Procedură : 2014/2242(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0319/2015

Texte depuse :

A8-0319/2015

Dezbateri :

PV 02/12/2015 - 12
CRE 02/12/2015 - 12

Voturi :

PV 02/12/2015 - 13.5
CRE 02/12/2015 - 13.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0423

RAPORT     
PDF 720kWORD 421k
13.11.2015
PE 554.953v02-00 A8-0319/2015

referitor la mobilitatea urbană durabilă

(2014/2242(INI))

Comisia pentru transport și turism

Raportoare: Karima Delli

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la mobilitatea urbană durabilă

(2014/2242(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2014, intitulată „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” (COM(2013)0913),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la „Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor”(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrul politicii de coeziune(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2009 intitulată „Planul de acțiune privind mobilitatea urbană” (COM(2009)0490),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 iulie 2014 intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE - Principalele caracteristici ale unei agende urbane a UE” (COM(2014)0490),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 25 septembrie 2007 intitulată „Către o nouă cultură a mobilității urbane” (COM(2007)0551),

  având în vedere sondajul special Eurobarometru nr. 406 al Comisiei din decembrie 2013 privind „Atitudinea europenilor față de mobilitatea urbană”,

–  având în vedere lansarea de către Comisie a Platformei europene pentru planurile de mobilitate urbană durabilă,

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 noiembrie 1995 intitulată „Rețeaua cetățenilor: realizarea potențialului transportului public de călători în Europa” (COM(1995)0601),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 martie 1998 intitulată „Transportul și CO2 - Dezvoltarea unei abordări comunitare” (COM(1998)0204),

  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 martie 2015 intitulată „Protocolul de la Paris - Un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020” (COM(2015)0081),

–  având în vedere Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa(3),

  având în vedere Regulamentele (CE) nr. 715/2007(4) și (CE) nr. 595/2009(5) referitoare la reducerea emisiilor poluante provenind de la vehiculele rutiere,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2015 referitoare la măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2013 referitoare la Programul „Aer curat pentru Europa” (COM(2013)0918),

  având în vedere orientările Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului și instrumentul de evaluare economică a sănătății,

–  având în vedere raportul Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „Burden of disease from environmental noise – Quantification of healthy life years lost in Europe” (Povara afecțiunilor provocate de zgomotul ambiental - Cuantificarea anilor de viață sănătoasă pierduți în Europa”,

–  având în vedere raportul TERM al Agenției Europene de Mediu din decembrie 2013 intitulat „O privire mai atentă asupra transportului urban”,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 3 iulie 2013 referitoare la siguranța rutieră 2011-2020 – primii pași către o strategie în privința vătămărilor(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 octombrie 1988 privind protecția pietonilor și Carta europeană a drepturilor pietonilor(8),

–  având în vedere Convenția de la Viena privind traficul rutier,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „CARS 2020: Plan de acțiune pentru o industrie a autovehiculelor competitivă și durabilă în Europa” (COM(2012)0636),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la CARS 2020: către o industrie a autovehiculelor puternică, competitivă și durabilă în Europa(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Spre o economie circulară: un program «deșeuri zero» pentru Europa” (COM(2014)0398),

–  având în vedere Directiva 2004/17/CΕ a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale(10),

  având în vedere Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi(11),

  având în vedere Raportul special nr. 1/2014 al Curții de Conturi Europene intitulat „Eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate de UE”,

–  având în vedere Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile,

–  având în vedere Convenția primarilor,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0319/2015),

A.  întrucât, potrivit estimărilor, un procent de până la 82 % dintre cetățenii UE vor locui în zone urbane până în 2050;

B.   întrucât posibilitatea creșterii semnificative a densității populației urbane, indicată de aceste estimări, creează pentru centrele urbane o serie de provocări de natură societală, legate de calitatea vieții și de dezvoltarea durabilă, care vor trebui abordate prin măsuri de planificare holistică;

C.    întrucât mobilitatea urbană se bazează încă într-o măsură covârșitoare pe folosirea autoturismelor cu propulsie convențională și, în consecință, sectorul transporturilor din UE este dependent în proporție de peste 96 % de petrol și de derivații acestuia, în ceea ce privește nevoile sale energetice, reprezentând aproximativ o treime din consumul total de energie;

D.  întrucât transportul urban produce aproximativ 25% din totalul emisiilor de CO2 și aproximativ 70 % din totalul emisiilor din zonele urbane, care sunt responsabile pentru schimbările climatice, fiind singurul sector din UE în care emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească;

E.  întrucât, potrivit Raportului special Eurobarometru nr. 406, publicat în 2013, aproximativ 50 % dintre cetățenii europeni își folosesc autoturismele proprii în fiecare zi, în timp ce numai 16 % utilizează transportul public și numai 12 % bicicletele;

F.    întrucât, potrivit aceluiași raport, cetățenii europeni consideră că reducerea prețului biletelor pentru transportul public (59 %), servicii de transport public de calitate mai bună (56 %) și facilități ameliorate pentru bicicliști (33 %) constituie modalități eficace de îmbunătățire a mobilității urbane;

G.  întrucât aproximativ 50 % dintre deplasările în zone urbane sunt mai scurte de 5 km și, în multe orașe, aceste deplasări s-ar putea realiza pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public/în comun sau folosind orice alt mijloc de transport disponibil, cum ar fi cel pus la dispoziție de serviciile de utilizare în comun a autovehiculelor;

H.  întrucât folosirea pe scară largă a motorinei în transport, în special pentru vehiculele din generațiile mai vechi și pentru cele care nu sunt dotate cu filtre de particule reprezintă una dintre principalele cauze ale concentrării mari de particule în orașele UE și, prin urmare, în cadrul transportului urban ar trebui promovată folosirea carburanților alternativi, precum și o schimbare a obiceiurilor legate de folosirea acestor moduri de transport, fără a periclita totuși mobilitatea urbană;

I.    întrucât, conform Agenției Europene de Mediu, peste 125 de milioane de cetățeni europeni au fost expuși în 2011 unor niveluri de poluare sonoră peste limita de siguranță de 55 dB, cauza principală fiind traficul rutier;

J.    întrucât serviciile de transport de înaltă calitate au o importanță fundamentală pentru locuitorii zonelor urbane în vederea satisfacerii nevoilor de mobilitate ale acestora, legate de viața profesională și activitățile de formare, turistice și recreative; întrucât transportul urban sustenabil poate contribui la reducerea consumului de energie, a poluării atmosferice și a poluării fonice, a numărului de accidente, a congestionării traficului, a gradului de utilizare a terenurilor și a impermeabilizării solului;

K.   întrucât adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini mobilitatea urbană durabilă este posibilă și necesară pentru a atinge obiectivele UE și a asigura respectarea legislației în domeniile transportului și mediului;

L.  întrucât UE ar trebui să acționeze, cu respectarea principiului subsidiarității, pentru a sprijini acțiunile locale întreprinse cu scopul de a dezvolta o abordare integrată, pe termen lung, pentru mobilitatea urbană, care va reduce poluarea, congestia, zgomotul și accidentele rutiere, va include măsuri adecvate de sprijin pentru orașe și va asigura o mai bună informare, coordonare și cooperare între statele membre ale UE;

M.  întrucât este important să se sublinieze rolul important pe care îl joacă transportul public pentru economiile urbane, inclusiv pentru regiunile dezavantajate, precum și să se recunoască avantajele create de acesta pe plan social, printre care se numără, de exemplu, contribuția sa la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și la asigurarea accesului tuturor cetățenilor la locuri de muncă;

N.    întrucât un sistem de transport public în comun de bună calitate și ușor de folosit este factorul optim de descurajare a utilizării transportului privat și unul dintre cele mai bune mijloace de reducere a ambuteiajelor;

O.  întrucât 73 % dintre cetățenii europeni consideră că siguranța rutieră este o problemă importantă în orașe și întrucât mai mult de 30 % din decesele și vătămările grave cauzate de accidente rutiere survin în zonele urbane și implică adesea utilizatori vulnerabili ai drumurilor și pietoni;

P.  întrucât 38 % din totalitatea deceselor cauzate de accidente rutiere survin în zonele urbane, iar 55 % dintre acestea pe drumurile interurbane și întrucât victimele sunt cel mai adesea cicliști sau alți utilizatori vulnerabili ai drumurilor, în condițiile în care accidentele sunt legate de factori precum concentrarea mare de vehicule și viteza;

Q.    întrucât transportul urban sustenabil constituie unul dintre aspectele unor politici de amenajare a teritoriului mai cuprinzătoare și întrucât zonele urbane verzi pot compensa într-o anumită măsură efectele poluării generate de traficul rutier;

R.    întrucât utilizarea mijloacelor de propulsie și de transport alternative presupune depunerea unor eforturi în vederea dezvoltării infrastructurii necesare, precum și în vederea schimbării comportamentului oamenilor în ceea ce privește mobilitatea;

S.   întrucât orașele și alte zone urbane mari, ca importante centre de activitate economică și inovare, au fost recunoscute pe bună dreptate drept noduri esențiale în noua strategie TEN-T și sunt principala verigă a lanțului de transport de călători și de marfă;

T.   întrucât rețelele multimodale și integrarea diferitelor moduri și servicii de transport în zonele urbane și în jurul acestora pot fi benefice pentru îmbunătățirea eficienței transportului de marfă și de călători, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon și a altor emisii nocive;

U.   întrucât șefii de stat și de guvern, reuniți cu ocazia Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă Rio+20 din 2012, s-au angajat să sprijine dezvoltarea rețelelor de transport durabile(12);

V.   întrucât nu există o soluție universală pentru toate zonele urbane, iar orașele din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu situații și nevoi specifice, legate în special de condițiile geografice și climatice, de structura demografică, de tradițiile culturale și de alți factori;

W.    întrucât mobilitatea urbană și gestionarea transportului urban sunt de competența autorităților locale și regionale, care elaborează și pun în aplicare aceste politici publice în zona lor, în concordanță cu cadrul național în vigoare și cu agenda urbană a UE;

X.    întrucât Parlamentul este preocupat de abordarea Comisiei, care preconizează elaborarea de formule de transport la nivel european, deoarece acestea vor trebui, ulterior, să fie adaptate la circumstanțele existente în statele membre; întrucât, în loc de a adopta o astfel abordare descendentă și fără a trece cu vederea nevoia de norme și standarde comune, ar fi de preferat o abordare ascendentă, implicând în paralel experimentele la fața locului și încurajând astfel inovarea; întrucât, prin urmare, susține ferm instituirea unor platforme pentru schimburi de experiență între părțile interesate de la nivel local, în vederea difuzării pe scară mai largă a poveștilor de succes,

1.  subliniază faptul că munca realizată până acum la nivel european și în multe orașe a fost pozitivă și ar trebui continuată și, prin urmare, salută Comunicarea Comisiei menționată anterior privind mobilitatea urbană;

Măsuri având drept scop restituirea spațiului și a infrastructurilor către toți cetățenii și îmbunătățirea accesibilității

2.   subliniază faptul că planificarea utilizării terenurilor este cea mai importantă fază pentru crearea de rețele viabile și sigure de transport, care să fie durabile și să aibă un impact real asupra volumelor de trafic și a distribuției traficului; subliniază că siguranța trebuie să fie considerată întotdeauna un element cheie al tuturor planurilor de transport urban durabil;

3.   își exprimă convingerea că informarea și consultarea cetățenilor UE, a comercianților cu amănuntul, a operatorilor de transport de marfă și a altor părți interesate implicate în mobilitatea urbană sunt esențiale pentru a spori transparența procesului de planificare, dezvoltare și a procesului decizional; subliniază faptul că aceste informații ar trebui să fie publice și ușor accesibile; subliniază faptul că este recomandabil să se promoveze cooperarea între actorii relevanți și orașe la nivelul UE, cu scopul de a asigura o informare reciprocă privind soluțiile de mobilitate durabilă;

4.   își exprimă convingerea că planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pe termen lung sprijinite de tehnologiile TIC reprezintă instrumente importante cu ajutorul cărora pot fi puse la dispoziția tuturor cetățenilor soluții de mobilitate adecvate și sigure; invită autoritățile competente să țină seama, în cadrul PMUD, de nevoile speciale în ceea ce privește comunicarea ale persoanelor cu mobilitate redusă (PMR); subliniază că o infrastructură fără bariere este esențială pentru a asigura mobilitatea PMR; subliniază faptul că este necesar ca PMUD să includă strategii specifice privind siguranța rutieră și să prevadă dezvoltarea unei infrastructuri sigure, cu spații adecvate pentru utilizatorii rutieri cei mai vulnerabili;

5.  subliniază importanța PMUD pentru realizarea obiectivelor UE în materie de emisii de CO2, zgomot, poluare a aerului și reducere a numărului de accidente; consideră că, în cadrul procesului de finanțare a proiectelor UE în domeniul transportului urban, un element important care ar trebui avut în vedere este elaborarea PMUD și că, în acest context, finanțarea și sprijinul informațional puse la dispoziție de UE ar putea oferi stimulente pentru dezvoltarea și implementarea acestor planuri; invită Comisia să ofere autorităților competente consilierea și asistența tehnică necesare în vederea elaborării PMUD, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității;

6.  încurajează autoritățile din statele membre să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă care să acorde prioritate modurilor de transport cu un nivel scăzut de emisii, inclusiv mobilității electrice și vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi, care presupun utilizarea de sisteme de transport inteligente; sprijină ideea creării unor zone de trafic și a unor platforme intermodale în cadrul cărora să se acorde prioritate transportului public;

7.   încurajează statele membre și orașele europene să elaboreze o politică privind parcarea (oferta de spații de parcare, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare, precum și un sistem adecvat de tarifare) care să poată fi încadrată într-o politică urbană integrată și, în același timp, să depună mai multe eforturi pentru dezvoltarea unor noduri intermodale funcționale, care să ofere diferite servicii de transport și să permită combinarea facilă a soluțiilor de transport, precum transportul colectiv, transportul în comun, deplasările cu bicicleta și serviciile de închiriere; solicită să se asigure o mai bună conectivitate a locurilor de parcare de la periferii cu serviciile de transport în comun sau pe calea ferată, de pildă prin intermediul așa-numitelor opțiuni „park and ride”; subliniază necesitatea de a elimina deficiențele din dispozițiile care vizează cetățenii cu dizabilități;

8.  subliniază că, având în vedere necesitatea de a reduce impactul negativ asupra mediului generat de dependența de petrol a sistemului de transport din UE (care utilizează în mod preponderent petrolul și produsele derivate din acesta), fondurile ESI ar trebui utilizate în mod sistematic pentru dezvoltarea și implementarea unor PMUD cuprinzătoare și integrate, pentru o consolidare complementară și reciprocă a măsurilor de mobilitate urbană în contextul planificării spațiale mai largi, fără a genera necesități de transport adiționale pentru utilizări excesive ale autovehiculelor și prin consolidarea unui sistem de transport integrat, bazat pe cooperare între tipurile individuale de transport;

9.    este ferm convins că Platforma dedicată planurilor de mobilitate urbană durabilă a Comisiei ar trebui să sprijine în mod ferm orașele și regiunile în elaborarea și punerea în aplicare a PMUD; subliniază că este important ca toate orașele, indiferent de dimensiunea lor, să fie luate în considerare pentru investiții în mobilitatea urbană, orașele și regiunile europene având un rol fundamental în stimularea și promovarea mobilității urbane durabile; solicită implicarea reprezentanților autorităților locale și regionale de diferite dimensiuni, precum și a reprezentanților diverselor părți interesate (de exemplu, asociații ale bicicliștilor) în Platforma europeană și în Grupul de experți ai statelor membre în materie de transport și mobilitate urbană;

10.  subliniază că ar trebui să se asigure faptul că PMUD sunt coerente cu agenda și obiectivele actuale ale UE, în special cu cele referitoare la transferul modal de la transportul rutier la cel feroviar, prevăzut în Cartea albă din 2011;

11.    îndeamnă Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să evalueze și să auditeze planurile de mobilitate urbană în conformitate cu obiectivele și țintele Strategiei de transport 2050;

Îmbunătățirea mediului, a calității vieții și a sănătății

12.    subliniază în special numeroasele efecte nocive al modelului de transport actual asupra elementelor fundamentale ale mediului natural, inclusiv asupra aerului, apei, solului și asupra diverselor ecosisteme;

13.  are convingerea că poluarea atmosferică are o dimensiune locală, regională, națională și transfrontalieră și că impune adoptarea de măsuri la toate nivelurile de guvernanță; solicită, prin urmare, consolidarea abordării care are la bază guvernanța pe mai multe niveluri, în cadrul căreia toți actorii își asumă responsabilitatea pentru măsurile care pot fi luate și ar trebui luate la nivelul respectiv;

14.  invită orașele să evalueze atent nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, precum și caracteristicile specifice ale fiecărui mod de transport, pentru a asigura o mobilitate urbană durabilă și să adopte măsurile necesare pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care locuiesc în orașe, prin măsuri precum promovarea unei schimbări modale către moduri de transport durabile, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, sau prin promovarea unei politici integrate bazate pe intermodalitate și/sau co-modalitate;

15.  invită autoritățile locale să țină seama de bunăstarea cetățenilor atunci când elaborează planuri de mobilitate urbană durabilă: în special, invită autoritățile competente să ia măsuri de reducere a zgomotului provocat de trafic în orașe;

16.  încurajează autoritățile competente să ia măsuri preventive, în conformitate cu principiile precauției și proporționalității, pentru a îmbunătăți calitatea aerului în orașe și a garanta faptul că nivelurile concentrației de poluanți nu depășesc nivelurile stabilite în orientările Organizației Mondiale a Sănătății; în acest scop, sprijină instituirea la nivel local de zone cu nivel redus de emisii; subliniază faptul că ține de responsabilitatea autorităților competente să ofere cetățenilor lor soluții de mobilitate sigure și sănătoase; consideră că aceste soluții ar putea să se bazeze pe sisteme de transport public inteligente, fiabile, accesibile și la prețuri abordabile; încurajează statele membre, precum și autoritățile locale, ca, în cazul în care există riscul depășirii valorilor prevăzute în orientările OMS menționate mai sus, să adopte măsuri pentru îmbunătățirea accesului la transportul public, spre exemplu prin alternarea traficului;

17.  subliniază că este necesar să se adopte o abordare globală în ceea ce privește problema poluării atmosferice din orașele europene; invită, prin urmare, Comisia să instituie măsuri eficace pentru a permite statelor membre să respecte dispozițiile Directivei privind calitatea aerului (2008/50/CE), în special prin stabilirea unor plafoane de emisii eficace și ambițioase pentru 2025 și 2030, pe baza Directivei privind plafoanele naționale de emisii (NEC), prin asigurarea unei mai bune coordonări a măsurilor adoptate în temeiul Directivei NEC și al Directivei privind calitatea aerului înconjurător, precum și prin demararea unei revizuiri oportune a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 privind emisiile de CO2 și autoturismele, în urma căreia să se stabilească standarde ambițioase de performanță privind emisiile pentru autoturisme pentru 2025 și 2030, și prin stabilirea unui calendar ambițios pentru punerea în aplicare a testelor de emisii în condiții de rulare reale pentru autovehiculele personale;

18.  invită Comisia să realizeze evaluări, în cadrul planurilor individuale ale statelor membre, privind amplasarea stațiilor folosite pentru măsurarea și monitorizarea poluării atmosferice în principalele aglomerări urbane cu probleme de calitate a aerului, ținând seama de faptul că amplasarea necorespunzătoare a acestor stații face ca deseori datele să fie inexacte, existând astfel posibilitatea apariției unor riscuri la adresa sănătății publice;

19.  ia act de schimbările comportamentale în domeniul deținerii și utilizării vehiculelor, reflectate de practica folosirii în comun a vehiculelor (car-sharing, car-pooling); încurajează Comisia să dezvolte și să susțină sistemele de transport care implică forme de mobilitate publică și colectivă;

20.  consideră că Comisia ar trebui să evalueze modul în care societatea ar putea fi afectată de noile forme de mobilitate, bazate pe modelul partajării economice, inclusiv folosirea în comun a vehiculelor (ride-sharing); consideră că, la nivel național, statele membre ar trebui să susțină conceptul unui „oraș partajat” în ceea ce privește mobilitatea și transportul, deoarece ar fi în beneficiul cetățenilor, în special în orașe mici și medii, în care rețeaua de transport în comun este mai redusă și ar permite dezvoltarea unor soluții de mobilitate colaborativă;

21.  subliniază faptul că transportul public foarte dezvoltat, eficient, accesibil și la prețuri abordabile reprezintă un element constitutiv al dezvoltării urbane sustenabile; își exprimă convingerea că serviciile fiabile de transport public joacă un rol important în reducerea congestionării traficului, a poluării aerului și a zgomotului în orașe, invită, așadar, statele membre să promoveze transportul public în vederea sporirii ratei de utilizare a acestuia până în 2030; încurajează totodată autoritățile naționale și locale să promoveze sporirea disponibilității serviciilor digitale în cadrul sistemului de transport public și în stații, pentru a sprijini formele inovatoare de mobilitate urbană și a pune în aplicare soluții de transport inteligente, precum și alte tehnologii de vârf; subliniază faptul că serviciile de utilizare în comun a autovehiculelor (car-sharing, ride-sharing și car-pooling) permit utilizarea mai eficientă a resurselor existente și ajută la reducerea numărului de autovehicule în orașe; recunoaște importanța programelor europene de navigare prin satelit Galileo și EGNOS, precum și a rețelelor mobile de mare viteză; sprijină crearea unui cadru de reglementare care permite utilizarea noilor forme de mobilitate și a noilor modele de partaj care îmbunătățesc utilizarea resurselor existente;

22.  subliniază importanța informațiilor publice privind oferta de servicii de transport public urban, ținând seama totodată de necesitățile lingvistice ale turiștilor și de avantajele oferite de o politică în domeniul turismului durabil; încurajează autoritățile locale să asigure punerea la dispoziție a unor informații în timp real pe internet și utilizând un număr suficient de afișaje în orașe; invită autoritățile și operatorii de transport să îmbunătățească gradul de disponibilitate a serviciilor digitale gratuite în cadrul sistemului de transport public și în stații;

23.  pune în evidență beneficiile sociale asociate soluțiilor care implică transportul public pe calea ferată în ceea ce privește accesibilitatea zonelor urbane, regenerarea urbană, incluziunea socială și îmbunătățirea imaginii orașelor;

24.  recunoaște calitatea și diversitatea locurilor de muncă oferite de operatorii de transport public și beneficiile acestora pentru economie; invită Comisia să monitorizeze și să evalueze contribuția transportului public la crearea de locuri de muncă ecologice și la strategii de creștere ecologică la nivel național și european;

25.  invită statele membre să ia măsuri eficace pentru a garanta securitatea în transportul public, respectând în același timp nivelurile locale de autoritate;

26.  reamintește că mobilitatea individuală nemotorizată, cum este deplasarea pe jos și pe bicicletă, oferă cel mai bun potențial de neutralitate în materie de CO2;

27.  încurajează statele membre să își revizuiască strategiile pentru a ameliora posibilitățile de utilizare a transportului nemotorizat, cu scopul de a îndeplini obiectivele convergente referitoare la îmbunătățirea mobilității și a calității mediului în zonele urbane; încurajează statele membre să promoveze, atunci când este posibil, transportul cu bicicleta, inclusiv prin stabilirea unor obiective ambițioase pentru 2030 privind ratele de utilizare a bicicletei și prin asigurarea unor condiții mai bune pentru persoanele care se deplasează pe jos sau pe bicicletă;

28.  încurajează Comisia și statele membre să sensibilizeze publicul cu privire la modalitățile alternative de transport și la deplasările cu bicicleta, pentru a contribui astfel la un transfer modal către modalitățile durabile de transport și să continue să sprijine campania legată de Săptămâna europeană a mobilității; invită orașele să creeze sisteme de utilizare în comun a bicicletelor care să fie coordonate cu sistemul de transport public; salută inițiativele de la nivel național, regional și local care au drept obiectiv promovarea și organizarea la nivelul Uniunii a unor evenimente de tip „Duminica fără mașini” și „Ziua UE a bicicletei”, cu scopul de a îmbunătăți calitatea aerului în orașe;

29.  încurajează întreprinderile private, administrațiile și instituțiile UE să îmbunătățească și mai mult serviciile de management al mobilității pentru membrii lor, angajați și vizitatori; invită Comisia și statele membre să promoveze politici menite să încurajeze întreprinderile să reducă deplasările către și dinspre locul de muncă, prin mijloace precum încurajarea muncii la distanță și adoptarea de măsuri pentru a permite angajaților să opteze pentru acest regim de muncă, precum și încurajarea tehnologiilor TIC și a utilizării teleconferințelor; consideră că măsurile de mobilitate, cum sunt cele coordonate de Platforma europeană privind managementul mobilității (EPOMM), au un potențial considerabil pentru rezolvarea congestionării traficului și asigurarea accesibilității pentru toți;

30.   încurajează statele membre și autoritățile locale să definească cerințe privind performanța de mediu în cadrul procedurilor de achiziții publice, în special la achiziționarea vehiculelor destinate transportului în comun sau a vehiculelor utilizate de autoritățile publice;

Economia de energie și protejarea climei

31.  consideră că eficiența energetică și folosirea energiei din surse regenerabile, care presupun un nivel redus de emisii de carbon sunt esențiale pentru realizarea mobilității urbane durabile, îmbunătățind în același timp condițiile de mediu, și subliniază că ar trebui respectată neutralitatea tehnologică la adoptarea măsurilor menite să asigure îndeplinirea obiectivelor UE privind emisiile de CO2 și economia de energie;

32.  încurajează statele membre să sprijine obiectivele enunțate în Cartea albă privind transporturile, care preconizează reducerea la jumătate, până în 2030, a numărului de autoturisme care folosesc combustibili convenționali utilizate în cadrul transportului urban și eliminarea treptată a utilizării lor în orașe până în 2050; invită orașele să promoveze și să sprijine tranziția către modalitățile alternative de transport și către vehiculele mai puțin poluante, ținând seama de amprenta reală de carbon a acestora, cu scopul de a îndeplini obiectivele UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 60 % până în 2050; salută stimulentele menite să încurajeze călătorii să combine diferite moduri de transport;

33.  atrage atenția asupra importanței utilizării vehiculelor electrice și a vehiculelor pe bază de combustibili alternativi [biocombustibili de a doua și de a treia generație, hidrogenul bazat pe surse regenerabile, gaz natural comprimat (GNC) și gaz petrolier lichefiat (GPL)] cu scopul de a reduce emisiile în orașe; reamintește dispozițiile Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și încurajează statele membre, în strânsă cooperare cu autoritățile regionale și locale și cu sectorul industrial relevant, să adopte măsuri pentru a dezvolta rapid infrastructura de acest tip, în paralel cu dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T); invită sectorul public și sectorul privat să promoveze instalarea de dispozitive de încărcare în spațiile de parcare colective;

34.   solicită Comisiei și autorităților naționale și locale să promoveze, atunci când este posibil, navigația pe căile interioare, ca soluție integrată de mobilitate pentru mobilitatea ușoară în orașe;

35.   subliniază importanța abordării ascendente; își exprimă, prin urmare, sprijinul ferm pentru inițiative precum Convenția primarilor, care reunește peste 6 000 de părți semnatare și vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și salută apelul comisarului Cañete lansat la 13 octombrie 2015 la Bruxelles pentru a stabili o convenție mai ambițioasă; încurajează Comisia să joace un rol pozitiv de catalizator activ al acestor inițiative;

36.  îndeamnă Comisia și statele membre să plaseze măsuri ambițioase privind „Mobilitatea urbană durabilă” printre prioritățile agendei COP 21 care va avea loc la Paris în decembrie 2015; încurajează Comisia să acorde un sprijin activ inițiativelor din cadrul Agendei de acțiune privind mobilitatea urbană durabilă integrată;

Inovația în centrul unei politici de cercetare care vizează abordările de mobilitate inteligentă

37.  reamintește că sistemele de transport inteligente (STI) fac posibilă o mobilitate mai sigură, mai eficientă, mai prietenoasă pentru mediu și mai fluidă și invită, așadar, Comisia și statele membre să își intensifice eforturile privind STI, inclusiv în ceea ce privește inovarea tehnologică și punerea în aplicare în legătură cu aspecte precum furnizarea de informații în timp real privind călătoriile, vehiculele cu grad ridicat de automatizare, infrastructura inteligentă și sistemele inteligente de semnalizare rutieră; reamintește rolul important jucat de STI în ceea ce privește furnizarea de informații fiabile și în timp real cu privire la trafic și călătorii și invită, așadar, Comisia să abordeze mobilitatea urbană în cadrul Agendei digitale; încurajează părțile interesate să coopereze îndeaproape pentru a dezvolta servicii de mobilitate interoperabile și integrate, cum ar fi transportul public multimodal, mobilitatea partajată și facilitățile intermodale integrate de emitere a biletelor; solicită Comisiei să acorde prioritate dezvoltării de aplicații inovatoare și de noi tehnologii, care să permită participanților la trafic să joace un rol mai proactiv în ceea ce privește dezvoltarea și producerea de date în sistemul de transport, pentru a contribui la platforme pentru serviciile de mobilitate, în conformitate cu normele UE și protecția datelor;

38.  încurajează toate părțile să utilizeze pe deplin posibilitățile oferite de mediul digital și de digitalizare și să aplice metode de dereglementare pentru a promova noi modele de afaceri;

39.  invită Comisia și statele membre să sprijine programele de cercetare privind noile tehnologii, noile modele de afaceri și noile practici integrate de mobilitate urbană durabilă și logistică urbană; sprijină prioritățile programului Orizont 2020 care fac referire la provocări societale legate de transportul și mobilitatea urbană inteligente, ecologice și integrate, precum și dezvoltarea unor inițiative precum „Mobilitatea-ca-serviciu” (Maas) în întreaga Europă; consideră că Orizont 2020 trebuie să stimuleze cercetarea și inovarea în domeniile calității vieții, locurilor de muncă durabile, demografiei, evoluțiilor în materie de mobilitate activă, mediului și politicilor climatice; consideră că Comisia ar trebui să țină seama de aceste priorități, să asigure o finanțare suficientă din partea UE pentru viitoarele activități de C&D în domeniul transportului feroviar urban și să îmbunătățească performanța soluțiilor de transport durabil;

O mobilitate urbană mai durabilă, mai sigură și securizată

40.  subliniază faptul că stabilirea unor condiții prealabile de siguranță, precum și un sistem avansat de gestionare a traficului și a vitezei permit reducerea drastică a deceselor cauzate de accidentele rutiere și a vătămărilor grave în orașe; relevă faptul că instituirea unei forțe de securitate care să fie mandatată să gestioneze și să controleze traficul și să efectueze în mod sistematic verificări pentru a depista cazurile de încălcare a normelor privind siguranța în trafic, cum ar fi excesul de viteză, condusul sub influența alcoolului, a drogurilor și a medicamentelor și folosirea celularului și a altor dispozitive de comunicare și informare la volan contribuie la reducerea accidentelor rutiere din orașe;

41.  invită statele membre și autoritățile locale să regândească gestionarea vitezei în trafic până în 2020, ținând seama de condițiile locale, cu scopul de a garanta siguranța, în spații precum zonele rezidențiale și în jurul școlilor și al infrastructurilor sociale și educaționale și să aibă în vedere necesitatea proiectării și dezvoltării în viitor a unei infrastructuri rutiere mai sigure; invită statele membre și autoritățile locale să utilizeze toate soluțiile moderne, inclusiv sisteme inteligente avansate de gestionare a traficului, pentru a garanta siguranța tuturor participanților la trafic, inclusiv a pietonilor; încurajează orașele europene să facă schimb de bune practici în ceea ce privește gestionarea aspectelor legate de siguranță;

Inovarea în sectorul transportului durabil de mărfuri

42.  consideră că elaborarea unor strategii inovatoare, sustenabile și ecologice în materie de logistică urbană, în colaborare cu actorii publici și privați, este de cea mai mare importanță pentru soluționarea problemelor de congestie și mediu în orașe; consideră că logistica ar trebui să se bazeze pe moduri de transport durabile; solicită să se depună eforturi pentru a optimiza în mai mare măsură lanțul de aprovizionare în zonele urbane, asigurând că acesta se bazează pe noi tipuri de operațiuni, tehnologii și modele de afaceri, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor; subliniază importanța PMUD care integrează strategii de logistică bazate pe co-modalitate și subliniază că, după caz, căile ferate, navigația nepoluantă pe căile interioare și porturile maritime trebuie să fie integrate în strategiile de logistică și în planurile de mobilitate urbană durabilă; invită autoritățile competente să restricționeze, dacă este posibil, traficul cu vehicule grele în zonele centrale ale orașelor;

43.  relevă faptul că zonele intens populate și alte zone, precum centrele comerciale și centrele de vânzări cu amănuntul sunt puncte focale pentru intensificarea traficului rutier și problemele de congestie și subliniază rolul important al politicilor de planificare urbană eficace și cuprinzătoare în vederea conectării acestor zone la transportul public eficient și la servicii inteligente de livrare la domiciliu;

44.  invită Comisia să dezvolte politici prin care să încurajeze industria de transport de mărfuri să își modernizeze parcul de vehicule prin achiziționarea de vehicule mai puțin poluante și să încurajeze autoritățile locale să ofere sprijin și/sau stimulente operatorilor pentru a asigura un transport urban de mărfuri mai sustenabil; reamintește că transportul feroviar și alte moduri de transport mai sustenabile, alături de sisteme de schimb modal și de o logistică bine planificate pot juca un rol important prin transportul mărfurilor către periferia zonelor urbane;

Reducerea la minimum a costurilor și realizarea unor investiții de mai bună calitate

45.  subliniază că evaluările investițiilor în privința costului și beneficiilor ar trebui orientate către maximizarea beneficiilor societale externe și reducerea la minim a costurilor externe generate, de exemplu, de schimbările climatice, accidente, problemele de sănătate, zgomot, poluarea aerului și utilizarea spațiului;

46.  subliniază că mobilitatea urbană ar trebui să fie pe deplin integrată în obiectivele stabilite de UE în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor și să contribuie la realizarea acestor obiective, în special a celor legate de economia circulară;

47.   reamintește că stabilirea prețurilor de folosire a drumurilor și parcărilor urbane în conformitate cu principiile nediscriminării, interoperabilității și poluatorul plătește poate fi inclusă într-o politică integrată privind mobilitatea urbană;

48.  reamintește principiul „utilizării veniturilor” cu privire la taxele de folosire a drumurilor și solicită, dacă este cazul, ca un procent din veniturile obținute pe baza taxelor de utilizare a infrastructurii rutiere (taxe de folosire a drumurilor și/sau Eurovigneta) să fie dedicat îmbunătățirii serviciilor de mobilitate urbană durabilă;

49.   consideră că obiectivul legat de mobilitatea urbană ar trebui să se reflecte în măsurile privind Mecanismul pentru interconectarea Europei/rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), ori de câte ori este posibil și în conformitate cu legislația privind TEN-T, inclusiv în măsurile de sprijin pentru nodurile urbane și de integrare a planurilor de mobilitate pentru orașe în cadrul planurilor pentru regiunile transfrontaliere, deoarece în acest fel se promovează dezvoltarea economică și socială și o mai mare accesibilitate; consideră că asigurarea unei interconexiuni eficiente între diferitele moduri de transport și între rețelele de transport, inclusiv rețelele periurbane și interregionale ar îmbunătăți mobilitatea cetățenilor; sprijină dezvoltarea unor servicii integrate de emitere a biletelor, care au potențialul de a îmbunătăți gradul de accesibilitate a transportului public;

50.  solicită Comisiei, statelor membre și autorităților locale să utilizeze noile posibilități de finanțare a proiectelor urbane în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în nodurile urbane; reamintește posibilitatea de a obține finanțare din partea MIE, cu o rată suplimentară de cofinanțare, în cazul proiectelor sinergetice din domeniul transporturilor a căror tematică este relevantă pentru sectorul energiei și al telecomunicațiilor, acestea având un potențial enorm pentru proiectele urbane; invită Comisia ca, la revizuirea bugetelor Fondului european de dezvoltare regională și Fondului de coeziune, să aibă în vedere nevoia de a acorda o finanțare adecvată din partea UE pentru proiectele de mobilitate urbană durabilă; solicită autorităților competente să asigure o relație strânsă între politica de mobilitate urbană inteligentă și durabilă și proiectele de mobilitate urbană finanțate din fonduri UE și să elaboreze obiective și indicatori de utilizare clari pentru a evita utilizarea deficitară a proiectelor și subminarea beneficiilor lor economice și sociale; recunoaște necesitatea unor noi forme de finanțare durabilă a transportului public, care să fie în conformitate cu obiectivele referitoare la sustenabilitatea ecologică, digitalizare și accesibilitate, să stimuleze economia zonelor urbane și să creeze noi locuri de muncă;

51.  salută recent adoptatul Fond european pentru investiții strategice (FEIS) și atenția specială care a fost acordată în acest instrument priorităților orizontale și proiectelor urbane inteligente și durabile; invită Comisia și statele membre să sprijine proiectele de mobilitate urbană durabilă, să asigure sinergiile necesare între diferitele surse și programe de finanțare și să stabilească legături între mobilitatea urbană, noua agendă digitală și uniunea energetică;

52.    subliniază importanța consolidării capacităților în cadrul autorităților locale și în zonele periurbane pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare integrată pentru a facilita cooperarea între diferitele teritorii, și pentru a promova, așadar, interdependența și complementaritatea;

53.    consideră că investițiile în transportul public durabil nu reprezintă doar un răspuns la problemele de mobilitate urbană, ci includ și „elemente de reînnoire urbană”, care au un impact asupra sistemului economic general al orașului și facilitează crearea de spații verzi în orașe, precum și accesul la centre de activități mixte (comercial, rezidențial, timp liber, cultură, educație); subliniază că o coordonare adecvată a mobilității cu planificarea urbană este esențială pentru maximizarea impactului investițiilor;

54.    solicită ca inițiativele care promovează ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și alte fonduri ESI să fie folosite pentru promovarea ocupării forței de muncă în domenii care stimulează dezvoltarea mobilității urbane durabile; subliniază că punerea în aplicare a proiectelor de mobilitate urbană are un impact pozitiv asupra tuturor regiunilor și populației acestora, prin promovarea ocupării locurilor de muncă deja existente și a celor inovatoare din domenii relevante, inclusiv în meseriile cu deficit de forță de muncă;

55.  îndeamnă Comisia să elaboreze rezumate ușor accesibile ale programelor de mobilitate urbană cofinanțate de UE; solicită totodată să se furnizeze, într-un format ușor accesibil, informații privind modul în care se pot obține cofinanțări ale UE pentru proiecte de transport urban; solicită Comisiei ca, în gestionarea proiectelor de mobilitate urbană finanțate de UE, să se asigure că: (a) se instituie instrumente de gestionare pentru monitorizarea calității serviciului și a nivelului de satisfacție a utilizatorilor din momentul în care proiectele devin operaționale; (b) proiectele de mobilitate urbană sunt incluse într-o politică de mobilitate solidă și (c) punctele menționate mai sus sunt abordate și de autoritățile statelor membre; solicită Comisiei să furnizeze o analiză calitativă și cantitativă a sprijinului politicii de coeziune în favoarea mobilității urbane durabile atunci când realizează evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a fondurilor ESI;

Integrarea rețelelor de sisteme de mobilitate eficientă și promovarea cooperării

56.    invită statele membre să promoveze guvernanța pe mai multe niveluri pentru a favoriza cooperarea între autoritățile regionale, naționale și europene în elaborarea politicilor, inclusiv în proiectarea, implementarea și monitorizarea politicilor urbane care au un impact clar asupra zonelor urbane;

57.  menționează inițiativa „Rețeaua cetățenilor” elaborată de Comisie, ca o bună bază pentru promovarea și susținerea lanțurilor de mobilitate intermodală durabilă bazate pe mersul pe jos / mersul cu bicicleta / structura de bază de transport public-în comun, alături de utilizarea în comun a autoturismelor / taxiuri;

58.  invită Comisia să promoveze și să încurajeze schimburile de bune practici și elaborarea de orientări în vederea soluționării provocărilor legate de mobilitatea urbană și a facilitării transferului de competențe și tehnologii în domeniul mobilității durabile, în special în beneficiul părților interesate din sectorul public și cel privat care dezvoltă soluții de mobilitate durabilă și al societăților mutuale și din sectorul cooperatist și non-profit; solicită Comisiei să creeze o rețea dedicată mobilității durabile, care să integreze exemple privind bunele practici în materie de planificare teritorială și utilizare a teritoriului; solicită, în plus, statelor membre să încurajeze orașele să participe la Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente; invită Comisia și statele membre să lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilități eficiente, durabile și mai puțin dependente de utilizarea autoturismelor personale pe bază de combustibili convenționali;

59.  sprijină activitatea Observatorului mobilității urbane (Eltis) și consideră că ar trebui consolidată comunicarea cu privire la această inițiativă, inclusiv cu privire la portalul aferent;

60.    salută eforturile depuse de Comisie pentru a coordona și a consolida inițiativele UE în domeniul mobilității urbane, precum CIVITAS 2020 pentru cercetare și inovare, Observatorul mobilității urbane pentru schimbul de bune practici și de experiență sau Platforma dedicată planurilor de mobilitate urbană durabilă; invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a reduce fragmentarea și lipsa de coordonare dintre inițiativele și programele UE relevante și să țină seama de succesul programelor precum URBAN și URBACT; invită Comisia să încurajeze autoritățile din statele membre să creeze rețele de excelență în domeniul mobilității urbane, să își continue eforturile depuse în cadrul inițiativei CIVITAS 2020 și să încurajeze mai mulți cetățeni ai UE să se implice în acest proiect;

61.   își exprimă convingerea că în dezbaterile privind punerea în aplicare a viitoarelor politici de mobilitate ar trebui făcute eforturi suplimentare pentru a coordona și a interconecta proiectele pilot ale UE, cum sunt Civitas, Polis și Eltis și pentru a integra orașele, cu experiența practică și know-how-ul de care acestea dispun; în acest scop, îndeamnă Comisia să elaboreze rezumate ușor accesibile ale programelor de mobilitate urbană cofinanțate de UE; solicită, în plus, să se clarifice - într-o formă accesibilă - modul în care se pot obține cofinanțări ale UE pentru proiecte de mobilitate urbană; subliniază necesitatea de a finanța nu doar infrastructuri, ci și servicii IT, procese de monitorizare și proiecte inter-regionale și de a stabili parteneriate strategice între întreprinderi și orașele europene, pentru a dezvolta sistemele urbane de mâine;

62.    pledează în favoarea unei legături solide între planurile de mobilitate și sustenabilitatea urbană și alte inițiative precum Orașe inteligente și Convenția primarilor, care sunt orientate către orașe mai durabile și mai autonome; consideră că angajamentul voluntar prevăzut de Convenția primarilor poate servi ca o rampă de lansare pentru implicarea tuturor părților interesate în crearea planurilor de mobilitate și durabilitate, care pot fi făcute publice într-o manieră mai eficientă din punctul de vedere al costurilor; salută inițiativa intitulată „CiTIEs: Orașele de mâine: investind în Europa” și invită Comisia să utilizeze platformele existente pentru a elabora instrumente de comunicare care să creeze cadrul necesar pentru cooperarea între actorii interesați în domeniul dezvoltării urbane sustenabile;

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 168 E, 14.6.2013, p. 72.

(2)

JO C 390 E, 18.12.2012, p. 10.

(3)

JO L 152, 11.6.2008, p. 1.

(4)

JO L 171, 29.6.2007, p.1.

(5)

JO L 188, 19.7.2009, p.1.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0375,

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0314.

(8)

JO C 290, 14.11.1988, p. 51.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0547,

(10)

JO L 134, 30.4.2004, p. 1.

(11)

JO L 307, 28.10.2014, p. 1.

(12)

Rezoluția 66/288 a Organizației Națiunilor Unite intitulată „Viitorul pe care ni-l dorim”, punctul 135.


EXPUNERE DE MOTIVE

Mobilitatea nu este un scop în sine, dar ar trebui să fie un drept al tuturor cetățenilor. 80% dintre europeni vor locui în curând în orașe; prin urmare, mobilitatea ar trebui să permită accesul tuturor, inclusiv persoanelor cu mobilitate redusă, la școală, la locul de muncă, la cultură, la activitățile de recreere și la sănătate. Totuși mobilitatea urbană este adeseori experimentată ca o constrângere a cărei cauză este utilizarea prea generalizată a autoturismului individual care funcționează cu carburanți tradiționali. De fapt, trecerea la moduri de transport mai durabile se face foarte lent: autoturismul rămâne mijlocul esențial al mobilității noastre, asigurând parcurgerea a 43% din kilometrii înregistrați în lume și trei sferturi din deplasări în Europa. Dependența de autoturism și corolarul acesteia, congestia traficului rutier, al cărei cost este estimat la 80 de miliarde de euro pentru ansamblul orașelor europene, face din locuitorii orașelor prizonieri ai unei mobilități pe care, dacă n-au ales-o în mod voluntar, trebuie să o suporte. Această dependență frizează uneori absurdul, în măsura în care 50% dintre deplasări în zonele urbane nu depășesc 5 km. Ambiția acestui raport este, așadar, de a reorienta mobilitatea urbană către moduri de transport durabile în scopul de a face față provocărilor acestui secol: protejarea climei, a sănătății și a mediului, bunăstarea și securitatea pentru toți.

Există o urgență climatică! Într-un moment în care combaterea încălzirii globale este o provocare mondială, organizarea deplasărilor noastre concentrate pe autoturism împiedică Uniunea Europeană să participe cu toate forțele la acest proces. Dacă anumite sectoare precum agricultura și industria și-au redus emisiile de gaze cu efect de seră, sectorul transporturilor înregistrează o creștere cu 30% față de 1990. Numai transporturile urbane produc un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, în principal ca urmare a circulației rutiere. Inversarea acestei tendințe este primordială dacă Uniunea Europeană dorește atingerea obiectivelor pe care și le-a stabilit în privința emisiilor pentru 2030.

Există o urgență sanitară! În cadrul parcului de automobile europene, o parte prea importantă reprezentată de autoturismele care consumă motorină este o amenințare pentru calitatea vieții, sănătate și mediu. Calitatea aerului în centrele urbane pune astfel în pericol direct sănătatea celor care locuiesc și circulă în acestea în fiecare zi, dar și sănătatea întregii populații: în timp ce marile orașe ale Uniunii Europene trăiesc în ritmul vârfurilor de poluare, în fiecare an aproximativ 400 000 de decese premature sunt cauzate de particulele fine emise în mare parte de motoarele diesel care reprezintă 55% din parcul auto european. Ar trebui subliniat, de asemenea, că transporturile au un consum important de energii fosile, ceea ce reprezintă o povară considerabilă pentru costurile cu energia și independența energetică a statelor membre ale Uniunii Europene. Nu mai puteam aștepta! Potrivit ONU, poluarea va fi din 2050 prima cauză a mortalității în lume.

Există o urgență legată de viața utilizatorilor de drumuri! Actualul model de mobilitate urbană, axat pe autoturism, pune în pericol și viața acestora. 38% din accidentele rutiere soldate cu decese în Europa au loc în mediul urban. Eforturile în domeniul siguranței rutiere trebuie continuate, dar o diversificare a modurilor de transport în oraș pare o soluție indispensabilă pentru scăderea semnificativă a acestor statistici îngrijorătoare.

Există o urgență socială! În contextul crizei din Uniunea Europeană, prea mulți locuitori ai orașelor consacră o parte importantă din timpul și veniturile lor pentru transport și anumiți cetățeni nici măcar nu au acces la acesta. Pentru primii, aceasta se datorează de cele mai multe ori distanței prea mari între zonele rezidențiale și cele în care se găsesc locul de muncă, dar și centrele comerciale, spitalele și școlile. Pentru cei din urmă, acesta este consecința tarifelor inabordabile pentru o parte a populației, fie că este vorba de persoane în vârstă, persoane cu handicap sau persoane vulnerabile.

Având în vedere congestia din spațiile noastre urbane și periurbane, un alt tip de mobilitate este posibil și indispensabil. Obiectivul este de a regândi modul în care ne deplasăm în oraș atât pentru transportul de persoane, cât și pentru transportul de mărfuri. Pentru realizarea acestui obiectiv, este esențial ca toate modurile noastre de deplasare să fie abordate din prisma dezvoltării durabile. Aceasta impune o căutare permanentă a echilibrului între impactul social, ambiental și economic al transporturilor, precum și între satisfacerea nevoilor generațiilor actuale și cele ale viitoarelor generații. În această optică Organizația Națiunilor Unite a definit din 1992 în cadrul Conferinței de la Rio mobilitatea durabilă ca „o politică de transport care încearcă să creeze un echilibru între accesibilitate, progres economic și obiective de mediu într-o viziune durabilă”.

Pentru a reuși acest lucru, Uniunea Europeană trebuie să își propună obiective ambițioase pentru ca statele membre, autoritățile regionale și locale să reușească împreună să pună în aplicare acest nou model de mobilitate urbană durabilă.

În ajunul găzduirii Summitului privind clima (COP21), Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile locale trebuie să plaseze eficacitatea energetică în centrul politicilor de mobilitate urbană. În acest sens, raportoarea propune Comisiei Europene să lanseze cât mai rapid elaborarea unui pachet legislativ „Transporturi - Climă”, care să asocieze toate părțile implicate, în special orașele, în scopul de a stabili pentru transporturi obiective obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Din acest moment, încurajează Comisia să facă demersuri pe lângă statele membre și autoritățile locale pentru a stimula în centrele urbane eliminarea motoarelor diesel până în 2020, reducerea treptată a automobilelor pe benzină din 2030 și dispariția lor totală în 2050. Aceste trei condiții prealabile indispensabile trebuie să permită o utilizare masivă a energiilor non-fosile pentru mobilitatea urbană. Este o condiție esențială pentru ca Uniunea Europeană să-și poată respecta angajamentele în materie, precum și în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie acordată prioritate, în planurile de mobilitate electrică, modurilor de transport proprii: tramvaie, teleferice, biciclete și autoturisme folosite în comun. Este urgent ca statele membre să lucreze activ pentru un transfer modal de la transportul rutier la cel fluvial și feroviar și să acorde o importanță deosebită intermodalității, combinând mersul pe jos, cu bicicleta și transporturile publice în comun. În acest sens, raportoarea propune dublarea folosirii bicicletei în zonele urbane până în 2025, precum și dublarea interconectării și frecventării transporturilor colective publice până în 2030. Ea propune, de asemenea, înființarea unei zile europene a ciclismului pentru a sensibiliza publicul larg cu privire la chestiune și a unei zile fără autoturisme într-o duminică pe semestru pentru a generaliza experiența care a dat deja rezultate în mai multe orașe europene în care neutralitatea carbonului în transporturi și-a demonstrat utilitatea.

Nu toate statele membre și autoritățile locale au un plan de mobilitate urbană durabilă. Raportoarea solicită Comisiei să remedieze această lacună, condiționând finanțarea mobilității urbane de punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană durabilă de către autoritățile locale. Raportoarea solicită statelor membre să se asigure că planurile de mobilitate urbană durabilă sunt elaborate și implementate în zonele lor urbane și că aceste planuri sunt integrate într-o strategie mai amplă de dezvoltare urbană sau teritorială. Prin intermediul acestora, Comisia trebuie să încurajeze autoritățile să pună cetățenii în centrul politicilor de mobilitate și să le permită să fie consultați înainte, în timpul și după elaborarea planurilor. Aceste planuri sunt și mijloace de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de emisii de gaze cu efect de seră, poluare sonoră, poluare a aerului și reducere a accidentelor.

O analiză aprofundată privind viteza de deplasare este necesară pentru a face mai durabilă mobilitatea în orașe. Raportoarea invită, așadar, statele membre și autoritățile locale să impună o nouă limitare a vitezei la 30 km/h până în 2020, mijlocul cel mai eficient pentru limitarea deceselor și vătămărilor pe drumurile publice și pentru a face autoturismul mai compatibil cu modurile de deplasare ușoare, adică mersul cu bicicleta și pe jos.

Mobilitatea urbană durabilă include și bunurile și mărfurile, a căror transportare este în prezent un factor de congestie și de probleme de mediu în orașe. Raportoarea solicită lansarea unui plan european de relansare a transportului de marfă pentru a regândi în mod durabil ultimii kilometri de livrare. În acest sens, generalizarea logisticii urbane verzi este o miză fundamentală, combinată, în special, cu creșterea utilizării bicicletelor cargo, barjelor, camionetelor electrice, tramvaielor de marfă și a autobuzelor.

Mobilitatea urbană durabilă necesită investiții de calitate în favoarea interesului general. Astfel ea poate contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de eficiență în utilizarea resurselor, în special cele legate de economia circulară care creează locuri de muncă. Numeroase țări europene suferă în prezent din cauza infrastructurilor vetuste și costisitoare. Pentru a remedia această situație, raportoarea propune ca 50% din veniturile obținute din Eurovignetă să fie dedicate îmbunătățirii mobilității urbane și ca 75% din taxele rutiere urbane să fie folosite pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii de transport urbane. Ea solicită, de asemenea, Comisiei să dedice 20% din fondurile UE, cum ar fi FEDR, MIE și fondurile de coeziune, proiectelor de mobilitate urbană durabilă. În cele din urmă, ea contează pe Comisia Europeană pentru a sprijini, prin intermediul programelor-cadru de cercetare și al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), proiectele de cercetare și inovare în domeniul transporturilor urbane.

Mobilitatea urbană din prezent și din viitor trebuie să se poată baza în mare parte pe mobilitatea ecologică și rețelele de cooperare. În prezent se dezvoltă noi practici în privința deplasărilor urbane, precum utilizarea în comun a autoturismelor, iar includerea acestora în lanțul mobilității intermodale, alături de bicicletă, mersul pe jos și transportul în comun este esențială. Dublarea în viitor a numărului de persoane care utilizează aceste moduri de transport ar oferi beneficii multiple, nu în ultimul rând crearea de locuri de muncă verzi.


AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (18.6.2015)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la mobilitatea urbană durabilă

(2014/2242(INI))

Raportoare pentru aviz: Eleonora Evi

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât mobilitatea urbană se bazează încă într-o măsură covârșitoare pe folosirea autoturismelor cu propulsie convențională și, în consecință, sectorul transporturilor din UE este dependent în proporție de peste 96 % de petrol și de derivații acestuia, în ceea ce privește nevoile sale energetice, reprezentând aproximativ o treime din consumul total de energie;

B.  întrucât această dependență de combustibilii fosili stă la baza a aproximativ 23 % din totalul emisiilor de CO2 în zonele urbane și întrucât obiectivul este acela de a reduce aceste emisii cu 80 % până în 2050;

C.  întrucât urbanizarea sustenabilă din punct de vedere ecologic, social și economic ar putea fi unul dintre factorii cheie ai unei creșteri economice inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii;

D.  întrucât aproximativ 73 % din populația Europei trăiește în mediul urban și se preconizează ca această proporție va atinge 82 % până în 2050;

E.  întrucât, conform Agenției Europene de Mediu, peste 125 de milioane de cetățeni europeni au fost expuși în 2011 unor niveluri de poluare sonoră peste limita de siguranță de 55 dB, cauza principală fiind traficul rutier;

F.  întrucât între 15 % și 40 % din populația europeană este expusă la niveluri de particule fine (PM 2,5 ți PM 10), ozon troposferic și NO2 care depășesc standardele de calitate ale UE și întrucât acest procent crește până la 90 % dacă se ține seama de orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS);

G.  întrucât, conform Agenției Europene de Mediu, în 2011 poluarea atmosferică cu particule fine (PM 2,5) și ozon troposferic a provocat aproximativ 430 000, respectiv 16 000, de decese premature, ajungându-se la un total de 10 ori mai mare decât numărul deceselor provocate de accidente rutiere în același an;

H.  întrucât cel puțin alte 9 000 de decese premature pot fi atribuite anual unor afecțiuni cardiace cauzate de zgomotul generat de trafic;

I.  întrucât numai în anul 2010, în UE, costurile legate de sănătate generate de poluarea atmosferică au fost cuprinse între 330 miliarde EUR și 940 miliarde EUR, reprezentând între 3 % și 9 % din PIB-ul UE;

J.  întrucât aplicarea recomandărilor OMS referitoare la expunerea umană la PM 2,5 ar prelungi speranța medie de viață a cetățenilor cu aproximativ 22 de luni și ar genera economii anuale de circa 31 miliarde EUR;

K.  întrucât un sistem de transport public în comun de bună calitate și ușor de folosit este factorul optim de descurajare a utilizării transportului privat și unul dintre cele mai bune mijloace de reducere a ambuteiajelor;

L.  întrucât utilizarea mijloacelor de propulsie și de transport alternative necesită dezvoltarea infrastructurii necesare, precum și eforturi în vederea schimbării comportamentului oamenilor în ceea ce privește mobilitatea;

M.  întrucât transportul urban sustenabil constituie unul dintre aspectele unor politici de amenajare a teritoriului mai cuprinzătoare și întrucât zonele urbane verzi pot contribui la compensarea parțială a efectelor poluării generate de traficul rutier;

N.  întrucât construirea unor noi infrastructuri rutiere are un impact considerabil asupra peisajului și mediului și va încuraja, probabil, și mai mult utilizarea autovehiculelor personale, ca urmare a unei capacități rutiere crescute;

O.  întrucât serviciile de transport de înaltă calitate sunt esențiale pentru locuitorii zonelor urbane în vederea satisfacerii nevoilor de mobilitate ale acestora, legate de viața profesională și activitățile de formare, turistice și recreative; întrucât transportul urban sustenabil poate contribui la reducerea consumului de energie, a poluării atmosferice și a poluării fonice, a numărului de accidente, a congestionării traficului, a utilizării terenurilor și a impermeabilizării solului ;

P.  întrucât, potrivit raportului special Eurobarometru 406, publicat în 2013, aproximativ 50 % din cetățenii UE își folosesc autoturismele personale în fiecare zi, în timp ce numai 16 % utilizează transportul public și numai 12 % bicicletele;

Q.  întrucât, potrivit aceluiași raport, cetățenii UE consideră că reducerea prețului biletelor pentru transportul public (59 %), servicii de transport public de calitate mai bună (56 %) și facilități ameliorate pentru bicicliști (33 %) constituie măsuri eficace de îmbunătățire a mobilității urbane;

R.  întrucât, din motive de ordin geografic și istoric, este posibil ca orașele europene să aibă nevoi legate de infrastructură extrem de diferite;

S.  întrucât mobilitatea urbană și gestionarea transportului urban sunt de competența autorităților locale și regionale, care elaborează și pun în aplicare aceste politici publice în zona lor, în concordanță cu cadrul național în vigoare și cu agenda urbană a UE;

T.  întrucât este îngrijorător faptul că Comisia vorbește despre elaborarea de formule de transport la nivel european, care ar trebui apoi să fie adaptate în conformitate cu circumstanțele existente în statele membre; întrucât, în loc de a adopta o astfel abordare descendentă și fără a trece cu vederea nevoia de norme și standarde comune, ar fi de preferat o abordare ascendentă, implicând în paralel experimentele la fața locului și încurajând astfel inovarea; întrucât, prin urmare, susține ferm instituirea unor platforme pentru schimburi de experiență între părțile interesate de la nivel local, în vederea difuzării pe scară mai largă a poveștilor de succes,

1.  invită statele membre să reducă necesitățile de transport încurajând, printre altele, munca la distanță, tehnologiile TIC și teleconferințele și îmbunătățind mobilitatea întreprinderilor; invită, în plus, Comisia, să continue dezvoltarea legislației în vigoare în temeiul Directivei 2010/40/UE privind sistemele de transport inteligente (STI), care ar putea contribui la sporirea eficienței transporturilor, la reducerea emisiilor de CO2, la îmbunătățirea calității aerului și la reducerea poluării fonice și invită statele membre să încurajeze dezvoltarea tehnologiilor inteligente, inclusiv a STI, și a sistemelor de info-mobilitate și să stimuleze planificarea și gestionarea sustenabilă a mobilității urbane (inclusiv în sectorul logistic), planurile privind deplasarea între domiciliu și locul de muncă și sistemele de transport multimodale și intermodale, ținând seama de faptul că transportul public devine mult mai atractiv atunci când „ultimul kilometru” este ușor de parcurs; încurajează statele membre să asigure participarea activă a tuturor părților interesate, inclusiv a publicului, la activitățile de planificare menționate mai sus;

2.  salută sprijinul acordat de Comisie pentru elaborarea unor orientări privind conceperea și implementarea unor planuri de mobilitate urbană sustenabilă care să permită incorporarea acțiunii propuse într-o strategie urbană și teritorială și promovarea unei dezvoltări echilibrate și a unei mai bune integrări a diverselor moduri de mobilitate urbană; sprijină Comisia în ceea ce privește înființarea unei platforme europene privind planurile de mobilitate urbană durabilă, cu scopul de a îmbunătăți coordonarea sprijinului UE pentru autoritățile locale și regionale și cooperarea cu acestea în ceea ce privește schimbul de bune practici și elaborarea și implementarea unor planuri de mobilitate urbană durabilă;

3.  invită statele membre să promoveze transportul public în vederea dublării ratei de utilizare a acestuia până în 2030, printre altele aplicând soluții IT, cum ar fi achiziționarea de la distanță a biletelor electronice, precum și să sprijine utilizarea în codiviziune sau în comun a autoturismelor, serviciile de transport la cerere și promovarea sistemelor de propulsie electrică pentru transportul public local; invită statele membre să instaleze, ori de câte ori este cazul, sisteme de funiculare și teleferice în orașele montane și de deal, pentru a reduce traficul urban;

4.  invită statele membre să creeze zone accesibile numai transportului public, bicicletelor, pietonilor, vehiculelor fără emisii și vehiculelor utilizate în codiviziune sau în comun;

5.  invită statele membre să dezvolte o rețea amplă de dispozitive de încărcare a vehiculelor electrice prin intermediul unor sisteme inovatoare, precum cele care folosesc infrastructura de iluminat public, precum și să promoveze instalarea de dispozitive de încărcare în zonele de parcare private, de exemplu în centrele comerciale, și amintește prevederile stabilite în Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, de exemplu în ceea ce privește gazele naturale;

6.  îndeamnă Comisia și statele membre să creeze condițiile necesare pentru sistemele de planificare, rezervare și plată pentru călătoriile transfrontaliere, care să cuprindă mai multe modalități de transport, ținând seama de faptul că necesitatea de a utiliza diverse platforme de informare și sisteme de plată reprezintă un obstacol major pentru acceptarea sistemelor de transport intermodal și cererea de astfel de sisteme;

7.  invită statele membre să îi protejeze pe cei mai vulnerabili participanți la trafic, prin creșterea gradului de siguranță a pietonilor, îndepărtarea obstacolelor arhitectonice, crearea unor rute sigure numai pentru pietoni și sprijinirea inițiativelor de tipul deplasărilor pedestre organizate și a unor rute sigure între casă și școală; invită în continuare statele membre să îmbunătățească mobilitatea prin intermediul bicicletei, punând la dispoziție piste de biciclete sigure și zone de parcare a bicicletelor și promovând și implementând servicii de utilizare în comun a bicicletelor; invită Comisia și statele membre ca, pentru a stimula și mai mult mobilitatea prin intermediul bicicletei, să propună modificări ale Convenției de la Viena privind circulația rutieră, în vederea modernizării normelor rutiere în zonele urbane, pentru a se asigura că cicliștii beneficiază de cel mai înalt grad de protecție posibil;

8.  invită Comisia, de asemenea, să prezinte o propunere legislativă de dezvoltare a pieței unice a soluțiilor inovatoare pentru mobilitatea urbană;

9.  invită Comisia, statele membre și autoritățile locale și regionale să integreze pe deplin criteriile de sustenabilitate în procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice în domeniul transportului și logisticii;

10.  îndeamnă statele membre să își folosească o parte din veniturile provenite din accizele și taxele de drum aferente autoturismelor personale pentru a reduce tarifele la transportul public urban cu obiectivul de a-l face gratuit pentru rezidenți, precum și să regândească sistemele tarifare pentru transportul public și să favorizeze sistemele forfetare;

11.  invită statele membre să aibă în vedere eliminarea subvențiilor directe și indirecte pentru vehicule care funcționează cu combustibili fosili tradiționali; invită statele membre să aibă în vedere introducerea unor stimulente fiscale pentru autovehiculele electrice, precum reducerea TVA-ului sau scutirea de la plata taxei de drum, și să sprijine acordarea de stimulente economice întreprinderilor care acordă beneficii suplimentare în scopul promovării mobilității sustenabile în rândul angajaților, operatorilor de turism care le oferă clienților soluții sustenabile de transport urban și IMM-urilor care produc bunuri sau servicii care vizează mobilitatea urbană durabilă;

12.  invită statele membre, ca atunci când lansează programe de casare a autovehiculelor, să aibă în vedere sprijinirea, în ordine descrescătoare, a utilizării sistemelor de transport public în comun, a autovehiculelor electrice, a autovehiculelor pe bază de hidrogen, inclusiv a celor care utilizează reformarea metanului, a autovehiculelor pe bază de gaze naturale, a autovehiculelor hibride și a celor pe bază de GPL;

13.  invită Comisia să realizeze evaluări, în cadrul planurilor individuale ale statelor membre, privind amplasarea stațiilor folosite pentru măsurarea și monitorizarea poluării atmosferice în principalele aglomerări urbane cu probleme de calitate a aerului, ținând seama de faptul că amplasarea necorespunzătoare a acestor stații face ca deseori datele să fie inexacte, existând astfel posibilitatea apariției unor riscuri la adresa sănătății publice;

14.  consideră că Planul Juncker ar putea să joace un rol esențial în finanțarea proiectelor de transport urban și de infrastructură urbană sustenabile și invită Comisia și statele membre să își mărească sprijinul financiar pentru proiectele de mobilitate urbană durabilă, să asigure sinergiile necesare între diferitele surse și programe de finanțare și să stabilească legături între mobilitatea urbană, noua agendă digitală și uniunea energetică; invită statele membre să asigure dezvoltarea eficientă a transportului public, în special prin intermediul sistemelor de transport electrificat, să conecteze zonele urbane și periurbane și să răspundă într-o manieră eficientă și sustenabilă nevoilor legate de deplasarea între domiciliu și locul de muncă înainte de a investi în construirea unor noi drumuri și autostrăzi;

15.  invită Comisia și statele membre să promoveze schimburile de bune practici în vederea facilitării transferului de competențe și tehnologii în domeniul mobilității durabile, în special pentru a ajuta regiunile în curs de dezvoltare; invită, mai departe, Comisia și statele membre să sprijine programele de cercetare privind noile tehnologii, noi modele de afaceri și noi practici integrate de mobilitate urbană durabilă și logistică urbană și să lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilități eficiente, durabile și mai puțin dependente de utilizarea autoturismelor personale pe bază de combustibili convenționali.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

8

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Lynn Boylan, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Iratxe García Pérez, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Pavel Poc, Marcus Pretzell, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikos Androulakis, Renata Briano, Nicola Caputo, James Nicholson, Marijana Petir, Sirpa Pietikäinen, Gabriele Preuß, Bart Staes, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Damian Drăghici, Fredrick Federley, Anthea McIntyre, Jens Nilsson


AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (22.6.2015)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la mobilitatea urbană durabilă

(2014/2242(INI))

Raportor pentru aviz: Ramón Luis Valcárcel

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că peste 70% din populația UE, care generează aproximativ 85% din PIB-ul Uniunii Europene, locuiește în orașe și că mobilitatea urbană durabilă este un factor din ce în ce mai important în cadrul politicii de coeziune, constituind un element-cheie și un vector al ocupării forței de muncă și al creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii; consideră că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și, în special, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), ar trebui să contribuie, prin intermediul programelor operaționale, la finanțarea planurilor de mobilitate urbană durabilă (SUMP) pentru orașe și regiuni și în cadrul UE, prin sprijinirea unor forme de transport urban curate, accesibile și inovatoare, care vor promova multimodalitatea și mobilitatea într-un context teritorial mai larg, inclusiv mobilitatea transfrontalieră; reamintește, în acest sens, că sectorul transporturilor, atât în staționare, cât și în trafic, are un impact major asupra mediului urban și a calității vieții cetățenilor și consideră că un sistem de transport eficient poate fi obținut printr-un parteneriat public - privat în care să existe o repartiție a costurilor și posibilități de dezvoltare a unui sistem de achiziții publice inovator și eficient, în scopul realizării de economii considerabile și al punerii în comun a expertizei și a cunoștințelor între autorități; constată importanța respectării principiului parteneriatului în faza de programare și de implementare a programelor operaționale, pentru a se asigura implicarea deplină a partenerilor sociali, organizațiilor profesionale, centrelor de cercetare și întreprinderilor;

2.  solicită Comisiei să treacă în revistă progresele înregistrate și să furnizeze o analiză calitativă și cantitativă a sprijinului politicii de coeziune în favoarea mobilității urbane durabile atunci când realizează evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a fondurilor ESI;

3.  îndeamnă Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să evalueze și să auditeze Planurile de mobilitate urbană în conformitate cu obiectivele și scopurile Strategiei de Transport 2050;

4.  subliniază că, având în vedere necesitatea de a reduce impactul negativ asupra mediului generat de dependența de petrol a sistemului de transport din UE (extrem de dependent de petrol și de produsele derivate din acesta), fondurile ESI ar trebui utilizate în mod sistematic pentru dezvoltarea și implementarea unor planuri de mobilitate urbană durabilă globale și integrate, pentru o consolidare complementară și reciprocă a măsurilor de mobilitate urbană în contextul planificării spațiale mai largi, fără a genera necesități de transport adiționale pentru utilizări excesive ale autovehiculelor și prin consolidarea unui sistem de transport integrat, bazat pe cooperare între tipurile individuale de transport ;

5.  constată că promovarea transportului durabil și a infrastructurilor de rețea îmbunătățite, încurajarea adaptării la schimbările climatice, precum și prevenirea și gestionarea riscurilor fac parte din obiectivele tematice ale politicii de coeziune 2014-2020;

6.  arată în special numeroasele efecte nocive al modelului de transport actual asupra elementelor fundamentale ale mediului natural, inclusiv asupra aerului, apei, solului și asupra diverselor ecosisteme;

7.  consideră, prin urmare, că este esențial să se asigure dezvoltarea și promovarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și a sustenabilității urbane în toate orașele, zonele urbane funcționale și regiunile europene și să se realizeze o analiză a nevoilor și a obiectivelor în materie de infrastructuri de mobilitate, ținând seama de toate modurile și mijloacele de transport complementare, în contextul dezvoltării spațiale teritoriale globale, promovând transportul curat, durabil, eficace și eficient din punct de vedere energetic, favorizând interconectarea zonelor urbane și periurbane și promovând o mai mare autonomie, competitivitate și creștere economică, siguranță rutieră îmbunătățită și condiții mai bune de încadrare în muncă; subliniază, de asemenea, că politica privind transportul urban, inclusiv stabilirea alternativelor de transport în scopul de a reduce nevoia de deplasare prin mijloace de transport individuale, ține și de competența orașelor și a autorităților locale;

8.  subliniază potențialul pe care îl are mobilitatea urbană durabilă în creșterea atractivității orașelor și regiunilor europene, atât pentru investitori, cât și pentru locuitori, prin îmbunătățirea accesibilității și a siguranței rutiere și prin reducerea traficului și a poluării; are încredere în rolul pozitiv pe care l-ar putea avea în asigurarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, datorită reducerii timpului de deplasare de la domiciliu la locul de muncă; invită, prin urmare, autoritățile regionale și locale să promoveze soluții inovatoare în domeniul mobilității urbane durabile;

9.  invită statele membre să promoveze guvernanța pe mai multe niveluri pentru a favoriza cooperarea între autoritățile regionale, naționale și europene în elaborarea politicilor, inclusiv în proiectarea, implementarea și monitorizarea politicilor urbane care au un impact clar asupra zonelor urbane;

10.  consideră că investițiile în transportul public durabil nu reprezintă doar un răspuns la problemele de mobilitate urbană, ci includ și „elemente de reînnoire urbană”, care au impact asupra sistemului economic general al orașului și facilitează crearea de spații verzi în orașe, precum și accesul la centre de activități mixte (comercial, rezidențial, timp liber, cultură, educație). Subliniază că o coordonare adecvată a mobilității cu planificarea urbană este esențială pentru maximizarea impactului investițiilor;

11.  subliniază faptul că transportul cu bicicleta joacă un rol important în planificarea actuală a mobilității urbane durabile și că este o parte a soluției pentru prevenirea congestionării traficului; subliniază faptul că rutele separate pentru bicicliști/pietoni ar trebui să fie incluse în mod automat în momentul în care drumurile sunt construite sau reparate;

12.  recunoaște calitatea și diversitatea locurilor de muncă oferite de operatorii de transport public și beneficiile acestora pentru economie; invită Comisia să monitorizeze și să evalueze contribuția transportului public la crearea de locuri de muncă ecologice și la strategii de creștere ecologică la nivel național și european;

13.  solicită ca inițiativele care promovează ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și alte fonduri ESI să fie folosite pentru promovarea ocupării forței de muncă în domenii care stimulează dezvoltarea mobilității urbane durabile; subliniază că punerea în aplicare a proiectelor de mobilitate urbană are un impact pozitiv asupra tuturor regiunilor și populației acestora, prin promovarea ocupării locurilor de muncă deja existente și a celor inovative din domenii relevante, inclusiv în meseriile cu deficit de forță de muncă;

14.  este ferm convins că platforma Comisiei dedicată planurilor de mobilitate urbană durabilă ar trebui să sprijine în mod ferm orașele și regiunile în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană durabilă; subliniază că este important ca toate orașele, indiferent de dimensiunea lor, să fie luate în considerare pentru investiții în mobilitatea urbană, orașele și regiunile europene având un rol fundamental în stimularea și promovarea mobilității urbane durabile; solicită implicarea reprezentanților autorităților locale și regionale de diferite dimensiuni, precum și a reprezentanților diverselor părți interesate (de exemplu, asociații ale bicicliștilor) în Platforma europeană și în Grupul de experți ai statelor membre în materie de transport și mobilitate urbană;

15.  consideră că ar fi oportun să se promoveze schimbul de cele mai bune practici în materie de mobilitate urbană pentru a accelera răspândirea soluțiilor celor mai inovatoare și realizarea obiectivelor UE în acest domeniu;

16.  invită autoritățile să promoveze dezvoltarea unor sisteme de încărcare pentru vehicule electrice și hibride, adecvate pentru toate șoselele, și să promoveze utilizarea de mijloace de transport alternative, o soluție de mobilitate integrată, stabilirea de zone accesibile numai unor anume tipuri de transport și vehicule și utilizarea durabilă a vehiculelor curate și electrice, a bicicletelor, troleibuzelor, autobuzelor, tramvaielor, a bioetanolului și a combustibililor curați, pentru a combate încălzirea globală, în scopul îmbunătățirii calității vieții pe termen lung, care însoțește dezvoltarea sistemelor de transport inteligente și intermodale, asigurând informarea mobilă și un continuum teritorial între centrele urbane și zonele lor periurbane;

17.  invită autoritățile să promoveze metode de reducere a cererii de transport prin extinderea utilizării muncii la distanță și a instrumentelor IT și să ia act de cifrele din sondajul Eurobarometru, care arată că cetățenii UE sunt îngrijorați cu privire la impactul negativ al intensificării traficului în orașe, considerând congestionarea traficului (76%), calitatea aerului (81%) și rata accidentelor (73%) ca fiind cele mai serioase probleme; invită Comisia să monitorizeze noile forme de mobilitate legate de transport (de exemplu, vehiculele fără șofer) și să realizeze, în colaborare cu statele membre, o analiză a tuturor măsurilor disponibile care ajută la minimizarea numărului de vătămări și decese, în special a pietonilor și bicicliștilor și să promoveze utilizarea bicicletelor în orașe, alături de investiții în piste pentru bicicliști și prin măsuri de sensibilizare a participanților la trafic privind siguranța bicicliștilor; subliniază faptul că transportul cu bicicleta joacă un rol important în planificarea actuală a mobilității urbane durabile și că este parte a soluției pentru prevenirea congestionării traficului; subliniază faptul că rutele separate pentru bicicliști/pietoni ar trebui să fie incluse în mod automat în momentul în care drumurile sunt construite sau reparate; reamintește, în acest sens, că utilizarea sporită a bicicletelor în orașe fluidizează fluxul de trafic, îmbunătățește sănătatea publică și reduce amprenta de carbon; subliniază faptul că o utilizare sporită a bicicletelor în orașe ar putea contribui la obiectivele Strategiei Europa 2020; solicită statelor membre să continue să construiască șosele de centură, în scopul de a reduce la minimum numărul de vehicule care trec inutil prin orașe și invită Comisia să găsească metode pentru a sprijini financiar aceste proiecte; subliniază faptul că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce numărul de autovehicule din oraș; invită autoritățile locale să promoveze politici de încurajare a transportului ecologic prin acordarea de facilități, reduceri de taxe și instituirea de certificate ecologice;

18.  subliniază importanța conexiunii transfrontaliere a orașelor în procesul de planificare urbană, deoarece aceasta stimulează dezvoltarea regională; subliniază faptul că orașele separate de o graniță, dar care formează o zonă funcțională integrată, ar trebui să fie sprijinite în conectarea rețelelor lor de tramvaie și autobuze;

19.  invită Comisia să elaboreze standarde prin care să asigure armonizarea generală și coerența în reglementarea parcărilor și a accesului vehiculelor în zonele urbane, în clasificarea vehiculelor, a diferitelor clase de emisii, semne de circulație, sisteme accesibile pentru persoanele cu dizabilități și standarde tehnice în sistemele de transport inteligent și să încurajeze interesul pentru zonele pietonale și protecția zonelor istorice și să îmbunătățească, în general, mediul și mobilitatea publică; subliniază că piatra de temelie a planurilor de mobilitate urbană durabilă este calitatea vieții, cu accent pe decongestionarea traficului din orașe și planificarea de parcări, în scopul de a asigura libertatea de mișcare a pietonilor și atractivitatea centrelor orașelor; solicită Comisiei să sprijine soluțiile de transport public coordonate și integrate strategic, pentru a elibera rețelele de transport, autostrăzile urbane și rutele de acces spre locurile de muncă, pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor și a încuraja un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, crescând în același timp productivitatea; de asemenea, invită autoritățile să folosească mai mult tehnologiile inteligente care pot ajuta la rezolvarea problemelor legate de mobilitatea urbană, cum ar fi senzorii de satelit la bordul vehiculelor și sistemele inteligente de emitere a biletelor;

20.  salută eforturile depuse de Comisie pentru a coordona și a consolida inițiativele UE în domeniul mobilității urbane, precum CIVITAS 2020 pentru cercetare și inovare, Observatorul mobilității urbane pentru schimbul de bune practici și de experiență sau Platforma dedicată planurilor de mobilitate urbană durabilă; invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a reduce fragmentarea și lipsa de coordonare dintre inițiativele și programele UE relevante și să țină seama de succesul programelor precum URBAN și URBACT; invită Comisia să încurajeze autoritățile din statele membre să creeze rețele de excelență în domeniul mobilității urbane, să își continue eforturile în inițiativa CIVITAS 2020 și să încurajeze mai mulți cetățeni ai UE să se implice în acest proiect;

21.  invită Comisia să elaboreze orientări, recomandări și indicatori de mobilitate urbană pentru a încuraja dialogul și schimbul de bune practici de mobilitate socială între diferitele părți implicate și pentru a coordona strategiile de politică urbană care trebuie urmate;

22.  pledează în favoarea unei legături ferme între planurile de mobilitate și sustenabilitatea urbană și alte inițiative precum Orașe inteligente și Convenția primarilor, care sunt orientate către orașe mai durabile și mai autonome; consideră că angajamentul voluntar prevăzut de Convenția primarilor poate servi ca o rampă de lansare pentru implicarea tuturor părților interesate în crearea planurilor de mobilitate și durabilitate, care pot fi făcute publice într-o manieră mai eficientă din punctul de vedere al costurilor; salută inițiativa intitulată„CiTIEs: Orașele de mâine: investind în Europa” și invită Comisia să utilizeze platformele existente și să elaboreze instrumente de comunicare care să reunească actori interesați în domeniul dezvoltării urbane sustenabile;

23.  este de părere că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) poate avea un rol esențial în finanțarea proiectelor de transport urban durabil; consideră, prin urmare, că este esențial să se stabilească o planificare strategică fermă și o coerență între, pe de o parte, proiectele de mobilitate urbană care vor fi finanțate prin FEIS și, pe de altă parte, obiectivele și prioritățile legate de mobilitatea urbană care au fost deja stabilite de autoritățile naționale, regionale, locale și europene; invită, așadar, Comisia să includă autoritățile publice ca beneficiari potențiali ai finanțării prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

24.  subliniază importanța consolidării capacităților în cadrul autorităților locale și în zonele periurbane pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare integrată pentru a facilita cooperarea între diferitele teritorii, și pentru a promova, așadar, interdependența și complementaritatea;

25.  invită Comisia și statele membre să asigure complementaritate și sinergii între FEIS, fondurile ESI și programele și inițiativele subvenționate de UE, precum și între investițiile publice naționale și instrumentele financiare private, pentru a se obține valoarea adăugată maximă a investițiilor efectuate;

26.  invită statele membre să dezvolte sau să reevalueze propriile strategii de dezvoltare în domeniul transportului public și al transportului nemotorizat, pentru a asigura o mobilitate urbană de înaltă calitate, protecția mediului și calitatea vieții.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, José Blanco López, Franc Bogovič, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Bill Etheridge, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Julia Reid, Terry Reintke, Monika Smolková, Maria Spyraki, Olaf Stuger, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Petras Auštrevičius, Daniel Buda, Salvatore Cicu, Ivana Maletić, Jan Olbrycht

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Edward Czesak, Jens Nilsson, Georgi Pirinski, Daniele Viotti


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

10.11.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

5

5

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Tapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa Estaràs Ferragut, Massimo Paolucci, Evžen Tošenovský, Matthijs van Miltenburg

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Paul Brannen, Jiří Maštálka, Flavio Zanonato

Notă juridică