Procedură : 2014/2255(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0241/2015

Texte depuse :

A8-0241/2015

Dezbateri :

PV 08/09/2015 - 13
CRE 08/09/2015 - 13

Voturi :

PV 09/09/2015 - 8.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0309

RAPORT     
PDF 654kWORD 186k
23.7.2015
PE 557.126v02-00 A8-0241/2015

referitor la Raportul privind punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a Anului european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)

(2014/2255(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportor: Eduard Kukan

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul privind punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a Anului european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)

(2014/2255(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Decizia nr. 940/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2011 referitoare la Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)(1),

–       având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2),

–       având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 25 privind drepturile persoanelor în vârstă,

–       având în vedere raportul final al Comisiei referitor la Reuniunea europeană la nivel înalt privind inovarea pentru îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, din 9-10 martie 2015,

–       având în vedere documentul de bază al Comisiei din 23 februarie 2015, intitulat „Dezvoltarea economiei vârstei a treia în Europa”,

–       având în vedere Raportul Comisiei din 15 septembrie 2014 privind punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații 2012 (COM(2014)0562),

–       având în vedere raportul Comisiei intitulat „Raport privind îmbătrânirea pe 2015. Proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE-28 (2013-2060)” (European Economy nr. 3/2015),

–       având în vedere Raportul Comisiei din 17 ianuarie 2014 intitulat „Raport comun privind aplicarea Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică („Directiva privind egalitatea rasială”) și a Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament”) (COM(2014)0002),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

–       având în vedere foaia de parcurs a Comisiei în materie de politici pentru punerea în aplicare în anul 2014 a pachetului privind investițiile sociale,

–       având în vedere Cartea albă a Comisiei din 16 februarie 2012 intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 februarie 2012 intitulată „Concretizarea planului strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” (COM (2012)0083),

–       având în vedere Declarația Consiliului din 7 decembrie 2012 referitoare la „Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012): calea de urmat”,

–       având în vedere raportul din 10 octombrie 2014, pregătit în comun de Comitetul pentru protecție socială și Comisia Europeană, intitulat „Protecție socială adecvată pentru nevoile de asistență pe termen lung într-o societate în curs de îmbătrânire”,

–       având în vedere raportul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) din 31 octombrie 2014 referitor la asistența medicală pe timp de criză,

–       având în vedere activitățile actuale ale Grupului de lucru al ONU privind îmbătrânirea în vederea adoptării unei Convenții privind protecția drepturilor persoanelor în vârstă,

–       având în vedere constatările Fundației Eurofound, incluse în raportul intitulat „Preferințe de muncă după vârsta de 50 de ani” din 2014,

–       având în vedere documentul Fundației Eurofound intitulat „Munca durabilă: către o viață activă mai bună și mai lungă” din decembrie 2014,

–       având în vedere analiza aprofundată din martie 2015 a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European intitulată „Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)”,

–       având în vedere raportul final Ecorys din 15 aprilie 2014 intitulat „Evaluarea Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații”,

–       având în vedere „Foaia de parcurs către Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații 2012 și dincolo de acesta (Anul european 2012 )” din 10 decembrie 2012 a Coaliției participanților la Anul european 2012 (EY2012),

–       având în vedere Eurobarometrul special 378 din ianuarie 2012 intitulat „Îmbătrânirea activă”,

–       având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la impactul crizei asupra accesului grupurilor vulnerabile la îngrijire(3),

–       având în vedere rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la o agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile(4),

–       având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații(5),

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0241/2015),

A.     întrucât obiectivul Anului european 2012 al îmbătrânirii active și solidarității între generații (EY 2012) a fost de a sensibiliza cetățenii cu privire la valoarea îmbătrânirii active, de a stimula schimbul de informații, a promova politicile referitoare la îmbătrânirea activă și a crea un cadru pentru acțiuni concrete ale Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia, precum și ale tuturor părților interesate din sectorul public și din cel privat;

B.     întrucât se preconizează că, până în 2050, vârsta medie a persoanelor din UE va fi de peste 50 de ani;

C.     întrucât UE se confruntă cu schimbări demografice, sociale și structurale fără precedent, care trebuie să fie abordate fără întârziere; întrucât îmbătrânirea generală a populației este însoțită de o creștere a bunăstării sociale, nevoile legate de sănătate și de îngrijire pentru persoanele în vârstă și familiile lor, precum și calitatea pe termen lung și sustenabilitatea serviciilor publice din UE vor depinde în mare parte de măsurile adoptate în următorii câțiva ani;

D.     întrucât creșterea speranței medie de viață ar trebui considerată un beneficiu pentru civilizație și un factor de progres social;

E.     întrucât în 2006 a fost înființată Rețeaua regională a schimbărilor demografice, care include în jur de 40 de regiuni europene, și întrucât scopul rețelei este de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța unor provocări precum îmbătrânirea și scăderea populației pentru Uniunea Europeană și coeziunea sa economică și socială;

F.     întrucât numărul mediu de copii pe femeie în UE este mai mic decât pragul reînnoirii generațiilor, criza economică fiind un factor care a contribuit la scăderea ratei de natalitate, iar speranța de viață ar putea crește cu încă cinci ani până în 2050;

G.     întrucât îmbătrânirea activă este una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea;

H.     întrucât, pe lângă fenomenul de îmbătrânire, există un număr din ce în ce mai mare de regiuni europene care se confruntă cu un declin demografic din cauza scăderii ratelor de natalitate, combinate cu scăderea populației și cu rate ridicate de îmbătrânire, dependență și scădere a populației active; întrucât toate aceste fenomene sunt agravate în zonele rurale ale regiunilor în cauză, deoarece, în general, persoanele părăsesc zonele rurale și se mută în orașe mari sau mijlocii;

I.      întrucât îmbătrânirea activă și solidaritatea dintre generații reprezintă elemente cheie pentru realizarea obiectivelor și țintelor Strategiei Europa 2020 și ajungerea la o Europă competitivă, prosperă și integratoare;

J.      întrucât succesul politicilor de îmbătrânire activă este strâns legat de eficiența unei serii de politici de nediscriminare, de protecție socială, de incluziune socială și de sănătate publică aplicate pe parcursul vieții cetățenilor și lucrătorilor UE;

K.     întrucât, conform OMS, cuvântul „activ” se referă la participarea continuă la chestiunile sociale, economice, culturale, spirituale și civice, nu numai la capacitatea de a fi activ fizic sau de a participa la forța de muncă și întrucât, prin urmare, persoanele în vârstă care se pensionează și persoanele care se pensionează pe motiv de invaliditate sau de boală pot colabora în continuare în mod activ cu familiile, colegii, comunitățile și țările lor;

L.     întrucât se impune o abordare holistică, având în vedere diferitele elemente care contribuie la asigurarea durabilității muncii pe parcursul vieții pentru toate persoanele și pentru societate în ansamblu;

M.    întrucât diferite grupuri de lucrători își desfășoară activitatea în condiții de lucru diferite, ducând la inegalități în materie de securitate și sănătate în muncă;

N.     întrucât există discrepanțe vizibile imense între statele membre și autoritățile regionale și locale în ceea ce privește politicile în materie de îmbătrânire activă și privind protecția socială la o vârstă înaintată, infrastructura de sprijin și resursele bugetare;

O.     întrucât îmbătrânirea activă și sănătoasă creează nevoi sociale noi, impunând efectuarea unor investiții în servicii publice diversificate, atât în serviciile existente, cât și în cele noi care urmează să fie create și, bineînțeles, în domeniul sănătății și al îngrijirii geriatrice și întrucât deblochează posibilități noi cu privire la fructificarea și prelungirea timpului liber și de repaus;

P.     întrucât criza financiară și economică a afectat creșterea nivelurilor de sărăcie în rândul persoanelor în vârstă și întrucât sărăcia sau expunerea la riscul de sărăcie și de excluziune socială nu prezintă numai un risc la adresa sănătății, ci împiedică și orice posibilitate de îmbătrânire activă;

Q.     întrucât există în jur de 125 000 de fonduri de pensii ocupaționale la nivelul UE, care dețin active în valoare de 2,5 miliarde EUR în numele a aproximativ 75 de milioane de cetățeni europeni, reprezentând 20 % din populația de vârstă activă;

R.     întrucât unul dintre principiile de bază ale unei societăți umane este solidaritatea între generații; întrucât, în medie, speranța de viață crește din ce în ce mai mult, iar relațiile dintre generații devin din ce în ce mai importante; întrucât economia și societatea au nevoie de experiența de viață, angajamentul și ideile tuturor generațiilor pentru a-și atinge obiectivele;

S.     întrucât participarea activă la învățarea pe tot parcursul vieții și la programele sportive contribuie în mod semnificativ la crearea unei culturi autentice a îmbătrânirii active, care îi permite populației atât să își adapteze competențele pe parcursul vieții la cerințele în schimbare ale pieței muncii, cât și să rămână sănătoasă, activă și să participe în societate în sens mai general;

T.     întrucât femeile în vârstă reprezintă 20 % din populația Uniunii și întrucât, conform tendințelor demografice actuale, acest procentaj va crește în continuare; întrucât în majoritatea statelor membre ale UE femeile în vârstă înregistrează o rată a riscului de sărăcie mai ridicată decât bărbații în vârstă, în medie 21 % pentru femei și 16 % pentru bărbați; întrucât decalajul de gen în materie de pensii la nivelul UE este de 39 %;

U.     întrucât tehnologii accesibile pot promova și facilita accesul la piața muncii, o viață independentă și participarea la toate aspectele societății; întrucât în prezent, totuși, peste 69 % dintre persoanele care nu dețin competențe digitale de bază au peste 55 de ani; întrucât, din cauza lipsei de accesibilitate, a evoluției rapide a TIC și a competențelor digitale slab dezvoltate, multe persoane în vârstă și persoane cu handicap sunt expuse unui risc ridicat de nefructificare a oportunităților oferite de piața unică digitală viitoare;

1.      recunoaște că Anul european 2012 a oferit un impuls politic important, care a contribuit la inițierea unei dezbateri cu privire la provocările îmbătrânirii active și solidaritatea dintre generații în Europa;

2.      definește justiția dintre generații drept distribuirea egală între generații a beneficiilor și a sarcinilor; consideră că cooperarea funcțională dintre generații se bazează pe solidaritate și trebuie să se caracterizeze prin respect reciproc, responsabilitate și altruism;

3.      ia act de faptul că obiectivele specifice ale Anului european 2012 au fost realizate parțial, cele mai bune rezultate fiind în domeniul inițiativelor și evenimentelor legate de sensibilizare;

4.      observă și salută faptul că, în cadrul evenimentelor și al inițiativelor din cadrul Anului european 2012, a devenit clar că persoanele în vârstă nu reprezintă o povară pentru economie și societate, ci mai degrabă un avantaj datorită experienței, realizărilor și cunoștințelor lor;

5.      subliniază că Anul european 2012 și-a atins cu succes obiectivul de a mobiliza actorii relevanți în ceea ce privește îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații; totuși, consideră regretabil faptul că obiectivul creării de noi rețele pentru partajarea resurselor, proiectelor și ideilor la nivelul sectorului public, sectorului privat și societății civile a fost rareori realizat; regretă faptul că implicarea partenerilor sociali a fost variabilă și că întreprinderile private nu au fost implicate într-o măsură semnificativă; subliniază necesitatea de a îmbunătăți consolidarea capacităților pentru a promova participarea activă a cetățenilor în vârstă în societate;

6.      salută faptul că Anul european 2012 a contribuit la îmbunătățirea programelor naționale de politici privind îmbătrânirea activă, a stimulat schimbul de bune practici între statele membre, a mărit numărul de inițiative pentru promovarea îmbătrânirii active și a consolidat cunoștințele și competențele părților interesate;

7.      subliniază faptul că sunt necesare statistici de încredere referitoare la situația persoanelor în vârstă și la schimbările demografice, pentru a se elabora strategii de îmbătrânire activă mai bine orientate și eficace; solicită Comisiei să asigure o colectare cuprinzătoare de date de înaltă calitate privind statutul social al persoanelor în vârstă, sănătatea acestora, precum și drepturile și nivelul de trai;

8.      consideră că este foarte important ca inițiativele lansate în cadrul Anului european 2012 să fie urmărite și transformate într-un angajament politic puternic, urmat de acțiuni concrete pentru a se asigura includerea socială, participarea activă și bunăstarea tuturor generațiilor, cu respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității; reamintește că legislația UE privind politicile în domeniul îmbătrânirii trebuie aplicată în mod eficace, pentru a combate și preveni discriminarea, atât a tinerilor, cât și a persoanelor în vârstă, în toate aspectele vieții;

9.      evidențiază necesitatea de a consolida triunghiul coordonator alcătuit din factorii de decizie (inclusiv la nivelul UE, la nivel național, regional și local), societatea civilă și sectorul privat, inclusiv sectoarele care oferă bunuri și servicii inovatoare pentru a sprijini viața independentă;

10.    invită Comisia să efectueze un studiu privind declinul demografic, care afectează un număr din ce în ce mai mare de regiuni din diferite state ale UE, precum și să elaboreze o comunicare privind această problemă și măsurile care ar putea fi adoptate la nivel european, la nivelul statelor membre și al regiunilor afectate, pentru a răspunde provocării declinului demografic;

11.    subliniază faptul că regiunile puternic dezavantajate din punct de vedere natural sau demografic, cum ar fi, de exemplu, regiunile slab populate, insulele și regiunile montane, sunt în special grav afectate de problemele asociate îmbătrânirii și dispun de mai puține resurse și de o infrastructură mai slabă pentru a promova îmbătrânirea activă; solicită să se examineze utilitatea planurilor de stimulare ca răspuns la problema îmbătrânirii, în general agravată de procese paralele de depopulare, care afectează mare parte din regiunile în cauză și care poate pune în pericol supraviețuirea regiunilor respective;

12.    consideră regretabil faptul că aprobarea relativ tardivă a Anului european 2012 a avut ca rezultat întârzieri în activitățile de contractare și implementare, și prin urmare anumite evenimente, cum ar fi inițiativa Ziua implicării persoanelor vârstnice (Seniorforce Day), nu și-au realizat pe deplin potențialul; ia act de faptul că bugetul alocat Anului european 2012 a fost mai mic decât cel alocat anilor europeni precedenți și, prin urmare, că resursele pentru punerea în aplicare a obiectivelor Anului european 2012 au fost mai limitate;

13.    reamintește că îmbătrânirea activă este, printre altele, procesul de optimizare a posibilităților în ceea ce privește sănătatea și participarea în societate în vederea garantării faptului că persoanele își pot păstra un standard de viață adecvat și calitatea vieții în cursul procesului de îmbătrânire; consideră că politicile privind îmbătrânirea activă ar trebui să crească potențialul de bunăstare fizică, socială și mentală a persoanelor de-a lungul vieții lor, astfel încât să permită o mai bună includere socială și o mai mare participare în societate; subliniază faptul că îmbătrânirea activă înseamnă și un acces mai bun la serviciile sociale și de îngrijire pe termen lung, care, în unele cazuri, au fost supuse unor presiuni în timpul crizei, și la învățarea pe tot parcursul vieții, participarea la activități sociale și culturale, consolidarea infrastructurii sociale existente, cum ar fi unitățile de îngrijire și centrele de zi, eliminarea discriminării pe criterii de vârstă și a stereotipurilor, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și creșterea gradului de sensibilizare cu privire la importanța îmbătrânirii active și sănătoase;

14.    recomandă tuturor statelor membre să promoveze și să consolideze, prin intermediul sistemelor de securitate socială, infrastructura publică pentru persoanele în vârstă (unități de îngrijire, centre de zi și asistență la domiciliu), acolo unde persoanele în vârstă sunt considerate participanți mai degrabă activi decât pasivi la inițiativele la care participă;

15.    consideră că trebuie elaborată o strategie europeană privind demența, care ar trebui să includă măsuri pentru asistența acordată familiilor pacienților, campanii de informare, programe de sensibilizare și un schimb de bune practici între statele membre;

16.    invită Comisia să studieze problema îngrijorătoare a șomajului în rândul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani și nivelul tot mai ridicat al șomajului de lungă durată și, împreună cu statele membre, autoritățile locale și regionale și parteneri sociali, să analizeze contextul și situația personală a persoanelor în vârstă aflate în șomaj și să elaboreze instrumente eficace pentru păstrarea lucrătorilor care aparțin acestei categorii vulnerabile în piața muncii, oferind oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și actualizarea competențelor, în programe de formare la locul de muncă, accesibile și abordabile și promovând formarea dintre generații și transferul de cunoștințe la locul de muncă pentru toți;

17.    subliniază că ar trebui să se ia în considerare, în acest context, în special programe precum „mentoratul generațional”, prin care sunt încurajate schimburile dintre experții în vârstă și generația tânără în activitate sau în formare; precizează că echipele care reunesc persoane de vârste diferite ar trebui să fie susținute la locul de muncă, iar proiectele deosebite ar trebui recompensate; consideră că statele membre ar putea să ofere stimulente angajatorilor pentru recrutarea de lucrători în vârstă și că, în principiu, lucrătorii în vârstă ar trebui să nu fie tratați mai puțin favorabil decât cei tineri în ceea ce privește formarea profesională și continuă; subliniază în special importanța adaptării locurilor de muncă la nevoile lucrătorilor în vârstă și a oportunităților pentru lucrătorii în vârstă de a lucra cu fracțiune de normă, după preferință, precum și a facilitării unei vieți active profesionale mai lungi pentru persoanele care doresc să lucreze mai mult și sunt capabile să facă acest lucru; consideră că ar trebui elaborate planuri speciale de pensionare pentru persoanele în vârstă care sunt șomere pe termen lung, stabilind un echilibru între nevoia de stabilitate socială a acestor persoane și cea a sistemelor de securitate socială;

18.    consideră regretabil faptul că persoanele în vârstă sunt încă adesea expuse discriminării pe motive de vârstă, stereotipurilor și obstacolelor; invită, prin urmare, statele membre să pună în aplicare fără întârziere și în mod corect Directiva 2000/78/CE a Consiliului privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă; ia act de faptul că propunerea de Directivă(6) privind tratamentul egal orizontal a fost blocată în Consiliu din anul 2008 și invită statele membre să găsească o soluție cât de curând posibil;

19.    respinge cu fermitate, totuși, luarea în considerare a politicilor de îmbătrânire activă numai ca un instrument pentru a menține capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă și invită statele membre să facă toate evaluările și eforturile necesare pentru a trece la o abordare bazată pe ciclul de viață și, unde este necesar, să modifice sistemul de pensii, depunând toate eforturile pentru a stabiliza normele privind pensionarea, ținând cont de ratele actuale ale șomajului în rândul persoanelor în vârstă de peste 50 de ani, înainte de a schimba vârsta de pensionare obligatorie; consideră că, legând vârsta de pensionare numai cu speranța de viață, nu se ține seama de importanța evoluției pieței muncii și, prin urmare, acesta nu ar trebui să fie singurul instrument de abordare a provocării reprezentate de îmbătrânirea populației; consideră că, în schimb, prin legislația de protecție a ocupării și prin sistemele de formare a salariilor, statele membre ar trebui să sprijine recrutarea lucrătorilor în vârstă, în special înaintea vârstei pensionării, având în vedere că șomajul ar avea efecte negative asupra venitului lor din pensii, iar statele membre ar trebui să asigure sisteme de protecție socială durabile;

20.    invită statele membre să asigure durabilitatea sistemelor publice de pensii și să garanteze venituri și drepturi la pensii individuale și adecvate pentru toți, pentru a se asigura o viață decentă la vârstă înaintată, inclusiv pentru persoanele care și-au întrerupt cariera în mod justificat, în special pentru femei; subliniază importanța monitorizării adecvate și a auditărilor independente ale fondurilor de pensii ocupaționale pentru pensii sigure și durabile;

21.    subliniază faptul că persoanelor în vârstă trebuie să li se ofere ocazia de a juca un rol esențial în ceea ce privește ajutorarea familiilor lor și atrage atenția asupra muncii voluntare valoroase efectuată de persoanele în vârstă;

22.    subliniază importanța unor tehnologii accesibile pentru îmbătrânirea societăților europene și solicită Comisiei să elaboreze o strategie privind piața unică digitală favorabilă incluziunii, asigurându-se că accesibilitatea este integrată la nivelul întregii strategii și că aceasta este conectată la promovarea „economiei vârstei a treia” în Europa;

23.    salută faptul că îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate reprezintă una dintre prioritățile de investiții ale Fondului social european pentru perioada de programare 2014-2020, după cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1304/2013; invită statele membre să utilizeze în mod eficient resursele alocate; reamintește că finanțarea pentru proiecte care promovează îmbătrânirea activă este disponibilă, de asemenea, în cadrul unor programe precum fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), Orizont 2020, Ocuparea forței de muncă și inovarea socială (EaSI) și Programul în domeniul sănătății; solicită o mai bună coordonare între programe și diversele instrumente disponibile la nivel UE pentru promovarea îmbătrânirii active și a solidarității între generații și solicită, în concordanță cu prioritățile programului Orizont 2020, crearea unei priorități de cercetare europeană numită „Științe aplicate în materie de sănătate și îmbătrânire activă”;

24.    solicită statelor membre să folosească Fondul social european (FSE), fondurile ESI și EaSI pentru a acorda asistență financiară programelor de autoajutorare ale organizațiilor pentru persoanele în vârstă care își împărtășesc energia, cunoștințele, experiența și înțelepciunea și ajută persoanele aflate în dificultate, contribuind astfel la îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate și o viață independentă pe o perioadă mai lungă de timp;

25.    reamintește revizuirea bugetară a Comisiei pe 2010, care a identificat „valoarea adăugată europeană” drept unul dintre principiile sale fundamentale; insistă asupra faptului că acest principiu trebuie să reprezinte piatra de temelie a tuturor cheltuielilor și că finanțarea din partea UE, în special cea acordată în cadrul FSE, nu ar trebui folosită pentru a subvenționa strategiile naționale, ci pentru a acorda sprijin suplimentar programelor de îmbătrânire activă din statele membre;

26.    invită Comisia și statele membre să îmbunătățească direcționarea fondurilor pentru îmbătrânirea activă, împreună cu eficiența absorbției fondurilor; îndeamnă, de asemenea, Comisia să analizeze fezabilitatea și valoarea adăugată a unui nou instrument financiar european pentru a aborda problema reintegrării lucrătorilor de vârstă medie concediați;

27.    invită Comisia Europeană și statele membre să colecteze date complete și fiabile, care să permită evaluarea eficacității cheltuielilor FSE în ceea ce privește lucrătorii în vârstă;

28.    invită Comisia să evalueze fezabilitatea și valoarea adăugată a unui nou instrument financiar al UE prin care să se asigure un venit minim tuturor cetățenilor Uniunii care trăiesc sub pragul sărăciei;

29.    recomandă statelor membre să elaboreze și să pună în aplicare politici și programe publice care nu numai că vor îmbunătăți sănătatea fizică, ci vor și promova sănătatea mentală și legăturile sociale;

30.    consideră că este esențial să se acorde sprijin persoanelor în vârstă pentru a duce o viață independentă cât mai mult timp posibil, după cum se prevede în articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin dezvoltarea și menținerea unui sprijin public, a unor servicii de asistență și îngrijire orientate către oameni și bazate pe cerere, prin îmbunătățirea conexiunii între aceste servicii; solicită, prin urmare, statelor membre să asigure asistență medicală abordabilă, accesibilă și nediscriminatorie și să acorde prioritate aspectului preventiv în politicile lor de asistență medicală; invită, așadar, Comisia să pună în aplicare Pachetul privind investițiile sociale, să mențină prioritare pe agenda politică îmbătrânirea în condiții bune de sănătate și îngrijirea pe termen lung adecvată și de calitate și să analizeze măsura în care îngrijirea medicală este accesibilă pentru persoanele în vârstă, să colecteze date cu privire la timpul de așteptare în sistemele de asistență medicală în întreaga UE și să propună orientări privind timpul maxim de așteptare; consideră că este esențial să se promoveze responsabilitatea personală și individuală pentru propria sănătate, printr-o creștere semnificativă a nivelului de informare privind asistența medicală și prin campanii naționale de motivare, precum și să se încurajeze cooperarea în domeniul cunoștințelor în materie de sănătate, pentru a permite persoanelor în vârstă să aibă grijă de propria sănătate; reamintește că ar trebui să acordăm mai multă atenție soluțiilor și instrumentelor tehnologice inovatoare; în fine, recunoaște importanța difuzării eficace de informații referitoare la serviciile locale și la drepturile aferente în atingerea acestui obiectiv;

31.    solicită Comisiei să urmărească concluziile raportului comun intitulat „Protecție socială adecvată pentru nevoile în materie de asistență pe termen lung într-o societate în curs de îmbătrânire”, precum și să prezinte propuneri concrete fără întârziere;

32.    consideră că ar trebui să se acorde prioritate integrării persoanelor în vârstă în familiile lor; sugerează Comisiei să exploreze potențialul oferit de întreprinderile familiale și de munca corespunzătoare în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă;

33.    subliniază faptul că creșterea gradului de eficacitate al transportului în comun reprezintă o prioritate pentru persoanele în vârstă pentru a crea un mediu favorabil persoanelor în vârstă(7), sprijinind o viață independentă și accesul la serviciile de bază; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesibilitatea și interoperabilitatea sistemelor de transport;

34.    salută documentul de bază al Comisiei intitulat „Dezvoltarea economiei vârstei a treia în Europa”și reiterează necesitatea de a dezvolta în continuare „economia vârstei a treia”, care să răspundă preferințelor și necesităților persoanelor în vârstă, pe baza posibilităților economice generate de cheltuielile din sectorul public și cele ale consumatorilor legate de îmbătrânirea populației și de produse, servicii, nevoi și soluții inovatoare, creând noi locuri de muncă și creștere economică, luând în considerare nevoile grupurilor celor mai vulnerabile din punct de vedere socio-economic;

35.    ia act de faptul că o reîntinerire unilaterală a forțelor de muncă nu conduce la un grad mai ridicat de inovare, ci reprezintă o risipă de experiență, cunoștințe și competențe;

36.    consideră că persoanele în vârstă ar trebui să fie o parte integrantă, cu drepturi depline, a societății și că participarea acestora în viața de zi cu zi, inclusiv cea publică, ar trebui susținută; consideră, în plus, că ar trebui încurajat un dialog activ și un schimb de experiență între tineri și persoanele în vârstă; subliniază rolul pe care îl joacă proiectele intergeneraționale în acest context; sprijină, în continuare, dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă, astfel cum este prevăzut la articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; consideră, de asemenea, că ar trebui garantată participarea politică activă a reprezentanților generațiilor tinere și ai celor mai în vârstă la toate nivelurile UE, ori de câte ori ar putea fi afectate interesele generațiilor;

37.    atrage, de asemenea, atenția asupra rolului social important pe care îl joacă persoanele în vârstă prin partajarea valorilor și a experienței și prin oferirea de puncte de reper privind modul de abordare a vieții comunitare;

38.    invită Comisia, Consiliul și statele membre să adopte o atitudine pozitivă în cadrul Grupului de lucru deschis al ONU cu privire la îmbătrânire pentru a se asigura că cetățenii în vârstă se bucură pe deplin de drepturile omului; invită Comisia că coopereze îndeaproape cu Expertul independent al ONU pentru drepturile persoanelor în vârstă, precum și cu organizațiile reprezentative ale persoanelor în vârstă de la nivelul UE;

39.    regretă faptul că unele parcursuri profesionale devin tot mai instabile și mai nesigure din cauza muncii temporare, a creșterii contractelor pe perioade determinate, a locurilor de muncă marginale și a șomajului;

40.    salută viitorul Pact asupra schimbărilor demografice ca un rezultat deosebit de important al Anului european 2012 și al Parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate; solicită Comisiei să identifice sectoare din bugetul UE în care se pot realiza economisiri și se poate crește eficiența pentru a se asigura fonduri pentru pact, care este o rețea deschisă, amplă și independentă, care reunește părțile interesate la nivel local și regional care s-au angajat să contracareze schimbările demografice europene prin promovarea unor medii adecvate persoanelor în vârstă, în strânsă cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS);

41.    solicită Comisiei să adopte o strategie europeană privind schimbările demografice pentru a coordona acțiunea UE în diferite domenii, pentru a asigura sinergiile și a maximiza impactul lor pozitiv asupra cetățenilor europeni, a economiei și a creării de locuri de muncă, precum și pentru a proteja drepturile omului ale persoanelor în vârstă în toate domeniile de politică ale UE;

42.    consideră că provocările demografice nu sunt abordate în mod adecvat la nivel european; prin urmare, invită președințiile viitoare ale Consiliului UE să reintroducă acest element în agenda UE și să elaboreze răspunsuri politice puternice;

43.    subliniază faptul că schimbările demografice nu ar trebui invocate ca justificare pentru desființarea drepturilor și serviciilor sociale;

44.    salută principiile directoare pentru îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații, elaborate în comun de către Comitetul pentru protecție socială și de către Comitetul pentru ocuparea forței de muncă; salută în special rolul Comitetului pentru protecție socială facilitarea unui schimb direct de experiență între statele membre, inclusiv în ceea ce privește îngrijirile pe termen lung și pensiile;

45.    salută Indicele de îmbătrânire activă, care are drept obiectiv valorificarea potențialului neexploatat al persoanelor în vârstă de a participa mai activ la piața muncii și la viața socială și de a duce o viață independentă, împreună cu proiectul în curs de monitorizare desfășurat de Comisie în colaborare cu Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa; încurajează statele membre să stabilească obiective bazate pe indicele îmbătrânirii active care urmează să fie realizate cu ajutorul unor strategii cuprinzătoare privind îmbătrânirea activă și să monitorizeze progresele în direcția atingerii acestor obiective;

46.    subliniază faptul că promovarea unor medii favorabile persoanelor în vârstă este un instrument esențial de sprijin pentru lucrătorii mai în vârstă și persoanele ce se află în căutarea unui loc de muncă și pentru promovarea unor societăți favorabile incluziunii, care oferă șanse egale tuturor; salută, în acest context, proiectul de gestionare al Comisiei comun cu OMS vizând adaptarea ghidului OMS Global Age-friendly Cities (Orașe pe măsura vârstei a treia) la contextul european;

47.    consideră că o convenție a ONU privind protejarea drepturilor persoanelor în vârstă va îmbunătăți viețile persoanelor în vârstă prin garantarea accesului egal la drepturile politice, economice, culturale și de asistență medicală și că aceasta ar reprezenta o platformă importantă de trecere către îmbătrânire la scară mondială;

48.    invită Comisia să adopte un plan de acțiune privind abuzul persoanelor în vârstă, ținând seama de Cadrul european de calitate pentru îngrijirea pe termen lung elaborat de parteneriatul WeDO și abordând chestiunea drepturilor persoanelor în vârstă aflate în dificultate și care au nevoie de îngrijire și asistență;

49.    regretă faptul că Comisia Europeană nu a abordat încă inegalitățile de vârstă referitoare la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și a Strategiei pentru persoanele cu handicap; invită, prin urmare, Comisia să crească gradul de conștientizare și să abordeze drepturile persoanelor în vârstă cu handicap și discriminarea bazată pe vârstă la care acestea sunt supuse și să se asigure că punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap nu exclude persoanele în vârstă;

50.    invită Comisia să prezinte mult-așteptatul act european privind accesibilitatea pentru a se asigura că transportul, locuințele, precum și produsele și serviciile bazate pe TIC, inclusiv cele oferite în cadrul economiei vârstei a treia, sunt accesibile persoanelor în vârstă;

51.    invită Comisia să elaboreze recomandări specifice fiecărei țări care să abordeze gradul de adecvare, durabilitatea și corectitudinea reformelor economice în domeniul ocupării forței de muncă, al pensiilor, al incluziunii sociale și al îngrijirii pe termen lung în cadrul semestrului european; invită Comisia să evalueze mai bine impactul social al reformelor economice, în special în contextul îmbătrânirii populației;

52.    subliniază importanța voluntariatului, care nu poate fi considerat de la sine înțeles și a cărui valoare socială adăugată ar trebui, prin urmare, apreciată mai mult, și care promovează învățarea interculturală și solidaritatea între generații, încurajează îmbătrânirea activă și participarea civică pe tot parcursul vieții și permite persoanelor în vârstă să dea dovadă de angajament față de societate, îmbunătățindu-le astfel calitatea vieții, bunăstarea și starea generală de sănătate; încurajează elaborarea unor abordări mai flexibile și favorabile incluziunii pentru participarea la programele de voluntariat; în acest context, regretă întreruperea programului Grundtvig, care a sprijinit voluntarii în vârstă; reamintește importanța rețelelor europene și transnaționale ale asociațiilor și ale organismelor publice și private care asigură promovarea integrării persoanelor în vârstă, care ar trebui să beneficieze de sprijin special și îndeamnă Comisia să recunoască valoarea programelor europene de succes, care au combinat participarea civică cu schimburile de grup la nivelul UE cu implicarea persoanelor în vârstă;

53.    subliniază faptul că o politică pentru echitate între generații trebuie să se concentreze pe crearea instrumentelor necesare pentru promovarea unui dialog deschis și sincer între generații, în beneficiul tuturor participanților; invită Comisia și statele membre să lucreze intensiv la aceste instrumente pentru a crea solidaritate;

54.    subliniază importanța întreprinderilor sociale, care contribuie la furnizarea de servicii pentru persoanele în vârstă, au grijă de sănătatea lor și se asigură că participă la societate;

55.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)

JO L 246, 23.9.2011, p. 5.

(2)

JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0328.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0204.

(5)

JO C 74 E, 13.3.2012, p. 19.

(6)

Propunere de Directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426).

(7)

Comisia Europeană (2012). Eurobarometrul special 378: Îmbătrânire activă.


EXPUNERE DE MOTIVE

Anul european 2012 al îmbătrânirii active și solidarității între generații

Anul 2012 a fost desemnat „Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații”(1). Obiectivul general a fost de a facilita crearea unei culturi a îmbătrânirii active în Europa, bazată pe o societate pentru toate vârstele.

Obiectivele specifice erau:

1. să sensibilizeze opinia publică cu privire la importanța îmbătrânirii active și a diferitelor sale dimensiuni;

2. să stimuleze dezbaterea, să facă schimb de informații și să dezvolte învățarea reciprocă;

3. să propună un cadru pentru angajamente și acțiune concretă;

4. să promoveze activități care vor contribui la combaterea discriminării pe criterii de vârstă, să depășească stereotipurile legate de vârstă și să elimine bariere.

Decizia privind Anul european 2012 a stabilit un buget de cinci milioane de euro pentru perioada ianuarie 2011 - decembrie 2012.

Conceptul de îmbătrânire activă

Decizia 940/2011/UE(2) se referă la următoarea definiție a Organizației Mondiale a Sănătății pentru îmbătrânirea activă: „un proces prin care sunt optimizate oportunitățile în materie de sănătate, de participare și de siguranță, în vederea îmbunătățirii calității vieții în cursul procesului de îmbătrânire. Îmbătrânirea activă le permite persoanelor să-și atingă potențialul de bunăstare fizică, socială și mentală pe tot parcursul vieții și să participe în cadrul societății, și în același timp să li se ofere protecție, siguranță și îngrijire adecvate atunci când au nevoie. Prin urmare, promovarea îmbătrânirii active necesită o abordare multidimensională și o asumare prin susținerea de lungă durată cu participarea tuturor generațiilor.”

Conceptul de îmbătrânire activă este relativ larg, nefiind limitat doar la păstrarea persoanelor mai mult timp pe piața forței de muncă. El este legat de mai multe domenii politice, cum ar fi pensiile, serviciile de sănătate și de îngrijire pe termen lung, ocuparea forței de muncă, TIC, combaterea discriminării, educația pentru adulți, transporturile, accesibilitatea etc.

Punerea în aplicare a Anului european 2012

Anul 2012 a fost sărbătorit printr-o serie de manifestări la nivel european, cu aceeași ocazie fiind acordate și diferite premii. În plus, două realizări importante ale anului au fost Indicele de îmbătrânire activă și principiile directoare pentru îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații. De asemenea, au fost concepute și puse în aplicare programe naționale de către țările participante. Evenimentele de deschidere au implicat în total 4 500 de participanți. Pe parcursul anului au fost puse în aplicare în total 748 de inițiative naționale și transnaționale, dacă se iau în considerare doar cele incluse în baza de date a UE. Din punctul de vedere al plajei tematice, accentul s-a pus pe stabilirea de punți între generații, pe sprijinul pentru angajamentul social și promovarea sănătății și pe asistența medicală preventivă.

Integrarea egalității de gen a fost luată în considerare încă de la începutul Anului european 2012 și inclusă în activitățile promovate. În general, Anul european 2012 a fost coordonat în special de femei, iar principalele evenimente naționale au atras și inclus mai mult femei decât bărbați.

Anul european 2012 a acoperit o gamă largă de aspecte cu care se confruntă persoanele în vârstă, legate de handicapuri, în special sănătatea și viața independentă. Inițiativele au abordat în mod direct și indirect problema handicapurilor, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. Activitățile Anului european 2012 au asigurat accesibilitatea mediului construit la evenimente și au oferit facilități precum interpreți în limbajul semnelor și transportul cu diferite ocazii. Site-ul internet al UE a cuprins opțiuni pentru utilizarea de caractere mai mari.

Planurile făcute la începutul Anului european 2012 în programele naționale au fost respectate într-o mare măsură în majoritatea țărilor. Cele mai bune rezultate au fost obținute în materie de sensibilizare prin intermediul inițiativelor și evenimentelor la nivelul UE și la nivel național. Anul și-a atins obiectivele intermediare de consolidare a rețelelor existente, de creare de sinergii și parteneriate între nivelurile de guvernare și domeniile de politici, de promovare a politicilor și a strategiilor pe termen lung și de a pune la dispoziție inovațiile tehnologice, organizaționale și sociale. Totuși, obiectivul creării de noi rețele a fost rareori realizat. Dezvoltarea de politici naționale, strategii și programe cuprinzătoare privind îmbătrânirea activă într-o serie de țări reprezintă dovezi cu privire la impactul politic al Anului european 2012. Anul a reușit în obiectivul său de a mobiliza actorii relevanți în ceea ce privește îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații. Totuși, implicarea partenerilor sociali a fost variabilă, iar întreprinderile private nu au fost implicate într-o măsură semnificativă.

Diversele evenimente care au avut loc la nivelul UE au adus o contribuție importantă la atingerea obiectivelor. Cu toate acestea, unele dintre ele nu și-au atins deplinul potențial din cauza întârzierii în punerea în aplicare în raport cu previziunile. Site-ul internet al UE a fost foarte apreciat ca o inițiativă eficientă din punct de vedere al costurilor, însă numărul de vizitatori a fost comparativ mai scăzut decât în cazul altor Ani europeni. Gradul de implicare în cadrul platformelor sociale din partea participanților și a părților interesate s-a dovedit a fi, de asemenea, limitat, cel puțin la nivelul UE.

La nivelul UE, a existat o puternică complementaritate între Anul european 2012 și alte activități politice în curs de desfășurare, cum ar fi Cartea albă privind pensiile, Forumul demografic, Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, precum și actul planificat privind accesibilitatea.

Anul european 2012 a contribuit la îmbunătățirea programelor naționale de politici privind îmbătrânirea activă și a stimulat schimbul de bune practici între statele membre. Valoarea adăugată a UE pentru acest An este demonstrată prin dovezi privind efectele legate de volum, proces, obiective, program, inovare și învățare. Anul european 2012 a mărit numărul de inițiative pentru promovarea îmbătrânirii active în statele membre și a consolidat cunoștințele și competențele părților interesate implicate în organizarea Anului.

În ceea ce privește bugetul, Anul european 2012 se încadrează printre Anii europeni cu bugetele cele mai reduse, în seria 2009-2012 existând un singur alt an cu finanțare mai redusă (Anul european 2009, care nu a avut niciun buget specific). Cu toate acestea, s-au realizat multe lucruri în cadrul Anului european 2012. Putem preciza că au fost obținute rezultate comparabile utilizând mai puține resurse decât în cazul altor Ani europeni.

Există indicii că efectele Anului european 2012 durează dincolo de Anul în sine, iar cel puțin unele dintre acestea vor fi menținute pe o perioadă de timp mai îndelungată. În anumite țări, au fost adoptate strategii și planuri cuprinzătoare, în timp ce în altele au existat realizări la nivel de documente de reflecție, carte, acte legislative care reglementează aspecte specifice sau proiecte. Fără a fi exhaustive, pot fi evidențiate câteva exemple de politici naționale, rezultate ale Anului European 2012, după cum urmează:

•   Planul federal pentru cetățenii în vârstă și strategia națională privind învățarea pe tot parcursul vieții, munca și sănătatea în Austria

•   Strategia pentru îmbătrânirea activă 2013-2020 în Estonia

•   Programul național 2014-2020 privind îmbătrânirea activă în Slovacia

•   Planul național de acțiune 2013-2017 al Republicii Cehe privind îmbătrânirea

•   Noi reglementări privind pensiile și noua legislație referitoare la piața muncii în Slovenia

Recomandări

Raportorul consideră că inițiativele lansate în cadrul Anului european 2012 trebuie urmărite și continuate, sustenabilitatea rezultatelor fiind de o importanță crucială. Acesta salută cele două rezultate principale ale Anului european 2012, respectiv principiile directoare pentru îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații și Indicele îmbătrânirii active, și încurajează statele membre să le utilizeze în mod mai activ, să stabilească, pe baza acestora, obiective realizabile prin intermediul unor strategii cuprinzătoare privind îmbătrânirea activă și să monitorizeze progresele în direcția atingerii acestor obiective. De asemenea, raportorul subliniază încă un rezultat deosebit de important, viitorul Pact referitor la schimbările demografice și solicită Comisiei Europene să pună la dispoziție fonduri pentru acest pact, care constituie o rețea deschisă, mare și independentă, ce reunește deja peste 270 de autorități locale și regionale, cercetători, organizații ale societății civile, care s-au angajat să abordeze schimbările demografice europene prin promovarea unor medii favorabile persoanelor în vârstă, în strânsă cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății.

Atunci când se referă la perioada de după Anul european 2012, raportorul insistă asupra faptului că schimbările demografice care vor urma în Europa ar trebui să fie văzute ca o oportunitate, și nu ca o povară pentru societatea europeană. Unul dintre principalele aspecte în acest sens ar fi să se recunoască contribuția cetățenilor în vârstă și să se consolideze rolul pozitiv pe care aceștia îl joacă în societate, depunându-se eforturi menite să îmbunătățească dialogul dintre generații. El subliniază faptul că promovarea unor medii favorabile persoanelor în vârstă este esențială din perspectiva viitoarelor schimbări demografice. Este nevoie să fie elaborate instrumente cu ajutorul cărora să fie sprijiniți lucrătorii mai în vârstă, precum și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, și să fie promovate societăți favorabile incluziunii într-un mod sustenabil pentru a oferi tuturor șanse egale. Sprijină, în acest context, proiectul de gestionare al Comisiei comun cu OMS vizând adaptarea ghidului OMS Global Age-friendly Cities (Orașe pe măsura vârstei a treia) la contextul european și dezvoltarea unui cadru care să permită orașelor și regiunilor să se angajeze în direcția realizării unor medii favorabile persoanelor în vârstă.

De asemenea, raportorul consideră necesară dezvoltarea „economiei vârstei a treia”, pe baza posibilităților economice generate de cheltuielile din sectorul public și cele ale consumatorilor legate de îmbătrânirea populației, precum și produsele, serviciile, soluțiile și nevoile inovatoare pentru populația în vârstă de peste 50 de ani, care generează noi locuri de muncă și creștere economică.

În plus, acesta subliniază problemele pe care le reprezintă prejudecățile, discriminarea și stereotipele legate de vârstă și invită statele membre să adopte măsuri pentru eliminarea acestora.

Întrucât finanțarea reprezintă întotdeauna un element esențial, raportorul încurajează statele membre să utilizeze posibilitățile de finanțare disponibile ale UE, cum ar fi fondurile ESI, programul Orizont 2020, EaSI, Programul de acțiune comunitară în domeniul sănătății, pentru atingerea obiectivelor politicii privind îmbătrânirea activă.

(1)

Decizia nr. 940/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2011 referitoare la Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012), Jurnalul Oficial L 246, 23.9.2011

(2)

Decizia nr. 940/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2011 referitoare la Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

15.7.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

9

2

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Thomas Händel, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Tim Aker, Tania González Peñas, Sergio Gutiérrez Prieto, Eduard Kukan, Tamás Meszerics, Ivo Vajgl


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

43

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Marian Harkin, Yana Toom, Ulla Tørnæs, Ivo Vajgl, Renate Weber

ECR

Arne Gericke, Zdzisław Krasnodębski, Anthea McIntyre, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská

PPE

David Casa, Danuta Jazłowiecka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Eduard Kukan, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc

S&D

Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Sergio Gutiérrez Prieto, Agnes Jongerius, Jan Keller, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Maria João Rodrigues, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog

Verts/ALE

Tamás Meszerics, Terry Reintke, Tatjana Ždanoka

9

-

EFDD

Laura Agea, Tim Aker, Tiziana Beghin

GUE/NGL

Tania González Peñas, Thomas Händel, Rina Ronja Kari, Patrick Le Hyaric, Inês Cristina Zuber

NI

Lampros Fountoulis

2

0

ENF

Mara Bizzotto, Dominique Martin

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

-  : împotrivă

0  : abțineri

Notă juridică