Procedură : 2014/2235(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0222/2015

Texte depuse :

A8-0222/2015

Dezbateri :

PV 09/09/2015 - 17
CRE 09/09/2015 - 17

Voturi :

PV 10/09/2015 - 8.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0321

RAPORT     
PDF 253kWORD 254k
30.6.2015
PE 551.790v02-00 A8-0222/2015

referitor la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei

(2014/2235(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportoare: Martina Dlabajová

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei

(2014/2235(INI))

Parlamentul European

–       având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(1),

–       având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă(2),

–       având în vedere Rezoluția sa legislativă din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european, în ceea ce privește o majorare a sumei prefinanțării inițiale acordate programelor operaționale sprijinite de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor(3),

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor(4),

–       având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la respectarea dreptului fundamental la liberă circulație în UE(5),

–       având în vedere una dintre prioritățile Consiliului European din 26-27 iunie 2014: contribuția la dezvoltarea de competențe și la descoperirea de talente și de șanse la viață pentru toți, prin promovarea competențelor optime pentru economia modernă și învățarea pe tot parcursul vieții,

–       având în vedere propunerea Comisiei din 17 ianuarie 2014 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă, accesul lucrătorilor la serviciile de mobilitate și integrarea în continuare a piețelor forței de muncă,

–       având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (2012/C 398/01),

–       având în vedere recomandarea sa și recomandările Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0222/2015),

A.     întrucât existența unor profesii pentru care locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate din cauza lipsei lucrătorilor calificați diferă considerabil de la un stat membru la altul;

B.     întrucât, potrivit Comisiei(6), aproximativ 12,4 milioane de persoane sunt în șomaj de peste un an de zile și 6 milioane dintre acestea de peste doi ani; întrucât șomajul pe termen lung are un efect negativ asupra creșterii economice și a sustenabilității sistemelor de protecție socială și poate deveni o problemă structurală;

C.     întrucât rigiditățile pieței muncii și lipsa cererii și investițiilor interne au un impact negativ asupra creării de locuri de muncă, în vreme ce o piață a muncii competitivă în UE care ia în considerare acești trei factori poate contribui la realizarea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă, combaterea sărăciei și excluziunea socială incluse în Strategia Europa 2020;

D.     întrucât cererea de lucrători slab calificați este în scădere, în timp ce cererea de lucrători înalt calificați înregistrează o creștere considerabilă; întrucât această schimbare de pe piața muncii din UE impune luarea unor măsuri cu privire la competențele lucrătorilor și la formarea inițială și cea profesională;

E.     întrucât, în 2012, unul din trei lucrători europeni erau fie supracalificați, fie subcalificați pentru locul lor munca(7); întrucât, în general, tinerii angajați sunt mai susceptibili de a ocupa locuri de muncă sub nivelul calificării lor formale, fiind, totodată, și mai predispuși în raport cu lucrătorii mai în vârstă să aibă locuri de muncă mai puțin corelate cu competențele lor;

F.     întrucât unele studii sugerează că o parte semnificativă din locurile de muncă actuale vor dispărea sau se vor reduce considerabil ca număr ca urmare a automatizării;

G.     întrucât parcursul către o economie bazată pe calificări înalte înseamnă că în următorii cinci ani mult mai multe întreprinderi preconizează o creștere a numărului de locuri de muncă care necesită capacitate de conducere, de management și competențe superioare;

H.     întrucât mobilitatea lucrătorilor europeni sporește șansele de angajare ale acestora și permite creșterea competitivității de pe piața muncii din UE,

Criza economică și urmările acesteia

1.      constată că, în urma crizei economice și financiare din Europa și a încetinirii constante a activității economice, mai multe state membre se confruntă cu niveluri ridicate ale șomajului (UE 28: 9,8%), precum și cu datorii publice, o creștere scăzută și investiții insuficiente; ia act de reducerea cheltuielilor publice; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că, în multe state membre, ratele șomajului în rândul tinerilor (UE 28: 20,9%) sunt mult mai ridicate, iar cazurile de îmbunătățire a situației și de rate mai scăzute sunt rare;

2.      consideră că, pentru a stimula creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a crea mai multe locuri de muncă, ducând la locuri de muncă de calitate și sustenabile, sunt necesare politici economice și sociale și reforme ale pieței muncii ambițioase; subliniază, de asemenea, că este nevoie de sisteme de protecție socială sustenabile, care să includă îmbunătățirea competențelor șomerilor, susținerea șanselor de încadrare în muncă ale persoanelor fără calificări sau cu calificări foarte slabe, precum și de stimulente și de posibilități de a lucra;

Situația de pe piața muncii din UE

3.      observă că, și în condițiile în care oferta de forță de muncă ar fi suficientă pentru a satisface cererea, pot exista oricum deficite calitative, având în vedere că persoanele care caută un loc de muncă nu sunt neapărat calificate pentru orice post disponibil ca urmare a lipsei de corelare între sectoare, profesii sau cerințe în materie de competențe;

4.      este preocupat de faptul că ratele șomajului din UE rămân relativ ridicate (martie 2015, UE 28: 9,8%), și au scăzut în mod semnificativ numai în câteva țări, și atrage atenția asupra diferențelor considerabile dintre statele membre, cele mai scăzute niveluri ale șomajului înregistrându-se în Germania și Austria (aproximativ 5 %), iar cele mai ridicate în Grecia și Spania (26 % și respectiv 23 %(8)); întrucât aceste diferențe uriașe amplifică riscul de fragmentare a pieței muncii din interiorul statelor membre și între acestea, ceea ce ar putea amenința stabilitatea economică și coeziunea socială din UE;

5.      atrage atenția asupra faptului că, în UE, rata medie a ocupării forței de muncă în rândul femeilor este cu cel puțin 10 puncte procentuale mai scăzută decât în cazul bărbaților și subliniază că realizarea obiectivului de încadrare în muncă în proporție de 75 %, stabilit în Strategia Europa 2020, depinde de creșterea ratei de încadrare în muncă pentru femei, în special prin politici menite să permită concilierea vieții profesionale cu îndatoririle casnice;

6.      observă că șomajul în rândul tinerilor ajunge, de asemenea, la niveluri foarte diferite în UE, ratele șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 16 și 25 de ani depășind 50 % în unele state membre; subliniază că nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor nu doar afectează o întreagă generație, ci pun în pericol echilibrul dintre generații;

7.      subliniază că există încă o diferență de 26 % între rata șomajului în rândul persoanelor cu handicap raportată la rata medie a șomajului în UE, rata de ocupare pentru persoanele cu handicap fiind sub 50 %;

8.      este profund îngrijorat de nivelul șomajului în rândul tinerilor în Europa; subliniază, în această privință, că învățământul dual, precum formarea profesională și uceniciile, joacă un rol important în corelarea competențelor tinerilor cu cererea pieței muncii și solicită, prin urmare, un criteriu de referință european pentru învățământul dual, care să evidențieze corelarea dintre parcursul dual de învățământ și încadrarea în muncă a tinerilor; solicită, prin urmare, un criteriu de referință european pentru învățământul dual, care să evidențieze corelarea dintre parcursul dual de învățământ și încadrarea în muncă a tinerilor; datele pentru criteriul de referință pot fi colectate anual prin ancheta asupra forței de muncă, și ar trebui să evalueze cel puțin: timpul/procentul de timp petrecut într-o întreprindere (ucenicie) în timpul educației; intervalul, în luni, dintre absolvire și încadrarea în muncă;

9.      subliniază că forța de muncă calificată, capacitatea de inovare, creșterea puterii de cumpărare și un mediu socio-economic și politic stabil sunt elemente esențiale pentru crearea unui climat investițional favorabil;

10.    observă nivelul ridicat al șomajului de lungă durată și avertizează că trebuie combătut imediat, dat fiind efectul de reziliență aferent;

11.    constată că piața muncii din Europa se confruntă cu mai multe obstacole importante, printre care se numără și globalizarea, îmbătrânirea societății și schimbările tehnologice rapide, cum ar fi digitizarea și robotizarea, lipsa de corelare dintre competențe și locurile de muncă și creșterea cererii de forță de muncă înalt calificată, în condițiile unui excedent al ofertei de muncă slab calificate, având ca rezultat polarizarea salariilor;

12.    ia însă act de riscurile subliniate de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) cu privire la perpetuarea lipsei de corelare a competențelor și a caducității competențelor ca urmare a cererii scăzute care determină rate crescute ale șomajului;

13.    evidențiază diferențele considerabile dintre statele membre în ceea ce privește posturile vacante și subliniază, în această privință, că posturile vacante sunt un element esențial al unei piețe a muncii dinamice, care corelează competențele cu locurile de muncă și care creează oportunități și posibilități pentru întreprinderi și angajați, și este profund îngrijorat de caracterul static al piețelor muncii din unele state membre; solicită, prin urmare, un criteriu de referință european privind posturile vacante din statele membre; datele pentru criteriul de referință pot fi colectate anual prin ancheta asupra forței de muncă și ar trebui să evalueze cel puțin: numărul de posturi vacante dintr-un stat membru; durata medie a șomajului;

14.    subliniază că Europa are 24 de milioane de șomeri, inclusiv 7,5 milioane NEET, și doar 2 milioane de posturi vacante, precum și că întreprinderile europene sunt afectate de un deficit major de persoane calificate și de forță de muncă cu competențe transversale;

15.    subliniază că, în ciuda ratelor ridicate ale șomajului în unele state membre și a locurilor de muncă neocupate în altele, mobilitatea profesională în interiorul UE rămâne scăzută (UE 27: 0,29 %), ca urmare, între altele, a obstacolelor existente, și prin comparație la nivel internațional, este de 10 ori mai scăzută decât cea din Statele Unite și de 5 ori mai scăzută decât cea din Australia; atrage atenția asupra celor 7 milioane de cetățeni ai UE care, din 2013, trăiesc sau lucrează în altă țară membră decât țara ai căror cetățeni sunt; amintește, de asemenea, că, în prezent, în UE există peste 2 milioane de posturi vacante; subliniază că, pentru reducerea acestui decalaj, este nevoie de mobilitate pe piața muncii din UE;

16.    menționează că piața muncii din UE poate contribui la absorbția gradului ridicat de șomaj din diferitele regiuni ale Europei;

17.    consideră că piața muncii a UE se va adapta la cultura, modelul de producție și structura de afaceri din diferitele regiuni ale Europei și că diferențele dintre acestea trebuie să fie luate în considerare atunci când se adoptă măsuri vizând creșterea flexibilității pieței muncii;

18.    amintește că, în contextul unei crize economice, persoanele întâmpină dificultăți mai mari în ceea ce privește găsirea unor locuri de muncă și că acestea sunt uneori nevoite să accepte locuri de muncă pentru care este necesar un nivel de calificare inferior celui pe care îl dețin; subliniază că creșterea economică prin crearea de locuri de muncă înalt calificate și depunerea de eforturi pentru stimularea creării de locuri de muncă prin facilitarea investițiilor în sectoarele noi constituie, prin urmare, mijloace importante de atenuare a prevalenței supracalificării în economiile din UE;

Promovarea unei piețe a muncii competitive în UE

19.    consideră că, pentru a se obține o piață a muncii competitivă în UE, sunt necesare reforme ambițioase care să crească incluziunea, flexibilitatea inteligentă, inovarea și mobilitatea, să consolideze rolul dialogului social, să stimuleze crearea unui număr mai ridicat de locuri de muncă ducând la o ocupare de calitate și durabilă a forței de muncă, să crească productivitatea și să contribuie la dezvoltarea capitalului uman, ținând cont de faptul că piețele muncii și modelele de producție sunt în continuă schimbare;

20.    subliniază că este necesar să se depună în mod constant eforturi în vederea reunirii educației, formării și a piețelor muncii și reiterează faptul că generarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, a competitivității și a creării de locuri de muncă în Europa ar trebui să se realizeze printr-o abordare holistă, care să reflecte nevoile pieței muncii și să susțină grupurile vulnerabile prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și acordarea unor stimulente;

21.    subliniază că serviciile publice de ocupare a forței de muncă joacă un rol important în a asigura faptul că creșterea locurilor de muncă nu se produce cu prețul unei corelări insuficiente a competențelor;

22.    subliniază că este important ca legislația muncii să fie mai ușor de înțeles pentru lucrători și angajatori, să se elimine barierele din calea ocupării forței de muncă și să se promoveze securitatea juridică pentru întreprinderi și salariați;

23.    subliniază că tinerii întâmpină adesea dificultăți în tranziția de la sistemul de învățământ la câmpul muncii și, prin urmare, sunt în general mai susceptibili de a se regăsi într-o situație de șomaj și de a ocupa locuri de muncă precare și de slabă calitate;

24.    subliniază importanța inițiativei de Clasificare europeană a Aptitudinilor, Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESCO) care identifică și clasifică aptitudinile, competențele, calificările și ocupațiile relevante pentru piața muncii și sistemul de învățământ și de formare profesională din UE, în 25 de limbi europene;

25.    subliniază importanța dezvoltării umane, a flexibilității carierelor și a implicării personale; amintește, în acest sens, că mobilitatea profesională este un factor fundamental și că sunt necesare investiții majore pentru a sprijini în mod activ capacitatea de inserție și de adaptare profesională și a preveni pierderea competențelor de către șomeri;

26.    subliniază importanța investițiilor sociale care vizează crearea unui stat activ, care le oferă lucrătorilor instrumentele care să le permită să se adapteze ușor la evoluția condițiilor sociale și economice, precum și la cererile piețelor muncii;

27.    consideră că o bază de competențe competitive pe plan internațional le va permite statelor membre să preia segmente cu valoare ridicată din piața globală;

28.    subliniază că economia circulară are potențialul de a crea milioane de locuri de muncă în întreaga UE și de a duce la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii;

29.    amintește importanța mobilității lucrătorilor, la nivel geografic și transsectorial, pentru o piață a muncii competitivă și subliniază necesitatea reducerii barierelor administrative și lingvistice care ar putea să o restrângă, precum și a dezvoltării în continuare a instrumentelor menite să faciliteze mobilitatea, printre care se numără recunoașterea rapidă a calificărilor formale, neformale sau informale între statele membre, Cadrul european al calificărilor, CV-ul European și Pașaportul european al competențelor, precum și a organizării de cursuri lingvistice specifice pentru fiecare sector și de formări privind comunicarea interculturală; încurajează informarea cu privire la și îmbunătățirea în continuare a portalului de locuri de muncă EURES disponibil la nivelul UE, asigurând, în special, formarea unui număr suficient de consilieri EURES, repartizați echitabil pe întreg teritoriul UE, astfel încât EURES să devină un instrument esențial al pieței muncii din UE; subliniază importanța consolidării cooperării dintre serviciile publice naționale de ocupare a forței de muncă și a includerii în viitor în rețeaua EURES a serviciilor private de ocupare a forței de muncă și a altor părți interesate; subliniază importanța inițiativelor UE care urmăresc stimularea mobilității și crearea de oportunități, precum programul ERASMUS+, Cadrul european al calificărilor, CV-ul Europass, Pașaportul european al competențelor, Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), Alianțele cunoașterii și Alianța europeană pentru ucenicii; îndeamnă la o promovare mai bună a acestor inițiative în vederea îmbunătățirii pieței muncii din Europa;

30.    afirmă că în Europa există un potențial economic încă neexploatat al femeilor și că este necesar să se creeze condițiile adecvate pentru ca femeile să poată evolua în carieră și să ocupe funcții mai importante în întreprinderi sau să înceapă propria afacere; subliniază necesitatea reducerii decalajului dintre nivelul de studii și participarea și poziția femeilor pe piața forței de muncă; amintește importanța egalității de gen, inclusiv a eliminării diferenței de remunerare dintre femei și bărbați și a creșterii ratei de ocupare în rândul femeilor, precum și a consolidării politicilor vizând echilibrul dintre viața profesională și cea personală, ca parte a realizării obiectivelor în materie de ocupare a forței de muncă incluse în Strategia Europa 2020;

31.    salută rezultatele pozitive înregistrate de programul-pilot de mobilitate „Primul tău loc de muncă EURES” (YfEj), care poate să ajungă cu adevărat la tineri și să dezvolte servicii adaptate deopotrivă pentru persoanele care caută un loc de muncă și pentru angajatori; subliniază efectele de propagare pozitive dintre programul YfEj și EURES;

32.    subliniază, în acest context, importanța politicilor active din domeniul muncii, a învățării pe tot parcursul vieții și a îmbunătățirii competențelor oamenilor, care să permită adaptarea la progresele tehnologice; invită statele membre să extindă domeniul de aplicare și să crească eficiența politicilor active privind piața muncii;

33.    consideră că rezistența pieței muncii poate fi îmbunătățită printr-o strategie coerentă și cuprinzătoare vizând crearea unor forme de organizare a muncii mai eficiente și reciproc avantajoase, prin exploatarea pe deplin a potențialului de cunoaștere al lucrătorilor și creșterea calității locurilor de muncă; consideră că ar putea fi dezvoltate forme mai participative și autonome de organizare a muncii, menite să consolideze implicarea angajaților în inovare, să sprijine participarea lucrătorilor și să îi stimuleze să își utilizeze competențele, factori care dezvoltă, prin urmare, și performanțele întreprinderilor;

34.    subliniază că, având în vedere schimbările rapide care se preconizează pe piața muncii, sunt necesare investiții în educația și formarea tinerilor de azi; subliniază că politicile în materie de competențe nu ar trebui să vizeze doar satisfacerea nevoilor pieței muncii, ci să înzestreze indivizii cu competențele transversale necesare pentru a se dezvolta ca cetățeni activi și responsabili; invită Comisia și statele membre să respecte faptul că educația și formarea nu sunt nici simple instrumente ale pieței muncii, și nici destinate educării viitorilor lucrători, ci reprezintă, în primul rând, un drept fundamental cu valoare de sine stătătoare;

Anticiparea viitoarelor nevoi în materie de competențe

35.    consideră că, pentru a anticipa viitoarele nevoi în materie de competențe, părțile interesate de pe piața muncii, inclusiv organizațiile angajatorilor și cele ale angajaților și instituțiile de învățământ și de formare profesională, trebuie să se implice puternic la toate nivelurile, în special în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea programelor de calificare profesională, care asigură o tranziție eficientă de la învățământul formal la învățarea la locul de muncă;

36.    solicită să se ajungă la o mai bună înțelegere a nevoilor prezente și viitoare în materie de competențe și să se extindă Panorama actuală a competențelor în UE, pentru a identifica mai bine lacunele la nivel de competențe și deficiențele din anumite sectoare, ocupații și regiuni și pentru a asigura strângerea informațiilor privind evoluția nevoilor în materie de competențe, precum și procesarea și diseminarea acestora în rândul factorilor de decizie, al autorităților publice, al instituțiilor de învățământ și de formare profesională, precum și al angajatorilor, pentru a anticipa mai bine tendințele viitoare;

37.    consideră că educația este esențială pentru obținerea de rezultate în cercetare și inovare, crescând posibilitățile de creare de locuri de muncă în sectoarele în care este necesar un nivel înalt de calificare, ceea ce stimulează, la rândul său, competitivitatea economiei europene;

38.    subliniază importanța unor parteneriate mai integrate și a încrederii dintre școli, instituțiile de învățământ superior, întreprinderi și alte autorități relevante în vederea estimării nevoilor viitoare în materie de forță de muncă, a revizuirii și a punerii în aplicare de noi programe de formare profesională, precum și a stimulării cooperării și a schimbului de bune practici dintre statele membre și autoritățile regionale și locale, inclusiv prin monitorizarea dezechilibrelor de pe piața muncii la nivel regional și local; amintește că, totodată, este necesar ca toate părțile implicate să dea dovadă de responsabilitate socială, precum și de implicare în continuarea dezvoltării de instrumente de monitorizare și estimare;

39.    consideră că statele membre au un rol important în a asigura faptul că există suficienți profesori de științe și matematică pentru a transmite tinerilor cunoștințe și entuziasm pentru disciplinele „STIM” (știință, tehnologie, inginerie și matematică);

40.    subliniază importanța eforturilor de a răspunde la nevoile elevilor de la o vârstă foarte fragedă; recomandă statelor membre să adopte măsuri inovatoare și să le integreze în procesele de învățare în cadrul și în afara școlii, precum și să reformeze sau să modernizeze mediul școlar, metodele de predare și competențele profesorilor; sugerează ca programa școlară din statele membre să fie adaptată în sensul includerii de vizite cu clasa în alte țări în timpul anului școlar, astfel încât educația să treacă dincolo de sala de clasă încă de la o vârstă fragedă;

Importanța educării și formării continue și a formării tuturor actorilor de pe piața muncii

41.    amintește că dreptul la educație este un drept fundamental și subliniază că este necesar să se aibă în vedere o abordare mai flexibilă și individuală a evoluției carierei și a educației și formării profesionale de-a lungul vieții și recunoaște rolul pe care îl pot avea atât instituțiile publice, cât și cele private în acest sens, admițând faptul că orientarea și consilierea care abordează nevoile individuale și se axează pe evoluția și dezvoltarea competențelor individuale trebuie să fie unul dintre elementele centrale ale politicilor în materie de educație și competențe încă de la început;

42.    recunoaște importanța învățării la locul de muncă prin ucenicii ca o cale alternativă către încadrarea în muncă;

43.    observă că politicile europene pentru orientarea pe tot parcursul vieții au avut un impact semnificativ asupra politicilor naționale de orientare și că orientarea pe tot parcursul vieții presupune programe cu perspectivă transversală la toate nivelurile;

44.    subliniază că tinerii trebuie să aibă la dispoziție posibilități variate de încadrare în muncă, iar definițiile acestor posibilități (stagii, stagii de formare) variază de la un stat membru la altul;

45.    consideră că programele de formare și recalificare pentru șomeri, în special pentru șomerii de lungă durată, și programele de evaluare a competențelor ar trebui să fie puse la dispoziția persoanelor pentru a le spori șansele pe piața muncii și ar trebui să fie elaborate și puse în aplicare într-o strânsă colaborare cu asociațiile patronale și sindicatele, organizațiile care reprezintă șomerii și serviciile private și publice de ocupare a forței de muncă în vederea unei mai bune alinieri a noilor competențe ale lucrătorilor la nevoile viitoare ale pieței muncii; subliniază că trebuie dezvoltate și puse în aplicare programe speciale vizând reintegrarea șomerilor pe termen lung pe piața muncii;

46.    subliniază că se impune o monitorizare consolidată de către Comisie a planurilor naționale de punere în aplicare a garanției pentru tineret și a funcționării efective a acestora la fața locului; invită, în acest sens, Comisia să elaboreze pentru statele membre recomandări specifice fiecărei țări clare și lipsite de ambiguitate cu privire la punerea în aplicare a garanției pentru tineret și la calitatea locurilor de muncă;

47.    subliniază preocupările formulate de Curtea de Conturi în raportul său intitulat „Tineri și șomeri în Europa: obstacole în calea Garanției pentru tineret a UE” cu privire la caracterul adecvat al finanțării garanției, definiția „calității bune a ofertei” și modul în care Comisia monitorizează și raportează cu privire la rezultate;

48.    amintește că este extrem de important să se acorde îndrumare și consiliere personalizate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă privind modalitățile în care pot face acest lucru sau educația și formarea de care ar avea nevoie pentru a asigura caracterul transferabil, recunoașterea și validarea competențelor și aptitudinilor acestora printr-un „pașaport al competențelor” precum Europass, care să reflecte competențele și aptitudinile obținute prin cadrele de învățare formală, non-formală și informală, și că îndrumarea acordată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ar trebui să vizeze în special optimizarea posibilităților acestora de încadrare în muncă;

49.    subliniază nevoia de a spori adaptabilitatea forței de muncă ca modalitate de a contracara deficitele viitoare; invită statele membre să utilizeze în acest scop fondurile structurale, și în special Fondul social european;

50.    subliniază că dreptul la educație și formare are o importanță deosebită pentru șomerii de lungă durată; amintește că șomerii de lungă durată beneficiază cel mai mult de abordările bazate pe drepturi, care se concentrează pe nevoile lor specifice, și nu de măsurile standard; subliniază că șomerii de lungă durată trebuie să își cunoască drepturile la formare, că măsurile care li se adresează trebuie să respecte opțiunile de acceptare și că formarea trebuie să fie accesibilă, decentă și axată pe nevoile lor reale; reamintește că dacă se îndeplinesc aceste condiții, șomerii de lungă durată vor fi în măsură să utilizeze perfecționarea competențelor ca o oportunitate de a își îmbunătăți condițiile de muncă și de trai;

51.    subliniază importanța garanției pentru tineret ca instrument de susținere a tinerilor în tranziția de la școală către piața muncii și în dobândirea educației, competențelor și experienței necesare pentru a găsi un loc de muncă de calitate prin intermediul uceniciilor, stagiilor sau a învățământului continuu;

52.    subliniază importanța inițiativelor care asigură oportunități egale și acces la învățământ și formare profesională, în special pentru grupurile dezavantajate, și care oferă un sprijin real în combaterea excluziunii sociale și în facilitarea accesului la locuri de muncă;

Consolidarea legăturilor dintre educație și încadrarea în muncă

53.    subliniază necesitatea de a consolida și de a focaliza mai bine măsurile menite să reducă rata abandonului școlar timpuriu la un nivel mai mic de 10% până în 2020, astfel cum s-a stabilit în Strategia Europa 2020, ținându-se seama de faptul că abandonul școlar timpuriu reprezintă o problemă persistentă în Europa, care are un impact negativ asupra capacității de inserție profesională și integrare socială a tinerilor vizați;

54.   consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție sistemelor duale de formare profesională prin ucenicii și sistemelor similare de învățare la locul de muncă și că acestea ar trebui să aibă ca prioritate calitatea, fără prejudecăți academice, deoarece acestea favorizează, de obicei, integrarea pe piața muncii și o tranziție mai ușoară de la învățământ către viața profesională și s-au dovedit eficace în promovarea angajării tinerilor;

55.    consideră că actualele sisteme de formare profesională sunt rezultatul anumitor factori istorici și culturali și au fost modelate de normele juridice, tradițiile, principiile pedagogice și structurile instituționale dominante;

56.    subliniază cifrele profund îngrijorătoare ale ratei tinerilor care nu sunt încadrați în muncă, educație sau formare (NEET), care în majoritatea statelor membre depășesc 10 %; subliniază legătura directă dintre șomajul ridicat în rândul tinerilor și abandonul școlar timpuriu; subliniază că, fără măsuri urgente și decisive la nivel european și național, o întreagă generație de tineri europeni riscă să fie privată de un nivel suficient de educație și formare și, astfel, să fie exclusă de pe piața muncii, fapt cu repercusiuni dramatice asupra structurii sociale, a coeziunii sociale și teritoriale și asupra durabilității modelului economic european în ansamblu;

57.    subliniază că fiecare sistem național de formare profesională este un instrument pentru realizarea anumitor obiective care pot fi diferite de la o țară la alta și că, prin urmare, aceste sisteme pot fi evaluate doar pe baza reușitei în a realiza acele obiective; subliniază că exportarea unui sistem de formare profesională de la o țară la alta nu este posibilă decât în măsura în care condițiile din țările respective sunt comparabile sau adaptabile;

58.    reiterează importanța învățământului și a formării profesionale (VET) pentru creșterea capacității de inserție profesională și facilitarea obținerii de calificări profesionale pentru tineri; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze relevanța VET în contextul nevoilor de pe piața muncii, integrându-le în sistemul de învățământ, și să garanteze standarde înalte de calificare și calitatea în acest sens;

59.    subliniază că, pe lângă cele 2 milioane de locuri de muncă neocupate în UE, există mulți tineri șomeri supracalificați, ale căror competențe nu sunt corelate cu cererea de pe piața muncii; subliniază, prin urmare, importanța unor sinergii mai bune între sistemele de învățământ și piața muncii, inclusiv expunerea la locul de muncă, stagiile și cooperarea cu întreprinderile, pentru a promova și crește mult nivelul de ocupare a forței de muncă și pentru a crea clustere inovatoare; subliniază rolul important pe care îl pot juca întreprinderile prin colaborarea cu sistemele de învățământ din statele membre; subliniază că este necesară o strategie exhaustivă pe termen lung, cuplată cu măsuri imediate, pentru a adapta sistemele educative la toate nivelurile, inclusiv la nivelul formării profesionale, la nevoile curente și viitoare ale pieței muncii;

60.    salută inițiativa Comisiei privind Alianța europeană pentru ucenicii, care își propune să reunească autoritățile publice, întreprinderile, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare profesională, reprezentanții tinerilor și alți actori esențiali pentru a promova sistemele și inițiativele de ucenicie în Europa;

61.    subliniază importanța programelor duale de învățământ și formare profesională, care combină formarea teoretică cu cea practică, ca element esențial pentru dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor ce răspund nevoilor de pe piața muncii și încurajează statele membre să integreze aceste programe în programa de studii pentru a oferi experiența practică necesară pentru facilitarea unei tranziții fără probleme de la sistemele de învățământ și formare profesională la piața muncii;

62.   subliniază importanța orientării profesionale și a experienței de muncă prin intermediul evaluării individuale și al consilierii profesionale concentrate pe competențele și nevoile individuale oferite de consilieri profesionali înalt calificați și de colegi pentru a asigura faptul că tinerii dispun de informațiile corecte, de asistența și de îndrumarea care să le permită să facă alegeri profesionale bune;

63.    subliniază rolul important al instituțiilor de învățământ și de formare profesională în dobândirea de către elevi a aptitudinilor și a competențelor necesare; invită Comisia și statele membre să elaboreze programe specifice de orientare profesională de înaltă calitate de-a lungul ciclului de învățământ pentru a ajuta tinerii să ia decizia corectă în privința opțiunilor lor educaționale și de carieră;

64.    observă că, pentru o tranziție reușită înspre încadrarea în muncă, este extrem de important ca tinerii să ia decizii în cunoștință de cauză, să își dezvolte spiritul de inițiativă și să își crească motivația și conștiința de sine, totodată fiind necesar să se ofere în acest sens sprijinul adecvat; subliniază importanța tranzițiilor de calitate, inclusiv a tranzițiilor de la educație la viața profesională, a tranzițiilor între locurile de muncă, precum și a tranzițiilor între muncă și întreruperile de carieră;

65.    reamintește că investițiile în educație și în dezvoltarea competențelor care răspund cererilor de pe piața muncii și nevoilor societății sunt esențiale pentru creștere și competitivitate, cât și pentru conștiința europeană, dezvoltarea personală și încrederea în sine; subliniază că spiritul antreprenorial presupune dezvoltarea unor competențe transversale, cum ar fi creativitatea, gândirea critică, munca în echipă și spiritul de inițiativă, care contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor și facilitează accesul timpuriu al acestora pe piața muncii; subliniază că astfel de investiții ar trebui sprijinite de sinergii mai puternice între inițiativele europene și cele naționale, cu implicarea diferitelor sectoare de învățământ și formare profesională, precum și a altor sectoare relevante, cum ar fi ocuparea forței de muncă, politica socială, politica pentru tineret și cultura, și de o colaborare mai strânsă între toate părțile interesate implicate, precum partenerii sociali și întreprinderile, astfel încât programele de învățământ să fie corelate în permanență cu nevoile de pe piața muncii;

66.    reiterează angajamentul statelor membre de a investi în învățământul superior și solicită, în lumina acestui fapt, o îmbunătățire treptată a standardelor de învățământ și de formare profesională din toate sistemele educaționale europene; solicită statelor membre să recunoască faptul că învățământul reprezintă o investiție esențială și să se angajeze la investirea a cel puțin 2 % din PIB în acest sector, precum și la protejarea acestuia împotriva reducerii cheltuielilor; solicită Comisiei să consolideze și mai mult rolul învățământului în Strategia Europa 2020 prin asocierea obiectivelor globale ale cadrului strategic pentru învățământ și formare profesională 2020 (ET 2020) cu revizuirea Strategiei Europa 2020;

67.    subliniază că investițiile pe tot parcursul vieții în capitalul uman și în competențele acestuia și, în special, în îmbunătățirea competențelor forței de muncă existente și ale lucrătorilor necalificați sunt esențiale pentru combaterea șomajului de lungă durată și asigurarea unui acces mai larg la locuri de muncă de înaltă calitate; solicită UE să stabilească obiective clare pentru metodele de învățare pe tot parcursul vieții în ceea ce privește competențele inexistente și să extindă formarea profesională și instruirea în domeniul comunicării, al limbilor străine și al competențelor digitale pentru lucrătorii mai în vârstă, în special, lucrătorii slab calificați cu vârsta de peste 30 de ani și persoanele care au abandonat școala de timpuriu;

68.    subliniază nevoia finanțării adecvate și a preluării de către statele membre, autoritățile regionale și locale și angajatori a programelor de stagiu și ucenicie de calitate, precum și a învățării în școli; reamintește că aceste programe ar trebui să respecte standarde minime de protecție socială;

69.    crede că sunt necesare parteneriate strânse și sistematice la nivel local, regional și național între autoritățile publice și reprezentanții angajatorilor și ai angajaților, care să includă și serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, și instituțiile de învățământ și de formare profesională, pentru a dezvolta strategii pe termen lung pentru piețele naționale de muncă respective și pentru a găsi cele mai bune modalități de abordare a problemei nepotrivirilor în materie de competențe sub toate aspectele sale și invită statele membre să promoveze o astfel de cooperare;

70.    consideră că garanția pentru tineret este un prim pas către o abordare bazată pe drepturi a nevoilor tinerilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă; reamintește obligația angajatorilor de a se implica în procesul de oferire de programe de formare profesională accesibile și stagii de calitate pentru tineri; subliniază că aspectul calitativ al locurilor de muncă decente pentru tineri nu trebuie să facă obiectul unui compromis și că eforturile întreprinse trebuie să aibă în centrul lor principalele standarde de muncă și alte standarde legate de calitatea muncii, cum ar fi timpul de lucru, salariul minim, securitatea socială și siguranța și sănătatea la locul de muncă;

Stimularea mobilității forței de muncă

71.    reamintește că, în prezent, în UE există peste 2 milioane de posturi vacante; subliniază că, pentru reducerea acestui decalaj, este nevoie de mobilitate pe piața muncii din UE și reafirmă importanța, în acest sens, a ERASMUS+ și EURES;

72.    amintește că este important să se faciliteze mobilitatea lucrătorilor transfrontalieri prin furnizarea mai multor informații cu privire la parteneriatele transfrontaliere EURES, care au ca scop să încurajeze mobilitatea lucrătorilor transfrontalieri și să elimine barierele din calea lor oferindu-le informații și consiliere cu privire la posibilitățile de angajare și condițiile de viață și de muncă de ambele părți ale frontierei; în această privință, EURES reprezintă un instrument important care permite un control mai bun al posibilelor surse de locuri de muncă transfrontaliere și tranziția către o piață a muncii europeană mai bine integrată;

73.    amintește că mobilitatea lucrătorilor calificați din țările terțe constituie una dintre soluțiile de combatere a provocărilor demografice și de eliminare a deficitelor și a nepotrivirilor de pe piața muncii, precum și o soluție pentru nevoia de reducere la minimum a efectelor exportului de inteligență;

74.   constată că UE s-a dezvoltat pe baza principiului liberei circulații a lucrătorilor; solicită încurajarea studierii și utilizării limbilor străine în scopul creșterii mobilității; subliniază importanța includerii învățării de limbi străine, în special europene, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, în vederea facilitării mobilității lucrătorilor și a extinderii perspectivelor de găsire a unui loc de muncă;

Schimbul de bune practici și validarea acestora în UE

75.    subliniază că este necesar ca statele membre și autoritățile regionale și locale să facă schimb de bune practici și să le valideze, precum și să compare și să evalueze eficiența acestora, în special cu privire la învățământul dual și educația și formarea profesională, la sistemele și programele de învățământ pentru ucenicii și stagii, la rezultatele învățării non-formale și informale și la strategiile de învățare pe tot parcursul vieții, recunoscând, totodată, că există elemente specifice pe fiecare piață a muncii și în fiecare sistem educațional; subliniază că platforma europeană pentru ucenicii este unul dintre instrumentele-cheie de dezvoltare a parteneriatelor europene și de schimb de bune practici cu privire la ucenicii;

76.    subliniază rolul important al învățării non-formale și informale, al voluntariatului și al învățării pe tot parcursul vieții în dezvoltarea competențelor și a calificărilor, în special a competențelor transversale, precum cele din domeniul antreprenoriatului, al tehnologiilor informației și comunicării (TIC), limbile străine și competențele personale individuale, care sunt aplicabile la un nivel extins; solicită UE să îmbunătățească accesul la educația pentru adulți și la educația ca a doua șansă; solicită validarea și recunoașterea în mod corespunzător a competențelor non-formale și informale de către angajatori și instituțiile de învățământ;

77.    subliniază importanța revitalizării Procesului de la Bologna prin valorificarea ocaziei oferite de Conferința ministerială care va avea loc la Erevan în mai 2015 pentru implicarea în forme noi și mai avansate de cooperare, care să fie puse în aplicare imediat;

78.    consideră că Comisia ar trebui să asigure o punere în aplicare corespunzătoare a programului „Erasmus +” în toate formele sale, inclusiv componenta în materie de sport a programului; consideră că este importantă simplificarea modalităților de acces, astfel încât programul să poată fi utilizat de cât mai multe persoane și organizații posibil;

Cultivarea spiritului antreprenorial în rândul cetățenilor: IMM-urile și microîntreprinderile

79.    consideră că este necesar să se îmbunătățească spiritul de lider, gestiunea financiară, și susținerea educației antreprenoriale de la o vârstă fragedă și că este nevoie de sisteme de învățământ preșcolar destinate familiilor defavorizate pentru a exploata potențialul tinerilor și a-i pregăti pentru a deveni angajatori, nu doar angajați, a dezvolta afaceri noi și a profita de noile piețe;

80.    salută programe precum Erasmus pentru tinerii antreprenori, care sunt menite să ajute noii antreprenori să dobândească competențele relevante pentru gestionarea unei afaceri și consideră că astfel de programe ar trebui să fie promovate în continuare, pentru a ajuta mai mulți tineri antreprenori să se afirme și să reușească; consideră că ar trebui introduse măsuri speciale de sprijin pentru tinerii antreprenori, care să faciliteze accesul acestora la informații și finanțare, inclusiv servicii de ghișeu unic de informare și sprijin destinate tinerilor în cadrul organelor existente de sprijin antreprenorial;

81.    consideră că educația non-formală, în special în forma practicată în organizațiile de tineret, promovează creativitatea, spiritul de inițiativă și responsabilizarea, având capacitatea de a crește șansele tinerilor pe piața muncii;

82.    subliniază necesitatea de a include elemente de instruire în domeniul antreprenorial la toate nivelurile de educație și formare profesională, deoarece insuflarea cât mai devreme a unui spirit antreprenorial în rândul tinerilor este o modalitate eficace de combatere a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor; îndeamnă, în acest sens, la un dialog activ și la cooperare între comunitatea academică și mediul de afaceri în vederea elaborării unor programe educaționale care să asigure tinerilor aptitudinile și competențele necesare;

83.    solicită elaborarea unei Strategii europene privind competențele progresiste și axate pe obținerea de rezultate, care să orienteze strategiile naționale privind competențele și să le integreze în Planurile naționale privind locurile de muncă, asigurând totodată un cadru cuprinzător pentru Planurile de acțiune sectoriale propuse în Pachetul privind ocuparea forței de muncă;

84.    subliniază că este nevoie de măsuri de sprijin și de stimulare pentru întreprinderile noi, IMM-uri, microîntreprinderi și actorii economiei sociale în vederea facilitării înființării și funcționării acestora, precum și necesitatea de a introduce principiul unei mai bune reglementări și de a acționa în virtutea acestuia și de a facilita angajarea forței de muncă calificate și formarea angajaților; subliniază, în acest sens, că povara fiscală ar trebui transferată de la piața muncii înspre alte surse de impozitare care aduc mai puține prejudicii ocupării forței de muncă și creșterii, asigurând, totodată, un nivel adecvat de protecție socială;

85.    solicită statelor membre să reducă povara fiscală aplicată forței de muncă și să compenseze prin creșterea impozitelor indirecte, pe proprietate și pe bogăție, pentru a institui o orientare fiscală neutră mai favorabilă creșterii;

86.    amintește că IMM-urile reprezintă aproape 99 % din întreprinderile europene, funcționând ca o forță motrice pentru crearea unei piețe a muncii competitive în Europa; subliniază, în această situație, importanța principiului „gândiți mai întâi la scară mică”, care ar trebui să stea la baza legislației UE pentru a elimina obstacolele birocratice cu care se confruntă IMM-urile și a le permite acestora să își fructifice pe deplin potențialul de creare de locuri de muncă;

87.   este de părere că antreprenorii ar trebui să investească în formarea profesională și în programe de ucenicie pentru angajați și că ar trebui introduse și dezvoltate în continuare stimulente, dacă e cazul, acest lucru ajutându-i să se extindă și să creeze noi locuri de muncă; consideră că instituirea de rețele ale angajatorilor poate ajuta IMM-urile și microîntreprinderile să acceseze ofertele de formare și sprijinul de care au nevoie;

Inovarea și digitizarea: noi competențe și locuri de muncă

88.    subliniază importanța inovării și digitizării pentru creștere, productivitate și o societate mai echitabilă, mai durabilă și favorabilă incluziunii și, în acest sens, a necesității de a împărtăși cunoștințe, creativitate și competențe, precum și a motivării și determinării din partea angajaților, a potențialilor angajați și a angajatorilor, în vederea creării unor produse și servicii inovatoare, creative și digitale; subliniază importanța eliminării „diviziunii digitale” și a competențelor digitale ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, precum și a integrării în programele școlare a noilor mijloace de informare în masă și a noilor tehnologii; subliniază, de asemenea, necesitatea de a dezvolta metode inovatoare de învățare și de a extinde disponibilitatea învățării online și la distanță prin resurse educaționale deschise care să faciliteze accesul la educație și formare profesională pentru toți;

89.    subliniază nevoia de a identifica o gamă largă de industrii emergente și sectoare-cheie de creștere pe care ar trebui să se concentreze dezvoltarea bazei de competențe a statelor membre;

90.    subliniază potențialul de creare de locuri de muncă oferit de finalizarea pieței unice digitale, crearea uniunii energetice, crearea de locuri de muncă prin investiții în cercetare și dezvoltare, inovații, promovarea spiritului antreprenorial social și a economiei sociale, perfecționarea competențelor lucrătorilor în sectorul asistenței medicale și sociale și susținerea unor rețele de transport optimizate;

91.    subliniază tendințele recente ale întreprinderilor de a readuce producția și serviciile în UE și oportunitățile pe care le reprezintă acest lucru pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri; consideră că economiile UE au o șansă unică de a accelera această tendință de repatriere a locurilor de muncă, asigurând că există o corelare între competențele forței de muncă europene și nevoile întreprinderilor;

92.    subliniază importanța disciplinelor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) și evidențiază rolul esențial pe care îl au acestea în asigurarea unei poziții centrale a Europei pe scena mondială în ceea ce privește promovarea progreselor tehnologice;

93.    sprijină inițiativa Comisiei, elaborată în cooperare cu trioul de președinți, de a promova spiritul antreprenorial în Europa și de a dezvolta competențe transversale pe viață;

94.    subliniază că UE se confruntă cu o penurie de competențe în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și cu un număr excedentar de absolvenți de științe sociale; consideră că sunt necesare inițiative suplimentare la nivel european și național pentru a soluționa blocajele locurilor de muncă și ale învățării în domeniile STIM; recomandă Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a spori atractivitatea și valoarea disciplinelor STIM și a încuraja tinerii, inclusiv femeile, să urmeze studii în domeniile STIM;

95.    atrage atenția asupra faptului că secolul XXI nu este incompatibil cu tehnicile și practicile tradiționale, sursă de locuri de muncă stabile și care nu pot fi delocalizate, care stau la baza mai multor domenii de excelență europene; solicită susținerea prezervării acestor tehnici și practici tradiționale și transmiterea lor, prin formare, noilor generații, combinându-le, în cazul în care este posibil, cu noile cunoștințe și experiența din domeniul digital în vederea maximizării potențialului acestora;

Măsuri privind lucrătorii tineri, lucrătorii în vârstă și lucrătorii cu handicap

96.   subliniază necesitatea și importanța măsurilor speciale și ale susținerii angajatorilor, în special a IMM-urilor, pentru a-i susține în ceea ce privește creșterea ocupării forței de muncă de calitate și durabile, pentru a asigura formarea la locul de muncă și a oferi posibilități de dezvoltare a carierei pentru grupurile dezavantajate pe piața muncii, cum ar fi tinerii, lucrătorii mai în vârstă, femeile, migranții, persoanele cu handicap și șomerii de lungă durată; recunoaște și sprijină rolul serviciilor publice și private de ocupare a forței de muncă în promovarea unor piețe ale muncii competitive; amintește rolul important al răspunderii sociale și economice a angajatorilor și a instituțiilor de învățământ față de toți angajații și față de societate; consideră că de o astfel de răspundere socială ar trebui să dea dovadă și instituțiile responsabile pentru educație și formare;

97.    recunoaște provocările cu care se confruntă tinerii când intră pe piața muncii, amintește că este important ca primele experiențe profesionale să se dobândească în timpul studiilor, pentru a dezvolta astfel competențe care favorizează încadrarea în muncă și pentru ca tranziția de la școală la viața profesională să fie mai eficientă și mai eficace; subliniază potențialul antreprenoriatului în rândul tinerilor și face astfel apel la responsabilitatea angajatorilor și a statelor membre de a oferi tinerilor șanse de a obține o astfel de experiență și de a susține tinerii în vederea obținerii competențelor adecvate; subliniază, de asemenea, importanța cooperării dintre școli și angajatori în acest sens și invită instituțiile UE și statele membre să acționeze într-un mod mai favorabil afacerilor și să sprijine tinerii să își transforme ideile în planuri de afaceri reușite;

Propuneri politice și recomandări

98.    invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să investească în sectoarele economice noi inovatoare și promițătoare pentru a încuraja investițiile din UE, în vederea stimulării creșterii și a locurilor de muncă noi, de calitate și durabile, ceea ce duce la crearea unei societăți mai echitabile, durabile și favorabile incluziunii; subliniază, în plus, că este important ca statele membre să pună în aplicare măsuri economice și financiare și să facă reforme ale pieței muncii bazate pe indicatori clari, stabiliți pe date concrete și măsurabili, a căror eficacitate poate fi dovedită;

99. invită statele membre să se asigure că reformele pieței muncii nu vizează doar promovarea creării de locuri de muncă de calitate, ci și reducerea segmentării, încadrarea în muncă a grupurilor vulnerabile, promovarea egalității de gen, reducerea sărăciei persoanelor care muncesc și garantarea unui nivel adecvat de protecție socială pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru cei care desfășoară o activitate independentă;

100.  invită statele membre să investească în educație de la vârste fragede și în predarea limbilor străine și a tehnologiilor informației și comunicației în cadrul școlilor primare;

101.  invită statele membre să ia în considerare pe deplin importanța automatizării ca tendință care poate eroda ponderea cantitativă a multor locuri de muncă și să își axeze programele de formare pentru șomeri pe învățarea de competențe utile pentru meseriile care nu presupun activități de rutină;

102. invită statele membre și autoritățile regionale și locale să afle care sunt cele mai bune practici și să treacă de la acestea la acțiuni politice menite să crească ratele de ocupare și să reducă sărăcia și inegalitățile și să realizeze reforme mai ambițioase care să se bazeze pe aceste practici; invită, de asemenea, statele membre să compare și să evalueze eficacitatea unor astfel de practici, să asigure un echilibru între adaptabilitate și securitate pentru lucrători și întreprinderi, precum și să țină seama de caracteristicile specifice ale piețelor muncii și ale sistemelor de învățământ din statele membre;

103.  invită orașele și regiunile să se axeze pe calitatea educației și formării, pe lupta împotriva abandonului școlar timpuriu și pe combaterea șomajului în rândul tinerilor, dat fiind faptul că tinerii au nevoie urgentă de noi perspective și trebuie depuse toate eforturile posibile pentru a-i sprijini;

104.  invită statele membre să elaboreze abordări colective de tipul rețelelor pentru angajatori pentru a contribui la eliminarea barierelor care îi împiedică pe aceștia să urmărească planuri mai ambițioase de dezvoltare a forței de muncă;

105.  invită Comisia și statele membre să promoveze și să sprijine întreprinderile sociale care își înțeleg responsabilitatea față de mediu, consumatori și angajați;

106.  invită Comisia și statele membre să introducă un cadru european pentru salarizarea minimă utilizând un nivel de bază pentru fiecare stat membru, cu scopul de a aborda inegalitățile salariale și a asigura un venit decent prin mijloace legislative sau printr-un acord, în conformitate cu practica națională;

107.  invită statele membre să includă lidershipul, managementul, antreprenoriatul și educația financiară, consilierea în domeniul înființării de întreprinderi și tehnologiile de comunicare în programele lor educaționale, inclusiv în programele de învățare pe tot parcursul vieții, și să acorde prioritate continuării dezvoltării programelor de formare profesională și educație (VET), ținând, totodată, seama de diferențele dintre statele membre în ceea ce privește piețele muncii și sistemele de învățământ, evitând abordările universale;

108.  solicită Comisiei să dezvolte o platformă europeană pentru recunoașterea și validarea competențelor specifice anumitor activități și meserii, care să includă recunoașterea competențelor dobândite prin voluntariat;

109.  invită statele membre să pună în aplicare recomandările Consiliului din 2012 privind validarea învățării non-formale și informale ca modalitate de recunoaștere a competențelor dobândite prin educația non-formală, în special în sectorul de voluntariat și tineret, și să sprijine punerea în aplicare de politici pentru învățarea pe tot parcursul vieții;

110.  invită statele membre să susțină implicarea puternică și sistematică a părților interesate de pe piața muncii, inclusiv a organizațiilor angajatorilor și angajaților, a instituțiilor de formare profesională, precum și a serviciilor publice și private de ocupare a forței de muncă de la nivel local, regional și național, printre altele prin facilitarea comunicării și a schimbului de informații dintre acestea, pentru a susține crearea unor legături strânse între educație și formarea și locul de muncă, pentru a corela mai bine oferta și cererea și pentru a anticipa și planifica viitoarele nevoi de pe piața muncii în materie de competențe;

111. invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să pună la dispoziție stimulente financiare și economice de susținere a participării la educația și formarea continuă pentru a asigura o forță de muncă calificată; recomandă ca aceste stimulente să se bazeze pe indicatori măsurabili și susținuți de date, a căror eficiență poate fi demonstrată;

112.  invită statele membre să asigure formarea și dezvoltarea profesională continuă a profesorilor și a personalului de conducere din învățământ pentru a-i ajuta să utilizeze cele mai adecvate metode de predare și a permite tinerilor Europei să dobândească aptitudinile și competențele secolului XXI; subliniază, de asemenea, că este important ca profesorii să beneficieze de know how bazat pe experiență, care îmbină teoria cu practica, în special în ceea ce privește noile tehnologii și digitizarea, astfel încât aceștia să poată transmite aceste cunoștințe studenților;

113.  invită Comisia și UE să ia rapid măsuri concrete în vederea punerii în aplicare a unor politici și a legislației în vigoare privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și a titlurilor universitare în UE, ca modalitate de a stimula mobilitatea forței de muncă în interiorul UE și de a aborda problema posturilor vacante neocupate;

114.  invită Comisia și statele membre să prezinte estimări privind piețele muncii în schimbare, în special în legătură cu provocările datorate globalizării, precum și estimări pentru fiecare stat membru și, la nivel mai larg, pentru fiecare sector, privind locurile de muncă și competențele necesare;

115.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0110.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0010.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0037.

(6)

Potrivit documentului Comisiei intitulat: Ocuparea forței de muncă și situația socială: Buletin trimestrial, martie 2015.

(7)

Comisia Europeană (2013), Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa.

(8)

Potrivit analizei situației economice și sociale a Comisiei: evaluarea trimestrială din 13 aprilie 2015.


EXPUNERE DE MOTIVE

Șomajul reprezintă în continuare una dintre principalele provocări din UE, rata acestuia fiind de 9,9% în decembrie 2014 și existând, în acest sens, diferențe foarte mari între statele membre (Germania - 4,8% față de Spania - 23,7%). Ratele șomajului din rândul tinerilor sunt de două ori mai ridicate, atingând nivelul de 21,4% la nivelul UE. Pe de altă parte, în UE există aproximativ 2 milioane de locuri de muncă pentru care nu se pot găsi persoanele potrivite din cauza nepotrivirilor de pe piața muncii și a unei mobilități insuficiente a forței de muncă (EU27, 0,29%).

Efectele crizei economice și financiare se resimt în continuare. Deși se observă anumite semne de redresare, piața muncii a devenit mai limitată în ultimii ani, iar crearea de noi locuri de muncă se face încă într-un ritm lent.

Este, prin urmare, nevoie de politici economice ambițioase și de reforme ale pieței muncii pentru a stimula creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a crea mai multe locuri de muncă astfel încât să se elimine denaturările de pe piața muncii din UE.

Piața europeană a muncii prezintă anumite caracteristici specifice și provocări, între care se numără o segmentare puternică, existența unor nepotriviri în materie de competențe, precum și o rată din ce în ce mai ridicată a șomajului pe termen lung și o mobilitate scăzută a forței de muncă. De asemenea, această piață se confruntă și cu problemele legate de îmbătrânirea societății, ceea ce impune o utilizare mai eficientă a forței de muncă și o reformare a politicilor privind migrația, precum și schimbări tehnologice rapide care să genereze o creștere a cererii privind forța de muncă înalt calificată. Provocarea legată de nepotrivirile în materie de competențe ar trebui abordată cu promptitudine, deoarece nepotrivirile de natură structurală pot avea efecte negative asupra redresării și creșterii economice.

În raport se subliniază faptul că, pentru a avea o piață a muncii competitivă, este nevoie de reforme pentru a crește flexibilitatea pe piața muncii și flexibilitatea privind cariera fiecărui individ, locuri de muncă și competențe care să se potrivească mai bine, inclusiv sinergii mai puternice între sistemele de educație și întreprinderi. Este, de asemenea, nevoie de o integrare mai bună pe piața muncii a tinerilor, femeilor și lucrătorilor mai în vârstă, precum și a migranților calificați. Se subliniază importanța folosirii investițiilor pentru a susține în mod activ crearea de locuri de muncă, capacitatea de inserție pe piața muncii și pentru a preveni pierderea de competențe în rândul șomerilor. În raport se sugerează adoptarea unei abordări flexibile față de viața profesională a fiecăruia, care să adapteze lucrătorii la schimbări și să îi pregătească pentru o învățare pe tot parcursul vieții pentru însușirea unor competențe noi, necesare din cauza schimbării permanente a pieței muncii și a situației legate de modelele de producție. Se amintesc reformele necesare care ar încuraja oamenii să ocupe din nou un loc de muncă și nu să opteze pentru obținerea unor ajutoare sociale. Se evidențiază importanța mobilității lucrătorilor și se încurajează continuarea sensibilizării cu privire la locuri de muncă de la nivelul UE, în special printr-o dezvoltare mai puternică a rețelei EURES, și promovarea educației lingvistice și a programului ERASMUS+.

Se acordă o atenție deosebită rolului educației și formării continue pentru o piață a muncii competitivă în UE, care să ducă la creștere economică și crearea de locuri de muncă. Se subliniază faptul că este nevoie de structuri economice de susținere a participării la educația și formarea continuă pentru a asigura în viitor existența unei forțe de muncă înalt calificate.

Se analizează diverși factori care ar putea întări legăturile dintre educație și ocuparea forței de muncă și susține orientarea pe întreg parcursul vieții și competențele de gestionare a carierei. Anticiparea viitoarelor nevoi în materie de competențe reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru pregătirea angajaților sau a viitorilor angajați pentru competențele necesare în viitor, iar angajatorii și organizațiile angajaților ar trebui, în acest sens, să se implice puternic, la nivel local, regional și național, în special în elaborarea și punerea în aplicare a programelor de formare profesională. De asemenea, ar trebui consolidate parteneriatele dintre universități, întreprinderi și autoritățile publice pentru a estima nevoile viitoare în materie de forță de muncă.

Crearea unor parteneriate solide între guverne, angajatori și reprezentanții angajaților este deosebit de importantă pentru a găsi cele mai bune metode de a elimina nepotrivirile în materie de competențe în toate dimensiunile acestora.

În raport se subliniază, de asemenea, faptul că este necesar ca statele membre se facă schimb de bune practici și să se folosească de acesta, în special cu privire la învățământul dual și educația și formarea profesională, recunoscând, totodată, că există elemente specifice pe fiecare piață de muncă și în fiecare sistem educațional.

O atenție deosebită se acordă rolului promovării inițiativelor care susțin desfășurarea unor activități independente și antreprenoriatul, punându-se un accent deosebit pe IMM-uri și pe microîntreprinderi, în calitate de coloană vertebrală a pieței muncii din UE, și faptului că este necesar să se susțină măsurile de găsire a forței de muncă calificate și de formare a viitorilor angajați, precum și rolului introducerii unor inițiative destinate antreprenorilor care investesc în formare și ucenicii, pentru a încuraja IMM-urile să contribuie la costurile formării. În acest sens, în raport se solicită, de asemenea, și consolidarea educației în materie de management și antreprenoriat de la o vârstă fragedă.

Pentru a avea o economie și o piață de muncă competitive în UE este foarte important ca eforturile să se concentreze pe inovare și digitalizare și, în acest sens, să se asigure cunoștințele și competențele necesare, precum și motivarea și hotărârea angajaților pentru a crea produse sau servicii inovatoare. În raport se subliniază potențialul de creare de locuri de muncă în ceea ce privește finalizarea pieței unice digitale, crearea uniunii energetice, crearea de locuri de muncă prin investiții în cercetare și dezvoltare, inovațiile și susținerea rețelelor de transport.

O atenție deosebită se acordă măsurilor specifice necesare pentru stimularea angajării lucrătorilor tineri, inclusiv prin susținerea angajatorilor, în special a IMM-urilor, pentru a asigura formare pe plan intern, precum și pentru reintegrarea lucrătorilor mai în vârstă, inclusiv prin crearea unor posibilități de recalificare, pentru a actualiza competențele acestora și a le aduce la un nivel potrivit pentru provocările implicate de noile locuri de muncă.

Raportul evidențiază rolul important al programelor de formare și recalificare pentru șomeri, subliniind faptul că acestea ar trebui să fie elaborate și puse în aplicare într-o strânsă colaborare cu asociațiile angajatorilor în vederea unei mai bune orientări a noilor competențe către nevoile angajatorilor.

În final, în raport se sugerează faptul că atât angajații, cât și angajatorii și instituțiile de educație și formare ar trebui să își asume mai multă răspundere socială față de piața muncii din Europa, în special față de noua generație de europeni.


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (7.5.2015)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul 21: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei

(2014/2235(INI))

Raportor pentru aviz: Ilhan Kyuchyuk

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că nevoile de pe piața muncii, precum și competențele, tehnologiile și locurile de muncă se schimbă rapid; consideră că una dintre cauzele ratei ridicate a șomajului în UE este lipsa de corelare a competențelor: în 2014, câteva milioane de locuri de muncă nu au putut fi ocupate din cauza lipsei de lucrători cu competențe adecvate; subliniază că este necesară o strategie exhaustivă pe termen lung, cuplată cu măsuri imediate, pentru a adapta sistemele educative la toate nivelurile, inclusiv la nivelul formării profesionale, la nevoile curente și viitoare ale pieței muncii; încurajează, în acest sens, o colaborarea mai strânsă între întreprinderi și instituțiile de învățământ pentru a-i implica pe angajatori în dezvoltarea și evaluarea programelor de studii în vederea garantării faptului că competențele cerute pe piața muncii sunt dezvoltate în mod eficace;

2.  consideră că doar investițiile în corelarea competențelor cu cererile de pe piața muncii pentru a crea oportunități de angajare nu sunt suficiente pentru a asigura relansarea economiei în urma crizei; subliniază că lipsa de locuri de muncă este, în general, rezultatul lipsei de creștere economică în Europa și că, în prezent, lacunele de corelare a competențelor nu reprezintă încă principala cauză a ratelor mari ale șomajului; recunoaște totuși că lacunele existente de corelare a competențelor vor deveni o problemă tot mai gravă pe măsură ce economia se redresează și că, prin urmare, ar trebui sporite la toate nivelurile eforturile susținute de a stabili relații cât mai strânse între educație, formare și piața muncii; reiterează faptul că generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă în mod inteligent, durabil și favorabil incluziunii ar trebui să se realizeze printr-o abordare holistică, bazată pe o viziune economică și socială clară și susținută de o forță de muncă puternică, inteligentă și bine pregătită, care să acopere nevoile de pe piața muncii;

3.  subliniază importanța inițiativelor UE care urmăresc sporirea transparenței pieței muncii și a sistemelor de învățământ, stimulând mobilitatea și creând oportunități, precum Cadrul european al calificărilor, CV-ul Europass, Pașaportul european al competențelor, Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), Alianțele cunoașterii și Alianța europeană pentru ucenicii; îndeamnă la o promovare mai bună a acestor inițiative în vederea îmbunătățirii pieței muncii din Europa;

4.  subliniază că inițiative precum Garanția pentru tineret, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Panorama competențelor în UE, menite să abordeze problema șomajului în rândul tinerilor, ar trebui să continue și chiar să fie consolidate, atât în ceea ce privește durata lor, cât și alocările de fonduri; subliniază faptul că Panorama competențelor în UE oferă un punct central de acces pentru informațiile referitoare la competențele necesare în ocupațiile și sectoarele din Europa; atrage atenția asupra faptului că informațiile disponibile pe site-ul de internet pot ajuta factorii de decizie politică și toți actorii implicați să ia decizii în cunoștință de cauză, cu scopul de a ajunge la o integrare sustenabilă a tinerilor pe piața muncii și de a facilita tranziția de la sistemul de învățământ la câmpul muncii;

5.  subliniază că tinerii întâmpină adesea dificultăți în tranziția de la sistemul de învățământ la câmpul muncii și, prin urmare, sunt în general mai susceptibili de a se regăsi într-o situație de șomaj și de a ocupa locuri de muncă precare și de slabă calitate;

6.  subliniază importanța inițiativei de Clasificare europeană a Aptitudinilor, Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESCO) care identifică și clasifică aptitudinile, competențele, calificările și ocupațiile relevante pentru piața muncii și sistemul de învățământ și de formare profesională din UE, în 25 de limbi europene;

7.  subliniază necesitatea de a include elemente de instruire în domeniul antreprenorial la toate nivelurile de educație și formare profesională, deoarece insuflarea cât mai devreme a unui spirit antreprenorial în rândul tinerilor este o modalitate eficace de combatere a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor; îndeamnă, în acest sens, la un dialog activ și la cooperare între comunitatea academică și mediul de afaceri în vederea elaborării unor programe educaționale care să asigure tinerilor aptitudinile și competențele necesare;

8.  invită la o mai bună înțelegere a nevoilor prezente și viitoare în ceea ce privește competențele și la lărgirea Panoramei existente a competențelor în UE, pentru a identifica mai bine lacunele la nivel de competențe și deficiențele din sectoarele, ocupațiile și regiunile specifice și pentru a asigura strângerea și prelucrarea informațiilor privind evoluția nevoilor în materie de competențe, precum și procesarea și diseminarea acestora în rândul factorilor de decizie, al autorităților publice, al instituțiilor de învățământ și de formare profesională, precum și al angajatorilor, pentru a anticipa mai bine tendințele viitoare;

9.  reiterează importanța învățământului și a formării profesionale (VET) pentru creșterea capacității de inserție profesională și facilitarea obținerii de calificări profesionale pentru tineri; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze relevanța VET în contextul nevoilor de pe piața muncii, integrându-le în sistemul de învățământ, și să garanteze standarde înalte de calificare și calitatea în acest sens;

10. îndeamnă statele membre să instituie programe de stagii de ucenicie și de practică profesională de calitate pentru tineri, în cadrul cărora aceștia să poată contribui la proiecte inovatoare de dezvoltare de noi produse, tehnologii sau piețe, cu legături clare cu programele de învățământ existente, cu scopul de a le îmbunătăți perspectivele de a stabili relații cu piața muncii și de a dobândi competențe utile în muncă;

11. subliniază rolul important al instituțiilor de învățământ și de formare profesională în dobândirea de către elevi a aptitudinilor și a competențelor necesare; invită Comisia și statele membre să elaboreze programe specifice de orientare profesională de înaltă calitate de-a lungul ciclului de învățământ pentru a ajuta tinerii să ia decizia corectă în privința opțiunilor lor educaționale și de carieră;

12. subliniază importanța programelor duale de învățământ și formare profesională, care combină formarea teoretică cu cea practică, ca element esențial pentru dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor ce răspund nevoilor de pe piața muncii și încurajează statele membre să integreze aceste programe în programa de studii pentru a oferi experiența practică necesară pentru facilitarea unei tranziții fără probleme de la sistemele de învățământ și formare profesională la piața muncii;

13. subliniază necesitatea de a consolida și de a focaliza mai bine măsurile menite să reducă rata abandonului școlar timpuriu la un nivel mai mic de 10% până în 2020, astfel cum s-a stabilit în Strategia Europa 2020, ținându-se seama de faptul că abandonul școlar timpuriu reprezintă o problemă persistentă în Europa, care are un impact negativ asupra capacității de inserție profesională și integrare socială a tinerilor vizați;

14. reamintește că investițiile în educație și în dezvoltarea competențelor care răspund cererilor de pe piața muncii și nevoilor societății sunt esențiale pentru creștere și competitivitate, cât și pentru conștiința europeană, dezvoltarea personală și încrederea în sine; subliniază că spiritul antreprenorial presupune dezvoltarea unor competențe transversale, cum ar fi creativitatea, gândirea critică, munca în echipă și spiritul de inițiativă, care contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor și facilitează accesul timpuriu al acestora pe piața muncii; subliniază că astfel de investiții ar trebui sprijinite de sinergii mai puternice între inițiativele europene și cele naționale, cu implicarea diferitelor sectoare de învățământ și formare profesională, precum și a altor sectoare relevante, cum ar fi ocuparea forței de muncă, politica socială, politica pentru tineret și cultura, și de o colaborare mai strânsă între toate părțile interesate implicate, precum partenerii sociali și întreprinderile, astfel încât programele de învățământ să fie corelate în permanență cu nevoile de pe piața muncii;

15. reiterează angajamentul statelor membre de a investi în învățământul superior și solicită, în lumina acestui fapt, o îmbunătățire treptată a standardele de învățământ și formare profesională din toate sistemele educaționale europene; solicită statelor membre să recunoască faptul că învățământul reprezintă o investiție esențială și să se angajeze la investirea a cel puțin 2 % din PIB în acest sector, precum și la protejarea acestuia împotriva reducerii cheltuielilor; solicită Comisiei Europene să consolideze și mai mult rolul învățământului în Strategia Europa 2020 prin asocierea obiectivelor globale ale cadrului strategic pentru învățământ și formare profesională 2020 (ET 2020) cu revizuirea Strategiei Europa 2020;

16. subliniază că investițiile pe tot parcursul vieții în capitalul uman și în competențele acestuia și, în special, în îmbunătățirea competențelor forței de muncă existente și ale lucrătorilor necalificați sunt esențiale pentru combaterea șomajului de lungă durată și asigurarea unui acces mai larg la locuri de muncă de înaltă calitate; solicită UE să stabilească obiective clare pentru metodele de învățare pe tot parcursul vieții în ceea ce privește competențele inexistente și să extindă formarea profesională și instruirea în domeniul comunicării, al limbilor străine și al competențelor digitale pentru lucrătorii mai în vârstă, în special, lucrătorii slab calificați cu vârsta de peste 30 de ani și persoanele care au abandonat școala de timpuriu;

17. consideră că instruirea este crucială pentru obținerea de rezultate în cercetare și inovare, crescând posibilitățile de creare de locuri de muncă în sectoarele în care este necesar un nivel înalt de calificare, ceea ce stimulează la rândul său competitivitatea economiei europene;

18. subliniază importanța inițiativelor care asigură oportunități egale și acces la învățământ și formare profesională, în special pentru grupurile dezavantajate, și care oferă un sprijin real în combaterea excluziunii sociale și în facilitarea accesului la locuri de muncă;

19. subliniază rolul important al învățării nonformale și informale, al voluntariatului și al învățării pe tot parcursul vieții în dezvoltarea competențelor și a calificărilor, în special a competențelor transversale, precum cele din domeniul antreprenoriatului, al tehnologiilor informației și comunicării (TIC), limbile străine și competențele personale individuale, care sunt aplicabile la un nivel extins; solicită UE să îmbunătățească accesul la educația pentru adulți și la educația ca a doua șansă; solicită validarea și recunoașterea în mod corespunzător a competențelor non-formale și informale de către angajatori și instituțiile de învățământ;

20. subliniază importanța dezvoltării competențelor digitale ca parte a procesului de învățare pe tot parcursul vieții, a integrării de noi mijloace și tehnologii ale informației în programele de studii, precum și a dezvoltării de competențe în domeniul digital și al mediilor de comunicare de la primele etape de școlarizare și continuând pe tot parcursul ciclului de învățământ; subliniază necesitatea de a dezvolta metode inovatoare de învățare și de a extinde disponibilitatea învățării online și la distanță prin resurse educaționale deschise care să faciliteze accesul la educație și formare profesională pentru toți; invită Comisia și statele membre să sprijine accesul la tehnologiile de informații și comunicare în toate instituțiile de învățământ și formare profesională; susține importanța formării corpului didactic în vederea dobândirii acestor competențe și a transmiterii lor, în mod eficace, tinerilor;

21. subliniază rolul esențial al profesorilor și al educatorilor în dezvoltarea viitoare a elevilor lor; sprijină diversele inițiative de remediere a penuriei de profesori și formatori bine calificați în statele membre și recomandă continuarea eforturilor de atragere, recrutare și formare a profesorilor și a educatorilor, inclusiv modernizarea programelor de învățământ și a formării la locul de muncă; invită statele membre să perfecționeze competențele profesorilor și ale educatorilor, asigurându-le o dezvoltare profesională continuă, sprijin și condiții propice pentru maximizarea competențelor lor pedagogice, în special în domeniul învățământului și al formării profesionale, al competențelor transversale și al învățării pentru adulți;

22. reamintește că, în contextul unei crize economice, persoanele întâmpină dificultăți mai mari în încercarea de a găsi locuri de muncă, iar uneori sunt nevoite să accepte locuri de muncă pentru care este necesar un nivel de calificare inferior celui pe care îl dețin; subliniază că creșterea economică prin crearea de locuri de muncă înalt calificate și depunerea de eforturi pentru stimularea creării de locuri de muncă prin facilitarea investițiilor în sectoarele noi constituie, prin urmare, mijloace relevante pentru atenuarea prevalenței supracalificării în economiile din UE;

23. subliniază că este necesar să se asigure căi flexibile între învățământul superior, învățământul secundar și învățământul și formarea profesionale și între învățarea formală, non-formală și informală; subliniază importanța transferului de credite și a recunoașterii calificărilor academice și profesionale echivalente și a perioadelor de studii transnaționale, în special atunci când acestea sunt obținute în cadrul studiilor la universități din străinătate, în contextul programului „Erasmus +“; subliniază faptul că o asigurare a calității eficace și independentă este condiția prealabilă pentru o mai bună recunoaștere a calificărilor;

24. subliniază că Europa se confruntă cu o penurie de competențe în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și cu un număr excedentar de absolvenți de științe sociale; consideră că sunt necesare inițiative suplimentare la nivel european și național pentru a soluționa blocajele locurilor de muncă și ale învățării în domeniile STIM; recomandă Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a spori atractivitatea și valoarea disciplinelor STIM și a încuraja tinerii, inclusiv femeile, să urmeze studii în domeniile STIM;

25. subliniază importanța eforturilor de a răspunde la nevoile elevilor de la o vârstă foarte fragedă; recomandă statelor membre să adopte măsuri inovatoare și să le incorporeze în procesele de învățare în cadrul și în afara școlii, precum și să reformeze și să reînnoiască mediul școlar, metodele de predare și competențele profesorilor; sugerează ca programa de studii din statele membre să fie adaptată în sensul includerii de vizite cu clasa în alte țări în timpul școlarizării, astfel încât instruirea să meargă dincolo de sala de clasă încă de la o vârstă fragedă;

26. atrage atenția asupra faptului că secolul XXI nu este incompatibil cu tehnicile și practicile tradiționale, sursă de locuri de muncă stabile și care nu pot fi delocalizate, care stau la baza mai multor domenii de excelență europene; solicită susținerea prezervării acestor tehnici și practici tradiționale și transmiterea lor, prin formare, noilor generații, combinându-le, în cazul în care este posibil, cu noile cunoștințe și experiența din domeniul digital în vederea maximizării potențialului acestora;

27. constată că Uniunea Europeană s-a dezvoltat pe baza principiului liberei circulații a persoanelor, nu în ultimul rând a lucrătorilor; subliniază importanța includerii învățării de limbi străine, în special europene, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, în vederea facilitării mobilității lucrătorilor și a extinderii perspectivelor de găsire a unui loc de muncă;

28. solicită elaborarea unei Strategii europene privind competențele progresiste și axate pe obținerea de rezultate, care să orienteze strategiile naționale privind competențele și să le integreze în Planurile naționale privind locurile de muncă, asigurând totodată un cadru cuprinzător pentru Planurile de acțiune sectoriale propuse în Pachetul privind ocuparea forței de muncă;

29. subliniază importanța revitalizării Procesului de la Bologna prin valorificarea ocaziei oferite de Conferința ministerială care va avea loc la Erevan în mai 2015 pentru implicarea în forme noi și mai avansate de cooperare, care să fie puse în aplicare imediat;

30. consideră că Comisia ar trebui să asigure o punere în aplicare corespunzătoare a programului „Erasmus +” în toate formele sale, inclusiv componenta în materie de sport a programului; consideră că este importantă simplificarea modalităților de acces, astfel încât programul să poată fi utilizat de cât mai multe persoane și organizații posibil;

31. consideră că sinergiile care decurg din sport, unul dintre motoarele economiei europene, ar trebui să fie valorificate pentru a spori șansele de angajare a tinerilor noștri.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Therese Comodini Cachia, Marc Joulaud, Kashetu Kyenge, Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Emma McClarkin, Algirdas Saudargas, Hermann Winkler


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

27

+

ALDE

Martina Dlabajova, Marian Harkin, Antonio Marinho e Pinto, Yana Toom, Ulla Tornaes, Renate Weber

ECR

Anthea McIntyre, Branislav Skripek, HelgaStevens, Jana Zitnanska

EFDD

Laura Agea, Tiziana Beghin

PPE

Georges Bach, Heinz K. Becker, David Casa, Agnieszka Kozlowska-Rajewicz, Adam Kosa, Jerome Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Sojdrova, Csaba Sogor, Tom Vendenkendelaere

13

-

EFDD

Tim Aker

EPPENF

Mara Bizzotto, Dominique Martin, Joëlle Mélin

GUE/NGL

Rina Ronja Kari, Kostadinka Kuneva, Patrick Le Hyaric, Paloma López Bermejo, Inés Cristina Zuber

NI

Lampros Fountoulis

VERTS/ALE

Jean Lambert, Tamas Meszerics, Terry Reintke

14

0

S&D

Maria Arena, Guillaume Ballas, Brando Benifei, Vilija Blinkeviciute, Ole Christensen, Jan Keller, Miapetra Kumpula-Natri, Javi López, Edouard Martin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog

Legenda simbolurilor utilizate:

+: pentru

-: împotrivă

0: abțineri


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

13

14

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Maria Arena, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Marian Harkin, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Miapetra Kumpula-Natri, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Yana Toom, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Tim Aker, Maria Arena, Georges Bach, Heinz K. Becker, Paloma López Bermejo, António Marinho e Pinto, Edouard Martin, Tamás Meszerics, Csaba Sógor, Michaela Šojdrová, Helga Stevens, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Branislav Škripek

Notă juridică