audieri, nu doar prin canalele tradiționale de difuzare, ci și prin internet (în mare măsură prin intermediul site-ului Parlamentului European) și platformele sociale. Acestea din urmă s-au dezvoltat enorm față de acum cinci ani: în timpul audierilor s-au înregistrat, potrivit serviciilor Parlamentului, în jur de 38 981 de comentarii pe platformele sociale, 36 303 pe platformele de știri, 75 284 pe bloguri și 210 pe forumuri - un total de 150 778 de comentarii, multe dintre acestea fiind citite de mii de persoane. În mod similar, tabloul de bord Twitter de pe site-ul PE a înregistrat peste 300 000 de comentarii. În plus, majoritatea deputaților au primit mii de e-mailuri privind audierile.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (11.5.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014

(2015/2040(INI))

Raportor pentru aviz: Aldo Patriciello

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște faptul că audierile publice ale comisarilor desemnați reprezintă un aspect important al democrației europene care, deși nu este prevăzut în tratat, constituie o practică consacrată, dezvoltată în ultimii 20 de ani și reprezintă o oportunitate importantă pentru Parlament și cetățenii UE de a evalua competențele și prioritățile fiecărui candidat și potrivirea lor pentru acest rol;

2.  subliniază că, în ce privește expunerile orale introductive, ar fi preferabil ca, în conformitate cu alineatul (1) litera (b) al șaptelea paragraf (Audieri) din anexa XVI la Regulamentul de procedură, să se acorde tuturor candidaților același interval de timp, pentru ca toți comisarii desemnați să beneficieze de oportunități egale și echitabile pentru a se prezenta și pentru a-și prezenta opiniile;

3.  consideră că ar fi de dorit ca fiecare stat membru să propună cel puțin doi candidați – un bărbat și o femeie –pentru a fi avuți în vedere de președintele ales al Comisiei;

4.  consideră că ar fi utilă, din motive practice și politice, stabilirea unui termen-limită până la care toate statele membre să își prezinte candidații;

5.  observă că audierile din 2014 au trezit un mai mare interes în rândul mass-mediei și al publicului decât cele precedente, în parte datorită evoluțiilor platformelor sociale; consideră că este probabil ca impactul și influența platformelor sociale să crească în viitor; consideră că ar trebui adoptate dispoziții privind utilizarea platformelor și rețelelor sociale pentru a integra în mod mai efectiv cetățenii în procesul audierilor;

6.  recomandă ca alineatul (1) litera (b) al șaptelea paragraf (Audieri) din anexa XVI la Regulamentul de procedură (Orientări pentru aprobarea Comisiei) să prevadă faptul că întrebările „pot fi grupate”, mai degrabă decât „se grupează pe teme”, „în măsura posibilului”; consideră că o astfel de modificare ar răspunde necesității grupurilor politice de a-și stabili propriile priorități politice în procesul de adresare de întrebări și ar permite o mai mare flexibilitate în demersurile legate de numărul în creștere de audieri în cadrul comisiilor comune (implicând una sau mai multe comisii);

7.  consideră că lipsa de întrebări suplimentare pentru comisarii desemnați în procesul din 2014 a permis probabil unor candidați să evite să răspundă la unele subiecte mai sensibile; consideră că, având în vedere funcția democratică a audierilor, structura lor ar trebui să fie modificată astfel încât să permită deputaților să adreseze întrebări suplimentare specifice unui comisar desemnat cu scopul de a permite o mai bună evaluare a candidaților; subliniază importanța de a aloca grupurilor politice timpul maxim posibil afectat întrebărilor, în special în cazul audierilor comisiilor comune;

8.  consideră că ar trebui să fie posibilă extinderea dincolo de limita de trei ore a audierii vicepreședinților și comisarilor desemnați cu atribuții extinse, date fiind competențele extinse ale acestora în comparație cu cele ale comisarilor obișnuiți, nu în ultimul rând pentru a permite tuturor comisiilor implicate să evalueze candidatul în mod adecvat și gradul de pregătire al acestora pentru toate temele cuprinse în portofoliul lor;

9.  reamintește faptul că alineatul (1) litera (a) primul paragraf din anexa menționată mai sus prevede faptul că „Parlamentul evaluează comisarii desemnați pe baza competenței generale, a angajamentului european și a independenței personale a acestora. Parlamentul evaluează cunoștințele legate de portofoliul potențial, precum și abilitățile de comunicare ale acestora”; sugerează, cu toate acestea, ca experiența profesională și conduita anterioară să fie considerate drept criterii de adecvare suplimentare; ia act, în plus, de faptul că, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), Parlamentul are dreptul de a solicita toate informațiile relevante pentru luarea unei decizii cu privire la aptitudinile comisarilor desemnați, inclusiv, în special, acolo unde este cazul, informații referitoare la activitățile desfășurate sau funcțiile deținute în orice instituție europeană și declarațiile de interes depuse în acel context; consideră că examinarea de către Comisia pentru afaceri juridice a conformității declarației de interese financiare nu poate constitui decât o verificare formală și nu poate înlocui o evaluare politică a independenței candidatului, bazată, printre altele, pe declarația sa de interese; consideră că examinarea declarației de interese financiare a comisarului desemnat ar trebui extinsă, pentru a include, dacă este posibil, familia mai largă a acestuia;

10. subliniază că deputații în Parlamentul European ar trebui să aibă posibilitatea de a obține un răspuns complet și exhaustiv din partea comisarilor desemnați;

11. recomandă ca comisarilor desemnați să li se acorde opțiunea de a prezenta o declarație scrisă în termen de 12 ore de la momentul în care audierea a fost declarată închisă în cazul în care nu au reușit să ofere un răspuns complet și exhaustiv la o întrebare;

12. subliniază faptul că coordonatorii comisiilor ar trebui să depună eforturi pentru a ajunge la un consens cu privire la evaluare; consideră că, dacă nu pot face acest lucru, aceștia ar trebui să poată acționa pe baza unei decizii a coordonatorilor reprezentând majoritatea membrilor care compun comisia; subliniază că, dat fiind timpul limitat disponibil pentru a se ajunge la o poziție, coordonatorii ar trebui, după caz, să își limiteze comentariile la cele care acoperă criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (a) primul paragraf din anexa menționată mai sus; consideră, în plus, că grupurile care au opinii divergente față de opinia majorității ar trebui să poată solicita includerea unei mențiuni corespunzătoare în scrisoarea de evaluare; reamintește faptul că, în orice caz, Regulamentul de procedură permite, de asemenea, unui grup politic să solicite președintelui să convoace o reuniune plenară a comisiei, inclusiv un vot privind evaluarea candidatului;

13. constată că metodele și practicile aferente evaluării de după audiere diferă de la comisie la comisie;

14. consideră că, în legătură cu termenele aplicabile declarațiilor de evaluare, pentru a conferi mai multă claritate procesului și pentru a evita orice fel de confuzie care ar putea apărea în urma unei interpretări greșite a alineatului (1) litera (c) al șaselea paragraf din anexa XVI la Regulamentul de procedură, Regulamentul de procedură ar trebui să prevadă în mod explicit ca declarația de evaluare să fie adoptată cât mai curând posibil și făcută publică pe site-ul de internet al Parlamentului în termen de 24 de ore după ce fiecare audiere s-a încheiat; solicită aplicarea strictă și uniformă a Regulamentului în cadrul fiecărei comisii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

60

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Iratxe García Pérez, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Josu Juaristi Abaunz, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Pavel Poc, Marcus Pretzell, Michèle Rivasi, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Renata Briano, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Esther Herranz García, Merja Kyllönen, James Nicholson, Aldo Patriciello, Gabriele Preuß, Bart Staes

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Arne Gericke


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (17.4.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014

(2015/2040(INI))

Raportor pentru aviz: Michael Cramer

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.      ia act de faptul că formarea Comisiei Juncker a fost întârziată din cauza faptului că unele state membre și-au desemnat cu întârziere candidatul la funcția de comisar, și că s-a ajuns la un echilibru acceptabil de gen doar în ultimul moment, mulțumită insistenței ferme a Parlamentului ca noua Comisie să conțină cel puțin același număr de femei ca și fosta Comisie; consideră că o astfel de situație ar putea fi prevenită în viitor prin stabilirea unui termen-limită până la care statele membre trebuie să-și desemneze candidații, și încurajând statele membre să propună cel puțin doi candidați pentru a fi avuți în vedere de președintele ales, acordând atenția cuvenită echilibrului de gen, de exemplu prin numirea cel puțin a unei femei; remarcă că aceasta va permite președintelui ales să selecționeze candidații cei mai potriviți, ținând seama de competențele lor specifice și de domeniul de expertiză, precum și de necesitatea asigurării unui nivel adecvat al echilibrului de gen;

2.      consideră că ar trebui stabilit, de asemenea, un termen limită până la care Președintele ales și Consiliul să adopte, de comun acord, lista persoanelor propuse pentru numire ca membri ai Comisiei, pentru a acorda Parlamentului suficient timp pentru pregătirea adecvată și desfășurarea audierilor, inclusiv a audierilor suplimentare, dacă acestea sunt necesare;

3.      recunoaște faptul că audierile publice ale comisarilor desemnați reprezintă o oportunitate importantă pentru Parlament și pentru cetățenii UE de a evalua prioritățile fiecărui candidat și adecvarea lor cu acest rol;

4.      consideră că atunci când un vicepreședinte al Comisiei are responsabilități în primul rând orizontale, audierea s-ar putea desfășura în mod excepțional într-un alt format, cum ar fi o reuniune a Conferinței președinților de comisie - cu condiția ca această reuniune să fie deschisă tuturor deputaților - sau o reuniune comună a comisiilor competente;

5.      consideră că ar trebui să se solicite comisarului desemnat să-și prezinte în mod clar prioritățile programului pentru portofoliul vizat în declarația sa inițială;

6.      subliniază faptul că regula aplicabilă în general a celor 45 de întrebări de trei minute, stabilită de Conferința președinților, nu a oferit comisiilor suficientă flexibilitate pentru a-și varia practicile în funcție de caz, de exemplu prin introducerea unei proceduri de intervenții la cerere sau prin alocarea unei durate mai lungi vorbitorilor în cursul primei runde, iar trei minute au fost absolut insuficiente pentru o întrebare suplimentară; consideră că, în viitor, ar trebui luate măsuri pentru a oferi comisiilor mai multă flexibilitate, asigurându-se totodată și caracterul investigativ al audierilor, prin aplicarea efectivă a principiului „ping-pong”;

7.      consideră că răspunsurile la întrebările din cadrul audierilor ar trebui - cel puțin parțial - date într-o limbă diferită de limba maternă a comisarului desemnat;

8.      constată că distribuirea timpului pentru luarea cuvântului între grupuri și numărul întrebărilor alocate comisiilor asociate/invitate au fost în final decise de Conferința președinților și, respectiv, de grupurile politice, deși anterior aceste decizii se luau la nivel de comisie; constată că procedura a fost derutantă, întrucât Conferința președinților de comisie sugerase inițial comisiilor să convină bilateral asupra numărului de întrebări alocate comisiilor asociate/invitate;

9.      subliniază că sistemul d'Hondt pentru distribuirea timpului de luare a cuvântului între grupurile politice ar trebui aplicat strict;

10.    consideră că, în cazul în care la evaluare nu se evidențiază o majoritate clară sau în cazul în care există o majoritate, dar nu și un consens cu privire la candidat, coordonatorii ar trebui să solicite, ca următoare etapă, o audiere suplimentară de 1,5 ore;

11.    subliniază că ar trebui luate pe deplin în considerare solicitările Parlamentului de a înlocui un comisar desemnat sau de a-i aloca un alt portofoliu, pe baza evaluării realizate de comisia sau comisiile competente; consideră că, în cazul în care Parlamentul solicită înlocuirea unui comisar desemnat, ar trebui fixat un termen pentru numirea unui nou candidat de către statul membru în cauză; se opune abordării de tipul „acceptă ca atare sau renunță” în situația excepțională în care al doilea candidat propus de un stat membru este, de asemenea, considerat necalificat pentru a fi membru al colegiului sau pentru a-și îndeplini funcțiile specifice care îi sunt atribuite; consideră că o extindere limitată a mandatului Comisiei precedente poate fi acceptabilă, ca ultimă soluție, doar în cazurile excepționale în care necesitatea unei pregătiri adecvate a audierilor suplimentare nu permite Parlamentului să aprobe noua Comisie înainte de 1 noiembrie;

12.    își exprimă nemulțumirea cu privire la procedura care a condus la înlocuirea comisarului desemnat pentru portofoliul transporturi în timp foarte scurt și fără consultarea prealabilă a comisiei competente; regretă faptul că candidata desemnată ulterior nu a beneficiat de condiții egale și echitabile în momentul în care s-a prezentat în fața comisiei, dispunând de foarte puțin timp pentru a se pregăti pentru audiere; reafirmă faptul că transportul este un domeniu de politică esențial, care nu ar trebui să facă obiectul unor modificări de ultimă oră;

13.    subliniază faptul că, în conformitate cu anexa XVI la Regulamentul de procedură, avizele tuturor comisiilor asociate audierii trebuie incluse într-o singură declarație de evaluare; ia act, cu toate acestea, de faptul că această cerință nu este întotdeauna respectată pe deplin; consideră, prin urmare, că dispoziția corespunzătoare trebuie să fie consolidată, specificându-se ca avizele comisiilor asociate să fie anexate în integralitatea lor la declarația unică de evaluare, fără nicio modificare.

14.    reamintește că, în conformitate cu anexa XVI la Regulamentul de procedură, declarațiile de evaluare trebuie adoptate și făcute publice în termen de 24 de ore de la audiere; observă, cu toate acestea, că procedura urmată în realitate nu a respectat această dispoziție, declarațiile de evaluare fiind disponibile abia după ce Conferința președinților a declarat audierile închise; subliniază necesitatea clarificării acestei dispoziții, pentru a permite publicarea declarațiilor de evaluare într-un loc vizibil pe site-ul internet al Parlamentului, la 24 de ore după evaluare;

15.    solicită clarificarea următoarelor dispoziții din anexa XVI la Regulamentul de procedură:

−      „În măsura posibilului, întrebările adresate în timpul audierii se grupează pe teme.” Această dispoziție a fost interpretată în sensul grupării întrebărilor comisiilor asociate/invitate, însă se presupune că tema reală a întrebărilor nu este cunoscută în avans, din moment ce întrebările nu trebuie făcute cunoscute înainte de audiere.

−      „În ultimă instanță, președintele comisiei supune cele două decizii la vot secret.” Cele „două decizii” se referă la a se pronunța dacă „comisarii desemnați au competențele necesare atât pentru a fi membri ai colegiului, cât și pentru a îndeplini sarcinile specifice care le-au fost atribuite”. Cu toate acestea, nu există nicio legătură evidentă între cele două fraze în anexa XVI, ceea ce poate conduce la interpretări eronate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Stelios Kouloglou, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Georg Mayer, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Claudia Tapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Markus Ferber, Olga Sehnalová, Patricija Šulin


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (11.5.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

Procedurile și practicile aferente audierilor comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014

(2015/2040(INI))

Raportor pentru aviz: Jean-Marie Cavada

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reafirmă importanța garantării independenței comisarilor desemnați; consideră că controlul declarațiilor de interese ale comisarilor ar trebui să țină în continuare exclusiv de competența Comisiei pentru afaceri juridice; consideră totuși că sfera actuală a declarațiilor de interese ale comisarilor este prea restrânsă și invită Comisia să își revizuiască normele în această privință cât mai curând posibil;

2.  consideră că examinarea declarațiilor de interese financiare ale comisarilor desemnați constă nu doar în a verifica dacă declarația a fost completată corespunzător, ci și în a determina dacă conținutul acesteia relevă un conflict de interese; consideră, prin urmare, că Comisia pentru afaceri juridice ar trebui să dispună de putere sporită de examinare, care să includă în special posibilitatea de a solicita comunicarea oricărei informații suplimentare necesare pentru o evaluare aprofundată a declarațiilor, precum și puterea de a solicita prezența comisarului desemnat pentru a răspunde unor întrebări suplimentare pe baza declarațiilor financiare, fără a aduce atingere privilegiului comisiei responsabile de a desfășura o audiere;

3.  consideră că declarațiile de interese financiare ar trebui să includă interesele familiale, astfel cum sunt prevăzute în Codul de conduită pentru comisarii europeni la articolul 1.6;

4.  subliniază că este responsabilitatea Comisiei să identifice orice conflict de interese care ar putea împiedica pe unul dintre membrii săi să își desfășoare sarcinile sale și, prin urmare, consideră că Comisia ar trebui să fie în măsură să verifice și să garanteze acuratețea și exhaustivitatea declarațiilor de interese financiare depuse de comisarii desemnați, anterior audierii lor în Parlament;

5.  propune realizarea în mod special a unui raport din proprie inițiativă privind chestiunea conflictelor de interes din declarațiile financiare ale comisarilor desemnați;

6.  consideră că este preferabil ca portofoliile comisarilor să concorde în mai mare măsură cu sferele de competență corespunzătoare ale comisiilor parlamentare, fără ca niciuna dintre aceste instituții să aducă atingere privilegiilor celeilalte de a-și stabili structura și componența interne proprii;

7.  consideră că audierile desfășurate de comisiile responsabile sunt importante nu doar ca mijloc de evaluare a personalităților și a priorităților politice ale persoanelor desemnate, ci și ca mijloc de verificare a aptitudinilor și abilităților lor de a-și desfășura sarcinile specifice; subliniază că persoanele desemnate pentru funcții precum vicepreședinți ai Comisiei ar trebui să beneficieze de același tratament ca toate celelalte persoane desemnate;

8.  subliniază că scopul audierilor este de a oferi comisarilor desemnați o șansă egală și echitabilă de a se prezenta și de a-și prezenta avizele lor în conformitate cu anexa XVI din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, acordându-se o atenție deosebită imparțialității și neutralității politice ale procedurii;

9.  subliniază necesitatea de a realiza o egalitate de gen între membrii colegiului comisarilor;

10. consideră că ar trebui acordată mai multă flexibilitate, în special în privința timpului alocat întrebărilor suplimentare și răspunsurilor candidaților;

11. consideră că ar trebui să li se permită autorilor întrebărilor să adreseze imediat întrebări ulterioare (de exemplu, 30 de secunde ar putea fi acordate pentru întrebarea ulterioară și un minut pentru răspuns);

12. consideră că ar trebui stabilite norme, în special în ceea ce privește termenele-limită, pentru a reglementa audierile pentru persoanele desemnate ca înlocuitori, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate în raport cu comisarul desemnat care a fost audiat inițial; solicită, prin urmare, să fie stabilite printr-un acord interinstituțional norme care să reglementeze audierile comisarilor desemnați;

13. consideră că, în cazul în care coordonatorii nu au ajuns la un consens în ceea ce privește evaluarea unui comisar delegat, decizia finală ar trebui supusă unui vot prin apel nominal în cadrul comisiei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

7.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

0

7

Membri titulari prezenți la votul final

Max Andersson, Joëlle Bergeron, Jean-Marie Cavada, Therese Comodini Cachia, Rosa Estaràs Ferragut, Laura Ferrara, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Dietmar Köster, António Marinho e Pinto, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Sergio Gaetano Cofferati, Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Jytte Guteland, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Virginie Rozière, Cecilia Wikström

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Morten Messerschmidt


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Fabio Massimo Castaldo, Richard Corbett, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, György Schöpflin, Barbara Spinelli, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Sylvia-Yvonne Kaufmann, David McAllister, Andrej Plenković, Marcus Pretzell, Helmut Scholz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Adam Szejnfeld, Csaba Sógor, Dario Tamburrano

Notă juridică