RAPORT referitor la exploatarea potențialului cercetării și inovării în economia albastră de a genera locuri de muncă și creștere economică

25.6.2015 - (2014/2240 (INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportor: João Ferreira

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la exploatarea potențialului cercetării și inovării în economia albastră de a genera locuri de muncă și creștere economică

(2014/2240(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2014, intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă” (COM(2014)0254),

–       având în vedere Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim[1],

–       având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin)[2],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 - O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

–       având în vedre Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

–       având în vedere Declarația de la Limassol din 8 octombrie 2012 privind o agendă marină și maritimă pentru creștere economică și locuri de muncă,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (COM(2012)0494),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2013 intitulată „Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic. Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii” (COM(2013)0279),

–       având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 august 2012 intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică” (COM(2012)0473),

–       având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la Creșterea albastră: consolidarea creșterii durabile în sectoarele de transport marin, maritim și de turism ale UE[3],

–       având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la cunoașterea mediului marin 2020: „Cartografierea fundului mării în vederea promovării pescuitului sustenabil”[4],

–       având în vedere rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la măsurile specifice luate în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului cu scopul de a dezvolta rolul femeii[5],

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2020-2014) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE[6],

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 294/2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie[7],

–       având în vedere Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT): contribuția EIT la o Europă mai inovatoare[8],

–       având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie 2014 privind inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă (2015/C 012/15),

–       având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor, din 21 ianuarie 2015, privind inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă (2015/C 019/05),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

–       având în vedere concluziile Consiliului Competitivitate din 4 decembrie 2014 privind consolidarea turismului prin valorificarea patrimoniului cultural, natural și maritim al Europei,

–       având în vedere declarația finală adoptată în cadrul Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20) organizată la Rio de Janeiro, Brazilia, în perioada 20-22 iunie 2012,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cel al Comisiei pentru pescuit (A8-0214/2015),

A.     întrucât conceptul de economie albastră acoperă o gamă largă de sectoare de activitate economică legate de mări și oceane, inclusiv sectoare tradiționale sau sectoare stabilite și emergente, precum pescuit, acvacultură, transporturi maritime și fluviale, porturi și logistică, turism, activități nautice de agrement și de croazieră, construcții și reparații navale, lucrări maritime și de protecție a zonelor de coastă, explorare și exploatare de resurse minerale (offshore), exploatarea energiei eoliene și marine (offshore) și biotehnologie;

B.     întrucât dezvoltarea economiei albastre ar trebui să se concentreze pe activitățile economice sustenabile care răspund nevoilor generațiilor actuale și viitoare și generează prosperitate pentru societate;

C.     întrucât dezvoltarea economiei albastre are nevoie de o integrare profundă a cunoștințelor științifice ca bază pentru cercetare și inovare și întrucât domeniile științifice și tehnologice care au legătură cu economia albastră sunt foarte diverse;

D.     întrucât protejarea și conservarea mediilor naturale marine reprezintă o cerință fundamentală pentru a menține, susține și dezvolta economia albastră și, mai mult, ecosistemele marine viabile reprezintă o condiție prealabilă exploatării resurselor mărilor și oceanelor; întrucât inovarea și durabilitatea ar trebui să fie pilonii principali ai economiei albastre pentru a genera creștere economică și locuri de muncă;

E.     întrucât există o lipsă semnificativă de date, informare și cunoștințe cu privire la mări și oceane, la resursele și biodiversitatea lor și la interacțiunile cu activitățile umane și la impactul cumulativ asupra mediului al acestor activități – în curs sau de viitor –, și întrucât cunoașterea insuficientă a acestora limitează considerabil utilizarea sustenabilă a acestor resurse, constituie un obstacol în calea inovării și limitează potențialul mărilor și oceanelor, în contextul unei creșteri rapide a populației mondiale, în urma căreia mările și oceanele noastre vor fi folosite intensiv pentru alimentație, spațiu, energie și minerale și, prin urmare, necesită o abordare mai sistematică în vederea utilizării lor sustenabile;

F.     întrucât ecosistemele marine sunt „zone fierbinți” fragile din punctul de vedere al biodiversității, care sunt sensibile la activitățile umane, și întrucât este din ce în ce mai important să se obțină și să se partajeze informații exacte privind poziția și amploarea tipurilor de habitate, pentru a facilita gestionarea, dezvoltarea și protejarea adecvate ale zonelor sensibile;

G.     întrucât barierele în calea succesului în ceea ce privește inovarea în economia albastră nu au la bază numai lacunele de cunoștințe științifice, pe care universitățile, întreprinderile și instituțiile de cercetare încearcă să le soluționeze prin intermediul cercetării de ultimă oră, ci și obstacolele în calea finanțării acordate din resurse publice și private;

H.     întrucât potențialul de exploatare a resurselor marine în vederea dezvoltării unor resurse energetice regenerabile durabile ar putea contribui în mod semnificativ la strategia UE în materie de securitate energetică, prin reducerea dependenței statelor membre de sursele de energie din afara UE;

I.      întrucât dezvoltarea durabilă a economiei albastre ar putea stimula puternic creșterea și dezvoltarea economică, precum și crearea de locuri de muncă, în special pentru regiunile de coastă, ultraperiferice și țările insulare, luând totodată în considerare nevoile și diferențele specifice și diverse ale fiecărei zone geografice;

J.      întrucât investițiile sporite în cercetare și inovare în domeniul mărilor și oceanelor ar putea fi un instrument util de sprijin al obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială, contracarând asimetriile și diferențele de dezvoltare dintre statele membre, precum și consolidând poziția UE pe plan mondial în domeniul politicii maritime și al economiei albastre (de exemplu, prin exportul de tehnologie ecologică), ținând seama de importanța întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a întreprinderilor familiale pentru inovare și locuri de muncă;

K.     întrucât, în cadrul activităților legate de economia albastră, în special la nivel internațional, european și la nivelul statelor membre, trebuie să se ia în considerare diferitele niveluri adecvate de competențe; întrucât prioritățile sectoriale pentru dezvoltarea economiei albastre pot fi diferite de la un stat membru la altul, în funcție, pe de-o parte, de dezvoltarea sectoarelor tradiționale sau stabilite și, pe de altă parte, de resursele existente și de potențialul de dezvoltare al sectoarelor emergente din fiecare stat membru;

L.     întrucât pentru a beneficia de oportunitățile de inovare din economia albastră este necesară o forță de muncă calificată, educată și formată corespunzător; întrucât în prezent există un deficit de personal calificat, care trebuie soluționat;

M.    întrucât exploatarea potențialului economiei albastre nu trebuie să constituie un pretext pentru multiplicarea, în mări și oceane, a formelor de exploatare nesustenabilă a resurselor și a modelelor de creștere care s-au dovedit deja a fi nesustenabile și întrucât exploatarea resurselor mărilor și oceanelor trebuie să țină seama cu strictețe de necesitatea de a asigura o bună gestiune și conservare a acestor resurse, prin protejarea echilibrelor ecosistemelor marine și prin restaurarea celor degradate, de exemplu, prin utilizarea unor metode inovatoare de abordare a poluării marine, în special a volumului tot mai mare de deșeuri din plastic, a plastiglomeratelor și a microparticulelor din plastic care se dezintegrează, precum și prin reciclarea acestora fără epuizarea resurselor;

N.     întrucât numeroase instrumente de gestionare a mediului costier și marin au la bază cartografierea fundului mării, inclusiv planificarea anchetelor de monitorizare prin identificarea regiunilor care pot sprijini un anumit habitat de interes sau acordarea de informații pentru asistența în localizarea și planificarea proiectelor offshore, cum ar fi dezvoltarea cheiurilor și a marinei, activitățile de protejare costieră, parcurile eoliene offshore și recuperarea terenurilor, într-un mod sustenabil din punctul de vedere al mediului;

O.     întrucât, în conformitate cu articolul 190 din Tratatul de la Lisabona și cu declarația Rio+20, principiul precauției și abordarea bazată pe ecosisteme ar trebui să se afle la baza gestionării tuturor activităților care afectează mediul marin;

P.     întrucât Uniunea Europeană a elaborat și a propus un ansamblu de programe și de orientări care încadrează activitățile și inovarea din economia albastră; întrucât acest cadru trebuie evaluat din punctul de vedere al utilității practice în sprijinirea eforturilor statelor membre și a autorităților regionale și locale de dezvoltare a economiei albastre;

Q.     întrucât sprijinul acordat și dezvoltarea unei noi economii albastre durabile trebuie să fie inclus în politica de dezvoltare a UE, în politica externă și în politica Uniunii pentru țările din bazinele mediteranean și african învecinate cu Marea Mediterană, statele insulare est-africane din Oceanul Indian și statele insulare care fac parte din acordul de parteneriat economic (APE) încheiat cu statele APC trebuie considerate parteneri în cadrul eforturilor depuse pentru crearea unei economii albastre sustenabile;

R.     întrucât comunitățile de coastă și insulare, precum și autoritățile locale și regionale sunt părți interesate de bază în discuția privind potențialul economiei albastre și valorificarea acestuia;

S.     întrucât zonele costiere prezintă caracteristici specifice, care le diferențiază și condiționează posibilitățile lor de dezvoltare pe termen mediu și lung;

T.     întrucât oceanele și mările europene sunt foarte diversificate, de la adâncurile Oceanului Atlantic în largul Irlandei până în adâncurile Mării Negre din largul României și din mările reci din zona arctică până la apele calde ale Mării Mediterane;

U.     întrucât turismul reprezintă 5% din PIB-ul UE, 12 milioane de locuri de muncă și 2,2 milioane de întreprinderi; întrucât turismul cultural reprezintă aproximativ 40% din turismul paneuropean; întrucât turismul marin și costier reprezintă o treime din totalul activităților turistice din Europa, angajând 3,2 milioane de lucrători;

V.     întrucât în prezent, conform estimărilor, contribuția în ansamblu a sectorului maritim la PIB-ul UE se situează între 3% și 5%, acest sector asigurând 5,6 milioane de locuri de muncă și generând 495 miliarde EUR în cadrul economiei europene;

W.    întrucât în prezent se consideră că numărul de molecule din mediul marin este considerabil mai mare decât numărul de molecule de pe uscat și că acestea oferă un potențial incredibil pentru cercetarea în domeniile sănătății, produselor cosmetice și biotehnologiei;

X.     întrucât politica maritimă integrată acționează ca pârghie pentru activitățile economiei albastre, mai ales atunci când trebuie găsit un răspuns integrat tuturor provocărilor la care sunt supuse mările europene în prezent;

Y.     întrucât grupurile de dezvoltare în domeniul pescuitului au demonstrat în cadrul ultimei politici comune în domeniul pescuitului, că sunt un instrument foarte util pentru crearea de locuri de muncă și bogăție, coeziune socială și teritorială, atât în calitate de factori de decizie, cât și de protagoniști ai propriei dezvoltări;

1.      ia act de Comunicarea Comisiei intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă”; observă că această comunicare are un domeniu de aplicare limitat și nu acoperă toate sectoarele care compun economia albastră; solicită Comisiei să abordeze de manieră mai cuprinzătoare și integrată provocările legate de inovare și de crearea de locuri de muncă în ansamblul diversificat de sectoare interconectate;

2.      susține că economia albastră ar trebui definită în termeni specifici și cuprinzători, care să integreze toate activitățile sectoriale și transsectoriale legate de oceane, mări, ecosisteme costiere, zone de interior conectate și zone de coastă, incluzând și activitățile de susținere directe și indirecte; atrage atenția asupra importanței transversale a inovării în toate aceste activități, fie ele tradiționale sau emergente;

3.      sprijină necesitatea unei planificări strategice a activităților în economia albastră, a unor metode de finanțare directă, orientate spre priorități, și a unui plan de acțiune pentru a stimula acest sector până în 2020, inclusiv idei speciale privind mecanisme de cooperare și investiții în infrastructură;

4.      îndeamnă statele membre să realizeze o analiză și o cuantificare a întinderii activităților existente legate de economia albastră și solicită dezvoltarea unei strategii care să reunească inițiative din toate sectoarele cu componente maritime; invită Comisia să efectueze un recensământ al numeroaselor proiecte pe care le-a finanțat în trecut și care au fost relevante pentru economia albastră și să lanseze un studiu global cu privire la importanța și ponderea economiei albastre;

5.      subliniază faptul că mările și oceanele se află deja sub o presiune antropică remarcabilă și suferă consecințele aferente (poluare, schimbări climatice și de mediu, supraexploatarea resurselor, pescuitul excesiv etc.), însă mările și oceanele dețin în continuare rezerve ecosistemice importante, care sunt inaccesibile și astfel intacte; consideră, prin urmare, că economia albastră ar trebui să ia în considerare protejarea, refacerea și menținerea ecosistemelor, a biodiversității, rezistenței și productivității mărilor și oceanelor, inclusiv serviciile asociate cu biodiversitatea marină și funcționarea ecosistemelor; consideră că principiul precauției și abordarea ecosistemică ar trebui să fie în centrul economiei albastre;

6.      subliniază rolul important al noilor tehnologii în contracararea degradării ecosistemelor marine și subliniază legăturile dintre economia albastră și cea ecologică, în special în ceea ce privește metodele inovatoare de curățare a mărilor, inclusiv reciclarea rentabilă a materialelor plastice poluante;

7.      subliniază faptul că o mai bună înțelegere a mărilor și oceanelor, inclusiv viața de pe fundul mării și viața marină, alături de evaluările impactului asupra mediului, va face posibilă exploatarea durabilă a resurselor marine, îmbunătățind cunoștințele științifice pe care se bazează diferitele politici maritime ale UE;

8.      invită Comisia să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre (după finalizarea analizei și a recensământului menționate mai sus), necesitățile de finanțare ale economiei albastre (la nivel sectorial, regional, național și european), în vederea valorificării potențialului său de creștere economică și de creare de locuri de muncă, punând accentul în special pe regiunile puternic dependente de pescuit și luând în considerare în particular întreprinderile nou create, IMM-urile și întreprinderile familiale;

9.      subliniază faptul că dezvoltarea sustenabilă a economiei albastre necesită investiții mai mari în cunoaștere și cercetare; regretă impactul pe termen scurt și pe termen lung al reducerilor investițiilor publice în domeniul cercetării și dezvoltării asupra programelor naționale de cercetare; consideră că UE și statele membre trebuie să garanteze o finanțare solidă pentru îmbunătățirea cunoașterii mediului marin și a potențialului său economic, cu garantarea continuității și a previzibilității sale pe termen lung, fără a pune în pericol finanțarea programelor deja existente și funcționale;

10.    îndeamnă Comisia să încurajeze compilarea periodică a unor date științifice actualizate cu privire la starea populațiilor marine, atât în apele teritoriale ale UE, cât și în cele din afara acestora, în colaborare cu alte organisme internaționale; reiterează natura multidisciplinară a cercetării marine și maritime și subliniază importanța sprijinirii demersurilor transversale care afectează diverse sectoare și discipline ale cercetării marine și maritime;

11.    solicită elaborarea de obiective clare și termene concrete în vederea creșterii transparenței, accesibilității și interoperabilității datelor, precum și în vederea armonizării acestora – atât a celor privind fundurile mărilor, cât și a celor privind coloana de apă și resursele biologice; solicită diseminarea de informații privind mările și oceanele, în scopul încurajării inovării, evitându-se, în același timp, risipa de fonduri și duplicarea de proiecte; consideră că investițiile în proiectele de colectare a datelor vor contribui la creșterea productivității și a inovării;

12.    solicită ca rezultatele cercetării finanțate din resurse publice să aparțină domeniului public pentru utilizare necomercială (cu protejarea datelor de importanță strategică pentru statele membre) și ca acest principiu să fie obligatoriu pentru partenerii care participă la programele de cercetare ale UE; solicită să se acorde acces liber la datele pe care se bazează rezultatele cercetării menționate; solicită UE să lanseze o inițiativă pentru a încuraja întreprinderile private din sectorul maritim să facă schimb de date care nu sunt sensibile din punct de vedere economic în scopuri de cercetare și îndeamnă Comisia să lanseze cât de curând posibil platforma de informare privind cercetarea realizată în cadrul programului Orizont 2020;

13.    solicită ca proiectul referitor la Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODNET) să includă în mod explicit în secțiunea referitoare la impactul uman datele referitoare la efectele cumulative, la deșeurile marine, la zgomotul marin și la perturbatorii endocrini solubili;

14.    respinge reducerile bugetare ale Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 propuse de Comisie;

15.    îndeamnă Comisia să realizeze evaluări periodice cu privire la punerea în aplicare a programului Orizont 2020 în domeniile legate de economia albastră și să disemineze rezultatele acestora; sprijină încheierea unui parteneriat public-privat specific pentru sectorul maritim, în cadrul inițiativei Orizont 2020 și solicită includerea acestuia în programul de lucru al inițiativei Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017; consideră că ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru a se îmbunătăți legătura dintre cercetare și industrie în dezvoltarea de noi produse și procese, dezvoltare economică și locuri de muncă:

16.    atrage atenția asupra faptului că statele membre și autoritățile regionale joacă un rol-cheie în ceea ce privește dezvoltarea economiei albastre și îndeamnă Comisia să sprijine și să promoveze toate formele de colaborare între statele membre și autoritățile regionale (pentru a răspunde lacunelor actuale din acest domeniu), cum ar fi inițiativele de programare în comun, implicând în același timp clusterele maritime, sectorul pescăresc și comunitățile locale; subliniază rolul strategiilor macro-regionale ca o metodă de a răspunde provocărilor comune și de a exploata posibilitățile comune (de exemplu Strategia pentru regiunea Mării Adriatice și Mării Ionice) și invită Comisia și statele membre să continue crearea de proiecte de cercetare regionale de succes (precum BONUS);

17.    invită la cooperare și parteneriate între statele membre pentru a contribui la direcționarea mai eficace a finanțării disponibile prin intermediul instrumentelor europene și naționale; subliniază faptul că, în identificarea priorităților, ar trebui luat în considerare impactul direct al finanțării și al contribuției directe asupra economiei albastre;

18.    subliniază interesul statelor membre în extinderea colaborării cu țările sud-mediteraneene și invită statele membre să ia în considerare economia albastră ca un domeniu suplimentar de cooperare; încurajează forme de cooperare cu țări terțe (de exemplu Uniunea pentru Mediterana, Organizația Cooperării Economice a Mării Negre) și invită Comisia să includă sprijinul pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile ca un obiectiv al politicii de dezvoltare a UE;

19.    invită Comisia să stabilească condiții de reglementare și juridice favorabile pentru investițiile în energia din surse regenerabile în economia albastră și să prezinte un cadru clar și stabil de sprijinire a cercetării, întreprinderilor și administrației publice, care să permită creșterea investițiilor în proiectele inovatoare pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile;

20.    subliniază faptul că oceanele și mările europene sunt foarte diverse și, prin urmare, că este esențial ca Comisia să nu adopte o abordare „universal valabilă”; atrage atenția asupra necesității de a promova o abordare integrată a diferitelor sectoare din economia albastră, bazată pe principii comune, precum sustenabilitatea, recunoscând și respectând specificul și necesitățile diferitelor regiuni și prioritățile diferitelor state membre și sprijinindu-le în vederea dezvoltării acestor priorități;

21.    solicită Comisiei și agențiilor sale să sprijine statele membre în elaborarea și implementarea strategiilor naționale și regionale în vederea dezvoltării economiei maritime;

22.    atrage atenția asupra evoluției negative și a deteriorării clare a unor sectoare mai tradiționale din economia albastră (cum ar fi pescuitul și construcțiile navale și reparațiile), în special în sectoarele în care acestea au funcționat ca activități de ancorare autentice, au stimulat activitățile economice, fie în aval, fie în amonte, au creat locuri de muncă și au promovat dezvoltarea; consideră că nicio strategie UE privind economia albastră nu ar trebui să omită aceste activități și regiuni, ci ar trebui să accentueze potențialul de inovare și să beneficieze de know-how-ul european (de exemplu modernizarea ambarcațiunilor) pentru a inversa acest declin;

23.    subliniază importanța cercetării marine și maritime și a unei cooperări mai strânse în aceste sectoare, între cercetători, între statele membre și între regiuni, în scopul de a depăși decalajul existent între statele membre și concentrația geografică din anumite zone și pentru a stimula competitivitatea zonelor de coastă și crearea de noi locuri de muncă de calitate și durabile la nivel local;

24.    consideră că deficitul de personal calificat, în diverse domenii și sectoare de activitate - inclusiv cercetători, ingineri și tehnicieni - constituie un obstacol enorm în calea valorificării depline a potențialului economiei albastre; subliniază că acest deficit este indisolubil legat de scăderea tot mai accentuată a angajamentului și a investițiilor statelor membre în domeniile științei și educației, precum și de lipsa de valorizare a specialiștilor existenți, în special în acele state membre care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice, motiv pentru care recomandă o inversare rapidă a acestor două tendințe; îndeamnă statele membre și autoritățile regionale să investească într-o dimensiune socială ambițioasă a creșterii economice albastre și a educației maritime, pentru a promova formarea și accesul tinerilor la profesii din domeniul maritim; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine atât învățământul superior, cât și programele profesionale și de formare continuă, și să se asigure că aceste programe includ perspective referitoare la economia albastră;

25.    îndeamnă statele membre, autoritățile regionale, instituțiile de învățământ și industria să coordoneze, să creeze sinergii și să identifice aspecte de cercetare transversală în sectorul economiei albastre, pentru a promova formarea și accesul tinerilor la profesii din domeniul creșterii albastre;

26.    consideră că dezvoltarea adecvată a economiei albastre este legată de demnitatea profesiilor asociate cu aceasta și de crearea de locuri de muncă de calitate, cu recunoașterea unor drepturi, inclusiv drepturi privind sănătatea și securitatea pentru lucrătorii maritimi, precum și o sensibilizare la aceste drepturi, pentru a se păstra atractivitatea acestui sector; în plus, consideră că, deoarece economia albastră a fost în mod tradițional și continuă să fie dominată de bărbați, este oportun pentru UE să recunoască faptul că acum este momentul ideal pentru implicarea femeilor în această nișă economică; îndeamnă Comisia și statele membre să includă perspective de gen în toate etapele dezvoltării economiei albastre și să promoveze participarea efectivă a femeilor la aceasta;

27.    îndeamnă Comisia să promoveze drepturile lucrătorilor și să garanteze condiții de muncă sigure în toate sectoarele din economia albastră, fie că sunt sectoare deja stabilite, fie emergente;

28.    solicită Comisiei să colecteze și să analizeze date referitoare la carierele din domeniul maritim la toate nivelurile (de la drept la inginerie și management de mediu, de la instructori de scufundări la marinari și tehnicieni maritimi) și să utilizeze aceste date pentru a examina oportunitățile de locuri de muncă la diferite niveluri: cele tradiționale, cele emergente și, eventual, cele complet noi;

29.    îndeamnă Comisia să identifice toate fondurile europene disponibile pentru finanțarea activităților din economia albastră și să le concentreze într-o platformă unică accesibilă cetățenilor; îndeamnă, de asemenea, Comisia să aloce fonduri pentru inovare și creștere albastră, care să finanțeze cercetarea fundamentală, cercetarea și dezvoltarea, formarea, crearea de locuri de muncă și de întreprinderi, IMM-urile, întreprinderile sociale, cooperativele, educația și uceniciile, reducerea sărăciei costiere, dezvoltarea biotehnologică, legăturile de transport, interconectivitatea energetică, construcția și repararea de nave, accesul la rețele în bandă largă în zonele costiere, protecția mediului și introducerea pe piață a unor produse, servicii și procedee inovatoare;

30.    consideră că investițiile în economia albastră trebuie să pună se orienteze, printre altele, spre„ecoinovarea” care nu se bazează pe resurse epuizabile, eficiență în utilizarea resurselor, economie circulară, conservarea naturii, protecția marină și costieră, combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și utilizarea sustenabilă a resurselor (cu rate de utilizare care să nu depășească, pe termen lung, rata de regenerare naturală); îndeamnă Comisia să integreze aceste principii în programele de sprijin existente sau viitoare;

31.    sprijină crearea unui cadru financiar adecvat pentru stimularea inovării, dezvoltării sustenabile a economiei albastre și crearea de locuri de muncă, cadru care să combine, să coordoneze și să faciliteze accesul la diverse instrumente financiare disponibile – fondurile structurale și de investiții (Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime - FEPAM, Fondul european de dezvoltare regională - FEDR, Fondul social european - FSE, Fondul de coeziune), programul-cadru de cercetare, posibilitatea creării unei viitoare comunități de cunoaștere și inovare (CCI) concentrată pe economia albastră, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și altele; atrage atenția asupra necesității de a promova o mai bună adaptare a diverselor instrumente la necesitățile diverselor părți interesate – instituții publice, autorități locale, întreprinderi, în special IMM-uri, organizații neguvernamentale etc. – și o diseminare la scară largă a oportunităților existente;

32.    regretă profund întârzierile de programare privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) din anumite state membre;

33.    consideră că investițiile publice, în special în unele state membre, joacă un rol decisiv în ceea ce privește promovarea dezvoltării și a exploatării depline a potențialului economiei albastre, fără a se neglija rolul investițiilor private; subliniază faptul că investițiile în economia albastră impun concentrarea eforturilor pe un mix de proiecte, de la proiecte de infrastructură la mici proiecte de investiții diversificate în cadrul IMM-urilor, care necesită asistență suplimentară în ceea ce privește accesarea fondurilor;

34.    subliniază faptul că sectoarele terestre care sprijină economia albastră offshore reprezintă legătura esențială pentru a se asigura inovarea în domeniul marin și solicită Comisiei să acorde mai mult sprijin acestor sectoare terestre;

35.    îndeamnă Comisia să sprijine eforturile statelor membre în promovarea strategiilor de specializare inteligente, în vederea formării și exploatării de lanțuri valorice legate de multiplele activități ale economiei albastre; consideră că dezvoltarea de „clustere” sau „hiperclustere” trebuie să impună statelor un rol activ, promovând crearea de sinergii sectoriale și transsectoriale; consideră că strategiile pentru cercetarea în domeniul maritim și dezvoltarea tehnologică ar putea fi implementate inițial într-un proiect pilot, fiind utilizate ulterior ca exemplu de bune practici pe scară mai largă în economia albastră;

36.    consideră că implementarea strategiilor, a planurilor și a programelor, precum și a legislației naționale specifice, ar putea crea un cadru politic și instituțional mai favorabil dezvoltării economiei albastre în diverse state membre; subliniază că aceste strategii, planuri și programe, coroborate cu legislația națională specifică, ar trebui să contribuie la interacțiunea armonioasă și sustenabilă dintre activitățile umane și mediul marin și costier; subliniază importanța planificării maritime spațiale, pentru o dezvoltare sustenabilă și coordonată a activităților maritime, ținându-se seama în mod echitabil de interesele tuturor sectoarelor interesate, precum și de interacțiunile pământ-mare și de gestionarea integrată a zonelor de coastă; reamintește Directiva privind amenajarea spațiului maritim, Directiva-cadru "Strategia pentru mediul marin" și politica maritimă integrată la nivelul UE și al bazinelor maritime;

37.    atrage atenția asupra importanței întreprinderilor publice sau a celor cu capital majoritar de stat în sectoare precum marina comercială, managementul portuar, industria navală și activitățile de apărare maritimă și costieră; respinge viziunea care se concentrează numai asupra sectorului privat și consideră că consolidarea și modernizarea sectorului public pot fi un motor important pentru a impulsiona promovarea economiei albastre;

38.    consideră că, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei albastre, trebuie urmărită o mai bună integrare și coordonare a eforturilor și a competențelor la nivelul UE, cu acțiuni coerente și de coeziune; afirmă necesitatea reunirii agențiilor relevante și a competențelor dispersate deja existente sub egida unei agenții existente, cu competențe maritime, ca metodă de consolidare a coordonării, a cooperării și a sprijinirii statelor membre în dezvoltarea și valorificării depline a potențialului economiei albastre;

39.    consideră că comunitățile de coastă și insulare ar trebui să fie implicate pe deplin în toate fazele dezvoltării economiei albastre, aceasta fiind o condiție esențială pentru valorificarea potențialului său de inovare, locuri de muncă, prosperitate și dezvoltare durabilă; recunoaște potențialul și necesitatea unor soluții inovatoare cu privire la extinderea orașelor plutitoare;

40.    recunoaște diversitatea și particularitățile comunităților costiere și insulare și solicită adoptarea unor măsuri excepționale pentru a promova în mod eficient dezvoltarea economiei albastre în aceste regiuni, prin eliminarea barierelor în calea investițiilor și prin crearea unor condiții favorabile creșterii economice;

Abordare sectorială

41.    susține un sprijin mai intens pentru modernizarea și dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului și prelucrarea produselor pescărești, pentru crearea unei valori adăugate mai ridicate, care să încurajeze pescuitul la scară mică și care să urmărească creșterea selectivității uneltelor de pescuit, reducerea consumului de energie și reducerea impactului acestei activități asupra mediului, în plus față de găsirea unor metode mai eficiente pentru combaterea pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat; reamintește faptul că cartografierea și clasificarea habitatelor de resurse sunt esențiale pentru un sector al pescuitului viabil, durabil și bine gestionat; subliniază că datele științifice cu privire la pescuit utilizate ca bază a deciziei politice trebuie făcute publice în totalitate;

42.    invită Comisia să ia măsurile necesare pentru consolidarea rolului grupurilor de dezvoltare a pescuitului în cadrul noii politici comune în domeniul pescuitului (PCP), alocându-le mai multe resurse pentru a le permite continuarea și dezvoltarea rolului lor și pentru favorizarea acestei cooperări interregionale;

43.    susține necesitatea identificării și promovării unor atracții culturale și naturale; subliniază rolul zonelor interzise în supraviețuirea regiunilor virgine și în refacerea regiunilor supraexploatate de pe fundul mării, contribuind astfel la durabilitatea viitoare a mărilor noastre;

44.    consideră că dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene necesită un sprijin mai consistent acordat cercetării științifice și dezvoltării tehnologice în domeniul cultivării de specii noi, în special de specii autohtone, prin asigurarea aprovizionării durabile cu hrană, evitarea pierderilor, reducerea la minimum a impactului asupra biodiversității și reducerea impactului substanțelor chimice și al utilizării medicamentelor, precum și în domeniul dezvoltării de produse noi sau îmbunătățite semnificativ, astfel încât să permită diversificarea producției și a ofertei de produse alimentare și o creștere a calității acestora, garantându-se în același timp o protecție mai ridicată a mediului; subliniază faptul că cunoașterea precisă a batimetriei și a structurii fundului mării este esențială pentru selectarea celor mai adecvate situri pentru extinderea sectorului local al acvaculturii, în ceea ce privește estimarea capacității de transport și modelarea poluării care rezultă din activitățile legate de acvacultură;

45.    sprijină includerea unor criterii ecologice și de dezvoltare durabilă în ceea ce privește standardele de producție și etichetarea, pentru a recompensa producătorii responsabili și a informa mai bine consumatorii cu privire la opțiunile disponibile odată cu expansiunea acestui sector; solicită o reglementare adecvată a acvaculturii și măsuri care să atenueze alterarea calității apei; solicită acordarea de sprijin pentru trecerea de la metodele de producție convenționale în domeniul acvaculturii la acvacultura organică;

46.    consideră că, din motive legate de consumul de energie și de facilitatea tehnică de conversie în gaz petrolier lichefiat (GPL), transportul de mărfuri maritim și cel fluvial, în raport cu alte moduri de transport de mărfuri, își accentuează caracterul strategic; susține canalizarea resurselor către sprijinirea inovării în acest sector, vizând îmbunătățirea eficienței energetice, diversificarea energiilor primare și reducerea emisiilor poluante;

47.    reamintește necesitatea de a se adopta măsuri imediate în ceea ce privește transportul maritim cu privire la îmbunătățirile în materie de eficiență și accelerarea decarbonizării sectorului, precum și că, în acest sector, ar trebui să se încurajeze dezvoltarea și utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) drept combustibil de tranziție mai curat;

48.    subliniază importanța strategică a activităților de construcții și reparații navale și a relației lor cu alte sectoare - inclusiv siderurgia, marina comercială, pescuitul și turismul de croazieră; consideră că investițiile în inovație tehnologică și în procese foarte specializate, care se pot concretiza în obținerea de valoare adăugată, ar putea crea contexte mai puțin expuse concurenței internaționale, care să tindă spre inversarea declinului înregistrat în acest sector; susține că trebuie să se asigure un sprijin specific pentru relansarea și modernizarea industriei navale și a industriei oțelurilor speciale în Europa, în diversele sale aspecte;

49.    solicită Comisiei să își reexamineze pe deplin politica referitoare la industria navală europeană și sprijină cu fermitate acordarea de ajutor special pentru relansarea și modernizarea construcțiilor navale din Europa;

50.    consideră că ar trebui să se pună mai mult accent pe rolul mării în ceea ce privește turismul, precum și pe sustenabilitatea sa; ia act de faptul că turismul maritim și costier european se confruntă cu o concurență din partea țărilor terțe; subliniază că UE ar trebui să își capitalizeze resursele culturale bogate pentru a oferi servicii turistice maritime și costiere durabile și de înaltă calitate; consideră că patrimoniul cultural și turismul maritim și costier pot juca un rol distinctiv în ceea ce privește atragerea de clienți și de întreprinderi prin diversificarea ofertei turistice; subliniază contribuția pozitivă a patrimoniului cultural, a turismului maritim și costier pentru obiectivele Europei de creștere economică durabilă și de creare de locuri de muncă; solicită acordarea de sprijin mai semnificativ pentru IMM-uri, care reprezintă marea majoritate a sectorului turismului acvatic, asigurându-se că locurile de muncă noi și existente sunt durabile, de înaltă calitate și pe tot parcursul anului;

51.    subliniază importanța promovării formelor turistice durabile din punct de vedere social, economic și ecologic, care pot constitui o sursă semnificativă de valoare adăugată pentru regiunile maritime;

52.    consideră că este esențial să se acorde atenția cuvenită patrimoniului cultural subacvatic în cadrul economiei albastre, în special deoarece societățile contemporane pot învăța de la patrimoniul cultural subacvatic, printre altele, despre exploatarea anterioară a mării, despre reacțiile umane la schimbările climatice și despre creșterile nivelului mării, precum și deoarece patrimoniul cultural subacvatic este o resursă pentru turism;

53.    subliniază faptul că, deși UE rămâne printre liderii mondiali în economia albastră, concurența internațională în acest sector este acerbă și doar condiții de concurență echitabile la nivel mondial pot asigura în continuare o creștere durabilă și crearea de locuri de muncă în Europa, în acest sector complex;

54.    consideră că studiile privind degradarea sistemelor costiere (poluarea și pierderea biodiversității), reziliența și restaurarea ecosistemelor, eroziunea costieră, diminuarea cauzelor acesteia și realizarea de lucrări maritime și de protejare a zonei de coastă (inclusiv soluții naturale, precum infrastructurile verzi) sunt elemente-cheie ale economiei albastre, care tind să ocupe un loc tot mai important în contextul schimbărilor climatice; solicită un sprijin mai mare din partea UE pentru aceste sectoare și o flexibilitate mai mare pentru regiunile cu profil costier distinct și pe care eroziunea costieră le expune în mod repetat la catastrofe;

55.    atrage atenția asupra potențialului resurselor energetice ale mărilor și oceanelor în ceea ce privește valorizarea resurselor autohtone, diversificarea surselor de energie și contribuția la obiectivele în materie de climă și energie; subliniază faptul că energiile marine regenerabile reprezintă un sector industrial de viitor și atrage atenția, în acest sens, asupra importanței dezvoltării unor surse inovatoare de energie curată și de energie albastră, cum ar fi energia mareelor, energia valurilor și energia osmotică, menționate în Comunicarea Comisiei privind energia albastră din 20 ianuarie 2014; subliniază faptul că rețelele offshore dintre statele membre sunt extrem de importante; subliniază necesitatea de a se acorda atenție potențialului captării și stocării dioxidului de carbon (CSC) și de a-l studia în continuare;

56.    subliniază că explorarea și exploatarea energiei mărilor și oceanelor trebuie să țină seama de necesitățile existente la nivelul transferului de tehnologie, în special în ceea ce privește formarea de muncitori calificați și de înaltă calificare, în plus față de criterii exigente de durabilitate a mediului; semnalează posibilul efect de multiplicare al acestor activități asupra locurilor de muncă și activităților conexe, atât în amonte, cât și în aval;

57.    subliniază rolul important pe care îl joacă noile tehnologii, de exemplu pentru a contracara degradarea ecosistemelor marine sau în captarea și stocarea emisiilor de carbon; invită Comisia să analizeze în continuare modalitățile în care tehnologia și infrastructura de transport de CO₂ conexă acesteia pot fi aplicate de manieră eficientă și viabilă din punct de vedere economic.

58.    subliniază faptul că poziția optimă a generatoarelor de energie pentru mobilizarea energiei albastre, cum ar fi energia eoliană, mareomotrică sau solară, curenții oceanelor, energia osmotică și conversia energiei termice, pot depinde de o serie de factori, inclusiv de adâncimea apei, de condițiile fundului mării, de particularitățile oceanografice și de distanța față de țărm; consideră prin urmare, că armonizarea datelor colectate în diferitele programe naționale referitoare la batimetrie, particularitățile fundului mării sau profilurile verticale ale oceanului pot contribui la alegerea sitului și la politicile de acordare a licențelor pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile; subliniază, de asemenea, că cercetarea suplimentară în ceea ce privește soluțiile referitoare la energia marină este obligatorie pentru dezvoltarea unor soluții tehnologice pentru energie accesibilă, eficientă din punctul de vedere al costurilor și din punctul de vedere al utilizării resurselor;

59.    consideră că explorarea și exploatarea resurselor minerale ale platformei continentale necesită o implicare constantă a statelor, în special în ceea ce privește informarea, identificarea regiunilor în care este interzisă exploatarea, evaluarea impactului asupra mediului, analiza și reducerea la minimum a riscurilor și exercitarea propriei suveranități; solicită Comisiei să propună și să actualizeze o listă neexhaustivă a activităților maritime (de exemplu, producerea de energie offshore, exploatarea minieră a fundurilor mărilor, exploatarea de nisip și de pietriș din mare etc.) care să facă obiectul unor evaluări prealabile ale impactului socio-economic și asupra mediului; solicită să se acorde atenție reutilizării și reciclării mineralelor ca opțiune alternativă la exploatarea minieră a fundurilor mărilor și potențialului oferit de aceste activități pentru includerea cunoștințelor științifice și dezvoltarea și transferul de tehnologie;

60.    susține o implicare coordonată și puternică a UE în cadrul Autorității internaționale pentru fundul mărilor și oceanelor, pentru a se asigura un cadru de reglementare a mediului eficace și preventivă, pentru a evita efectele adverse ale explorării și exploatării miniere ale fundurilor mărilor, inclusiv ale regiunilor de interes ecologic specific (APEIs), precum și ale efectelor societale ale exploatării miniere a fundurilor mărilor și a bioprospectării asupra comunităților locale, precum și pentru a asigura transparența deplină a datelor;

61.    consideră că biotehnologia din domeniul mărilor și oceanelor este un sector foarte divers, care deține, în ansamblul său, un enorm potențial de generare și de aplicare de noi cunoștințe și de creare de noi procese și produse cu o înaltă valoare adăugată (noi materiale, produse alimentare, componente farmaceutice etc.); atrage atenția asupra nevoii de educație și formare în acest sector, care presupune o responsabilizare semnificativă a statelor membre în cooperare cu sectorul privat și o colaborare la nivel internațional pe o scară la fel de largă;

62.    subliniază importanța dialogului social și consideră că toți partenerii sociali implicați în economia albastră ar trebui să fie reprezentați; subliniază importanța consultării părților implicate cu privire la dezvoltarea economiei albastre în general, inclusiv consultații cu societatea civilă și cu autoritățile regionale și locale;

63.    sprijină ferm inițiativa Comisiei inclusă în comunicarea sa pentru promovarea alianțelor pentru competențe și a unui centru de inovare a cunoștințelor cu privire la economia albastră;

64.    consideră că ar trebui lansat pachetul Erika IV în materie de siguranță maritimă, pentru a preveni alte dezastre maritime majore; consideră că acest pachet ar trebui să asigure o recunoaștere în legislația europeană a prejudiciilor ecologice aduse apelor marine;

65.    subliniază necesitatea de a spori, în rândul societății civile, gradul de conștientizare a importanței mării ca resursă economică, culturală și socială și rolul cercetării și al dialogului în atingerea unei durabilități integrate între părțile interesate și cetățeni;

66.    consideră că mările și linia de țărm reprezintă o resursă valoroasă care ar trebui să formeze unul dintre pilonii politicii de renaștere industrială a UE; subliniază faptul că ar trebui luate măsuri pentru revitalizarea industriei albastre, sprijinind totodată coeziunea economiei europene și dezvoltarea durabilă, în special în acele regiuni în care acest potențial a fost marginalizat, ca urmare a proceselor de globalizare;

67.    consideră că schimbul de informații și bune practici poate contribui la dezvoltarea rapidă și durabilă a sectorului;

68.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

• [1]  JO L 257, 28.8.2014, p. 135.
• [2]  JO L 164, 25.6.2008, p. 19.
• [3]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0300.
• [4]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0438.
• [5]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0178.
• [6]  JO L 347, 20.12.2013, p. 104.
• [7]  JO L 347, 20.12.2013, p. 174.
• [8]  JO L 347, 20.12.2013, p. 892.

EXPUNERE DE MOTIVE

Marea este cunoscută ca sursă de resurse cel puțin din timpul antichității clasice.

Transportul maritim a fost mijlocul de transport dominant pe distanță scurtă, medie și lungă, pentru persoane și mărfuri, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pescuitul a fost și este o importantă sursă de hrană pentru popoarele riverane. La acestea se adaugă activitățile conexe (în amonte și în aval), desfășurate pe uscat: construcții și reparații navale, construcție și întreținere de porturi, producerea de unelte de pescuit, activități de asigurări și bancare, printre multe altele.

Ultima jumătate de secol a fost martora unor schimbări calitative importante în relația omului cu marea, exemplu fiind: reducerea transportului de pasageri (în favoarea aviației), creșterea importanței activităților recreative, explorarea și exploatarea resurselor energetice fosile (petrol și gaz natural, în ape tot mai adânci) din cauza deficitului lor pe uscat, explorarea (încă incipientă) și perspective de exploatare a mineralelor existente pe fundul mărilor, perspectiva valorificării potențialului energetic al valurilor, mareelor, curenților și chiar al biomasei (alge) pentru producerea de energie electrică, producția eoliană offshore, dezvoltarea de biotehnologii în domeniul maritim.

Multe din marile provocări societale cu care umanitatea se confruntă astăzi își pot găsi răspunsul într-o cunoaștere mai bună a mediului marin și într-o capacitate mai bună de a utiliza, gestiona și conserva resursele din mările, oceanele și zonele noastre de coastă.

Conceptul de economie albastră acoperă o gamă largă de sectoare de activitate economică legate de mări și oceane, inclusiv sectoare tradiționale și sectoare emergente, cum ar fi: pescuit, acvacultură, transporturi maritime și fluviale, porturi și logistică, turism și activități nautice de agrement și de croazieră, construcții și reparații navale, lucrări maritime și de protejare a zonelor de coastă, explorare și exploatare de resurse minerale (offshore), explorare și exploatare de resurse energetice (offshore), biotehnologie.

Deși unele dintre sectoarele emergente dețin un potențial enorm, sectoarele tradiționale își mențin importanța în diverse state membre și nu trebuie uitate. Nu trebuie considerat că inovația este legată exclusiv de sectoarele emergente. Este foarte important, dacă nu chiar esențial, ca inovarea să fie abordată și din perspectiva sectoarelor tradiționale. Un exemplu: în fața marilor dificultăți din industria navală europeană din ultimii 30 de ani, unele state membre au reușit să contracareze și să inverseze tendința de declin general, investind în procese de înaltă specializare, concretizate în majorări clare ale valorii adăugate și integrându-se, prin urmare, într-un cadru de concurență mai redusă, reușind astfel să concureze cu puternicele industrii navale din Extremul Orient. Și în pescuit provocările sunt imense: sustenabilitatea pescuitului, îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit, combaterea pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat sunt doar câteva exemple.

În ceea ce privește sectoarele emergente, inclusiv explorarea și exploatarea resurselor minerale (offshore), explorarea și exploatarea resurselor energetice (offshore) și biotehnologia, în pofida enormului lor potențial, este important de reținut că sensibilitatea ecosistemelor marine, funcțiile legate de mediu, ecologice și sociale ale mărilor și oceanelor necesită o implicare fermă a statelor în gestiunea durabilă și în protejarea resurselor, ca formă de asigurare a prevalenței interesului comun, a bunului public, față de interese de grup, sectoriale sau individuale. Este necesar să se evite repetarea în raport cu mările și oceanele a unor greșeli care s-au comis pe uscat; este necesar să nu se multiplice tipare de utilizare a resurselor care conduc rapid la epuizarea acestora și la lipsa de sustenabilitate (și la concentrarea beneficiilor acestei exploatări în mâinile unui grup restrâns).

Campaniile și proiectele de cercetare care vizează mările și oceanele trebuie să devină transparente, în special cele finanțate cu fonduri publice.

Educația și formarea profesională, cercetarea și dezvoltarea sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre.

Trebuie evaluată măsura în care programele și mijloacele existente (inclusiv la nivel de finanțare) corespund obiectivelor de dezvoltare a economiei albastre, precum și interacțiunea dintre diferite structuri și programe existente, ca și rezultatele acestora.

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (2.6.2015)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la exploatarea potențialului cercetării și inovării în economia albastră de impulsionare a creșterii economice și de creare de locuri de muncă

(2014/2240(INI))

Raportoare pentru aviz: Laura Agea

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de comunicarea Comisiei care își propune să exploateze în mod optim potențialul de ocupare a forței de muncă al coastelor, mărilor și oceanelor europene și interacțiunea ocupării forței de muncă pe uscat și pe mare, prin intermediul inovării, element esențial în sectoare tradiționale și inovatoare precum transportul maritim și alte activități de transport, construcțiile navale, turismul, acvacultura, generarea de energie sustenabilă, biotehnologia marină, protecția mediului, infrastructurile portuare și pentru ambarcațiunile de agrement și pescuitul;

2.  subliniază faptul că o mai bună înțelegere a mărilor și oceanelor, inclusiv viața de pe fundul mării și viața marină, alături de evaluările impactului asupra mediului, va face posibilă exploatarea durabilă a resurselor marine, îmbunătățind cunoștințele științifice pe care se bazează diferitele politici maritime ale UE;

3.  subliniază faptul că întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile familiale joacă un rol vital în ceea ce privește inovarea și locurile de muncă în economia albastră; consideră că, pentru a crea noi locuri de muncă de calitate în domeniul economiei albastre, sunt necesare un acces mai bun la credite pentru IMM-uri și îmbunătățirea rețelelor de afaceri existente (clustere);

4.  subliniază și sprijină pe deplin obiectivele strategice și recomandările pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018, care sunt în prezent reanalizate în contextul unei revizuiri la jumătatea perioadei;

5.  invită Comisia și statele membre să lucreze împreună pentru a colecta, a prelucra și a face schimb de date privind economia albastră, inclusiv la nivel local și regional;

6.  subliniază legăturile strânse dintre economia albastră și economia ecologică, inclusiv din punctul de vedere al politicii economice și de muncă, în special în ceea ce privește metodele inovatoare de a curăța mările și de a recicla în mod profitabil materialele plastice externe, dăunătoare pentru mediu și, în unele cazuri, cancerigene;

7.  consideră că disponibilitatea mai multor date fiabile ar putea favoriza investițiile publice și private în acest sector;

8.  subliniază că creșterea albastră nu trebuie niciodată deconectată de impactul asupra mediului și oamenilor și de utilizarea resurselor în vederea sustenabilității sociale, economice și de mediu, incluzând, de asemenea, protecția și refacerea ecosistemelor bazate pe dovezi științifice; subliniază oportunitatea economică de a dezvolta și de a promova în Europa metode inovatoare pentru a aborda problema poluării marine, inclusiv contaminarea tot mai alarmantă cauzată de deșeurile din plastic, aglomeratele din plastic și dezintegrarea microparticulelor de plastic;

9.  subliniază importanța cercetării marine și maritime și a unei cooperări mai puternice între cercetători în aceste sectoare, între statele membre și între regiuni, în scopul de a depăși decalajul existent între statele membre și concentrația geografică din anumite zone și pentru a stimula competitivitatea zonelor de coastă și crearea de noi locuri de muncă de calitate și durabile la nivel local;

10. subliniază faptul că realizarea potențialului de creștere și de creare de locuri de muncă al economiei albastre va fi posibil numai dacă sunt disponibile investiții adecvate;

11. subliniază importanța implicării IMM-urilor și impactul negativ asupra ocupării forței de muncă pe termen lung atunci când industria grea deține un rol dominant în aceste sectoare, ținând cont de noile posibilități de exploatare a resurselor marine oferite de biotehnologie, explorările de adâncime și energia alternativă (vânt, maree, curent marin);

12. subliniază importanța îmbogățirii competențelor necesare pentru a aplica noile tehnologii în sectorul maritim și importanța unei coordonări mai strânse în cercetare și dezvoltare, demonstrare și desfășurare pentru a crea locuri de muncă sustenabile și a contribui la îndeplinirea integrală a obiectivelor strategiei Europa 2020;

13. subliniază că un risc ridicat de accidente de muncă este inerent muncii pe mare și invită statele membre și UE să asigure un nivel ridicat de protecție a siguranței și sănătății în ceea ce privește echipamentele, navele și lucrătorii;

14. subliniază faptul că sprijinirea și dezvoltarea unei economii albastre noi și durabile trebuie să fie incluse în politica de dezvoltare a UE, politica externă și politica Uniunii pentru țările mediteraneene și că țările africane riverane Mediteranei, statele insulare est-africane din Oceanul Indian și statele insulare reglementate de acordurile de parteneriat economic ACP trebuie văzute ca parteneri în eforturile de a stabili o economie albastră durabilă;

15. consideră că economia albastră cuprinde sectoare extrem de diverse și dezvoltarea ei necesită lucrători cu înaltă calificare în toate aceste sectoare; invită statele membre să promoveze diferitele sectoare ale economiei albastre în programele lor de formare, ținând cont de educația formală și informală, de sistemele de învățare pe tot parcursul vieții și de formarea duală;

16. subliniază nevoia de a se concentra pe aspectele legate de mediu și pe îmbunătățirea calității mediului maritim în vederea garantării unei economii albastre durabile în scopul de a promova potențialul de creștere și creare de locuri de muncă, în special în sectoarele emergente ale surselor de energii regenerabile, cum ar fi sectorul energiei eoliene offshore, prin reconfigurarea porturilor relevante și garantând că, pentru sectorul de transport offshore specializat, lipsa de personal calificat, deosebit de preocupantă în sectorul energiei eoliene offshore, este abordată de urgență; îndeamnă, în acest sens, Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a acoperi acest deficit de competențe; subliniază importanța acestui fapt și pentru energia oceanică, precum energia mareelor, a valurilor, energia osmotică și termică oceanică și energia produsă de curenții oceanici;

17. consideră că turismul costier, maritim și pe căi interioare aduce o contribuție importantă la creșterea economică și la locuri de muncă mai bune și mai durabile, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri ale societății, atât timp cât aceste activități respectă principiul dezvoltării durabile și nu au un impact social sau de mediu negativ; încurajează statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în ceea ce privește politicile de dezvoltare a turismului și, cu sprijinul Comisiei, să găsească soluții pentru creștere și crearea de locuri de muncă în regiunile de coastă;

18. subliniază faptul că, deși UE rămâne printre liderii mondiali în economia albastră, concurența internațională în acest sector este acerbă și doar condiții de concurență echitabile la nivel mondial pot asigura în continuare o creștere durabilă și crearea de locuri de muncă în Europa, în acest sector complex;

19. atrage atenția asupra faptului că statele membre și regiunile au o răspundere fundamentală în ceea ce privește dezvoltarea economiei albastre și încurajează Comisia să sprijine și să promoveze cooperarea între acești actori, de exemplu prin intermediul inițiativelor de programare în comun; subliniază faptul că o coordonare comună, în special la nivel regional și local, a tuturor activităților economice legate de economia albastră este importantă pentru a permite o dezvoltare durabilă a zonelor de coastă;

20. subliniază importanța dezvoltării unor modele de turism care să ofere o alternativă sau completare la vremea frumoasă și plaje și care să ajute la compensarea caracterului sezonier, cum ar fi ecoturismul și turismul cultural;

21. subliniază rolul esențial al regiunilor de coastă europene în dezvoltarea unei economii albastre durabile și solicită, prin urmare, noi modalități de a se asigura implicarea și participarea directă a regiunilor;

22. subliniază importanța dialogului social și consideră că toate părțile implicate în economia albastră ar trebui să fie reprezentate; subliniază importanța consultării părților implicate cu privire la dezvoltarea economiei albastre în general, inclusiv a societății civile, precum și a autorităților regionale și locale;

23. subliniază necesitatea de a spori în cadrul societății civile gradul de conștientizare a importanței mării ca resursă economică, culturală și socială și rolul cercetării și al dialogului în atingerea unei durabilități integrate între părțile interesate și cetățeni;

24. invită Comisia să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre și regiunile, necesitățile de finanțare a economiei albastre (la nivel sectorial, național și european), în vederea valorificării potențialului său de creștere economică și de creare de locuri de muncă, ținând cont în special de întreprinderile nou-înființate, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile familiale;

25. consideră că, pentru a obține maximul în ceea ce privește creșterea economică sustenabilă și ocuparea forței de muncă, precum și crearea unui număr mai mare de locuri de muncă de calitate bazate pe tehnologiile albastre, ar trebui încurajat schimbul de idei și de cele mai bune practici între cercetători și întreprinderi pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă;

26. consideră că mările și linia de țărm reprezintă o resursă valoroasă care ar trebui să formeze unul dintre pilonii politicii de renaștere industrială a UE; subliniază faptul că ar trebui luate măsuri pentru revitalizarea industriei albastre, sprijinind totodată coeziunea economiei europene și dezvoltarea durabilă, în special în acele regiuni în care acest potențial a fost marginalizat, ca urmare a proceselor de globalizare;

27. consideră că schimbul de informații și bune practici poate contribui la dezvoltarea rapidă și durabilă a sectorului;

28. subliniază complexitatea activităților, sectoarelor și disciplinelor sistemelor socio-economice implicate în economia albastră și consideră, prin urmare, ca fiind extrem de importantă creșterea capacității de adaptare la schimbări, inovarea, multidisciplinaritatea și adaptarea formării capitalului uman;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	1.6.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	51 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți prezenți la votul final	Heinz K. Becker, Lynn Boylan, Mercedes Bresso, Eva Kaili, Eduard Kukan, António Marinho e Pinto, Evelyn Regner, Michaela Šojdrová, Gabriele Zimmer
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Csaba Sógor

AVIZ al Comisiei pentru pescuit (11.5.2015)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

Valorificarea potențialului cercetării și inovării în domeniul economiei albastre pentru a crea locuri de muncă și creștere economică

(2014/2240(INI))

Raportoare pentru aviz: Isabelle Thomas

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât mările și oceanele sunt în sfârșit recunoscute ca motoare puternice ale economiei europene, care reprezintă un potențial considerabil de inovare, creștere și ocupare a forței de muncă; întrucât acest potențial nu este totuși realizabil decât dacă sunt îndeplinite anumite condiții;

B.  întrucât una din aceste condiții este o definiție integratoare a ansamblului activităților economiei albastre și întrucât acestea trebuie să fie analizate în mod integrat, pentru a crea un ecosistem albastru care integrează toți actorii;

C. întrucât zonele costiere prezintă caracteristici specifice care condiționează posibilitățile lor de dezvoltare pe termen mediu și lung;

D. întrucât în prezent se crede că numărul de molecule din mediul marin este considerabil mai mare decât numărul de molecule de pe uscat și că acestea oferă un potențial incredibil pentru cercetarea în domeniile sănătății, produselor cosmetice și biotehnologiei;

E.  întrucât politica maritimă integrată este importantă ca pârghie pentru activitățile economiei albastre, mai ales când este vorba de a răspunde în mod integrat tuturor provocărilor la care sunt supuse mările europene în prezent;

F.  întrucât multe dintre regiunile periferice și insulare sunt maritime și întrucât dezvoltarea economiei albastre participă la echilibrul și egalitatea între teritoriile Uniunii Europene;

G. întrucât Grupos de Desarrollo Pesquero (Grupurile de dezvoltare în domeniul pescuitului) au demonstrat în cadrul ultimei politici comune în domeniul pescuitului că sunt un instrument util pentru crearea de locuri de muncă și bogăție, coeziune socială și teritorială, în calitate de factori de decizie și de protagoniști ai propriei dezvoltări;

H. întrucât trebuie acordată o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, al căror caracter insular este legat în mod intrinsec de economia albastră, acestea fiind zone ale căror biotop este deosebit de bogat și al căror climat specific permite să fie abordate noi moduri de producere a energiei din surse marine;

I.   întrucât planificarea spațială marină și managementul integrat al zonelor costiere sunt instrumente indispensabile de gestionare pentru a evita conflictele și optimiza interdependențele dintre diverse sectoare și întrucât, în această privință, abandonarea managementului integrat al zonei costiere la nivelul Uniunii este regretabilă;

J.   întrucât, în ciuda abandonării managementului integrat al zonelor costiere la nivelul Uniunii, este important să se țină seama de interacțiunile uscat-mare, să se organizeze coabitarea tuturor activităților maritime pentru a evita conflictele de utilizare, să se gestioneze interdependențele și să se garanteze cooperarea și buna guvernanță;

K. întrucât interacțiunea dintre uscat și mare privește îndeosebi poluarea mărilor, adesea provocată de activități terestre, în timp ce activitățile desfășurate pe mare pot avea, de asemenea, consecințe pentru operatorii de pe uscat, de exemplu sectorul de prelucrare a peștelui, construcția de centrale electrice, porturi, șantiere navale și structuri de formare;

L.  întrucât colectarea, prelucrarea și schimbul de date sunt inerente investițiilor în economia albastră și sunt o condiție sine qua non pentru garantarea viabilității tehnice, economice și financiare a acestora;

M. întrucât în prezent, conform estimărilor, contribuția în ansamblu a sectorului maritim la PIB-ul UE se situează între 3% și 5 %, acest sector asigurând 5,6 milioane de locuri de muncă și generând 495 miliarde EUR în cadrul economiei europene;

N. întrucât această creștere albastră trebuie să aibă loc cu respectarea strictă a logicii dezvoltării durabile utilizată într-un sens larg, din punct de vedere economic, social și de mediu și întrucât acest lucru poate fi garantat numai dacă obiectivele Directivei-cadru Strategia pentru mediul marin sunt urmărite în mod strict până în 2020;

O. întrucât dezvoltarea durabilă a politicilor pe mare nu trebuie să repete erorile comise pe uscat; întrucât mările și oceanele sunt un bun comun, care, ca atare, trebuie conservat și în niciun caz nu trebuie privatizat; întrucât puterile publice trebuie să le protejeze de speculațiile de piață, de supraexploatare și activitățile care pot avea repercusiuni negative asupra vieții, biodiversității și climei; întrucât implantarea de noi activități ar trebui să fie precedată de studii de impact asupra mediului;

P.  întrucât dezvoltarea durabilă a activităților maritime ar trebui să comporte, de asemenea, un accent social puternic, iar îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor și securitatea locurilor de muncă vor contribui în egală măsură la crearea de creștere economică;

Q. întrucât un obiectiv politic nu constituie o prioritate atât timp cât nu are un buget propriu;

1.  invită Comisia să țină cont de propunerile Parlamentului și să propună o definiție a economiei albastre, care să acopere integralitatea producției și a locurilor de muncă pe mare, actuale și viitoare, și ramificațiile lor pe uscat; solicită Comisiei să identifice activitățile Uniunii Europene cu cel mai mare potențial de dezvoltare și afirmare a economiei albastre stabilind o listă neexhaustivă și favorabilă incluziunii, care să integreze cel puțin următoarele activități: inovarea și tehnologia maritime, pescuitul durabil, construcțiile navale, energia din surse marine regenerabile, exploatarea sustenabilă a fundului mărilor, biotehnologiile marine, algocultura, piscicultura, conchiliocultura, turismul de coastă și maritim, dezvoltarea platformelor marine, transportul maritim, depoluarea mărilor și porturilor, instalarea de conducte și cabluri pe fundul mărilor și desalinizarea apei de mare;

2.  insistă ca sfera inovării să nu fie limitată de către Comisie la noile activități, ci să fie avut în vedere potențialul de inovare inerent tuturor activităților de pe mare;

3.  subliniază importanța pescuitului și acvaculturii în cadrul economiei albastre; consideră că competitivitatea activităților de pescuit trebuie să meargă în paralel cu gestionarea durabilă a resurselor halieutice în cadrul regulilor politicii comune în domeniul pescuitului;

4.  solicită dezvoltarea echilibrată și reglementarea mai strictă a proiectelor de acvacultură pentru a nu provoca degradarea zonelor din vecinătatea instalațiilor de acvacultură; subliniază, în special, impactul negativ asupra economiilor locale provocat de degradarea genetică a stocurilor de pește sălbatic cauzată de peștele de crescătorie evadat și degradarea în contextul distrugerii și afectării habitatelor, alături de poluarea ecosistemelor cu produși chimici, agenți patogeni și paraziți proveniți din acvacultura intensivă de mari dimensiuni;

5.  subliniază faptul că mările și oceanele sunt supuse deja unor presiuni antropice enorme și problemelor create de aceste presiuni (poluare, schimbări de mediu, schimbări climatice, supraexploatarea resurselor, pescuitul excesiv), dar mențin rezerve în materie de ecosisteme și mediu greu accesibile și din acest motiv intacte; îndeamnă Comisia ca, înainte de a elabora o propunere de definire, să realizeze un studiu serios și riguros de impact asupra biodiversității, climei, pescuitului, economiei și ocupării forței de muncă, precum și privind dezvoltarea activităților pe care vizează să le promoveze sub umbrela „economiei albastre”;

6.  subliniază faptul că, în timp ce activități ca pescuitul pot avea un aspect tradițional, acestea prezintă în mod inerent potențial pentru inovare, ca de exemplu, dezvoltarea de noi instrumente de control al pescuitului sau construcția de nave de pescuit foarte selective eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, care emit o cantitate relativ mică de CO2 și sunt mai sigure și mai confortabile;

7.  subliniază faptul că protejarea și conservarea mediilor naturale marine sunt o cerință fundamentală pentru a putea menține, susține și dezvolta sectoare ale economiei albastre, cum ar fi pescuitul și turismul;

8.  solicită Comisiei ca, în strânsă coordonare cu statele membre, să evalueze necesitățile financiare ale creșterii albastre, în special în termeni de colectare a datelor, de cercetare și de formare; propune planificarea acestei finanțări până în 2020; insistă, în acest sens, pe contribuția Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

9.  regretă profund întârzierile de programare a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) din anumite state membre;

10. îndeamnă Comisia să identifice toate fondurile europene disponibile pentru finanțarea activităților din economia albastră și să le concentreze într-o platformă unică accesibilă tuturor cetățenilor; îndeamnă, de asemenea, Comisia să aloce fonduri dedicate inovării și creșterii albastre, care să finanțeze cercetarea fundamentală, R&D, formarea, crearea de locuri de muncă, întreprinderi, IMM-uri, întreprinderi sociale, cooperative, educația și uceniciile, reducerea sărăciei costiere, dezvoltarea biotehnologică, legăturile de transport, interconectivitatea energetică, construcția și repararea de nave, accesul la rețele în bandă largă în zonele costiere, protecția mediului și introducerea pe piață a unor produse, servicii și procedee inovatoare;

11. susține necesitatea de a stabili o planificare strategică a activităților economiei albastre, modurile de finanțare directă și un plan de acțiune pentru dinamizarea sectorului până în 2020; consideră că fiecare dintre activitățile identificate trebuie să conțină un anumit număr de idei specifice privind cooperarea în materie de cercetare, investițiile în infrastructuri și mecanismele de cooperare (pe care statele membre sunt invitate să le pună în aplicare cu ajutorul fondurilor UE, finanțarea Băncii Europene de Investiții (BEI) și implicarea sectorului privat, așa cum este cazul cu Fondul european pentru investiții strategice, al cărui scop este să promoveze investiții de infrastructură semnificative și să asigure finanțarea proiectelor inovatoare; solicită în acest sens Comisiei să integreze dezvoltarea economiei albastre pe lista cerințelor de îndeplinit pentru ca un proiect să poată fi eligibil pentru Fondul european pentru investiții strategice;

12. subliniază importanța amenajării spațiului maritim pentru dezvoltarea durabilă și coordonată a economiei albastre; solicită, în acest sens, consolidarea guvernanței politicii maritime integrate la nivelul Uniunii și al bazinelor maritime;

13. subliniază necesitatea dobândirii unor cunoștințe mai aprofundate despre oceane și a îmbunătățirii competențelor necesare pentru aplicarea noilor tehnologii mediului marin;

14. insistă ca o CCI (comunitate de cunoaștere și inovare) dedicată economiei albastre să fie constituită în vederea promovării cercetării în acest domeniu și identificării sale ca obiectiv prioritar al UE și nu numai ca o transpunere maritimă facultativă a unui obiectiv energetic sau alimentar;

15. invită Comisia Europeană să creeze o agenție însărcinată cu dezvoltarea economiei albastre, colectarea de date și coordonarea proiectelor care vizează îndeplinirea acestui obiectiv;

16. solicită Comisiei să ia măsuri concrete pentru a facilita contactele și cooperarea dintre nivelurile regionale și naționale în Uniune, de exemplu, prin intermediul INTERREG , și strategiile definite pentru diferitele bazine maritime; îndeamnă Comisia să reunească principalii actori internaționali care participă la economia albastră și să preia conducerea unui proiect internațional care vizează promovarea acestui sector nou al activității economice;

17. invită Comisia să ia măsurile necesare pentru consolidarea rolului grupurilor de dezvoltare a pescuitului (Grupos de Desarrollo Pesquero) în cadrul noii politici comune în domeniul pescuitului (PCP), alocându-le mai multe resurse pentru a le permite continuarea și dezvoltarea rolului lor și pentru favorizarea acestei cooperări interregionale;

18. invită Comisia să integreze conceptul de specializare inteligentă în cadrul strategiilor privind bazinele maritime pentru ca cercetarea și inovarea maritime să dobândească o dimensiune regională și pentru ca competențele regionale fundamentale să facă obiectul unei promovări orientate;

19. invită Comisia Europeană să promoveze crearea de noi activități economice în cadrul economiei albastre, stimulând spiritul antreprenorial și crearea de întreprinderi noi care oferă un puternic potențial de afirmare în domeniul maritim;

20. solicită Comisiei să garanteze transparența în utilizarea finanțării și menținerea în domeniul public a rezultatelor cercetării pe care a finanțat-o, în concordanță cu participarea publică europeană la finanțarea totală în raport cu participarea privată, asigurând în același timp tuturor părților interesate accesul simplu, liber și gratuit la aceste informații și promovând diseminarea acestor rezultate;

21. insistă ca Comisia să relanseze și să încurajeze planificarea spațiului maritim și gestionarea integrată a zonelor costiere la scara Uniunii Europene;

22. susține necesitatea de a identifica și promova activitățile tradiționale, culturale și turistice care valorifică specificitățile comunităților locale și protejează pescuitul artizanal;

23. invită Comisia să consolideze și să armonizeze sistemele care facilitează prelucrarea, utilizarea și difuzarea datelor;

24. insistă ca Comisia să promoveze colectarea de date științifice actualizate și periodice cu privire la starea populațiilor marine din apele teritoriale ale UE și din afara acestora, în cooperare cu alte organisme internaționale;

25. solicită Comisiei să susțină atât învățământul superior, cât și formarea profesională și programele dedicate formării continue, asigurând integrarea în cadrul lor a perspectivei economiei albastre și conștientizarea tinerilor prin consolidarea prezenței acesteia la toate nivelurile de educație; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe care FEIS, sub forma propusă de Comisie, îl va avea asupra cercetării și dezvoltării, având în vedere faptul că în următorii cinci ani 2,7 miliarde EUR vor fi eliminate din programul Orizont 2020;

26. insistă să se încurajeze sub toate formele crearea de programe de formare care reunesc toate profesiile maritime; precizează, în acest sens, că interacțiunile dintre diferitele filiere de formare maritimă ar trebui să favorizeze dezvoltarea de activități maritime integrate și să asigure că competențele dobândite pot fi utilizarea într-un context mai larg.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	6.5.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 3 0
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, Linnéa Engström, Raymond Finch, Ian Hudghton, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Liadh Ní Riada, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa
Membri supleanți prezenți la votul final	Izaskun Bilbao Barandica, José Blanco López, Ole Christensen, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Anja Hazekamp, Verónica Lope Fontagné, Francisco José Millán Mon, Cláudia Monteiro de Aguiar
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Peter Lundgren, Miguel Viegas

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.6.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	49 8 0
Membri titulari prezenți la votul final	Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Philippe De Backer, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, András Gyürk, Roger Helmer, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Nadine Morano, Dan Nica, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Miloslav Ransdorf, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Miguel Urbán Crespo, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato
Membri supleanți prezenți la votul final	Michał Boni, Lefteris Christoforou, David Coburn, Miriam Dalli, João Ferreira, Gerben-Jan Gerbrandy, Françoise Grossetête, Constanze Krehl, Olle Ludvigsson, Piernicola Pedicini, Sofia Sakorafa, Maria Spyraki, Indrek Tarand, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Marietje Schaake, Bart Staes