RAPORT referitor la realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% – Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020

17.11.2015 - (2015/2108(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportor: Peter Eriksson


Procedură : 2015/2108(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0330/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% – Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020

(2015/2108(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10%” (COM(2015)0082),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 15-16 martie 2002,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20-21 martie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014,

–  având în vedere „Planul pentru 2014 de dezvoltare a rețelei pe zece ani” al ENTSO-E,

–  având în vedere declarația de la Summitul de la Madrid privind interconexiunile energetice dintre Spania, Franța, Portugalia, Comisia Europeană și BEI din 4 martie 2015,

–  având în vedere Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) (Regulamentul 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0330/2015),

Beneficiile interconectării

1.  salută comunicarea și strategia Comisiei ca un pas pozitiv în direcția atingerii obiectivului de interconectare electrică de 10% și a îmbunătățirii modului de funcționare a pieței interne a electricității din UE;

2.  recunoaște că energia regenerabilă, eficiența energetică sporită și un mix energetic sustenabil care determină economii de energie și conduc la o piață internă a energiei care permite fluxul liber de energie sunt mijloace importante pentru un sistem energetic stabil, sigur, independent, incluziv, transparent și competitiv în UE, care să genereze locuri de muncă de înaltă calitate și prosperitate în cadrul unei economii sustenabile orientate spre viitor; subliniază faptul că pentru dezvoltarea unui astfel de sistem este necesar un grad mai ridicat de interconectivitate a rețelelor de energie electrică și a rețelelor inteligente, precum și o nouă organizare a pieței; consideră că crearea unui astfel de sistem și eliminarea insulelor energetice ar trebui să reprezinte o prioritate politică majoră a Uniunii Europene;

3.  recunoaște că interconectarea rețelelor de energie electrică reprezintă una dintre condițiile preliminare esențiale pentru realizarea unei piețe interne integrate a electricității, care, dacă este bine concepută, va contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre legate de climă, inclusiv a obiectivului UE de a fi liderul mondial în domeniul energiilor regenerabile, va îmbunătăți poziția geopolitică a UE printr-o mai mare securitate și independență energetică și va reduce izolarea energetică și riscul de perturbări în furnizarea de energie; subliniază că trebuie analizate, planificate și construite inclusiv interconexiunile pentru electricitate, prin intermediul unei cooperări regionale coordonate strânse în cadrul căreia se respectă competențele autorităților naționale de stabilire a mixului energetic, respectând în același timp obiectivele UE pe termen lung în materie de climă și de energie;

4.  subliniază faptul că beneficiile unei interconectivități mărite în mod substanțial a rețelei europene depășesc cu mult dimensiunea economică și cea geopolitică; este vorba de un principiu strategic care ar trebui să conducă la o rețea mai rezistentă și mai robustă, mai bine pregătită să facă față tuturor tipurilor de modificări și perturbări și care permite ca partea din ce în ce mai mare de energie provenită din surse regenerabile să se amestece în mod eficient în rețeaua europeană;

5.  reamintește faptul că, întrucât TIC joacă un rol din ce în ce mai important în cadrul rețelelor de energie electrică, securitatea sistemelor de energie electrică este mai vulnerabilă la amenințările din domeniul cibernetic; solicită Comisiei să evalueze riscurile legate de securitatea sistemelor de energie electrică și, dacă este cazul, să formuleze un plan de combatere a acestora;

6.  subliniază că o piață internă a energiei electrice complet integrate ar facilita comerțul cu energie și serviciile de echilibrare, respectiv ar crește securitatea și ar reduce volatilitatea prețurilor la energie în beneficiul cetățenilor și al competitivității industriei și întreprinderilor europene în cadrul unei economii globale, deoarece se estimează că consumatorii europeni ar putea economisi anual între 12 și 40 de miliarde de euro până în 2030;

7.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), investițiile în proiectele de interconexiune necesare, cu semnificație paneuropeană, ar putea ajunge la 150 miliarde EUR până în 2030 și remarcă cu interes faptul că, printr-o astfel de investiție în interconectivitate, prețurile la energie electrică ar putea fi reduse cu cel puțin 2 EUR/MWh, iar Europa și-ar putea acoperi o mare parte a necesarului de energie din surse de energie regenerabile; reamintește că piața internă a energiei electrice trebuie să aducă avantaje tuturor consumatorilor din UE; solicită ca instituțiile competente să monitorizeze dacă gospodăriile, IMM-urile și alți consumatori cu amănuntul înregistrează un real beneficiu, care nu ar trebui să se limiteze doar la prețurile angro;

8.  subliniază că eliminarea progresivă a prețurilor la energie reglementate pentru consumatori ar trebui să ia în considerare nivelul real al concurenței de pe piață; consideră, de asemenea, că Strategia energetică a Uniunii ar trebui să garanteze faptul că consumatorii au acces la prețuri la energie abordabile, sigure și sustenabile;

Obiectivul de interconectare electrică de 10%

9.  recunoaște obiectivul de 10 % – care trebuie atins până în 2020 – ca un obiectiv valoros și un pas important în direcția bună; regretă că 12 state membre, situate în special în regiunile de la periferia UE, rămân în continuare sub pragul de 10 % al obiectivului de interconectare electrică și sunt, prin urmare, puternic izolate de piața internă a energiei electrice; subliniază, prin urmare, că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a sprijini statele membre al căror nivel scăzut de conectivitate împiedică finalizarea pieței interne a energiei electrice să îndeplinească acest obiectiv; consideră, însă, că obiectivul de 10 %, de unul singur, nu reflectă întotdeauna situația de pe piață și că acesta nu a fost stabilit pe bază de dovezi științifice; reamintește că obiectivul de 10 % a fost stabilit pentru prima dată în 2002, pe baza capacității de producere a energiei electrice care exista la momentul respectiv; recunoaște că, deși obiectivul de 10 % este important, acesta nu reflectă nici cantitatea de energie electrică transferată între țări, nici calitatea sa, cum ar fi în ceea ce privește disponibilitatea infrastructurii de interconectare existente sau a infrastructurii naționale existente între interconexiuni; crede, prin urmare, că un singur obiectiv general privind interconexiunile, bazat pe capacitatea instalată de producere a energiei electrice nu este, de sine stătător, adecvat pentru toate statele membre; este, prin urmare, convins că este necesar ca, pe termen mediu și, în orice caz, până în 2030, să se convină asupra unor obiective privind interconectarea suplimentare, ambițioase, stabilite pe baza unor dovezi științifice și aprobate de regiuni; consideră că aceste obiective ar trebui stabilite pe baza mai multor parametri; invită Comisia să înceapă în cel mai scurt timp posibil discuțiile tehnice cu privire la acești parametri; subliniază importanța accesului liber și a disponibilității interconexiunilor, alături de cea a obiectivului cantitativ, pentru a se putea depăși barierele care încă mai stau în calea bunei funcționări a pieței europene a energiei electrice; îndeamnă Comisia, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și autoritățile de reglementare naționale să asigure transparența și monitorizarea atentă a accesibilității interconexiunilor pentru a evita blocajele care afectează funcționarea pieței energiei electrice și să garanteze funcționarea sistemelor electrice;

10.  observă că, de exemplu, în zona de operare a Polului Nord, capacitatea de transport limitată dă naștere la diferențe de preț regionale, în ciuda faptului că obiectivul de interconectare dintre țări este depășit cu o marjă semnificativă;

O abordare holistică

11.  constată că rețelele de transport deseori congestionate ar putea avea legătură cu liniile transfrontaliere, dar ar putea fi și rezultatul unor rețele interne slabe și învechite și al disponibilității limitate a rețelelor naționale; subliniază că, pentru utilizarea interconexiunilor la întreaga lor capacitate, este indispensabil să se consolideze rețelele naționale; insistă asupra faptului că ar trebui să se adopte o abordare holistică atunci când se evaluează necesitatea consolidării / extinderii conexiunilor transfrontaliere și naționale pentru a se asigura cea mai bună utilizare posibilă a liniilor de interconexiune existente și a capacității infrastructurii naționale existente;

12.  subliniază rolul Comisiei, în cadrul celui de-al treilea pachet privind energia, de gardian al unei piețe a energiei electrice neîngrădite și accesibile și de promotor al unui sistem energetic descentralizat, în cadrul căruia statele membre permit accesul la rețea al micilor furnizori, în special al prosumatorilor care utilizează surse de energie regenerabile, în conformitate cu normele unei piețe echitabile și cu cele mai bune practici în ceea ce privește consumul de energie electrică generată din surse proprii;

13.  ia act de faptul că peisajul nostru energetic devine din ce în ce mai descentralizat, dată fiind importanța tot mai mare a prosumatorilor de energie; remarcă, prin urmare, importanța unei rețele inteligente de transport și distribuție care să fie bine concepută; subliniază importanța sporită și esențială a operatorilor de sisteme de distribuție (OSD) în calitate de facilitatori ai pieței, având în vedere că cea mai mare parte a instalațiilor de energie regenerabilă sunt racordate la rețelele de distribuție; subliniază, în acest sens, că, atunci când se încearcă soluționarea unui blocaj în rețea, este necesară o analiză detaliată pentru a defini combinația de acțiuni, printre care construirea de noi linii de transmisie, dezvoltarea de rețele locale inteligente și integrarea eficienței și flexibilității în sistem, care este optimă într-o situație specifică;

14.  subliniază că beneficiile măririi nivelului de interconectare nu pot fi obținute fără un nivel ridicat al cuplării pieței și al operatorilor de sisteme de transport (OST); invită Comisia să depună toate eforturile pentru a evita ca cuplarea să fie stabilită la nivelul de grup de state membre și să promoveze cuplarea la nivelul UE, care să includă toate statele membre și vecinii acestora, în special țările care participă la politica europeană de vecinătate (PEV);

15.  reamintește că proiectele de interes comun (PIC) sunt evaluate de grupurile regionale înființate de Comisie și cuprind reprezentanți din statele membre, autoritățile naționale de reglementare (ANR), operatorii de sisteme de transport de energie electrică și promotorii de proiecte, ENTSO-E, ACER, Comisia Europeană și alte părți interesate cheie;

16.  subliniază că lista PIC trebuie elaborată într-un mod mai transparent și responsabil; constată că ENTSO-E, OST și promotorii de proiecte joacă un rol central în dezvoltarea unei metode armonizate de analiză a costurilor și beneficiilor, în pregătirea planurilor de dezvoltare a rețelei pe zece ani și a codurilor de rețea, precum și în evaluarea costurilor și beneficiilor fiecărui proiect; reamintește necesitatea furnizării unor evaluări complete, inclusiv în ceea ce privește impactul economic, social și de mediu; solicită, în acest context, Comisiei să se asigure că aceste evaluări sunt realizate de experți calificați, care sunt complet independenți de promotorii de proiecte; subliniază necesitatea optimizării întregului proces prin promovarea unui angajament sporit al Parlamentului și al altor părți interesate, inclusiv al reprezentanților societății civile; invită Comisia, ACER și autoritățile naționale de reglementare să joace un rol mai proactiv, cu scopul de a asigura un proces consultativ mai neutru, transparent, monitorizabil și favorabil incluziunii; invită Comisia să evalueze situațiile în care utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT) ar putea fi impusă ca un parametru semnificativ pentru acordarea de finanțare UE pentru proiecte;

17.   invită Comisia să explice mai bine procesul de clasare a PIC-urilor; reamintește că, pentru a fi examinate, PIC-urile ar trebui incluse în planurile de dezvoltare a rețelei pe zece ani ENTSO-E, dar că decizia finală privind finanțarea aparține Comisiei, pe baza propriilor criterii de evaluare pentru selecționarea proiectelor; solicită Comisiei să justifice clar aceste criterii;

18.  invită Comisia să prezinte anual Parlamentului un raport cu privire la implementarea PIC-urilor și la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de 10 %, ca element al bilanțului anual prevăzut în cadrul strategic pentru uniunea energetică;

Procesul de acordare a autorizațiilor

19.  subliniază că procedura anevoioasă de acordare a autorizațiilor reprezintă o provocare majoră pentru noile linii de înaltă tensiune în Europa; invită statele membre să accelereze această procedură, menținând în același timp un nivel adecvat de garanții în interesul public, inclusiv consultări publice efective;

20.  reamintește că proiectele de pe lista PIC beneficiază de un tratament preferențial în ceea ce privește reglementarea, de planificare în regim accelerat, de o limită de timp obligatorie de 3,5 ani pentru acordarea unei autorizații și de proceduri mai rapide de evaluare ecologică și pot, de asemenea, să fie eligibile pentru o finanțare suplimentară în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); solicită Comisiei să evalueze în ce măsură această planificare în regim accelerat este pusă în aplicare și respectată în toate statele membre;

21.  recunoaște că sensibilizarea publicului și sprijinul acestuia sunt esențiale pentru a asigura implementarea rapidă a proiectelor de interconexiune; admite că procesele transparente și favorabile incluziunii și standardele cele mai ridicate de mediu nu trebuie să fie subminate atunci când se construiesc noi linii de tensiune; invită promotorii de proiecte să folosească BAT pentru interconexiunile noi, cu scopul de a spori coerența dintre investițiile în proiecte vizând rețelele, durabilitatea mediului și acceptarea la nivelul local;

22.  subliniază că implementarea unei abordări de tip „ghișeu unic” contribuie la scurtarea procedurii de acordare a autorizațiilor; reamintește că Regulamentul TEN-E impune fiecărui stat membru să desemneze o autoritate națională competentă, responsabilă de facilitarea, scurtarea și coordonarea procesului de autorizare la nivel național; salută, în acest sens, evaluarea abordării „ghișeului unic” de către Comisie, care va avea loc în 2017, și încurajează Comisia să evalueze, în acest cadru, potențialul unui „ghișeu unic” la nivelul UE;

Rolul ACER

23.  ia act de deficitul de personal și de lipsa de resurse cu care se confruntă ACER; solicită autorității bugetare a UE să îi furnizeze agenției resursele necesare, în special personal propriu suficient, astfel încât agenția să își poată îndeplini în mod corespunzător și la timp sarcinile care i-au fost încredințate prin legislație; solicită consolidarea rolului ACER, în special în ceea ce privește ENTSO-E și în vederea întăririi coordonării și arbitrării între ANR, precum și a coordonării aspectelor de reglementare transfrontaliere;

24.  subliniază că este important ca autoritățile naționale de reglementare în domeniul energiei să dispună de un personal calificat, cu un nivel de expertiză, specializare și independență adecvat; invită Comisia să efectueze, cel târziu până la sfârșitul lui 2016, un audit independent cu privire la resursele pe care le au la dispoziție toate autoritățile naționale de reglementare în domeniul energiei, precum și gradul de independență atins până în prezent de acestea, care să includă și recomandări privind modul în care poate fi îmbunătățită situația;

25.  constată că încă mai există o lipsă de transparență în ceea ce privește calculul capacităților transfrontaliere puse la dispoziție pe piață și frecvența, magnitudinea și motivele limitării interconexiunilor; în acest context, are îndoieli că cele mai multe limitări semnificative sunt pe deplin luate în considerare; solicită Comisiei să îi atribuie ACER competențe și puteri adecvate pentru colectarea informațiilor necesare despre fiecare capacitate de transport transfrontalieră în parte, pentru a-i permite ACER să își îndeplinească în mod eficace responsabilitățile de monitorizare; solicită ca aceste informații să fie furnizate ACER împreună cu informațiile contextuale necesare cu privire la proiectarea și funcționarea rețelei naționale; salută, în acest sens, elaborarea rapidă a codurilor de rețea pentru electricitate; ia act de intenția Comisiei de a extinde mandatul, sfera de activitate și competențele ACER, precum și de observațiile sale cu privire la ce ar putea implica această inițiativă în cadrul Comunicării sale recente intitulate „Noi avantaje pentru consumatorii de energie”; invită Comisia să prezinte sugestii concrete în acest sens pentru a continua realizarea unei adevărate piețe interne a energiei; indică faptul că acordarea de noi responsabilități ACER ar trebui însoțită de punerea la dispoziție a unor resurse adecvate;

Instrumente financiare

26.  ia act de estimarea Comisiei conform căreia este nevoie de o finanțare de 35 de miliarde EUR pentru a atinge, până în 2020, obiectivul de 10 % în toate statele membre; reamintește că, conform Regulamentului MIE (nr. 1316/2013), cea mai mare parte a asistenței financiare din cadrul pachetului energetic al MIE ar trebui să fie pusă la dispoziția proiectelor de energie electrică și insistă asupra luării în considerare de către Comisie a acestui fapt; sprijină recomandarea Comisiei ca MIE să se concentreze asupra câtorva proiecte-cheie; subliniază că trebuie acordată o atenție specială proiectelor menite să rezolve cele mai importante deficiențe ale pieței integrate a electricității din UE, precum și problema absenței unui grad suficient de interconectivitate; consideră că ar trebui să fie disponibilă în continuare o finanțare adecvată din partea UE după 2020, pentru a sprijini crearea de proiecte de conexiune electrică necomerciale viabile necesare pentru a asigura funcționarea pieței interne a energiei și siguranța funcționării sistemelor de energie electrică; subliniază importanța pe care o are BEI în sprijinirea investitorilor care optează pentru proiecte de infrastructură electrică viabile din punct de vedere comercial; ia act de înființarea FEIS și încurajează Comisia să se asigure că fondul atrage efectiv investiții în proiectele de interconectare electrică;

27.  îndeamnă Comisia, de asemenea: 1) să încurajeze investiții în cele mai bune tehnologii disponibile care, deși pot fi mai costisitoare, oferă pe termen lung avantaje financiare considerabile în ceea ce privește ciclul de viață, precum și economii de timp și avantaje conferite de poziția de lider în domeniul tehnologic; 2) să efectueze o revizuire a normelor de finanțare în scopul optimizării mecanismelor existente; și 3) să sporească stimulentele pentru investiții suplimentare în rețea, inter alia, prin introducerea cerinței ca veniturile realizate din taxarea congestiilor din rețeaua de transport să fie reinvestite în infrastructuri și tehnologii de consolidare a rețelei, inclusiv în interconexiuni suplimentare;

Cooperarea regională

Regiunea baltică

28.  ia act de faptul că interconexiunile planificate ar trebui să le permită statelor baltice să atingă obiectivul de 10 % până la sfârșitul anului 2015; este preocupat de faptul că rețelele statelor baltice sunt în continuare sincronizate cu sistemul de energie electrică al Rusiei și sunt dependente de acesta, ceea ce reprezintă un obstacol în calea unei piețe europene a energiei electrice care să fie cu adevărat integrată și care să funcționeze corespunzător; solicită o sincronizare rapidă a rețelelor de electricitate ale statelor baltice cu rețeaua continentală europeană, pentru a asigura o integrare deplină pe piața internă de energie electrică și o mai mare securitate a aprovizionării cu energie electrică, precum și funcționarea sigură a sistemului; solicită statelor membre în cauză să ia măsurile necesare pentru a iniția o procedură oficială pentru extinderea rețelei continentale europene sincronizate la statele baltice și îndeamnă ENTSO-E să lanseze această procedură; invită Comisia să sprijine și să monitorizeze implementarea acestui proiect; scoate în evidență piața comună nordică de energie ca un exemplu de cele mai bune practici de cooperare între statele membre pentru crearea și dezvoltarea pieței interne a energiei electrice; recunoaște importanța unei interconexiuni sporite între Polonia și piața nordică a energiei electrice pentru ca Polonia să atingă obiectivul său de 10 %; salută semnarea unui memorandum de înțelegere privind consolidarea Planului de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP); subliniază că cooperarea regională prin intermediul BEMIP va continua și că solidaritatea dintre statele membre în implementarea PIC-urilor va fi consolidată în continuare;

Regiunea Mării Nordului

29.  admite faptul că energia eoliană offshore din regiunea Mării Nordului are potențialul de a genera până în 2030 peste 8 % din energia furnizată în Europa; constată că coordonarea suplimentară a planificării și construirii unei infrastructuri de rețea regionale offshore, accesul la piață și partajarea de resurse în regiunea Mării Nordului ar putea determina economii de costuri de 5-13 miliarde de euro pe an până în 2030, printr-o mai bună integrare a pieței regionale; invită Comisia și statele membre relevante să exploateze acest potențial în momentul elaborării structurii de guvernanță pentru 2030 și a planificării ulterioare; invită Comisia și statele membre să ofere sprijin politic puternic și să promoveze rețeaua offshore din Marea Nordului ca un pas esențial în clădirea unei uniuni energetice eficace; îndeamnă următoarele președinții ale Consiliului UE să pregătească și să ajungă la un acord cu privire la un cadru juridic în timpul președinției din 2016 a Țărilor de Jos, sub forma unui acord interguvernamental între statele membre relevante, care să definească o strategie comună privind electricitatea pentru Marea Nordului;

Europa Centrală și de Vest

30.  pune în evidență faptul că piața comună a energiei electrice între Austria și Germania aprofundează implementarea unei piețe europene integrate a energiei; recunoaște că zona de ofertare comună – care a fost introdusă în 2002 - înseamnă că aceste două țări au aceleași prețuri angro la energie electrică și asigură un comerț nelimitat cu energie și o securitate a aprovizionării de aproape 100 %; constată că zona de ofertare austro-germană este singura zonă de dimensiuni relativ mari din Europa împărțită de două țări; ia act de faptul că zonele de ofertare mai mari sprijină caracteristicile necesare unei piețe a energiei electrice lichide și care funcționează corespunzător, capabilă să reducă costurile de comercializare, să semnaleze prețuri reziliente pentru deciziile privind investițiile și să stimuleze o mai mare concurență; solicită dezvoltarea rapidă de rețele pentru a permite integrarea energiei regenerabile în piața energiei electrice și pentru garantarea stabilității rețelelor, în special în sudul Germaniei; solicită să se aibă în vedere acest model de succes și să se acționeze în vederea extinderii zonei de ofertare;

Europa Centrală și de Sud-Est

31.  subliniază că Europa Centrală și de Sud-Est (ECSE) dispune de un vast potențial, în mare parte neexploatat, de surse regenerabile; constată că cooperarea și coordonarea privind planificarea și construirea pe termen lung a unei infrastructuri de rețea regionale în Europa Centrală și de Sud-Est trebuie să depășească frontierele UE, pentru a include țările din Balcanii de Vest care nu sunt membre UE și Turcia; solicită crearea unei noi platforme unde toți actorii-cheie din regiune să poată purta discuții și oferi sprijin politic pentru proiectele comune concepute pentru a exploata integral potențialul de energie electrică al regiunii, recunoaște că Grupul la nivel înalt pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est, înființat de UE în februarie 2015, ar putea deveni o astfel de platformă, cu condiția ca mandatul său să fie extins pentru a include domeniul energiei electrice și implicarea țărilor din ECSE care nu sunt membre UE; admite că platforma i-ar permite Comisiei să preia un rol de conducere și să ofere sprijin politic;

32.  constată că dependența puternică a Europei Centrale și de Sud-Est de importurile de energie face esențială creșterea capacității de energie electrică transfrontaliere, care ar contribui la garantarea securității și aprovizionării regiunii și, pe termen lung, reducerea facturilor de energie electrică ale cetățenilor;

33.  recomandă Comisiei să analizeze în mod amănunțit perspectivele de noi interconexiuni electrice în regiunea mediteraneană și între piețele sud-europene și nord-africane în vederea consolidării securității aprovizionării și a dezvoltării surselor de energie regenerabile în ambele regiuni;

Peninsula Iberică

34  subliniază că este important să existe mult mai multe interconexiuni între Spania și Franța pentru a sprijini sursele regenerabile din regiune și pentru a permite Peninsulei Iberice să participe pe deplin la piața internă a energiei electrice; consideră Declarația de la Madrid, semnată la 4 martie 2015, și stabilirea unui grup la nivel înalt privind interconexiunile în Europa de sud-vest drept un pas important către sporirea interconexiunilor din regiune; recunoaște că actuala capacitate de interconectare între Peninsula Iberică și Europa continentală este prea redusă și că proiectele incluse în prezent pe lista PIC nu sunt suficiente pentru a atinge, până în 2020, obiectivul stabilit; solicită țărilor din regiune să sprijine dezvoltarea potențialului lor considerabil în materie de energie regenerabilă și să faciliteze accesul acestui sector pe piața europeană integrată;

35.  salută inițiativa Comisiei de a realiza un studiu privind beneficiile interconectării Peninsulei Iberice cu Franța, Regatul Unit, Italia și țările de-a lungul țărmului sudic al Mediteranei;

După 2020

36.  ia act de faptul că sistemul energetic european a evoluat din 2002, când a fost stabilit inițial obiectivul de interconectare electrică de 10 % – în special, au fost dezvoltate pe întreg continentul surse de energie regenerabile; recomandă, în acest context, ca obiectivul de 15 % pentru 2030, bazat pe capacitatea instalată, să nu fie sigurul obiectiv și să fie evaluat în mod atent și amănunțit pentru a se garanta că este adaptat, pertinent și fezabil; solicită, prin urmare, Comisiei să evalueze stabilirea unor obiective regionale, suplimentare, și să găsească valori de referință calitative și cantitative mai bune, cum ar fi fluxurile comerciale, vârfurile de flux și blocajele, care scot în evidență cât de necesare sunt interconexiunile;

37.  subliniază necesitatea determinării unui viitor obiectiv de interconectare electrică pe baza obiectivelor pe termen lung ale UE privind clima, precum și a unui sistem energetic sustenabil la care aspiră UE; constată, în acest context, că gradul de interconectare necesar va depinde de mai mulți parametri, printre care: a) aplicarea, în cadrul politicilor naționale și ale UE a principiului „eficiența energetică pe primul loc” și a mai multor măsuri vizând satisfacerea cererii, b) dezvoltarea energiei electrice descentralizate pe bază de surse regenerabile și a rețelelor inteligente aferente, c) luarea în considerare, în cadrul deciziilor naționale privind mixul energetic, a obiectivelor UE pe termen lung în materie de climă și de energie, d) dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei – inclusiv la nivel de gospodărie și la nivel municipal, e) utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile, atunci când este cazul, f) recunoașterea oamenilor ca prosumatori în sistemul energetic și g) crearea unor stimulente clare pentru investițiile în rețea;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

10.11.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

56

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Philippe De Backer, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Peter Eriksson, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Juan Carlos Girauta Vidal, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, Roger Helmer, Hans-Olaf Henkel, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Antonio Tajani, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Miguel Urbán Crespo, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Anna Záborská, Flavio Zanonato

Membri supleanți prezenți la votul final

Soledad Cabezón Ruiz, David Coburn, Ian Duncan, Cornelia Ernst, Jude Kirton-Darling, Werner Langen, Olle Ludvigsson, Marian-Jean Marinescu, Clare Moody, Massimiliano Salini

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Edward Czesak, Jonás Fernández

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

56

+

ALDE

Philippe De Backer, Fredrick Federley, Juan Carlos Girauta Vidal, Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen

ECR

Ian Duncan, Ashley Fox, Evžen Tošenovský

EFDD

Isabella Adinolfi, Dario Tamburrano

ENF

Barbara Kappel, Jean-Luc Schaffhauser

GUE/NGL

Cornelia Ernst, Neoklis Sylikiotis, Miguel Urbán Crespo

PPE

Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Christian Ehler, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Marian-Jean Marinescu, Nadine Morano, Angelika Niebler, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Antonio Tajani, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Adina-Ioana Vălean, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera

S&D

Zigmantas Balčytis, Adam Gierek, Theresa Griffin, Jude Kirton-Darling, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Clare Moody, Dan Nica, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato

Verts/ALE

Reinhard Bütikofer, Peter Eriksson, Ernest Maragall, Michel Reimon, Claude Turmes

3

-

ECR

Edward Czesak, Marek Józef Gróbarczyk, Hans-Olaf Henkel

5

0

EFDD

David Coburn, Roger Helmer

GUE/NGL

Paloma López Bermejo

S&D

Soledad Cabezón Ruiz, Jonás Fernández

Legendă:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri