Procedură : 2014/2246(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0277/2015

Texte depuse :

A8-0277/2015

Dezbateri :

PV 27/10/2015 - 14
CRE 27/10/2015 - 14

Voturi :

PV 28/10/2015 - 7.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0384

RAPORT     
PDF 655kWORD 175k
30.9.2015
PE 557.275v02-00 A8-0277/2015

referitor la politica de coeziune și revizuirea Strategiei Europa 2020

(2014/2246(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportor: Fernando Ruas

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la politica de coeziune și revizuirea Strategiei Europa 2020

(2014/2246(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(7),

–  având în vedere cel de al șaselea raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială din 23 iulie 2014, intitulat „Investiții pentru locuri de muncă și creștere: promovarea dezvoltării și a bunei guvernanțe în regiunile și orașele UE” (în continuare, „al șaselea raport privind coeziunea”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(8),

–  având în vedere al optulea raport intermediar din 26 iunie 2013 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Dimensiunea regională și urbană a crizei”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la tema „specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la gradul de pregătire a statelor membre ale UE pentru începerea la timp și în mod eficace a noii perioade de programare pentru politica de coeziune(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la cel de al 7-lea și cel de al 8-lea raport intermediar al Comisiei privind politica de coeziune a UE și raportul strategic 2013 privind implementarea programului 2007-2013(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la demararea cu întârziere a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2011 întitulată „Un cadru pentru noua generație de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriu și platformele de datorie ale UE” (COM(2011)0662),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile de investiții pe termen lung(13),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere concluziile Consiliului cu privire la cel de al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, adoptat de Consiliul Afaceri Generale (Coeziune) la 19 noiembrie 2014,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 3 decembrie 2014 referitor la al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială(14),

–  având în vedere documentul de lucru intitulat „Proiect de revizuire a Strategiei Europa 2020: Contribuția Grupului de coordonare al Platformei de monitorizare pentru Strategia Europa 2020 a Comitetului Regiunilor”(15),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015 referitor la al șaselea raport privind coeziunea al Comisiei(16),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 martie 2015 intitulată „Rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2015)0100),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0277/2015),

A.  întrucât politica de coeziune este principala politică de investiții, creștere și dezvoltare a UE, stabilită în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care are drept scop să reducă disparitățile dintre regiuni și să promoveze convergența, cu un buget de 351,8 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020; întrucât UE continuă să se confrunte cu efectele crizei economice și financiare - șomaj ridicat, redresare economică neomogenă și lentă; și întrucât politica de coeziune urmărește să garanteze că toate energiile și capacitățile sunt mobilizate și canalizate către atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere durabilă și locuri de muncă;

B.  întrucât este esențial să se mențină o abordare coerentă în ceea ce privește diferitele inițiative ale UE pentru creștere economică, ocuparea forței de muncă și protecția mediului și a climei; întrucât inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 joacă un rol esențial în consolidarea coordonării la nivel local și regional în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune; întrucât nu există niciun mecanism clar în cadrul dispozițiilor de planificare și raportare care să vizeze explicit inițiativele emblematice în privința contribuției fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) la realizarea acestora; întrucât revizuirea Strategiei Europa 2020 va trebui să abordeze punerea în aplicare a inițiativelor emblematice și să urmărească un echilibru între măsurile financiare, fiscale și economice, pe de o parte, și aspectele sociale, educaționale, de mediu și în materie de egalitate de șanse (în special, egalitatea de gen), pe de altă parte;

C.  întrucât este tot mai necesar ca responsabilitatea comună în ceea ce privește strategia autorităților de la diferite niveluri de putere și a diferiților actori implicați să fie consolidată și ca răspunderea să fie partajată împreună cu drepturile și obligațiile aferente în toate etapele punerii în aplicare; întrucât guvernarea și parteneriatul la mai multe niveluri trebuie sporite, deoarece aceste principii au potențialul de a soluționa lipsa capacităților administrative;

D.  întrucât, fără îndoială, obiectivele politicii de coeziune au evoluat în timp pentru a sprijini investițiile în principalele priorități ale UE, demonstrând adaptabilitatea și eficacitatea acestora, menținând totodată drept obiectiv central reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, consolidând potențialul regiunilor și promovând dezvoltarea durabilă; întrucât Fondul european pentru investiții strategice aduce elemente noi strategiei globale a UE ce vizează asigurarea unei creșteri economice inovatoare, sustenabile și favorabile incluziunii și crearea de locuri de muncă calificate;

E.  întrucât revizuirea Strategiei Europa 2020 ar trebui să țină seama de efectele grave și neuniforme ale crizei economice și financiare asupra statelor membre și asupra regiunilor și ar trebui să fie inteligentă și echilibrată din motive de coerență și eficacitate; întrucât, cu toate acestea, ar putea avea în vedere și alte măsuri, precum în domeniul infrastructurii, al pieței interne și al capacității administrative; întrucât ar trebui luate în considerare caracteristici teritoriale diferite, acordându-se o atenție deosebită regiunilor UE menționate la articolele 174 și 349 din TFUE;

F.  întrucât, deși a fost întârziată în 2015, revizuirea intermediară a Strategiei Europa 2020 oferă în primul rând ocazia de a evalua (și recunoaște) contribuția politicii de coeziune la realizarea obiectivelor strategiei și de a îmbunătăți interacțiunea și legăturile dintre diferitele politici ale UE, precum și cu bugetul UE, pentru ca acestea să acționeze ca forță motrice pentru punerea în aplicare a strategiei; întrucât această etapă este esențială pentru modelarea viitoarei politici de coeziune drept politică de investiții la nivelul întregii UE, acordând totodată prioritate reducerii disparităților în materie de dezvoltare și reaccelerării procesului de convergență,

Strategia Europa 2020 și interacțiunea sa cu politica de coeziune

1.  reamintește că Strategia Europa 2020 este o strategie globală a Uniunii Europene, pe termen lung, care are ca scop „creșterea economică și ocuparea forței de muncă” și este structurată în jurul a cinci obiective ambițioase: ocuparea forței de muncă, inovarea, schimbările climatice și sustenabilitate energetică, educația și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; ia act de faptul că obiectivele sunt însoțite de șapte inițiative emblematice și constată că provocările identificate în 2010 au fost abordate în mod inegal, iar progresele înregistrate la nivelul UE în vederea îndeplinirii unora dintre ele, cum ar fi combaterea șomajului, sunt încă moderate; subliniază că UE ar trebui să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea sustenabilă, precum și pe locuri de muncă decente pentru a obține beneficii pe termen lung din fondurile investite;

2.  subliniază că progresul în ceea ce privește egalitatea de gen ar putea contribui, de asemenea, la creșterea economică, la dezvoltarea sustenabilă și la coeziunea socială;

3.  subliniază faptul că, pentru a asigura coordonarea politicilor fiscale și a reformelor structurale ale statelor membre, precum și o mai bună aliniere a politicilor bugetare privind creșterea și crearea de locuri de muncă la nivelul UE și la nivel național, pentru a sprijini realizarea strategiei, a fost instituit, în 2010, un cadru UE de guvernanță economică, precum și mecanismul său de punere în aplicare (Semestrul european); atrage atenția asupra faptului că încă trebuie abordate provocări în materie de coordonare și sincronizare;

4.  subliniază că politica de coeziune pentru perioada 2007-2013, care merge pe aceeași linie cu Strategia precedentă de la Lisabona și are obiective principale similare, se afla deja în faza de punere în aplicare atunci când a fost lansată Strategia Europa 2020 și, în consecință, reprogramarea în conformitate cu obiectivele noii strategii ar fi fost nu numai dificilă, ci și contraproductivă; subliniază, cu toate acestea, că, într-un moment de criză economică globală, politica de coeziune nu numai că a fost singura sursă de investiții pentru multe state membre ci, prin intermediul „alocării de la Lisabona”, a și sprijinit considerabil politicile statelor pentru punerea în aplicare a strategiei și a contribuit la acestea, astfel cum se arată în cel de al șaselea raport privind coeziunea și în mai multe comunicări și studii ale Comisiei; reamintește că Strategia de la Lisabona a pierdut în timp angajamentul statelor membre, regiunilor și orașelor, precum și că guvernarea Europa 2020 este deosebit de coerentă cu principiile și instrumentele politicii de coeziune, care pot asigura un angajament comun cu privire la punerea în aplicare a strategiei;

5.  invită Comisia să furnizeze, în contextul evaluărilor ex-post pentru perioada de programare 2007-2013, informații cu privire atât la orientarea către realizări și rezultate, cât și la contribuția concretă a politicii de coeziune la obiectivele Strategiei Europa 2020; subliniază că este important să se înțeleagă realitățile și limitările datelor disponibile privind contribuția politicii de coeziune la obiectivele generale ale strategiei, precum și să se țină seama de turbulențele prin care au trecut economiile UE, în special în cazul țărilor grav afectate în timpul crizei; consideră că concluziile respective ar putea fi utile pentru actuala punere în aplicare a strategiei;

6.  subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă principalul instrument al UE - care acoperă toate regiunile - pentru investiții în economia reală și acționează ca expresie a solidarității europene prin extinderea creșterii economice și a prosperității și reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale; subliniază că politica de coeziune este pe deplin aliniată la obiectivele Strategiei Europa 2020 și oferă cadrul de investiții necesar, fără a fi doar un instrument pentru punerea în aplicare a acesteia; subliniază, în acest context, că, prin concentrarea tematică, fondurile ESI din cadrul noii arhitecturi sunt destinate unui număr de 11 obiective tematice derivate direct din obiectivele Strategiei Europa 2020 și că condițiile prealabile legate direct de aceste obiective tematice au fost introduse pentru a se garanta că investițiile sunt realizate în așa fel încât eficacitatea lor să fie maximă; își afirmă susținerea totală pentru această nouă abordare, care va contribui la creșterea eficienței cheltuielilor;

7.  subliniază faptul că politica de coeziune dezvoltă sinergii cu alte politici ale UE, cum ar fi piața unică digitală, uniunea energetică, piața unică de capital și politica socială și că, prin intermediul tuturor instrumentelor și obiectivelor sale, printre care strategiile macro-regionale, agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, creșterea inteligentă și strategiile de specializare inteligentă, contribuie semnificativ la consolidarea pieței unice și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; în acest context, invită autoritățile naționale și regionale din întreaga Europă să elaboreze strategii de specializare inteligentă și să exploateze sinergiile dintre diferitele instrumente ale UE, naționale și regionale, atât publice cât și private;

8.  subliniază conexiunea cu un proces mai amplu de guvernanță economică prin măsuri de corelare a eficacității fondurilor ESI cu buna guvernanță economică; invită statele membre să acționeze cu deplină responsabilitate pentru a evita aplicarea acestora în cea mai mare măsură posibilă și pentru a preveni efectele negative asupra punerii în aplicare a fondurilor ESI și asupra realizării obiectivelor politicii de coeziune; subliniază, de asemenea, că trebuie să li se ofere sprijin statelor membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare; salută mecanismele de flexibilitate din cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012) care vizează consolidarea legăturii dintre investiții, reformele structurale și utilizarea resurselor pentru promovarea creșterii economice sustenabile pe termen lung și facilitarea progresului în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

9.  subliniază cu preocupare întârzierile legate de punerea în aplicare a politicii de coeziune pe parcursul actualei perioade de programare; subliniază că, deși, în prezent, s-a convenit asupra majorității programelor operaționale, punerea în aplicare în sine încă se află într-o etapă incipientă; subliniază, cu toate acestea, că se pot realiza evaluări în ceea ce privește alocarea resurselor către prioritățile care contribuie la o creștere economică sustenabilă și la crearea de locuri de muncă; ia act, în acest context, de faptul că, potrivit primei evaluări prezentate de Comisie, sumele alocate pentru cercetare și inovare, sprijinirea IMM-urilor, TIC, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, educație și consolidarea capacităților au crescut substanțial față de perioadele de programare anterioare, în timp ce nivelul sprijinului pentru infrastructura de transport și de mediu a scăzut; atrage atenția asupra faptului că, la evaluarea intermediară a Strategiei Europa 2020, pot lipsi în continuare date cu privire la executarea fondurilor ESI pe perioada 2014-2020, și că, prin urmare, este posibil ca în etapa respectivă să nu se poată realiza încă o evaluare concretă a contribuției acestor fonduri la realizarea obiectivelor strategiei; apreciază faptul că statele membre au luat măsuri pentru ca 20 % din resursele lor să fie cheltuite pentru acțiuni în domeniul climatic;

10.  recunoaște că stabilirea unui cadru de performanță și introducerea condiționalităților ex-ante și a legăturilor cu recomandările specifice fiecărei țări în programarea politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 ar putea crea un mediu de investiții mai bun pentru maximizarea contribuției politicii de coeziune la realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020;

Dinamica revizuirii și provocările aferente

11.  reamintește că Comisia a lansat procesul de revizuire a strategiei în 2014, când a publicat comunicarea intitulată „Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” și consideră regretabil faptul că, în documentul în cauză, s-a făcut insuficient trimitere la politica de coeziune și la instrumentele aferente; apreciază că procesul a continuat cu o consultare publică care a avut loc în perioada mai-octombrie 2014 și al cărei scop a fost adunarea de probe pentru procesul de revizuire și salută faptul că relevanța strategiei și importanța obiectivelor și priorităților sale au fost confirmate;

12.  constată că se consideră că inițiativele emblematice își îndeplinesc scopul, dar subliniază, de asemenea, faptul că nu sunt considerate a fi foarte vizibile; regretă că criza economică și financiară a agravat discrepanțele din interiorul Uniunii Europene și că nu s-au realizat progrese suficiente în direcția realizării mai multor obiective principale ale strategiei, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea, sărăcia și excluziunea socială; salută concluzia la care s-a ajuns în ceea ce privește nevoia de a spori gradul de asumare a răspunderii și de implicare pe teren, prin consolidarea parteneriatelor pe verticala si orizontala, în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a strategiei; subliniază că strategia ar trebui să încurajeze trecerea de la o abordare axată pe proces și rezultate la o abordare axată pe consecințele reale, pentru a asigura o eficiență și o eficacitate maximă a politicilor UE aferente;

13.  salută publicarea periodică de către Eurostat a indicatorilor referitori la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020; solicită, cu toate acestea, detalii suplimentare mai exacte despre regiuni în ceea ce privește datele furnizate la nivelurile NUTS II și NUTS III, care vor deveni din ce în ce mai importante având în vedere problemele economice și sociale neprevăzute care apar în diferitele regiuni ale UE, indiferent de nivelul lor de dezvoltare; atrage atenția, în plus, asupra celor trei dimensiuni ale politicii de coeziune — economică, socială și teritorială — și consideră, în acest context, că nu ar trebui să se ia în considerare numai indicatorii economici; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să continue discuțiile și să se angajeze într-o cooperare mai eficientă cu privire la dezvoltarea unui set de indicatori mai favorabili incluziunii care să completeze PIB-ul, astfel încât aceștia să fie mai relevanți pentru evaluarea progreselor făcute în direcția realizării obiectivelor prioritare ale Strategiei Europa 2020;

14.  ia act de faptul că termenul de publicare a propunerii Comisiei privind revizuirea Strategiei Europa 2020 este sfârșitul anului 2015 și regretă această întârziere, având în vedere că inițial publicarea fusese prevăzută pentru începutul anului 2015; subliniază că aceasta va avea loc din nou într-un moment întrucâtva nepotrivit în ciclul politicii de coeziune, când procesul de punere în aplicare efectivă va fi în plină desfășurare; subliniază, în plus, că reprogramarea timpurie ar fi de-a dreptul contraproductivă pentru planificarea strategică pe termen lung a politicii de coeziune;

15.  salută instituirea unui grup operativ pentru o executare mai bună a fondurilor UE; salută, de asemenea, instituirea „Serviciului de asistență pentru reformele structurale”, care și-a început oficial activitatea la 1 iulie 2015 și care va oferi asistență tehnică statelor membre pentru o punere în aplicare mai eficientă a reformelor structurale și a recomandărilor specifice fiecărei țări;

16.  recunoaște, în același timp, că trebuie să se ia în considerare evoluția perspectivelor economice, utilizarea de noi instrumente, progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor strategiei și, în consecință, necesitatea de a efectua ajustări operaționale;

17.  solicită, prin urmare, ca domeniul de aplicare al revizuirii intermediare a Strategiei Europa 2020 să fie inteligent și echilibrat și să se concentreze pe interconectarea mai bună a celor cinci obiective ale strategiei cu inițiativele sale emblematice și pe identificarea modalităților în care acestea ar putea fi duse la bun sfârșit și evaluate mai eficient, fără a crea noi niveluri de complexitate și sarcini administrative excesive; subliniază că ar trebui să țină seama de punctele forte și punctele slabe ale economiei UE, de inegalitățile din ce în ce mai mari (precum în ceea ce privește bogăția), de rata crescută a șomajului și de datoriile publice ridicate; subliniază că, în paralel cu acordarea unei atenții deosebite criteriilor macroeconomice de guvernanță fiscală și economică, ar trebui să se urmărească progresul în direcția realizării tuturor obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020; consideră că ar trebui să se acorde atenție, de asemenea, unei sustenabilități societale și ecologice crescute, unei incluziuni sociale sporite și egalității de gen; subliniază că este important ca serviciile Comisiei să le acorde autorităților statelor membre o susținere continuă pentru îmbunătățirea capacității administrative;

18.  reiterează solicitarea de îmbunătățire a aspectelor legate de asumarea responsabilității, răspundere, transparență și participare ale strategiei prin implicarea autorităților locale și regionale (ALR) și a tuturor părților implicate și interesate relevante ale societății civile, din momentul stabilirii și elaborării obiectivelor până la punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiei; insistă asupra importanței cruciale a unei structuri de guvernanță consolidate pe mai multe niveluri, bazate pe structuri de stimulare, pe o abordare mixtă eficace, atât descendentă, cât și ascendentă, pe modelul de parteneriat al politicii de coeziune și pe parteneriate public-privat în general, cu scopul de a consulta toate părțile interesate și de a coopera cu acestea, pentru a asigura capacitatea efectivă de a realiza obiectivele pe termen lung; reamintește că, în conformitate cu cadrele instituționale și juridice ale statelor membre, autoritățile regionale și locale sunt, de asemenea, responsabile pentru investițiile publice și, prin urmare, ar trebui să fie recunoscute drept actori-cheie în punerea în aplicare a strategiei;

19.  sugerează, de asemenea, că angajamentul ALR și al părților interesate din cadrul proiectului Strategiei Europa 2020 ar trebui reînnoit sub forma unui pact între partenerii respectivi, statele membre și Comisia, pentru asigurarea participării și a responsabilității, precum și că ar trebui adoptat un cod de conduită similar celui privind parteneriatul, introdus de politica de coeziune 2014-2020;

20.  subliniază necesitatea unei abordări cu adevărat teritoriale a Strategiei Europa 2020, în vederea adaptării intervențiilor și investițiilor publice în funcție de diferite caracteristici teritoriale și nevoi specifice; consideră că este extrem de important să se creeze legături între abordarea globală a Strategiei Europa 2020 și abordarea teritorială a Agendei teritoriale 2020 (AT 2020); consideră, de asemenea, că obiectivele regionale voluntare adaptate ale Strategiei Europa 2020 ar trebui să fie posibile și ar trebui discutate la nivel regional fără a crea o povară administrativă suplimentară pe teren; subliniază că aceste obiective regionale voluntare adaptate ar trebui să fie în concordanță cu arhitectura generală a strategiei și să facă parte din obiectivele predefinite; reamintește, de asemenea, în acest sens, importanța strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității;

21.  recunoaște rolul important pe care orașele și zonele urbane îl joacă în ceea ce privește stimularea creșterii și crearea de locuri de muncă și solicită ca, la revizuirea Strategiei Europa 2020, să se țină seama și de o abordare holistică mai largă a dezvoltării pe viitor a orașelor ca entități care joacă un rol activ în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; invită, prin urmare, Comisia să țină seama de Declarația de la Riga privind agenda urbană în lumina rolului fundamental pe care îl au zonele urbane, fie ele de dimensiuni mici, medii sau mari; subliniază, în special, necesitatea de a prevedea o strategie care să țină seama de nevoile specifice ale zonelor urbane de dimensiuni mici și medii pe baza unei abordări care să creeze sinergii cu Agenda digitală și cu Mecanismul pentru interconectarea Europei;

22.  invită Comisia să furnizeze informații cu privire la rolul aspectelor teritoriale ca vectori ai creșterii economice, ai creării de locuri de muncă și ai unei dezvoltări durabile și solicită ca revizuirea Strategiei Europa 2020 să abordeze consecințele la nivel teritorial și să ofere consiliere cu privire la modul de abordare a acestora; reiterează importanța consultării ALR în acest sens, deoarece acestea au un rol determinant în punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare teritorială; subliniază, de asemenea, rolul pe care strategiile macroregionale și cooperarea teritorială europeană l-ar putea juca în aplicarea cu succes a obiectivelor Strategiei Europa 2020, având în vedere că multe proiecte de dezvoltare implică zonei transfrontaliere, inclusiv mai multe regiuni și țări, și sunt capabile să ofere răspunsuri locale la provocările pe termen lung;

23.  constată importanța noului instrument de investiții, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care va sprijini mobilizarea unei sume de până la 315 miliarde EUR sub formă de investiții, pentru a anula deficitul de investiții din UE și pentru a maximiza impactul cheltuielilor publice; subliniază că FEIS ar trebui să vină în completarea fondurilor ESI; regretă faptul că acesta nu are o legătură clară cu Strategia Europa 2020, dar consideră că, prin obiectivele sale și selectarea unor proiecte viabile și sustenabile ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a strategiei în anumite domenii;

24.  subliniază, de asemenea, că trebuie să se asigure pe deplin coerența cu toate instrumentele UE și sinergiile dintre acestea prin considerarea strategiilor de specializare inteligentă drept unul dintre instrumentele fundamentale de investiții, în vederea evitării suprapunerilor sau contradicțiilor dintre acestea sau dintre diferitele niveluri de punere în aplicare a politicilor; solicită, prin urmare, având în vedere că Strategia Europa 2020 reprezintă cadrul strategic pe termen lung al UE pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, ca revizuirea acesteia să confirme acest lucru și să răspundă provocării reprezentate de coordonarea instrumentelor din acest domeniu, inclusiv FEIS, cu scopul de a utiliza toate resursele disponibile în mod eficace și de a obține rezultatele scontate în ceea ce privește obiectivele strategice globale;

25.  solicită Comisiei ca, în vederea promovării dezvoltării armonioase globale a UE și având în vedere rolul fundamental al politicii de coeziune în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, la revizuirea obiectivelor strategiei, să aibă în vedere caracteristicile și constrângerile anumitor teritorii, precum zonele rurale, zonele afectate de tranziția industrială, regiunile care se confruntă cu handicapuri naturale sau demografice permanente, insulele, regiunile transfrontaliere și muntoase și regiunile ultraperiferice ale UE, în conformitate cu articolele 174 și 349 din TFUE; subliniază, în acest context, potențialul acestor din urmă regiuni în domenii precum biotehnologie, energie regenerabilă și biodiversitate;

26.  subliniază, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, îmbunătățirea rezultatelor în urma numărului mai mare de investiții, de o calitate mai bună și cu un impact mai mare în cercetare și inovare, prin utilizarea coordonată a instrumentelor politicii de coeziune și a programului Orizont 2020; îndeamnă Comisia, în acest sens, ca, în momentul revizuirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, să consolideze toate interacțiunile și sinergiile posibile între aceste două cadre de politică importante și să elaboreze un sistem de monitorizare pe web în vederea identificării cazurilor de combinare a finanțării acordate de fondurile ESI cu cea acordată de programul Orizont 2020, de FEIS și de alte programe finanțate de Uniune; salută, de asemenea, planul de introducere a unei „mărci de excelență” pentru candidații care sunt considerați a fi excelenți, dar nu pot obține finanțare prin programul Orizont 2020, pentru a-i ajuta să aibă acces la fondurile ESI;

27.  solicită Comisiei să elaboreze un proces de evaluare consecvent și continuu, pentru a analiza periodic progresele realizate în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020 și a propune măsuri adecvate pentru îndeplinirea acestor obiective, precum și recomandări pentru politica de coeziune de după 2020; subliniază, de asemenea, rolul Parlamentului European de a supraveghea aplicarea Strategiei Europa 2020 și a politicii de coeziune în mod coordonat, nu doar la nivelul serviciilor Parlamentului, ci și în relație cu toate instituțiile relevante; solicită, în acest context, implicarea din timp a Parlamentului în toate discuțiile relevante privind elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor incluse în strategie; subliniază importanța asocierii la aceste schimburi de opinii a Comitetului Regiunilor, a Comitetului Economic și Social, a parlamentelor naționale și regionale, a ALR și a altor părți implicate și interesate;

Viitoarea politică de coeziune - dincolo de perspectivele pe termen scurt

28.  consideră că revizuirea Strategiei Europa 2020, care va preceda lansarea propunerii pentru revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020, va furniza baza pentru viitoarea arhitectură a politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, precum și pentru alte instrumente ale CFM; în acest context, subliniază importanța soluționării eficace a tuturor problemelor ridicate mai sus, asigurând, în același timp, continuitatea abordării strategice; reamintește, de asemenea, valoarea adăugată a unei politici de coeziune la nivelul întregii UE, care trebuie să rămână unul dintre principalele instrumente de investiții ale UE pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și protejarea climei, asigurând totodată o dezvoltare echilibrată și armonioasă în întreaga UE, ca un catalizator pentru schimbare și un stimulent al prosperității, inclusiv în regiunile cel mai slab dezvoltate; subliniază, în acest sens, necesitatea de a se asigura un nivel sustenabil al finanțării pentru fondurile ESI după 2020;

29.  subliniază faptul că atât viitoarea politică de coeziune, cât și viitoarea strategie pe termen lung a UE ar trebui elaborate înainte de sfârșitul mandatului actual al Comisiei, ținând seama de faptul că, în 2019, se vor organiza alegeri pentru Parlamentul European și că acest lucru impune constrângeri de timp specifice importante pentru colegiuitori în ceea ce privește calendarul negocierilor, precum și pentru noua Comisie și statele membre în ceea ce privește pregătirea și adoptarea noilor acorduri de parteneriat și a noilor programe operaționale înaintea începerii următorului CFM; constată totodată că vor fi demarate negocierile privind viitorul CFM; prin urmare, invită Comisia să ia în considerare toate constrângerile specifice generate de cerințele legate de interconexiuni și de coordonarea calendarului și să dezvolte o abordare coerentă în ceea ce privește strategia viitoare pe termen lung a UE pentru creștere durabilă și ocuparea forței de muncă, bugetul UE, politica de coeziune în special și alte instrumente ale cadrului financiar multianual (CFM);

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre și regiunilor.

EXPUNERE DE MOTIVE

Context general

Peste o treime din bugetul UE este dedicat politicii de coeziune, care este principalul instrument de investiții al UE. Ca și Strategia Europa 2020, politica de coeziune vizează obiective legate de creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Comisia lucrează în prezent la evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei și, la sfârșitul anului 2015, ar trebui să prezinte propuneri pentru dezvoltarea în continuare a acesteia.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru perioada de programare 2014-2020 sunt legate de Strategia Europa 2020 prin Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) și cele 11 obiective tematice (OT) stabilite(17), care sunt aliniate la cele 5 rubrici ale obiectivelor Strategiei Europa 2020(18).

În martie 2014, Comisia Europeană a publicat o comunicare care arată progresele realizate de UE și de statele membre individuale în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor pentru 2020 și care urmărește să pună bazele unei dezbateri în cunoștință de cauză și ale evaluării la jumătatea perioadei.

Având în vedere amploarea schimbărilor înregistrate în UE ca urmare a crizei, Comisia consideră că este necesar să lanseze o consultare publică la nivel european pentru a afla punctele de vedere ale tuturor părților interesate privind dezvoltarea Strategiei Europa 2020 în următorii cinci ani. Consultarea a avut loc primăvara trecută și s-a încheiat în toamnă. Rezultatele sale au fost publicate la 3 martie 2015(19).

Comitetul Regiunilor a publicat, de asemenea, un document de lucru cu privire la aceasta: „Proiect de revizuire a Strategiei Europa 2020: Contribuția Grupului de coordonare al Platformei de monitorizare pentru Strategia Europa 2020 a Comitetului Regiunilor”(20), iar Consiliul a prezentat la rândul său un prim aviz cu privire la evaluarea Strategiei Europa 2020(21).

Comitetul Economic și Social European a publicat, de asemenea, un studiu cu privire la acest subiect(22) pe care îl dezbate cu partenerii economici și sociali în diverse contexte.

Prezentul raport este primul raport al Parlamentului European privind revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020 și se concentrează asupra aspectelor legate de politica de coeziune ale acestei strategii. Întrucât politica de coeziune 2014-2020 este pe deplin aliniată la obiectivele strategiei și contribuie la realizarea acestora, este foarte important să se țină seama de progresele deja înregistrate, de amploarea revizuirii și de provocările care trebuie abordate din perspectiva politicii de coeziune.

Ar trebui remarcat faptul că perspectivele financiare de după 2020 și strategia pe termen lung a Uniunii se vor regăsi pe ordinea de zi aproximativ în același timp. Următorul cadru financiar multianual (CFM), viitoarea politică de coeziune și strategia post-2020 vor fi discutate în paralel. Acest lucru va reprezenta o provocare majoră pentru noul Parlament și noua Comisie. Mandatul actual ne oferă oportunitatea importantă de a pregăti terenul pentru următoarea legislatură pentru ca această tranziție să fie mai rapidă și mai ușoară.

Politica de coeziune și Strategia Europa 2020 — legături puternice

Politica de coeziune reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. Aceasta continuă să contribuie în mod pozitiv și substanțial la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii:

•  politica de coeziune a contribuit la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în perioada de programare precedentă 2007-2013, după cum o arată rezultatele celui de al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială; aceasta este principalul instrument financiar al UE care contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

•  Strategia Europa 2020 a servit drept cadru pentru elaborarea și programarea fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru perioada 2014-2020. Datorită întregii sale structuri și noilor elemente, cum ar fi concentrarea tematică, orientarea spre rezultate, condiționalitatea ex-ante și utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor financiare, politica de coeziune este pe deplin aliniată la obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Ar trebui subliniat că, după criza din 2008, ca urmare a lipsei finanțării publice naționale, politica de coeziune a devenit singura resursă financiară pentru politica de dezvoltare în unele state membre sau regiuni. Acest lucru demonstrează că, datorită politicii de coeziune, unele investiții au continuat, în ciuda scăderii drastice a finanțării publice. Se confirmă astfel importanța acestei politici pe termen lung și rezistența sa la diferiții factori economici externi. Raportorul reamintește, de asemenea, importanța creării de sinergii între politica de coeziune și inițiativa Orizont 2020, subliniind că este important să existe mai multe investiții, de o calitate mai bună și cu un impact mai mare în cercetare și inovare, prin utilizarea coordonată a instrumentelor politicii de coeziune și a Orizont 2020.

Interacțiunea cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)

Cadrul strategic comun, astfel cum este prevăzut de Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), care are drept obiectiv realizarea unei dezvoltări integrate prin coordonarea fondurilor ESI cu alte instrumente și politici ale Uniunii, trebuie să fie pus în aplicare pe deplin. Raportorul reamintește că alocările financiare acordate statelor membre convenite la rubrica 1b din cadrul financiar multianual 2014-2020 nu pot fi modificate pentru a răspunde nevoilor potențiale ale FEIS.

Interacțiunea și legăturile dintre fondurile ESI și FEIS ar trebui să servească drept bază a analizei viitorului politicii de coeziune. Diferențele dintre cele două fonduri sunt foarte mari și unii beneficiari și-au exprimat preocupările cu privire la viitoarele idei principale generale care stau la baza politicii de coeziune. De fapt, FEIS nu pare să se bazeze pe aceleași criterii. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care părțile interesate în ceea ce privește fondurile ESI și-au exprimat preocupările. Raportorul subliniază faptul că FEIS ar trebui să vină în completarea fondurilor ESI, creând mai multe sinergii și valoare adăugată reciprocă.

În special, în timp ce FEIS și alte instrumente europene sunt mai degrabă tematice și orientate către anumite domenii diferite (cercetare, energie etc.), politica de coeziune este unica politică orizontală de investiții în UE. Raportorul consideră că aceasta ar trebui să rămână o politică orizontală de investiții majoră la nivelul UE.

Guvernanța consolidată pe mai multe niveluri

Guvernanța Strategiei Europa 2020 revizuită ar trebui consolidată, apelându-se la diferitele niveluri ale guvernanței pe mai multe niveluri (GMN) în conformitate cu principiul parteneriatului. Raportorul subliniază, în acest context, importanța existenței unei abordări mixte eficace, atât descendente, cât și ascendente, în cadrul de guvernanță pe mai multe niveluri al statelor membre. Aceasta include definirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea Strategiei Europa 2020, prin acorduri privind guvernanța pe mai multe niveluri, implicând autoritățile locale și regionale (ALR) și alte părți implicate și interesate ale societății civile. Raportorul solicită, în acest sens, îmbunătățirea guvernanței pe mai multe niveluri în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 într-un mod mai coerent și mai eficace, nu numai la nivelul statelor membre, ci și la nivel european, și propune utilizarea guvernanței pe mai multe niveluri a politicii de coeziune ca model pentru această revizuire.

De asemenea, consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri va necesita acordarea unui sprijin mai mare autorităților locale și regionale, care se confruntă cu o abordare complet nouă în comparație cu perioada precedentă. Acest lucru este valabil și pentru pregătirea următoarei strategii pentru perioada de după 2020. În acest sens, consolidarea capacității administrative ar fi binevenită și ar trebui încurajată, fără însă a crea grade suplimentare de complexitate și sarcini administrative excesive.

Abordarea teritorială

În ceea ce privește guvernanța pe mai multe niveluri, raportorul se așteaptă ca Strategia Europa 2020 să propună o veritabilă abordare teritorială și subliniază, în acest context, necesitatea utilizării de obiective adaptate pentru Europa 2020 în cazul fiecărei regiuni (cel puțin, obiective regionale adaptate).

Ținând seama de faptul că diferitele regiuni se confruntă cu realități diferite și au caracteristici specifice și, prin urmare, obiective de dezvoltare diferite în statele membre (SM), este nevoie de o analiză calitativă și de o evaluare.

În cazul în care obiectivele sunt aceleași pentru diferite regiuni din cadrul aceluiași stat membru (cum este cazul în cadrul actualei Strategii Europa 2020), pot exista rezultate asimetrice privind punerea sa în aplicare (în regiuni diferite din cadrul UE și chiar în regiuni diferite din statele membre); existența unor obiective specifice și adaptate regionale proprii ar putea soluționa această problemă. Raportorul este convins că această măsură simplă ar crește, de asemenea „gradul de asumare a responsabilității” (cel puțin, asumarea responsabilității în comun) a Strategiei Europa 2020 de către autoritățile locale și regionale, statele membre și alte părți interesate, sporindu-i astfel importanța, vizibilitatea și eficacitatea. Prin creșterea gradului de asumare a responsabilității la fața locului, eficacitatea politicii adoptate la nivel european ar crește de asemenea. Un nivel ridicat de asumare a responsabilității pentru Strategia Europa 2020 de către toate părțile interesate ar contribui la realizarea obiectivelor sale. În acest sens, raportorul reamintește, de asemenea, importanța de a ține seama de caracteristicile și constrângerile speciale ale regiunilor ultraperiferice ale UE, astfel cum se subliniază la articolul 349 din TFUE.

Provocări viitoare

Ținând seama de întârzierile și constrângerile legate de timp grave care au survenit la începutul actualei perioade de programare, raportorul subliniază necesitatea absolută de a organiza o discuție cuprinzătoare în timp util cu privire la viitorul politicii de coeziune a UE după 2020 și de a o alinia la strategia pe termen lung revizuită/viitoare în ceea ce privește UE și noul CFM. Raportorul reamintește, de asemenea, că, în 2019, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, iar o nouă Comisie va prelua mandatul și va lua măsuri atât privind evaluarea Strategiei Europa 2020, cât și viitoarea strategie a Uniunii pe termen lung, stabilind o nouă perioadă de programare. Pe baza experienței noastre actuale, în viitor am putea evita unele posibile întârzieri.

Fără o acțiune planificată în prealabil, suprapunerea diferitelor decizii și texte legislative viitoare în perioada 2018-2019 poate genera noi întârzieri la punerea în aplicare a noii politici de coeziune, pentru perioada de după 2020, și a strategiei UE pe termen lung, care va înlocui Strategia Europa 2020. Evaluarea Strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei este una dintre numeroasele oportunități care pot conduce la pregătirea cu succes a noii perioade financiare și legislative. Experiența dobândită cu ocazia ultimei revizuiri a politicii de coeziune va fi cu siguranță foarte utilă la pregătirea și negocierea următoarei politici.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

17.9.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

3

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Pascal Arimont, José Blanco López, Franc Bogovič, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Edward Czesak, Rosa D’Amato, Bill Etheridge, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Andrey Novakov, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Julia Reid, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Jan Olbrycht, Demetris Papadakis, Maurice Ponga

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Brando Benifei, Andrejs Mamikins, Soraya Post

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(8)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0015.

(11)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0132.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0068.

(13)

JO L 123, 19.5.2015, p. 98.

(14)

JO C 19, 21.1.2015, p. 9.

(15)

https://portal.cor.europa.eu/europe2020/SiteCollectionDocuments/2459-brochure-BlueprintEU2020.pdf

(16)

Avizul din 21 ianuarie 2015 (CESE 4756/2014 - ECO/370) (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(17)

1 - consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării; 2- consolidarea accesului la TIC și a utilizării TIC și îmbunătățirea calității acestora; 3 - îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM); 4 - sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele; 5 - promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor; 6 - conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; 7 - promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; 8 - promovarea unei ocupări sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; 9 - promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a tuturor formelor de discriminare; 10 - investiții în educație, calificare și formare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții; 11 - consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă.

(18)

Pentru a se asigura că reformele întreprinse de statele membre au aceleași obiective, au fost stabilite cinci obiective centrale cuantificabile la nivelul UE care trebuie realizate până în 2020: 1- Ocuparea forței de muncă: rata ocupării forței de muncă în rândul femeilor și bărbaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să crească până la cel puțin 75 %. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este necesară o mai bună integrare pe piața forței de muncă a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă și a imigranților cu un nivel scăzut de calificare, precum și o mai mare implicare a femeilor; 2- Cercetarea, dezvoltarea și inovarea: 3 % din PIB ar trebui investit în C&D. Acest obiectiv a reușit să atragă atenția asupra necesității ca atât sectorul public, cât și cel privat să investească în C&D, dar se concentrează mai mult pe resurse decât pe impact; 3- Schimbările climatice și energia: emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 20 % față de nivelul înregistrat în 1990, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie ar trebui majorată la 20 % și există un angajament de creștere a eficienței energetice la 20 %; 4- Educație: rata abandonului școlar trebuie redusă sub nivelul de 10 % și procentajul tinerilor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au studii superioare trebuie să crească la cel puțin 40 %; 5- Sărăcia și excluziunea socială: numărul europenilor care trăiesc sub pragul național al sărăciei ar trebui redus cu 25 %, ceea ce ar însemna ca peste 20 de milioane de persoane să nu mai trăiască în sărăcie (https://www.bka.gv.at/site/7763/default.aspx).

(19)

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.13_rezultate_consultare_publica.pdf

(20)

https://portal.cor.europa.eu/europe2020/SiteCollectionDocuments/2459-brochure-BlueprintEU2020.pdf.

(21)

Evaluarea Strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei — Raport de sinteză al Președinției (http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-16559-2014-INIT/ro/pdf).

(22)

http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.news.32810.

Notă juridică