Procedură : 2015/2006(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0239/2015

Texte depuse :

A8-0239/2015

Dezbateri :

PV 07/09/2015 - 28
CRE 07/09/2015 - 28

Voturi :

PV 08/09/2015 - 5.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0292

RAPORT     
PDF 244kWORD 239k
22.7.2015
PE 554.783v02-00 A8-0239/2015

referitor la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare

(2015/2006(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: Michaela Šojdrová

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare

(2015/2006(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–       având în vedere Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2014 privind antreprenoriatul în educație și formare,(1),

–       având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică,

–       având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere în vederea sprijinirii incluziunii sociale a tinerilor,(2),

–       având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(3),

–       având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (2013/C 120/01),

–       având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (2012/C 398/01),

–       având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011, intitulată „Tineretul în mișcare – promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”(4),

–       având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(5),

–       având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale pentru învățarea continuă(6),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2013, intitulată „Împreună pentru tinerii Europei: Apel la acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor (COM(2013)447),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 ianuarie 2013, intitulată „Planul de acțiune antreprenoriat 2020, Relansarea spiritului de întreprindere în Europa” (COM(2012)0795),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012, intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune (COM(2012)0669),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011, intitulată „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, (COM(2011)0902),

–       având în vedere raportul Comisiei din 28 ianuarie 2015, intitulat „Educația pentru spiritul antreprenorial: drumul spre succes”,

–       având în vedere Ghidul Europei sociale al Comisiei din martie 2013 privind „Economia socială și întreprinderile sociale” (ISBN: 978-92-79-26866-3),

–       având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării Procesului de la Bologna(7),

–       având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la educație și formare în contextul strategiei Europa 2020(8),

–       având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la combaterea abandonului școlar timpuriu(9),

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană(10),

–       având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la Competențele-cheie pentru o lume în curs de schimbare: implementarea programului de lucru Educație și formare profesională 2010(11),

–       având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2008 referitoare la învățarea continuă în serviciul cunoașterii, creativității și inovației – implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”(12),

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0239/2015),

A.     întrucât spiritul antreprenorial în rândul tinerilor trebuie să fie o parte integrantă importantă din strategia politică de susținere a tinerei generații de astăzi în vederea îndeplinirii obiectivelor UE privind creșterea, ocuparea forței de muncă, educația și incluziunea socială și în vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor în Uniunea Europeană;

B.     întrucât antreprenoriatul ar trebui înțeles în sensul său mai larg, și anume de capacitate de a transforma ideile în acțiuni;

C.     întrucât în februarie 2015, 4,85 milioane de tineri erau șomeri în UE-28, o cifră inacceptabil de ridicată, și deși șomajul tinerilor este în scădere - a scăzut cu 494 000, comparativ cu februarie 2014 - acest proces este prea lent;

E.     întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor sunt foarte ridicate iar consolidarea fiscală a statelor membre afectate cel mai mult de criză nu ar trebui să se facă în detrimentul locurilor de muncă ocupate de tineri; întrucât, ca rezultat al ratei foarte mari a șomajului în rândul tinerilor, aceștia se confruntă cu niveluri sporite de sărăcie și de exclusiune socială, în special tinerii aparținând grupurilor dezavantajate și vulnerabile; recunoaște și salută totuși faptul că au fost asumate angajamente pentru a accelera acordarea de fonduri prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor către statele membre, dar solicită angajamente mai puternice din partea Comisiei pentru remedierea acestei probleme grave;

D.     întrucât decalajul dintre educație și formare, pe de o parte, și piața muncii, pe de altă parte, este una dintre cauzele șomajului în rândul tinerilor și al numărului mare de locuri de muncă neocupate în UE, situație care ar trebui remediată și prin înzestrarea tinerilor cu competențele fundamentale, printre care spiritul de inițiativă și antreprenoriat, necesare pentru a participa cu încredere la economia și societatea de azi, bazate pe cunoaștere;

F.     întrucât Uniunea Europeană promovează antreprenoriatul prin intermediul Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor sale emblematice privind „Noi competențe și locuri de muncă”, „O agendă digitală pentru Europa”, „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”, precum și prin sprijin specific acordat femeilor antreprenoare și persoanelor dezavantajate și cu handicap, încurajând spiritul de inițiativă și antreprenorial, precum și cunoștințele, competențele și atitudinile asociate care pot să stimuleze competitivitatea și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

G.     întrucât antreprenoriatul este un vector important pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, deoarece duce la crearea de noi întreprinderi și locuri de muncă, deschide piețe noi, consolidează competitivitatea, îmbunătățește productivitatea și inovarea, consolidează competitivitatea Europeană și creează prosperitate și ar trebui, prin urmare, să fie accesibil în mod egal tuturor;

H.     întrucât antreprenoriatul și, în special, antreprenoriatul social reprezintă factori importanți ai coeziunii sociale și ai sustenabilității, care pot stimula economia, atenuând în același timp starea de sărăcie, excluziunea socială și alte probleme de societate;

I.      întrucât antreprenoriatul și, în special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă piatra de temelie a economiei europene, precum și principala sursă de noi locuri de muncă; întrucât potențialul antreprenorial al femeilor este o sursă insuficient exploatată de creștere economică și creare de locuri de muncă;

J.      întrucât culturile care valorizează și recompensează competențele antreprenoriale și comportamentele antreprenoriale, precum creativitatea, inovarea, inițiativa, asumarea de riscuri în mod calculat, gândirea independentă și identificarea de oportunități, precum și calitățile de lider, creează un mediu favorabil dezvoltării de soluții noi la provocările economice, sociale și de mediu prin integrarea de componente de cunoaștere în educație care reunesc teoria și practica, reducând astfel barierele dintre experiența în domeniul afacerilor și educație; întrucât, prin urmare, este extrem de important ca aceste competențe personale să fie integrate în sistemul educațional și în viața cotidiană la toate nivelurile;

K.     întrucât, în unele state membre, întreprinderile nou-înființate (de toate tipurile, inclusiv antreprenoriatul social sau întreprinderile pentru profit personal) nu sunt recunoscute sau incluse suficient ca parcurs profesional și se acordă puțin sprijin în sistemul educațional celor care aspiră să devină antreprenori;

L.     întrucât tinerii antreprenori se confruntă cu numeroase provocări și dificultăți, inclusiv cu lipsa experienței, lipsa competențelor corespunzătoare, precum și cu lipsa accesului la finanțare și la infrastructură;

M.    întrucât studiile recente sugerează că competențele antreprenoriale pot fi dobândite și că educația antreprenorială, dacă este concepută și implementată corect și este accesibilă tuturor, poate avea un impact foarte pozitiv asupra vieții oamenilor și a capacității lor de inserție profesională, precum și asupra ratelor de creare și de supraviețuire a întreprinderilor;

N.     întrucât, pentru a conduce la concluzii fiabile, măsurarea impactului educației antreprenoriale trebuie efectuată cu o abordare critică, precum și pe baza unor dovezi solide și a unor instrumente și metode statistice recunoscute;

O.     întrucât educația antreprenorială ar trebui să includă o dimensiune socială care să cuprindă predarea comerțului echitabil, a modelelor de întreprinderi sociale și alternative de afaceri, cum ar fi cooperativele, în vederea creării unei economii sociale, favorabile incluziunii și sustenabile;

P.     întrucât spiritul antreprenorial sporește capacitatea de inserție profesională a tinerilor, permițându-le să își dezvolte calități care sunt esențiale pentru a face față provocărilor, atât în viața profesională, cât și în cea personală, și contribuie la evitarea creșterii ratei sărăciei și excluziunii sociale; întrucât facilitarea accesului la mecanismele de microfinanțare poate contribui la atingerea acestor obiective;

Q.     întrucât educația și formarea profesională, în ansamblul lor, sunt de o importanță primordială pentru dezvoltarea individuală și, prin urmare, trebuie să fie suficient de vaste pentru a pune bazele dezvoltării și aprofundării cunoștințelor și competențelor pe tot parcursul vieții, precum și ale dobândirii de competențe transversale, și suficient de practice, pentru a le permite tuturor să aibă cariere adevărate și o viață profesională și personală de calitate; întrucât există o legătură directă între îmbinarea armonioasă a acestor două aspecte ale educației și reducerea riscului de șomaj în rândul tinerilor;

R.     întrucât spiritul și competențele antreprenoriale pot fi dobândite, învățate și dezvoltate de fiecare persoană; întrucât fiecare tip și nivel de educație corespunde unei ocazii specifice de a dobândi anumite competențe și abilități antreprenoriale, ca parte a dobândirii generale de competențe fundamentale;

S.     întrucât competențele antreprenoriale sunt legate de alte seturi de competențe, cum ar fi competențele din domeniul TIC, de rezolvare de probleme și de cultură financiară, care ar trebui promovate;

T.     întrucât educația și formarea au o importanță primordială în ceea ce privește motivarea tinerilor și posibilitățile oferite acestora de a-și iniția propriile proiecte antreprenoriale;

U.     întrucât educația, ca bun public, trebuie să fie pe deplin favorabilă incluziunii și integrată, punând accentul în special pe asigurarea accesului egal al studenților care provin din medii socioeconomice diverse;

V.     întrucât tinerii vor fi mai bine calificați să demareze afaceri la nivel transnațional dacă stăpânesc foarte bine limbile străine;

W.    întrucât grupurile subreprezentate și dezavantajate au nevoie de o atenție specială și de sprijin de-a lungul întregii educații, în special prin implicarea părinților și a comunităților în procesul educațional precum și prin oferirea de ajutor pentru a demara, gestiona sau dezvolta o afacere sau o întreprindere;

X.     întrucât tinerii beneficiază de pe urma formării și a educației în domeniul antreprenoriatului, precum și a experiențelor antreprenoriale practice, care îi ajută să își dezvolte competențele și talentele, permițându-le să dobândească încredere în ei, și contribuie la înființarea de noi întreprinderi, la creșterea capacității de inserție profesională și la inovare; întrucât antreprenoriatul este o opțiune mult prea puțin folosită pentru mulți tineri cu handicap;

Y.     întrucât întreprinderile sociale și favorabile incluziunii participă activ la creșterea durabilă inovatoare, promovează consolidarea coeziunii în cadrul societății și al comunităților locale și pot crea posibilități de încadrare în muncă pentru tineri, inclusiv pentru tinerii vulnerabili din punct de vedere social și pentru cei aflați cel mai departe de piața muncii;

Z.     întrucât un număr insuficient de persoane își concretizează ideile de a demara o afacere, iar numărul femeilor antreprenoare este disproporționat mai mic în raport cu bărbații antreprenori (în special în cazul femeilor care provin din grupuri sociale vulnerabile și care se confruntă cu o dublă discriminare) și, deși femeile antreprenoare au, în medie, un nivel mai înalt de instruire decât bărbații antreprenori, ele sunt adesea active în sectoare mai puțin inovatoare, cu o creștere mai lentă, cu întreprinderi mai mici decât cele ale bărbaților antreprenori; întrucât trebuie promovate activ modalitățile de depășire a factorilor care descurajează în mod special femeile să aleagă calea antreprenoriatului sau să beneficieze mai mult de ea(13);

AA.  întrucât camerele de meserii, industrie și comerț din unele state membre propun programe specifice pentru a sprijini crearea de întreprinderi;

AB.  întrucât educația și formarea sunt, în principal, competențe naționale, iar unele state membre trebuie încă să își dezvolte o politică transversală sau o abordare strategică a educației, a programei de învățământ sau a metodelor de predare privind antreprenoriatul; întrucât nu toți profesorii și directorii instituțiilor de învățământ din Europa sunt suficient de bine formați în educația antreprenorială, fie prin dezvoltarea profesională continuă, fie prin formarea lor inițială, ceea ce ar putea avea un efect asupra posibilității de a include în mod corespunzător antreprenoriatul în sistemele de învățământ(14);

AC.  întrucât profesorii ar trebui să fie în măsură să colaboreze cu antreprenorii și să definească, împreună cu aceștia, obiective educaționale adecvate și ar trebui, totodată, să beneficieze de sprijinul și de resursele necesare pentru a pune în aplicare strategii axate pe persoana care învață și pentru a-și adapta metodele pedagogice la nevoile studenților lor vulnerabili;

AD.  întrucât activitățile de învățare non-formală și informală completează și îmbogățesc învățarea formală, oferind diferite tipuri de experiențe educaționale, care favorizează emanciparea, și, prin urmare, aceste activități ar trebui să fie recunoscute drept modalități privilegiate de dobândire și de dezvoltare a competențelor antreprenoriale;

AE.   întrucât învățarea formală și informală pot juca un rol-cheie în dezvoltarea și menținerea competențelor antreprenoriale, în special în rândul grupurilor marginalizate;

AF.   întrucât activitățile de învățare non-formală și informală prezintă o relevanță deosebită pentru tinerii care beneficiază de mai puține oportunități, deoarece le oferă acestora posibilități suplimentare de învățare și o eventuală cale de acces la sistemul formal de educație și formare;

AG.  întrucât antreprenorii cu experiență care predau cursuri creează o imagine pozitivă a antreprenoriatului și facilitează demersul antreprenorial;

AH.  întrucât procesul de formare al profesorilor și al consilierilor de orientare profesională ar trebui să includă noțiuni referitoare la antreprenoriat și la antreprenoriatul social;

AI.    întrucât sistemele naționale de educație au evoluat în ritmuri diferite, ca reacție la schimbările de pe piața muncii;

AJ.   întrucât programul Erasmus+, care se derulează în perioada 2014-2020, are drept scop modernizarea educației, a formării și a activităților pentru tineret în întreaga Europă și este deschis organizațiilor care se ocupă de educație, formare, tineret și sport din toate sectoarele învățării pe tot parcursul vieții; întrucât programul va oferi unui număr de peste 4 milioane de cetățeni europeni posibilitatea să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională și să facă voluntariat în străinătate;

AK.  întrucât antreprenoriatul joacă deja un rol în programul Erasmus+, fiind unul dintre rezultatele preconizate ale acțiunilor de mobilitate;

AL.   întrucât este important să se promoveze și să se încurajeze mobilitatea tinerilor antreprenori prin intermediul unor programe – cum ar fi Erasmus pentru tinerii antreprenori (2009-2015) – care le permit tinerilor antreprenori să participe la schimburile transfrontaliere și să învețe de la antreprenori cu experiență care conduc mici întreprinderi, precum și să se creeze oportunități de abordare a inegalităților de gen în domeniul antreprenoriatului; întrucât trebuie alocate mai multe fonduri acestor programe pentru a crește participarea tinerilor;

AM. întrucât tinerii tind să-și exprime preferința pentru activitatea independentă, 45 % dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani declarând că ar prefera să aibă o activitate independentă(15);

AN.  întrucât comunitățile de afaceri de la nivel local, național și european ar putea să aibă o contribuție mai semnificativă, sub forma voluntariatului pe baza competențelor, a parteneriatelor cu instituțiile de învățământ și a colaborării cu factorii de decizie;

AO.  întrucât organizațiile societății civile au o contribuție importantă (grupuri neguvernamentale, precum sindicatele, asociațiile patronale și alte grupuri sociale), printre care inițiativa „Realizările tinerilor - Europa tinerilor întreprinzători”, care oferă educație și formare informală și pe tot parcursul vieții în domeniul antreprenorial; întrucât aceste contribuții trebuie recunoscute în mai mare măsură, deși ele pot să nu conducă la obținerea unei diplome oficiale; întrucât aceste contribuții sunt duse și de întreprinderile care oferă formare propriilor angajați,

Punerea accentului pe aptitudinile și competențele antreprenoriale

1.      recunoaște rolul învățării pe tot parcursul vieții și al mobilității internaționale, ca măsuri-cheie în cadrul reacției europene la globalizare și în tranziția către economiile bazate pe cunoaștere; evidențiază importanța „spiritului de inițiativă și antreprenorial”, care se numără printre cele opt competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții menționate în Cadru european de referință, necesare tuturor cetățenilor pentru împlinirea și dezvoltarea lor personală, pentru cetățenia europeană și participarea activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă;

2.      invită statele membre să promoveze dobândirea de competențe antreprenoriale în rândul tinerilor, prin intermediul unor acțiuni legislative care să vizeze asigurarea unor stagii de calitate, acordând o atenție deosebită calității educației și creării unor condiții de muncă adecvate, ca instrumente de sporire a capacității de inserție profesionale, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii;

3.      subliniază necesitatea unei definiții cuprinzătoare și clare a competenței-cheie „spiritul de inițiativă și antreprenorial”, care să implice consolidarea unui spirit antreprenorial caracterizat prin spiritul de inițiativă, creativitate, inovare și asumarea de riscuri, precum și capacitatea de a planifica și de a gestiona proiecte în vederea atingerii unor obiective și chiar ideea că individul este conștient de contextul activității sale și este capabil să profite de oportunitățile care se ivesc, atât în context antreprenorial, cât și ca angajat (denumită „intrapreneurship”); are încredere în sectoarele industriei creative și în inițiativele legate de cultură care pot oferi posibilități de afaceri, mai ales pentru tineri;

4.      reamintește că industriile creative se numără printre sectoarele cele mai favorabile dezvoltării antreprenoriatului, favorizând dobândirea unor aptitudini transferabile, cum ar fi gândirea creativă, rezolvarea de probleme, munca în echipă și ingeniozitatea;

5.      subliniază necesitatea unei abordări largi a noțiunii de antreprenoriat, ca un set de competențe-cheie transversale pentru scopuri personale și profesionale;

6.      subliniază importanța competențelor de monitorizare și de audit organizațional; încurajează în special dezvoltarea auditului social și de mediu, ca instrument inovator de monitorizare;

7.      este convins că aptitudinile și competențele antreprenoriale, precum și aptitudinile și competențele transversale, intersectoriale și cele proprii anumitor profesii și locuri de muncă ar trebui promovate pentru a crește rata activităților independente în rândul tinerilor și pentru a-i oferi tinerei generații o oportunitate reală de a demara afaceri pe cont propriu, ajutându-se pe ei înșiși, precum și societatea, în general;

8.      este convins de faptul că următoarea etapă necesară este precizarea în detaliu a modului în care se poate asigura în continuare punerea în aplicare adecvată a cadrului competențelor-cheie la fiecare nivel de educație pentru dobândirea competențelor antreprenoriale, prin includerea cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinilor specifice antreprenoriatului, drept obiectiv educațional al oricărui program specific de învățământ și ucenicie;

9.      subliniază faptul că la toate nivelurile și în toate tipurile de educație ar trebui asigurată predarea competențelor antreprenoriale practice și ar trebui promovate motivarea, spiritul de inițiativă și disponibilitatea, precum și un simț al responsabilității sociale; consideră că toate programele de învățământ ar trebui să includă module care să conțină noțiuni de bază în domeniul finanțelor, economiei și mediului de afaceri și că acestea ar trebui însoțite de programe de mentorat, îndrumare și orientare profesională destinate elevilor, inclusiv celor care provin din medii defavorizate, pentru a consolida și facilita înțelegerea de către a aceștia a procesului antreprenorial și pentru a le permite să își dezvolte spiritul antreprenorial; evidențiază rolul educației informale și independente, precum și al activităților de voluntariat, pentru a le insufla tinerilor spiritul și competențele antreprenoriale;

10.    îndeamnă Comisia să evidențieze importanța rolului modelelor de antreprenoriat social, care constituie adesea o bună metodă pentru tinerii europeni de a dobândi o primă experiență în afaceri;

11.    subliniază necesitatea de a dezvolta metode pedagogice inovatoare, care să acorde mai multă importanță componentei participative și să se axeze în mai mare măsură pe persoanele care învață, pentru a încuraja dobândirea unui set de competențe transversale necesare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial;

12.    recomandă promovarea activității antreprenoriale, inclusiv a modelelor de antreprenoriat social, atât în cadrul învățământului superior, cât și prin intermediul proiectelor inițiate de absolvenți;

13.    atrage atenția asupra faptului că promovarea spiritului antreprenorial prin educație nu va avea un veritabil succes decât dacă se ține cont în mod echilibrat de aspectele economice și sociale în strategiile educaționale;

14.    subliniază că incluziunea socială și lupta împotriva sărăciei se pot realiza cu succes în special prin intermediul antreprenoriatului social, care poate stimula ocuparea forței de muncă, precum și prin dezvoltarea unui spirit întreprinzător, care va reprezenta un avantaj deosebit pentru persoanele dezavantajate;

15.    subliniază faptul că sistemele de învățământ dual și studiile combinate cu practica în întreprinderi s-au dovedit, în statele membre care le-au aplicat, de o importanță esențială pentru transmiterea competențelor antreprenoriale de bază;

16.    încurajează implicarea deplină a tuturor părților interesate și stabilirea de parteneriate între acestea, în special între organizațiile antreprenoriale, întreprinderile și instituțiile de învățământ de la nivel local, cu scopul de a face schimb de bune practici și de experiență și de a contribui la consolidarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor, precum și la o mai bună educație în acest domeniu în toate statele membre;

17.    subliniază că îmbinarea strânsă a educației profesionale cu educația școlară este un model de succes care ar trebui să fie consolidat și promovat în Europa și în afara ei;

18.    solicită o colaborare mai apropiată cu sectorul privat și cu partenerii sociali pentru a încuraja dezvoltarea unei culturi a asumării de riscuri, antreprenoriatului și inovației (de exemplu, prin angajamente structurale, cum ar fi mecanismele dedicate inovării și schimbului de idei);

19.    este convins că punerea în practică cu succes a competențelor antreprenoriale depinde tot mai mult de stăpânirea competențelor media și digitale și că ar trebui să se acorde mai multă atenție acestei intercorelări în domeniul educației și formării profesionale; subliniază importanța dobândirii de către toți tinerii a competențelor în domeniul TIC, precum și a unor competențe transversale și antreprenoriale, care să le permită să exploateze pe deplin potențialul lumii digitale, pentru a-i ajuta să creeze noi forme de dezvoltare, de transmitere și de promovare a spiritului antreprenorial, permițându-le astfel tinerilor să fie mai bine pregătiți pentru a candida la un loc de muncă, pentru a desfășura activități independente, pentru a înțelege mai bine comportamentul și nevoile potențialilor lor angajatori și pentru a contribui la capacitatea de inovare și de competitivitate a unei organizații patronale;

20.    subliniază faptul că competențele antreprenoriale ar trebui dezvoltate și consolidate pe tot parcursul vieții, inclusiv prin intermediul experienței profesionale acumulate la locul de muncă și al învățării non-formale și informale, și că validarea acestor competențe ar trebui îmbunătățită și sprijinită, deoarece contribuie la evoluția carierei;

21.    recunoaște faptul că un element-cheie în formarea spiritului întreprinzător îl reprezintă pregătirea corespunzătoare a profesorilor și, subliniază în special, nevoia urgentă de a avea o formare de înaltă calitate, pentru a garanta validitatea procesului educativ;

22.    invită statele membre să combată obstacolele din calea tinerilor antreprenori cu handicap, propunând formări destinate furnizorilor de servicii ale căror responsabilități includ sprijinirea persoanelor cu handicap, precum și prin adaptarea clădirilor unde se acordă sprijin, astfel încât să fie accesibile pentru persoanele cu mobilitate redusă;

23.    ia act de faptul că promovarea cooperării dintre învățământul secundar și cel terțiar ar permite consolidarea dialogului dintre tineri și ar încuraja inovarea;

24.    subliniază nevoia de a îmbunătăți cultura antreprenorială în învățământul superior, prin susținerea și facilitarea creării unor societăți noi de către tineri pe baza cercetării academice („spin offs”), prin reducerea sarcinii birocratice pe care o implică înființarea unor astfel de societăți și prin crearea unui cadru de reglementare clar și favorabil pentru antreprenorii care studiază; consideră, în acest context, că școlile și universitățile ar trebui să asigure timp, spațiu și recunoaștere pentru inițiativele tinerilor, pentru a se asigura că tinerii au încrederea necesară pentru a se angaja în proiecte noi care se pot dovedi folositoare pentru înființarea unor întreprinderi independente; salută inițiativele care răsplătesc tinerii pentru crearea de noi afaceri de succes (de exemplu, cea mai bună afacere a anului creată de studenți); subliniază, de asemenea, că este important ca întreprinderile să dea tinerilor șansa de a avea prima lor experiență directă de lucru în cadrul unei societăți; reiterează necesitatea de a promova sistemele de vizite și stagii ce au astfel de obiective, pentru a le oferi tinerilor o imagine de ansamblu asupra mediului de afaceri;

25.    subliniază rolul-cheie jucat de comunitatea de afaceri în procesul de educație și formare antreprenorială, având în vedere faptul că aceasta poate oferi un conținut educațional bazat pe experiența practică, menit să completeze formarea teoretică a tinerilor;

26.    subliniază rolul determinant pe care l-au jucat diferite asociații de tineri antreprenori pentru susținerea antreprenoriatului în rândul tinerilor, oferindu-le posibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare și de a dobândi experiență în domeniul afacerilor, precum și instrumentele și încrederea necesare pentru a demara o afacere în calitate de antreprenor;

Rolul instituțiilor UE – coordonare, metodologie și instrumente financiare

27.    invită Consiliul și Comisia, în cadrul competențelor lor respective și respectând pe deplin principiul subsidiarității, să dezvolte sprijin metodologic și instrumente care să fie puse la dispoziția sistemelor naționale de învățământ în domeniul educației și formării antreprenoriale, inclusiv de antreprenoriat social, urmând o abordare coordonată și invitând administrațiile publice ale statelor membre să coopereze mai strâns cu întreprinderile, pentru a difuza factorii decisivi care contribuie la îmbunătățirea spiritului antreprenorial; solicită Comisiei să majoreze valoarea sprijinului acordat tinerilor antreprenori în cadrul fondurilor europene structurale și de investiții;

28.    invită Consiliul și Comisia să aplice o perspectivă de gen în ceea ce privește metodologia, comunicarea și instrumentele financiare, pentru a încuraja o implicare sporită a fetelor și tinerelor femei în antreprenoriat;

29.    invită Comisia să organizeze și să încurajeze stagiile și programele de schimburi în întreprinderi pentru a le permite tinerilor să dobândească experiențe practice și pentru a facilita schimbul de cunoștințe și de experiență;

30.    invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare în vederea dezvoltării unor competențe transversale, precum gândirea critică, rezolvarea problemelor, spiritul de inițiativă, colaborarea, cooperarea, autonomia, planificarea, conducerea și insuflarea spiritului de echipă, la toate nivelurile și în toate formele de educație, având în vedere că aceste competențe sunt utile pentru o gamă largă de activități și sectoare;

31.    invită Comisia să pună accentul în mai mare măsură pe îmbunătățirea dezvoltării și evaluării competențelor transversale, inclusiv a antreprenoriatului și competențelor digitale, în cadrul programului Erasmus+, subliniind în același timp că acest program nu ar trebui să vizeze exclusiv aspectele legate de capacitatea de inserție profesională și că facilitarea accesului la activitățile antreprenoriale ar trebui menținut, în special în domeniul educației non-formale și informale; invită, de asemenea, Comisia să promoveze reforme ale politicilor în domeniul educației în statele membre, creând un cadru politic coerent pentru statele membre și pentru UE;

32.    invită Comisia să sprijine monitorizarea competențelor TIC, a competențelor de rezolvare a problemelor și a nivelului de educație financiară; invită Comisia să efectueze o cercetare longitudinală în acest domeniu;

33.    invită Comisia să sprijine parteneriatele dintre instituțiile de învățământ și întreprinderi prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice și, în special, Fondul social european, pentru a încuraja programele de învățare la locul de muncă puse la dispoziție de întreprinderi și a facilita dobândirea competențelor antreprenoriale la nivel național și local;

34.    invită Comisia să sprijine crearea unei rețele europene de educație antreprenorială, care să se inspire din rețeaua European Entrepreneurship Education NETwork (EE-HUB), creată în mai 2015 și susținută de organizații europene și alți actori la nivel european, național și local, precum și de către autorități naționale din domeniul educației, pentru a colecta și a face schimb de bune practici, de care să poată beneficia instituțiile școlare, organizațiile educative, instituțiile de formare profesională, întreprinderile, autoritățile și partenerii sociali;

35.    invită Comisia să asigure o coordonare coerentă și eficace în domeniul educației antreprenoriale, în contextul strategiei mai ample a UE privind învățarea pe tot parcursul vieții, al strategiilor globale ale UE și al planului Comisiei Juncker;

36.    propune Comisiei să mențină educația și formarea în domeniul antreprenoriatului printre obiectivele unui viitor program Erasmus+, în următorul exercițiu financiar (după 2020), în toate acțiunile sale, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea, care să cuprindă următoarele elemente:

(i)     evaluarea atentă a impactului măsurilor în vigoare de promovare a antreprenoriatului prin intermediul educației și al formării și, eventual, adaptarea acestora, acordând o atenție deosebită impactului măsurilor respective asupra grupurilor subreprezentate și dezavantajate;

(ii)     promovarea unor conținuturi și a unor instrumente mai bine definite pentru educația formală și cea non-formală, care să vizeze toți studenții, cuprinzând atât module teoretice, cât și practice, cum ar fi proiectele antreprenoriale ale studenților;

(iii)    sprijinirea calificării inițiale a profesorilor, educatorilor, animatorilor socio-educativi, formatorilor și directorilor de instituții de învățământ, precum și a dezvoltării lor profesionale și a responsabilizării lor continue în domeniul educației antreprenoriale;

(iv)    promovarea parteneriatelor între instituțiile de învățământ, întreprinderi, organizațiile nonprofit, autoritățile regionale și locale și furnizorii de servicii de educație non-formală pentru a concepe cursuri adaptate și a le oferi studenților experiența și modele de care au nevoie;

(v)    dezvoltarea competențelor în domeniile proceselor antreprenoriale, educației financiare, cunoștințelor și competențelor TIC, gândirii creative, creativității, utilității creative, rezolvării problemelor și mentalității inovatoare, precum și în ceea ce privește încrederea în sine, încrederea în ideile proprii, adaptabilitatea, insuflarea spiritului de echipă, gestionarea proiectelor, evaluarea riscurilor și asumarea acestora, precum și competențele și cunoștințele specifice mediului antreprenorial;

(vi)    înlăturarea tuturor barierelor fizice și digitale care mai există încă în calea persoanelor cu handicap, a căror integrare deplină pe piața muncii poate fi de o importanță fundamentală pentru promovarea unei culturi antreprenoriale sustenabile și coerente;

(vii)   promovarea învățării non-formale și informale ca un mediu privilegiat pentru dobândirea de competențe antreprenoriale;

37.    invită Comisia să examineze și să abordeze factorii care descurajează femeile să opteze pentru antreprenoriat, promovând în mod specific accesul la finanțare și la servicii de asistență pentru tinerele femei antreprenoare;

38.    solicită Comisiei să coordoneze și să sprijine schimbul de bune practici recomandate între statele membre;

39.    invită Comisia să încurajeze o mai bună cooperare și schimbul de bune practici între statele membre care au integrat deja educația antreprenorială în programele de învățământ și au făcut progrese mai bune în promovarea antreprenoriatului tinerilor și, respectiv, statele membre care încă se află la începutul acestui proces;

40.    solicită Comisiei să publice, până la sfârșitul lui 2017, un ghid de bune practici pentru transmiterea competențelor antreprenoriale și sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor în statele membre, să îi prezinte Parlamentului European un raport pe această temă și să includă rezultatele acestei inițiative în evaluarea propriilor măsuri de finanțare;

41.    invită statele membre să promoveze antreprenoriatul ca o modalitate de a încuraja competențele transversale pentru o mai bună gestionare a vieții personale și profesionale a cursanților;

42.    invită Comisia să monitorizeze îndeaproape măsurile concrete aplicate de statele membre pentru a susține antreprenoriatul în rândul tinerilor, pentru a acorda o atenție deosebită promovării și publicării informațiilor privind rezultatele, precum și pentru a încuraja și susține instituțiile și organizațiile în ceea ce privește schimbul de bune practici, idei, cunoștințe și experiență și crearea unor parteneriate strategice transsectoriale; încurajează Comisia și statele membre să dezvolte indici de referință, modele și instrumente și proiecte comune care să vizeze promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor;

43.    îndeamnă Comisia să se asigure că nicio măsură luată de statele membre nu împiedică libera circulație a lucrătorilor, astfel încât tinerii care au ales cariere în domeniul afacerilor să își poată desfășura activitatea oriunde doresc pe teritoriul Uniunii Europene;

Rolul statelor membre

44.    invită statele membre, precum și autoritățile regionale și locale, să depună eforturi pentru a promova dezvoltarea de formări în vederea creării și gestionării de noi întreprinderi, inclusiv îndrumarea de către experți, incubatoare de afaceri și programe de accelerare, proiecte de antreprenoriat social desfășurate în cooperare cu comunitățile locale și toate mediile propice antreprenoriatului care vor facilita crearea de noi întreprinderi de către tineri și vor permite o recuperare rapidă în caz de abandon școlar sau după eșecurile inițiale, contribuind astfel la crearea unei culturi antreprenoriale pozitive, la împiedicarea unei percepții negative asupra eșecului în afaceri și la încurajarea tinerilor să încerce din nou, acordând, în același timp, o atenție deosebită tinerilor defavorizați;

45.    îndeamnă statele membre să se asigure că tinerii antreprenori au acces la finanțarea de care au nevoie și că sunt sprijiniți în fiecare etapă;

46.    invită statele membre, precum și autoritățile locale și regionale să utilizeze pe deplin fondurile structurale ale UE, în special Fondul social european, pentru a promova educația și formarea antreprenorială și dezvoltarea competențelor digitale la nivel național, regional și local;

47.    invită statele membre, împreună cu autoritățile regionale și locale, să folosească toate resursele de finanțare disponibile la nivelul UE, precum Fondul social european, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), programul Erasmus pentru tineri antreprenori și programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), pentru a încuraja și susține inițiative care urmăresc stabilirea unor legături mai eficace și mai bine orientate între întreprinderi și sectorul educației;

48.    invită statele membre să promoveze schimbul de bune practici, să încurajeze parteneriatele naționale și transnaționale și să sprijine întreprinderile în curs de dezvoltare și munca rețelelor relevante de întreprinderi mici și mijlocii și a agențiilor de dezvoltare;

49.    încurajează statele membre să ofere metode inovatoare specifice pentru formarea profesorilor și mentorilor în domeniul antreprenoriatului, pentru a le permite să promoveze și să încurajeze competențele antreprenoriale, și să ia în considerare includerea antreprenoriatului în programele de învățământ;

50.    invită statele membre să își dezvolte în continuare sistemele de recunoaștere și de validare a competențelor dobândite în cadrul învățării non-formale și informale pentru a-și respecta angajamentul luat pentru 2018, în scopul de a le oferi persoanelor oportunități de reorientare și o a doua șansă, precum și de a încuraja stima de sine și continuarea învățării;

51.    invită statele membre să încurajeze implicarea partenerilor privați în educația antreprenorială prin finanțare sau formare, în cadrul responsabilității sociale a întreprinderilor;

52.    solicită statelor membre să elimine birocrația în ceea ce privește implementarea planurilor de afaceri de către tineri și să aibă în vedere facilități fiscale și măsuri de încurajare a tinerilor să își pună pe picioare propriile idei de afaceri; subliniază necesitatea unor supape de siguranță pentru întreprinderile noi care dau faliment;

53.    subliniază că este necesar să se abordeze dificultățile de natură financiară care afectează tinerii antreprenori, să li se faciliteze accesul la credite și subvenții speciale, să se reducă sarcinile administrative actuale și să se creeze un mediu de reglementare și stimulente fiscale care să încurajeze dezvoltarea unor inițiative antreprenoriale dedicate tinerilor și să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru a facilita înființarea unor întreprinderi noi și stabilizarea proiectelor de afaceri ale tinerilor antreprenori;

54.    invită statele membre să aibă o atitudine proactivă în ceea ce privește îmbunătățirea cadrelor de reglementare și armonizarea procedurilor administrative pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și întreprinderile din domeniul social, și să promoveze și să monitorizeze calitatea practicilor de încadrare în muncă ale acestor întreprinderi; subliniază că întreprinderile din domeniul social și favorabile incluziunii creează locuri de muncă sustenabile, contribuie la dezvoltarea comunităților și ajută la promovarea unui mediu sustenabil și la garantarea rezistenței sistemului social în timp de criză;

55.    solicită ca serviciile publice de ocupare a forței de muncă să fie mai proactive în contextul sprijinirii și consilierii întreprinderilor, în special în ceea ce-i privește pe tinerii antreprenori;

56.    invită statele membre și autoritățile regionale și locale să ofere studenților inovatori un acces sporit la burse și sisteme de microcredite, precum și sprijin, informații, mentorat, asistență pluridisciplinară și platforme de evaluare inter pares, pentru a le permite să-și înceapă propriile afaceri sau proiecte, cum ar fi cele sprijinite în cadrul axei „microfinanțare și antreprenoriat social” din cadrul EaSI; invită statele membre să faciliteze accesul la împrumuturi și returnarea acestora, să promoveze utilizarea finanțării participative, să dezvolte parteneriate între economia locală, întreprinderi și universități, să sporească rolul întreprinderilor în integrarea tinerilor pe piața muncii și să consolideze certificatul de abilități antreprenoriale (ENP) la diferite niveluri ale învățământului școlar și universitar, în special în parteneriat cu IMM-urile; îndeamnă statele membre să încurajeze crearea în universități a unor incubatoare de afaceri dedicate dezvoltării durabile și filierelor de studiu orientate către viitor;

57.    invită statele membre să simplifice procedurile pentru a renunța la o afacere fără a comite o fraudă și să creeze un mediu care să nu penalizeze abandonarea afacerii, pentru a le trimite tinerilor un mesaj clar că un eșec nu va duce la un regres cu consecințe de-a lungul întregii vieți;

58.    invită statele membre să încurajeze tinerii să devină antreprenori prin facilitarea realizării, în cadrul sistemului educațional, a unor studii bazate pe proiecte care să aibă un caracter transdisciplinar și să fie realizate în cooperare cu întreprinderile;

59.    invită statele membre să promoveze antreprenoriatul drept o opțiune pozitivă de carieră în cadrul serviciilor de consiliere profesională oferite în învățământul secundar și terțiar, pentru a combate aura negativă asociată antreprenoriatului ca opțiune de carieră, care este prevalentă în unele state membre;

60.    invită statele membre să crească nivelul de sensibilizare cu privire la activitățile independente și la înființarea unor afaceri pentru tinerii cu handicap prin acțiuni precum promovarea carierelor alese de persoane cu handicap care s-au integrat deja pe piața muncii și oferind în mod public recunoaștere antreprenorilor cu handicap;

Măsuri ulterioare de monitorizare

61.    îndeamnă Comisia să monitorizeze și să-și continue activitatea privind Entrepreneurship360 (școli și programe de învățământ profesional și tehnic) și HEInnovate (învățământul superior);

62.    invită Comisia să includă măsuri legate de educația antreprenorială în indicatorii de evaluare ai semestrului european începând cu 2016;

63.    invită Comisia să prezinte Parlamentului, până la sfârșitul mandatului său, un raport de evaluare cu privire la progresele înregistrate în promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare și măsura în care a reușit să se adreseze membrilor grupurilor sociale vulnerabile;

64.    invită Comisia să asigure coordonarea și cooperarea la nivel european în evaluarea sistematică a programelor și activităților antreprenoriale în scopul de a permite o comparare a rezultatelor, de exemplu a diferitelor modele de antreprenoriat pentru tineri din statele membre și caracteristicile sociodemografice ale tinerilor antreprenori, cum ar fi vârsta, sexul și educația;

65.    invită Comisia să promoveze cooperarea în politicile din întreaga UE și invită statele membre să inițieze schimburi de bune practici;

66.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre și țărilor SEE și Consiliului Europei.

(1)

JO C 17, 20.1.2015, p. 2.

(2)

JO C 183, 14.6.2014, p. 18.

(3)

JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(4)

JO C 199, 7.7.2011, p. 1.

(5)

JO C 311, 19.12.2009, p. 1.

(6)

JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0107.

(8)

JO C 353 E, 3.12.2013, p. 56.

(9)

JO C 165 E, 11.6.2013, p. 7.

(10)

JO C 377 E, 7.12.2012, p. 89.

(11)

JO C 161 E, 31.5.2011, p. 8.

(12)

JO C 45 E, 23.2.2010, p. 33.

(13)

Raportul din 2013 al Comisiei Europene privind progresele înregistrate referitor la egalitatea dintre bărbați și femei (SWD(2014)0142), publicație a Comisiei privind datele statistice referitoare la femeile antreprenoare din Europa, septembrie 2014.

(14)

Concluziile simpozionului de la Budapesta și Istanbul al Fundației Europene de Formare.

(15)

Comisie: Eurobarometrul FL354 „Antreprenoriatul în UE și în afara ei”, 9 ianuarie 2013.


EXPUNERE DE MOTIVE

Sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare

Antreprenoriatul în rândul tinerilor și educația antreprenorială asociată sunt unele dintre temele pe care Parlamentul European le-a selectat pentru a le spori vizibilitatea, având în vedere importanța lor și faptul că sunt subapreciate; Parlamentul propune ulterior o serie de etape. Prin acest raport, Parlamentul European dorește să contribuie la realizarea unor obiective comune europene în acest domeniu, prin monitorizarea calității educației, prin monitorizarea calității, făcând un apel la accelerarea difuzării rapide a inovațiilor concentrate pe competențele antreprenoriale și prin sublinierea necesității sprijinului metodologic și financiar la nivelul unui program UE.

Educația antreprenorială, un mijloc de promovare a ocupării forței de muncă

În acest raport, Parlamentul European face un rezumat al activităților actuale în domeniul „educației antreprenoriale” și subliniază scopurile educației și necesitatea de a se concentra asupra aplicării practice și ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Raportul se concentrează asupra propunerilor/recomandărilor pentru dezvoltarea ulterioară a educației antreprenoriale și susținerea sa de către Comisia Europeană, Consiliu și statele membre. Parlamentul European este conștient de limitele competențelor sale în domeniul politicii educaționale, care este de resortul exclusiv al statelor membre, rolul UE fiind de pură coordonare.

Raportul se bazează pe datele actuale socioeconomice, care arată că situația socială și economică a cetățenilor UE nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Principala problemă în această privință rămâne rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor, care în UE este în medie 22%, iar în anumite țări și regiuni, această cifră depășește 50%(1). Ocuparea forței de muncă și creșterea economică sunt priorități-cheie a politicii europene și un obiectiv al statelor membre(2). În general, educația este considerată drept un instrument-cheie pentru a răspunde necesităților individuale ale cetățenilor și o modalitate de a le îmbunătăți viața.

Aceste documente stabilesc principalele principii pentru sprijinirea educației antreprenoriale

Raportul permite prezentarea documentelor oficiale ale Consiliului, Comisiei și Parlamentului care creează un cadru strategic, legislativ și financiar pentru coordonarea și aplicarea activităților educaționale în UE. Consider că este necesar să se ia notă de modul în care educația, în general, și educația antreprenorială, în special, sunt înțelese în documentele actuale și ce rol joacă acestea. Strategia pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (Europa 2020) consideră că o mai bună cunoaștere și inovare sunt stimuli ai unei creșteri viitoare și solicită îmbunătățirea calității educației. O prezentare mai detaliată a obiectivelor susținute este furnizată în Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”). Principiul de bază al acestui cadru este învățarea pe tot parcursul vieții, care survine în toate mediile, fie formale, fie non-formale sau informale și la toate nivelurile: de la educația preșcolară la educația superioară, formarea și educația profesională și educația adulților. Obiectivele strategice sunt 1) implementarea învățării de-a lungul vieții și a mobilității; 2) îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării; 3) promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; 4) consolidarea creativității și inovației, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și de formare profesională. Cel mai recent document, adoptat de Consiliu în decembrie 2014, îl constituie Concluziile Consiliului privind antreprenoriatul în educație și formare (2015/C 17/02). Acest document global se bazează în cea mai mare măsură pe activitatea anterioară și o transformă în recomandări specifice pentru Comisie și statele membre. Consiliul se bazează pe definiția antreprenoriatului utilizată în Recomandarea din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(3). Aceasta subliniază necesitatea formării de competențe antreprenoriale în rândul elevilor, studenților și ucenicilor pentru a-i echipa cu competențele și gândirea antreprenorială necesară. Consiliul invită, de asemenea, statele membre să promoveze includerea competențelor antreprenoriale în programele educaționale, utilizarea foștilor absolvenți-antreprenori în vederea împărtășirii experiențelor cu studenții și profesorii, pentru a evalua eficiența educației antreprenoriale, a sprijini întreprinderile nou înființate și incubatoarele de afaceri și multe alte activități. Raportul Parlamentului European se bazează, de asemenea, pe concluziile unui studiu recent al Comisiei Europene, Educația antreprenorială: drumul spre succes(4). Studiul prezintă datele obținute din compararea a 91 de exemple de educație antreprenorială din 23 de țări. Impresia predominantă este că educația antreprenorială funcționează. Nimeni nu se naște antreprenor, deși spiritul întreprinzător este un talent. Cercetările arată că aceste competențe antreprenoriale pot fi predate în cadrul procesului educațional. Educația antreprenorială are un efect pozitiv dovedit asupra indivizilor: îi ajută să-și îndeplinească ambițiile profesională, conduce la o rată mai mare a ocupării forței de muncă, îmbunătățind competențele și atitudinile antreprenoriale care provoacă modificări în comportament, în sensul manifestării unui interes sporit pentru antreprenoriat și gândirea creativă, și dă naștere unui interes mai mare pentru demararea unei afaceri și finalizarea educației secundare. La nivel instituțional, educația antreprenorială conduce la consolidarea culturii antreprenoriale, creșterea eforturilor profesorilor, precum și intensificarea angajamentului factorilor de decizie (factorilor interesați). Impactul pozitiv asupra economiei constă în creșterea numărului de întreprinderi noi, supraviețuirea îndelungată și dezvoltarea întreprinderilor, o creștere a activităților inovatoare a firmelor absolvenților și o rată mai mare a ocupării forței de muncă. Impactul asupra societății constă în abilitatea de a proteja mai bine indivizii contra excluziunii și randamentul investiției pe care societatea o face în măsurile de promovare a educației antreprenoriale.

Sublinierea unei abordări sistematice și utilizarea instrumentelor disponibile

Parlamentul European completează declarațiile de mai sus și recomandările cu un accent pe o abordare sistematică a educației antreprenoriale și sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor, prin educație și formare. Solicitarea Parlamentului European de a crea o rețea europeană pentru a împărtăși exemple de bune practici, numeroase în acest domeniu, inclusiv rețeaua internațională de reputație dovedită a centrelor de tip „Realizările tinerilor”, este prudentă. Parlamentul European solicită Comisiei Europene, în principal, 1) să pregătească asistența metodologică sub forma unor standarde educaționale pentru educația antreprenorială și sprijinirea unor cursuri de îmbunătățire a competențelor profesorilor, ca asistență metodologică pentru statele membre în vederea integrării educației antreprenoriale în programele de învățământ și 2) în acest scop, să aloce instrumente financiare specifice, ca parte a programului ERASMUS+, dacă este posibil în cursul acestei perioade și să pregătească cadrul legislativ și financiar pentru perioada de după 2020. Parlamentul European solicită monitorizarea și evaluarea sistematică a rezultatelor activităților actuale și viitoare în domeniul educației antreprenoriale și a impactului acestora asupra ocupării forței de muncă și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv utilizarea studiului OCDE. Parlamentul European solicită, de asemenea, prezentarea raportului Comisiei Europene pe perioada 2014-2019 privind îndeplinirea obiectivelor ET 2020 în promovarea educației antreprenoriale. Parlamentul European invită, de asemenea, statele membre să urmărească o integrare efectivă a educației antreprenoriale în programele educaționale și să utilizeze, în acest scop, instrumentele financiare disponibile, de exemplu fondurile structurale UE.

Dezvoltarea competențelor antreprenoriale la toate nivelurile de educație

Raportul menționează dezvoltarea competențelor antreprenoriale la toate nivelurile de educație și distinge caracteristicile fiecărei etape. Nivelurile de educație primară și secundară sunt esențiale pentru dobândirea competențelor fundamentale, iar încheierea educației secundare superioare este o condiție prealabilă pentru o piață a muncii de succes, inclusiv pentru antreprenoriat. La nivelul terțiar al educației, dezvoltarea activităților antreprenoriale ale studenților și absolvenților prezintă o gamă largă de posibilități. Activitățile antreprenoriale ale studenților și absolvenților se dezvoltă la nivel instituțional; acestea fac parte din planurile pe termen lung pentru dezvoltarea universităților și sunt activități, specifice industriei, care utilizează cercetarea, inovarea și potențialul creator al universităților.

„Educația antreprenorială” la toate nivelurile poate fi un instrument foarte eficace pentru a motiva tinerii ca, în urma unui procesul decizional, să-și demareze propria afacere și carieră și, de asemenea, să aibă succes în această carieră. Aceasta este o abordare care sprijină tinerii, dezvoltându-le, de exemplu, creativitatea, capacitatea de a face față riscurilor, gestiunea eșecului și comportamentul responsabil, calități absolut necesare în Europa zilelor noastre.

(1)

Vezi datele Eurostat din ianuarie 2015 http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/6454659/3-07012015-AP-EN.pdf/f4d2866e-0562-49f5-8f29-67e1be16f50a.

(2)

Vezi, de exemplu, prioritățile Comisiei Juncker - http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-investment/index_en.htm.

(3)

http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/lifelong_learning/c11090_ro.htm

(4)

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=8056&lang=en.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (24.6.2015)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere prin educație și formare

(2015/2006(INI))

Raportoare pentru aviz: Jana Žitňanská

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât cifrele privind șomajul în rândul tinerilor din UE sunt îngrijorătoare, unele state membre având o rată a șomajului în rândul tinerilor de peste 50%; întrucât educația are un rol-cheie în susținerea incluziunii sociale și ocupaționale a tinerilor și întrucât antreprenoriatul ar trebui considerat o competență transversală și o opțiune suplimentară privind crearea de întreprinderi noi și, mai ales, de mai multe locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea șomajului în rândul tinerilor și la creșterea capacității de inserție profesională a tinerilor;

B.  întrucât tinerii beneficiază de pe urma formării și a educației în domeniul antreprenoriatului, precum și a experiențelor antreprenoriale practice, care contribuie la dezvoltarea competențelor și talentelor acestora, permițându-le să devină încrezători, precum și la înființarea de întreprinderi noi, la creșterea capacității de inserție profesională și la stimularea inovării; întrucât antreprenoriatul este o opțiune mult prea puțin folosită pentru mulți tineri cu dizabilități;

C. întrucât efectele și impactul programelor de antreprenoriat în domeniul educației arată că cei care au participat la astfel de programe obțin un loc de muncă mai rapid după terminarea studiilor;

D. întrucât antreprenoriatul este unul dintre diversele mijloace prin care tinerii pot fi ajutați să găsească un loc de muncă și să obțină un venit stabil;

E.  întrucât obiectivul Strategiei Europa 2020 este de a crea o economie bazată pe un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și pe coeziunea economică, socială și teritorială; întrucât existența unei economii sociale solide este de o importanță crucială în acest context;

F.  întrucât întreprinderile cooperative asigură locuri de muncă de înaltă calitate, favorabile incluziunii și rezistente la criză, care nu pot fi delocalizate; întrucât, datorită modelului lor de întreprindere cooperativă, acest tip de întreprinderi și-au îmbunătățit cifra de afaceri și au continuat să crească în timpul crizei, existând mai puține falimente și disponibilizări decât în cazul altor tipuri de întreprinderi;

G. întrucât întreprinderile sociale și favorabile incluziunii participă activ la creșterea durabilă inovatoare, promovează consolidarea coeziunii în cadrul societății și al comunităților locale și pot crea ocazii de încadrare în muncă pentru tineri, inclusiv pentru tinerii vulnerabili din punct de vedere social și pentru cei aflați cel mai departe de piața muncii;

H. întrucât antreprenorii cu experiență care predau cursuri creează o imagine pozitivă a antreprenoriatului și ușurează trecerea spre antreprenoriat;

I.   întrucât tinerii antreprenori se confruntă cu numeroase provocări și dificultăți, inclusiv cu lipsa experienței, lipsa competențelor necesare, precum și cu lipsa accesului la finanțare și la infrastructură;

J.   întrucât faptul de a nu fi capabil să folosești tehnologiile de informare și de comunicare constituie o nouă formă de analfabetism;

K. întrucât posibilitatea de a renunța la o afacere simplu și fără a comite o fraudă permite investitorilor și antreprenorilor să înregistreze o rată mai mare de succes la redemararea afacerii, să angajeze mai mulți lucrători și să înregistreze o rată mai scăzută de nereușită;

L.  întrucât tinerii vor fi mai bine calificați să demareze afaceri la nivel transnațional dacă au cunoștințe foarte bune de limbi străine;

1.  invită statele membre, împreună cu autoritățile regionale și locale, să folosească toate resursele de finanțare disponibile la nivelul UE, precum Fondul social european, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), programul „Erasmus pentru tineri antreprenori” și programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), pentru a încuraja și susține inițiative care urmăresc stabilirea unor legături mai eficiente și mai bine orientate între întreprinderi și sectorul educației, care promovează o cultură antreprenorială în rândul tinerilor - indiferent de contextul socio-economic sau de gen - pentru a-i încuraja pe aceștia să dezvolte creativitate, inițiativă și simț de răspundere și care contracarează percepția conform căreia acesta ar fi o alternativă secundară de carieră; invită Comisia să analizeze modalitatea de folosire a acestor fonduri și să facă demersuri pentru ca acestea să fie ușor accesibile și să poată fi folosite fără dificultate; subliniază că este necesar să se facă investiții decisive în educație și infrastructură pentru a elimina decalajul digital din Uniune;

2.  invită statele membre să facă tot ce pot pentru a sensibiliza tinerii cu privire la posibilitățile de înființare a unei întreprinderi, punând la dispoziție programe educaționale și de formare care se concentrează pe antreprenoriat și promovând competențele personale, în special competențele digitale și competențele de lider în domeniul digital ca instrumente esențiale pentru antreprenori în economia și mediul de afaceri de azi; subliniază că existența unei forțe de muncă tinere, experimentate și care să dețină competențele potrivite este esențială pentru a asigura competitivitatea UE și va ajuta la accelerarea procesului de redresare a economiei și la crearea de locuri de muncă în toate statele membre;

3.  invită Comisia și statele membre să elimine obstacolele din calea antreprenoriatului pentru a ajuta tinerii să-și transforme ideile creative în planuri de afaceri de succes;

4.  invită statele membre să combată obstacolele din calea tinerilor antreprenori cu dizabilități prin asigurarea formării furnizorilor de servicii ale căror responsabilități includ sprijinirea persoanelor cu dizabilități și prin adaptarea incintelor unde se acordă sprijin astfel încât să fie accesibile pentru persoanele cu handicap motor;

5.  invită statele membre să aibă o atitudine proactivă în ceea ce privește îmbunătățirea cadrelor de reglementare și armonizarea procedurilor administrative pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și întreprinderile din domeniul social, și să promoveze și să monitorizeze calitatea practicilor de încadrare în muncă ale acestor întreprinderi; subliniază că întreprinderile din domeniul social și favorabile incluziunii creează locuri de muncă sustenabile, contribuie la dezvoltarea comunităților și ajută la promovarea unui mediu sustenabil și la garantarea rezistenței sistemului social în timp de criză;

6.  solicită ca serviciile publice de ocupare a forței de muncă să fie mai proactive în contextul sprijinirii și consilierii întreprinderilor, în special în ceea ce-i privește pe tinerii antreprenori;

7.  subliniază că este necesar să se abordeze dificultățile de natură financiară care afectează tinerii antreprenori, să se faciliteze accesul acestora la credite și subvenții speciale, să se reducă sarcinile administrative actuale și să se creeze un mediu de reglementare și stimulente fiscale care să încurajeze dezvoltarea unor inițiative antreprenoriale dedicate tinerilor și să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru a facilita înființarea unor întreprinderi noi și stabilizarea proiectelor de afaceri ale tinerilor antreprenori;

8.  invită statele membre să promoveze antreprenoriatul cooperativ, care se bazează pe proceduri decizionale democratice și care ajută tinerii să devină angajați, angajatori și consumatori responsabili; subliniază că cooperativele și alte întreprinderi sociale și favorabile incluziunii fac parte integrantă din modelul social european și din piața unică și, prin urmare, merită sprijin și recunoaștere depline, astfel cum se menționează în constituțiile unor state membre și în diverse dispoziții fundamentale ale UE;

9.  invită statele membre să sprijine proiectele de afaceri ecologice și sustenabile;

10. invită statele membre și autoritățile regionale și locale să ofere studenților inovatori un acces îmbunătățit la burse și credite la nivel micro, precum și sprijin, informații, mentorat, asistență multidisciplinară și platforme de evaluare interpares, precum și să asigure o disponibilitate crescută a acestora, pentru ca aceștia să-și înceapă propriile afaceri sau proiecte, cum ar fi ar fi cele sprijinite în cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat a EaSI; invită statele membre să faciliteze accesul la împrumuturi și returnarea acestora, să promoveze utilizarea finanțării participative, să dezvolte parteneriate între economia locală, întreprinderi și universități, să consolideze rolul întreprinderilor în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii și certificatul de abilități antreprenoriale (ENP) la diferite niveluri ale învățământului școlar și universitar, în special în parteneriat cu IMM-urile; îndeamnă statele membre să încurajeze crearea în universități a unor incubatoare de afaceri dedicate dezvoltării durabile și ramurilor de studiu orientate către viitor;

11. subliniază nevoia de a îmbunătăți cultura antreprenorială în învățământul superior, prin susținerea și facilitarea creării unor societăți noi de către tineri pe baza cercetării academice (întreprinderi noi desprinse din altele mai mari - „spin offs”), prin reducerea sarcinii birocratice implicate în înființarea unor astfel de societăți și prin crearea unui cadru de reglementare clar și favorabil pentru antreprenorii care studiază; consideră, în acest context, că școlile și universitățile ar trebui să asigure timp, spațiu și recunoaștere pentru inițiativele tinerilor, pentru a se asigura că tinerii au încrederea necesară pentru a se angaja în proiecte noi care se pot dovedi folositoare pentru înființarea unor întreprinderi independente; salută inițiativele care răsplătesc tinerii pentru crearea de noi afaceri de succes (de exemplu „Cea mai bună afacere a anului creată de studenți”), subliniază, de asemenea, că este important ca întreprinderile să dea tinerilor șansa de a avea prima lor experiență directă de lucru în cadrul unei societăți și reiterează necesitatea de a promova sistemele de vizite și stagii ce au astfel de obiective, pentru a le oferi tinerilor o imagine de ansamblu asupra mediului de afaceri;

12. invită statele membre să se asigure că sistemele lor de educație, inclusiv programele de formare profesională, includ o atenție sporită asupra dezvoltării competențelor, abilităților și cunoștințelor antreprenoriale transversale, în special prin punerea la dispoziție a unor cursuri de competențe TIC și limbi străine în primii ani de școlarizare și prin promovarea în învățământul secundar și terțiar, un învățământ care transmite și dezvoltă competențele necesare pentru a deveni antreprenor, cum ar fi creativitatea, abilitățile de comunicare, managementul afacerilor, ținerea unor evidențe contabile și contabilitatea, și care se realizează în mod eficient în mod aplicat și prin acumularea unor experiențe legate de viața reală; solicită, subliniind, totodată, rolul important jucat de profesori pentru încurajarea unei mentalități antreprenoriale în rândul tinerilor și pentru a-i ajuta să dezvolte calificările și abilitățile potrivite, ca statele membre să acorde o atenție specială furnizării unor formări specializate destinate profesorilor, pentru a asigura dezvoltarea profesională continuă a acestora și pentru a lărgi gama de posibilități de cooptare în sistemul de învățământ a unor antreprenori cu experiență;

13. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape măsurile concrete aplicate de statele membre pentru a susține antreprenoriatul în rândul tinerilor, pentru a acorda o atenție deosebită promovării și publicării informațiilor privind rezultatele, precum și pentru a încuraja și susține instituțiile și organizațiile în ceea ce privește schimbul de bune practici, de idei, de cunoștințe și de experiență și crearea unor parteneriate strategice transsectoriale; încurajează Comisia și statele membre să dezvolte indici de referință, modele și instrumente și proiecte comune care să vizeze promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor; salută programele Erasmus+ și Erasmus pentru tineri antreprenori, care oferă tinerilor ocazia de a studia și de a se forma în străinătate și de a acumula experiență antreprenorială în alte state membre; solicită Comisiei să se asigure că societățile respectă normele aplicabile acestor programe, care garantează drepturile participanților, și că aceste programe sunt promovate în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și profesional, precum și al instituțiilor de învățământ superior;

14. invită statele membre să simplifice procedurile pentru posibilitățile de a renunța la o afacere fără a comite o fraudă și să creeze un mediu care să nu penalizeze abandonarea afacerii, pentru a trimite tinerilor un mesaj clar că un eșec nu va duce la un regres cu consecințe de-a lungul întregii vieți;

15. invită statele membre să promoveze antreprenoriatul drept o opțiune pozitivă de carieră în cadrul serviciilor de consiliere oferite privind cariera în învățământul secundar și terțiar, pentru a combate aura negativă asociată antreprenoriatului ca opțiune de carieră, care este prevalentă în unele state membre;

16. îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape măsurile specifice implementate de statele membre pentru a garanta că tinerii care aleg să facă o carieră în afaceri se bucură de aceleași drepturi privind asigurările sociale (în temeiul Recomandării 202 a Organizației Internaționale a Muncii(1)), precum și privind sănătatea și siguranța la locul de muncă;

17. invită statele membre să crească nivelul de sensibilizare cu privire la activitățile independente și la înființarea unor afaceri pentru tinerii cu dizabilități prin acțiuni precum promovarea carierelor alese de persoane cu dizabilități care s-au integrat deja pe piața muncii și oferind în mod public recunoaștere antreprenorilor cu dizabilități;

18. invită statele membre să promoveze sponsorizarea tinerilor antreprenori, permițându-le acestora să beneficieze de experiența și de sprijinul colegilor lor cu mai multă experiență;

19. invită statele membre să încurajeze tinerii să devină antreprenori prin facilitarea realizării, în cadrul sistemului educațional, a unor studii bazate pe proiecte care să aibă un caracter transdisciplinar și să fie realizate în cooperare cu întreprinderile;

20. îndeamnă Comisia să se asigure că nicio măsură luată de statele membre nu împiedică libera circulație a lucrătorilor, astfel încât tinerii care au ales cariere în domeniul afacerilor să își poată desfășura activitatea oriunde doresc pe teritoriul Uniunii Europene;

21. subliniază rolul crucial jucat de mai multe asociații de oameni de afaceri tineri pentru susținerea antreprenoriatului în rândul tineri, oferindu-le posibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare și de a obține experiență în domeniul afacerilor, precum și instrumentele și încrederea necesare pentru a demara o afacere în calitate de antreprenor;

22. solicită o colaborare mai apropiată cu sectorul privat și cu partenerii sociali pentru a încuraja formarea unei culturi favorabile asumării de riscuri, antreprenoriatului și inovației (de exemplu prin angajamente structurale, cum ar fi cadrele dedicate inovării și schimbului de idei);

23. ia act de faptul că promovarea cooperării dintre învățământul secundar și cel terțiar ar permite consolidarea dialogului dintre tineri și ar încuraja inovarea;

24. invită Comisia să analizeze factorii care descurajează femeile să opteze pentru o carieră în domeniul antreprenoriatului și să se asigure că sistemele educaționale și măsurile și activitățile conexe sprijină în mod activ egalitatea de gen.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

2

10

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Marian Harkin, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Yana Toom, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Arena, Georges Bach, Heinz K. Becker, Paloma López Bermejo, António Marinho e Pinto, Edouard Martin, Tamás Meszerics, Csaba Sógor, Helga Stevens, Monika Vana, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Flavio Zanonato, Branislav Škripek

(1)

Organizația Internațională a Muncii (OIM), Recomandarea privind nivelurile de protecție socială, 2012 (nr. 202).


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.7.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

7

2

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Silvia Costa, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

György Hölvényi, Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Martina Michels, Marlene Mizzi

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Tim Aker

Notă juridică