Procedură : 2015/2233(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0009/2016

Texte depuse :

A8-0009/2016

Dezbateri :

PV 01/02/2016 - 10
CRE 01/02/2016 - 10

Voturi :

PV 03/02/2016 - 8.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0041

RAPORT     
PDF 793kWORD 421k
25.1.2016
PE 567.814v02-00 A8-0009/2016

conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Raportoare: Viviane Reding

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS)(1), care a intrat în vigoare în ianuarie 1995 ca urmare a negocierilor din Runda Uruguay, care au avut loc în cadrul OMC,

–  având în vedere Raportul din 21 aprilie 2011 al președintelui Consiliului pentru comerțul cu servicii din cadrul OMC, ambasadorul Fernando de Mateo, adresat Comitetului de negocieri comerciale, care vizează sesiunea specială de negocieri privind comerțul cu servicii(2),

–  având în vedere declarația grupului „Really Good Friends of Services” („Adevărații prieteni ai serviciilor” - RGF), prezentată la 5 iulie 2012(3),

–  având în vedere directivele UE pentru negocierile referitoare la Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA), adoptate de către Consiliu la 8 martie 2013 și declasificate și făcute publice de către Consiliu la 10 martie 2015(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la deschiderea negocierilor pentru un acord multilateral privind serviciile(5),

–  având în vedere orientările politice ale Președintelui Juncker din 15 iulie 2014, adresate noii Comisii și intitulate „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice”,

--  avânt în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere raportul definitiv de lansare din 17 iulie 2014, elaborat de ECORYS pentru Comisia Europeană și intitulat „Evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile în sprijinul negocierilor pentru un acord plurilateral privind comerțul cu servicii (TiSA)”(6),

–  având în vedere documentele de negociere depuse de toate părțile la TiSA, în special documentele declasificate și făcute publice de către Comisie la 22 iulie 2014, printre care se numără oferta inițială a UE(7),

–  având în vedere declarația comisarului Malmström din 5 februarie 2015 privind mobilitatea pacienților în cadrul TiSA(8),

–  având în vedere declarația comună UE-SUA din 20 martie 2015 privind serviciile publice(9) în contextul negocierilor pe marginea TiSA și a TTIP,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei,

–  având în vedere articolul 39 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind protecția datelor cu caracter personal și articolul 12 din Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care promovează egalitatea dintre femei și bărbați ca fiind una dintre valorile de bază ale UE,

–  având în vedere articolele 14 și 106 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Protocolul nr. 26 la acesta privind serviciile de interes general,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) din cadrul OMC, inclusiv diversitatea culturală(10),

–  având în vedere articolul 21 din TUE,

--  având în vedere articolele 207 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare afirmat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Dimensiunea locală și regională a Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)” (CDR 2700/2015),

–  având în vedere articolul 108 alineatul (4) și articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru libertăți civile și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0009/2016),

A.  întrucât negocierile pe marginea TiSA ar trebui să vizeze obținerea unor reglementări internaționale mai bune, nu a unor reglementări interne mai reduse;

B.  întrucât, deși TiSA este un acord multilateral, în forma sa actuală și cu actualii săi participanți implicați în procesul de negociere, obiectivul urmărit ar trebui să fie atingerea, la finalul negocierilor, a unei mase critice care să îi permită să devină un acord multilateral în cadrul OMC;

C.  întrucât orice acord comercial trebuie să ofere mai multe drepturi și prețuri mai scăzute pentru consumatorii europeni, mai multe locuri de muncă și un nivel mai ridicat de protecție pentru lucrători; întrucât aceste acorduri trebuie să contribuie, de asemenea, la promovarea dezvoltării durabile, a responsabilității sociale a întreprinderilor la nivel mondial, precum și a condițiilor echitabile de concurență pentru societățile europene; întrucât politica comercială ar trebui să contribuie la Agenda OIM privind munca decentă și la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și să fie pe deplin coerentă cu acestea;

D.  întrucât orice acord comercial trebuie să conducă la deschiderea piețelor din străinătate pentru societățile noastre și trebuie să reprezinte un dispozitiv de siguranță pentru cetățenii noștri pe plan intern; întrucât TiSA ar trebui să sporească accesul la piețele străine, să promoveze bunele practici și să modeleze globalizarea astfel încât să garanteze că aceasta reflectă valorile, principiile și interesele UE și ajută societățile din UE să prospere în era lanțurilor valorice globale; întrucât drepturile consumatorilor, precum și standardele sociale și de mediu nu sunt bariere comerciale, ci elemente constitutive nenegociabile ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; întrucât politica comercială a UE trebuie să respecte obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială, astfel cum prevede articolul 174 din TFUE; întrucât furnizarea de servicii în UE se bazează pe principiile accesului universal, calității, siguranței, accesibilității financiare și tratamentului egal, principii care trebuie garantate permanent în toate orașele și regiunile; întrucât UE ar trebui să promoveze egalitatea de gen la nivel internațional;

E.  întrucât, într-un context marcat de globalizare, în care rolul serviciilor și al digitalizării este tot mai important atât în cadrul economiilor europene, cât și în cadrul comerțului internațional, sunt necesare măsuri politice urgente pentru consolidarea normelor internaționale; întrucât UE are un interes vital în consolidarea normelor comerciale globale care reglementează lanțurile de aprovizionare la nivel mondial; întrucât sistemul comercial multilateral rămâne cel mai eficient cadru pentru realizarea unui comerț liber și echitabil la nivel mondial;

F.  întrucât TiSA reprezintă pentru UE o oportunitate de a-și consolida poziția dobândită de principal exportator mondial de servicii, în condițiile în care cota sa se ridică la 25 % din exporturile mondiale de servicii, ceea ce i-a permis să realizeze un excedent comercial de 170 miliarde EUR în 2013; întrucât volumul exporturilor UE în domeniul serviciilor s-a dublat în ultimii 10 ani, ajungând la o valoare de 728 miliarde EUR în 2014; întrucât serviciile folosesc aproape 70 % din forța de muncă a UE și reprezintă 40 % din valoarea bunurilor exportate din Europa; întrucât 90 % dintre noile locuri de muncă ce vor fi create în UE între 2013 și 2025 vor fi generate de sectorul serviciilor; întrucât acest acord are potențialul de a stimula crearea de locuri de muncă în UE;

G.  întrucât comerțul cu servicii reprezintă un motor esențial pentru crearea de locuri de muncă și pentru creștere în UE, care poate fi consolidat prin TiSA;

H.  întrucât multe piețe importante, nu în ultimul rând în economiile emergente, sunt în continuare inaccesibile societăților europene; întrucât barierele inutile în calea comerțului cu servicii, care, transformate în echivalente tarifare, se ridică la 15 % pentru Canada, 16 % pentru Japonia, 25 % pentru Coreea de Sud, 44 % pentru Turcia și 68 % pentru China, continuă să împiedice societățile europene să obțină maximum de beneficii de pe urma competitivității lor; întrucât UE, unde echivalentul tarifar al restricțiilor pentru servicii este de numai 6 %, este substanțial mai deschisă decât majoritatea partenerilor săi; întrucât UE ar trebui să își folosească poziția de principal importator și exportator de servicii pentru a asigura condiții de concurență echitabile printr-un acces reciproc pe piață și o concurență loială;

I.  întrucât barierele netarifare, care în medie reprezintă peste 50 % din costul serviciilor transfrontaliere, afectează în mod disproporționat întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă o treime dintre exportatorii de servicii din UE și care adesea nu dispun de resursele umane și financiare necesare pentru a depăși aceste obstacole; întrucât eliminarea barierelor inutile ar facilita internaționalizarea IMM-urilor, atâta vreme cât aceste bariere pot fi eliminate fără a pune în pericol realizarea obiectivelor de politică publică aflate la baza lor; întrucât măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor legitime de politică publică ar trebui să fie menținute;

J.  întrucât globalizarea lanțurilor valorice sporește nivelul de importuri pe care îl presupun atât producția internă, cât și produsele pentru export; întrucât comerțul cu mărfuri și comerțul cu servicii sunt interconectate și sunt necesare norme globale care să reglementeze aceste lanțuri de aprovizionare; întrucât, în contextul lanțurilor valorice globale, standardele internaționale obligatorii de bază devin și mai necesare pentru a se evita o nouă uniformizare la nivelul inferior, precum și dumpingul social și de mediu;

K.  întrucât încrederea cetățenilor în politica comercială a UE trebuie consolidată nu numai prin garantarea unor rezultate benefice în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și crearea de bunăstare pentru cetățeni și societăți, ci și prin asigurarea celui mai înalt nivel de transparență, angajament și responsabilitate, prin menținerea unui dialog constant cu partenerii sociali, societatea civilă, autoritățile locale și regionale și orice altă parte interesată relevantă, precum și prin stabilirea unor orientări clare în cadrul negocierilor;

L.  întrucât cele mai multe dintre angajamentele cuprinse în calendarul UE se referă la legislația națională a statelor membre; întrucât punerea în aplicare a angajamentelor afectează în mod special autoritățile locale și regionale;

M.  întrucât protecția datelor nu este o povară economică, ci o sursă de creștere economică; întrucât restabilirea încrederii în lumea digitală este crucială; întrucât fluxurile de date sunt indispensabile în comerțul cu servicii, dar nu ar trebui să compromită niciodată acquis-ul UE privind protecția datelor și dreptul la viață privată;

N.  întrucât Parlamentul European, în Rezoluția sa din 26 iunie 2013 referitoare la deschiderea negocierilor pentru un acord multilateral privind serviciile(11) a insistat ca „Comisia să dea curs intenției sale de a pregăti o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile”;

O.  întrucât TiSA va atrage după sine circulația persoanelor fizice între țările semnatare ale acordului și întrucât, în acest context, toți cetățenii europeni trebuie să fie tratați în mod egal în ceea ce privește accesul lor pe teritoriile țărilor respective;

P.  întrucât Parlamentul European are ultimul cuvânt, prin intermediul procedurii de aprobare, cu privire la acordurile comerciale, iar deputații săi vor decide dacă aprobă sau resping TiSA numai după încheierea negocierilor; întrucât ratificarea în anumite state membre poate presupune ratificarea de către parlamentele regionale și/sau camerele parlamentare care reprezintă nivelul regional;

Q.  întrucât Parlamentul își rezervă dreptul de a-și exprima opinia după ce va fi consultat toate propunerile și proiectele de text noi cu privire la TiSA,

1.  adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii, următoarele recomandări:

  (a)  cu privire la context și domeniul de aplicare:

i.  să considere că negocierile cu privire la TiSA reprezintă un mijloc de a progresa către noi obiective ambițioase la nivelul OMC, în scopul relansării negocierilor pentru un GATS reformat;

ii.  să își reafirme sprijinul pentru negocieri ambițioase, atotcuprinzătoare și echilibrate, care să deblocheze potențialul nevalorificat al unei piețe mondiale mai integrate a serviciilor, totodată împiedicând dumpingul social, economic și de mediu și garantând pe deplin respectarea acquis-ului UE; să modeleze și să reglementeze globalizarea și să consolideze standardele internaționale, asigurând totodată prin mijloace juridice dreptul de a reglementa și de a urmări obiective legitime în materie de politici publice, cum ar fi sănătatea publică, siguranța și mediul; să asigure acces sporit pe piață pentru furnizorii de servicii europeni, inclusiv pentru IMM-uri, în sectoarele-cheie de interes, introducând totodată excepții specifice pentru sectoarele sensibile, inclusiv pentru toate serviciile publice; să se asigure că aceste negocieri contribuie în mod echitabil și semnificativ la crearea de locuri de muncă și la o creștere favorabilă incluziunii, instituind standarde ambițioase în domeniul comerțului cu servicii pentru secolul al XXI-lea; să respecte modelele politice, sociale și culturale ale UE și ale statelor membre, precum și principiile fundamentale consacrate în tratatele UE, inclusiv cele stipulate în Carta drepturilor fundamentale a UE, cum ar fi egalitatea de gen; să promoveze și să protejeze în întreaga lume drepturile omului, democrația și statul de drept;

iii.  să vizeze multilateralizarea acordului și să se opună oricăror dispoziții sau anexe care ar împiedica acest lucru, care ar putea fi incompatibile cu GATS și care ar putea împiedica viitoarea integrare în sistemul OMC; să accepte noi părți cu condiția ca acestea să accepte normele deja convenite și nivelul ambițiilor; să stimuleze o mai mare participare la negocieri; să ia act de faptul că cele mai mari bariere, dar și cel mai mare potențial de creștere în ceea ce privește comerțul cu servicii se regăsesc în țările BRICS și MINT; să recunoască importanța respectivelor țări pentru UE, ca destinații pentru export, deoarece în aceste țări există o clasă de mijloc în creștere, ca surse de intrări intermediare și ca centre-cheie în cadrul lanțurilor valorice mondiale;

să deschidă calea pentru participarea economiilor emergente și dinamice angajate și să își reafirme sprijinul în favoarea solicitării Chinei de a participa la negocieri; să asigure faptul că toți participanții la TiSA se angajează în favoarea multilateralizării rezultatului negocierilor; să se asigure că o atenție specială este acordată țărilor în curs de dezvoltare și să includă în TiSA dispozițiile cuprinse la articolul IV din GATS;

iv.  să ia act de faptul că, conform Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), sectorul serviciilor reprezintă aproximativ 51 % din PIB în țările în curs de dezvoltare și că exportul de servicii din țările africane este în creștere; să recunoască faptul că, în anumite condiții, comerțul, inclusiv cel cu servicii, ar putea constitui un factor favorizant pentru o creștere incluzivă, pentru dezvoltarea durabilă, pentru reducerea sărăciei și a inegalităților și pentru crearea unor locuri de muncă decente și ar putea încuraja inovarea prin facilitarea schimburilor de know-how, a dezvoltării tehnologiei și a investițiilor în cercetare și dezvoltare, inclusiv prin intermediul investițiilor străine; să susțină, prin urmare, că faptul de a asigura țărilor în curs de dezvoltare un acces echitabil la piețele mondiale de servicii le va crește nivelul de integrare economică și de adaptare la globalizare;

v.  să recunoască faptul că, întrucât negocierile se efectuează în sistem preferențial, beneficiile acordului se vor limita la părțile TiSA până când acordul va avea caracter multilateral; să respingă aplicarea clauzei națiunii celei mai favorizate (CNF) în cazul părților neincluse în sfera TiSA până ce acordul va căpăta un caracter multilateral; să respingă, la fel ca în cazul GATS, includerea acordurilor de liber schimb (ALS) în domeniul de aplicare a CNF;

vi.  să revigoreze discuțiile privind serviciile în cadrul Rundei Doha pentru dezvoltare;

vii.  să asigure sinergii și coerență între acordurile bilaterale, plurilaterale și multilaterale care sunt actualmente negociate, precum și cu progresele pieței unice, mai ales în ceea ce privește piața unică digitală; să asigure coerența între politicile interne și externe ale UE și să promoveze o abordare integrată a afacerilor externe; să respecte principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și să încurajeze implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă adoptate în septembrie 2015;

viii.  să propună garanții specifice pentru turiști, pentru a asigura, printre altele, transparența tarifelor de roaming internațional și a tarifelor aplicate apelurilor și mesajelor internaționale, pentru a limita tarifele excesive impuse consumatorilor la utilizarea cărților de credit în afara Europei și pentru a conserva dreptul UE și al statelor membre de a emite avertismente de siguranță cu privire la destinațiile turiștilor;

ix.  să publice, fără întârzieri suplimentare, o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile și să o actualizeze în consecință, odată ce negocierile vor fi finalizate, luând în considerare în mod adecvat impactul TiSA asupra cetățenilor, a autorităților locale și regionale și a țărilor în curs de dezvoltare care nu participă la negocieri, precum și asupra situației sociale și a ocupării forței de muncă din UE; să efectueze o evaluare detaliată și neîntârziată a efectelor pe care le-a avut GATS asupra economiei europene, de la intrarea sa în vigoare; să implice pe deplin partenerii sociali și societatea civilă în finalizarea evaluării impactului asupra dezvoltării durabile; să solicite serviciilor de cercetare ale Parlamentului să publice un studiu informativ cuprinzător cu privire la domeniul vizat de negocierile TiSA și la potențialul impact al acestora, incluzând în această analiză și perspectiva de gen și ținând seama de necesitatea de a aborda fenomene precum plafonul de sticlă și disparitatea salarială de gen; să efectueze o verificare a drepturilor fundamentale pentru ca Parlamentul să poată adopta în cunoștință de cauză decizia de a-și da sau nu consimțământul asupra TiSA;

x.  să se asigure că mecanismele de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat nu pot fi „importate” din alte tratate bilaterale de investiții (TBI) în temeiul clauzelor națiunii celei mai favorizate;

  (b)  în ceea ce privește accesul pe piață:

i.  să excludă serviciile publice și serviciile audiovizuale din domeniul de aplicare a acordului și să adopte o abordare prudentă cu privire la serviciile culturale, fără a aduce atingere angajamentelor asumate de UE în GATS; să urmărească angajamente ambițioase la nivelul părților, sectoarelor și nivelurilor de guvernare, în special un nivel mai ridicat de deschidere a piețelor străine în domeniul achizițiilor publice, telecomunicațiilor, transportului și serviciilor financiare și profesionale;

ii.  să asigure reciprocitatea la toate nivelurile; să sprijine utilizarea dispozițiilor orizontale bazate pe angajamente ca mijloc de a stabili un nivel comun al ambițiilor, fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele XVI și XVII din GATS și să ia act de faptul că aceste cerințe minime vor stabili parametri clari pentru țările interesate să participe; în conformitate cu articolul IV din GATS, să asigure flexibilitate pentru țările în curs de dezvoltare și cele mai puțin dezvoltate în cazul în care subscriu nivelului de ambiție al acordului; să se asigure că acordul urmărește să creeze condiții de concurență echitabile în sectorul serviciilor și să deschidă noi piețe pentru furnizorii de servicii din UE;

iii.  să excludă din angajamentele UE furnizarea de servicii noi neclasificate în sistemul de clasificare relevant, păstrând însă capacitatea de a le include într-o etapă ulterioară;

iv.  să respingă aplicarea clauzei standstill („clauza de înghețare”) și a clauzei ratchet („clauza de clichet”) în cazul angajamentelor privind accesul pe piață și să respingă aplicarea acestora în sectoare sensibile, cum ar fi serviciile publice și serviciile culturale, achizițiile publice, „modul 4”, transportul și serviciile financiare; să permită suficientă flexibilitate pentru a readuce serviciile de interes economic general înapoi sub control public; să mențină dreptul UE și al statelor membre de a modifica lista proprie de angajamente în conformitate cu GATS;

v.  să asume angajamente limitate referitoare la „modul 1”, îndeosebi în domeniul serviciilor digitale, financiare și al transportului rutier, pentru a evita arbitrajul de reglementare și dumpingul social; să își asume totuși angajamente ambițioase și să recunoască interesele ofensive în domeniul serviciilor de telecomunicații prin satelit, al serviciilor maritime și al reasigurărilor; să recunoască faptul că astfel de angajamente nu pot fi fructuoase decât într-un mediu reglementat în mod corespunzător; să se asigure că legislația UE este pe deplin respectată și că se iau măsurile necesare pentru a garanta respectarea acesteia de către prestatorii de servicii străini, în cazurile în care o societate furnizează un serviciu din străinătate consumatorilor din Uniune și să includă dispoziții care să garanteze accesul facil la compensații pentru consumatori; să identifice, în paralel, provocările cu care se confruntă consumatorii în raport cu furnizorii de servicii din țările terțe, să ofere îndrumări consumatorilor cu privire la dreptul lor de recurs în astfel de circumstanțe și să propună măsuri concrete, dacă este necesar;

vi.  să aibă o abordare ambițioasă în ceea ce privește „modul 3”, vizând îndepărtarea barierelor din țările terțe pentru prezența comercială și stabilirea societăților, cum ar fi plafoanele la capitalurile străine și cerințele privind societățile mixte, aspect cu o relevanță crucială în ceea ce privește stimularea îmbunătățirii serviciilor furnizate prin „modurile 1 și 4”, păstrând totodată nivelul actual al rezervelor aplicabile în cadrul UE;

vii.  să țină seama de faptul că UE are un interes ofensiv în ceea ce privește mobilitatea spre exterior a profesioniștilor cu înaltă calificare; să se abțină de la asumarea de noi angajamente dincolo de GATS în ceea ce privește mobilitatea spre interior până când celelalte părți își îmbunătățesc substanțial ofertele; să confirme faptul că prin clauza privind munca se menține obligația legală a furnizorilor străini de servicii de a respecta legislația socială și de muncă a UE și a statelor membre, precum și contractele colective; să încheie angajamente ambițioase în cadrul „modului 4” pentru acele cazuri care susțin angajamentele din „modul 3”; să păstreze capacitatea de a efectua teste privind nevoile economice și piața muncii, care să vizeze furnizorii de servicii contractuale și lucrătorii independenți;

viii.  să respecte dreptul suveran al statelor membre de a stabili ce sectoare vor deschide concurenței străine și în ce măsură, prin limitări și derogări; să se abțină de la impunerea unor presiuni asupra statelor membre, pentru a le împiedica să își exercite pe deplin acest drept;

ix.  să excludă din domeniul de aplicare al acordului, în conformitate cu articolele 14 și 106 din TFUE și cu protocolul 26 la TFUE, serviciile actuale și viitoare considerate a fi de interes general și de interes economic general (printre care se numără apa, sănătatea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educația, gestionarea deșeurilor și transportul public, dar fără a se limita la aceste servicii); să se asigure că autoritățile UE, precum și autoritățile naționale și locale își păstrează dreptul deplin de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsură privind darea în exploatare, organizarea, finanțarea și furnizarea serviciilor publice; să aplice această restricție indiferent de modul în care sunt furnizate și finanțate serviciile publice; să garanteze că sistemele de securitate socială sunt excluse din domeniul de aplicare a acordului; să respingă propunerea referitoare la o anexă privind mobilitatea pacienților, contestată de majoritatea participanților la TiSA; să recunoască atașamentul profund al cetățenilor europeni față de serviciile publice de calitate, care reprezintă vectori de coeziune socială și teritorială;

x.  să se opună restricțiilor aplicate subvenționării încrucișate a societăților care se află în subordinea aceleiași autorități locale, atunci când acestea depășesc cadrul restricțiilor aplicate în temeiul legislației UE și al legislației naționale;

xi.  să urmărească, fără a aduce atingere GATS, introducerea unei clauze neechivoce, care să reprezinte un „etalon de aur” și care să poată fi inclusă în toate acordurile comerciale, asigurând faptul că clauza privind utilitățile publice li se aplică tuturor modurilor de furnizare și tuturor serviciilor considerate drept servicii publice de autoritățile europene, naționale sau regionale, din orice sector și indiferent de statutul de monopol al serviciului;

xii.  să garanteze, printr-o clauză orizontală cu caracter juridic obligatoriu aplicabilă întregului acord, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, că părțile își păstrează dreptul de a adopta sau menține orice măsură cu privire la protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice, indiferent de tehnologia sau platforma de distribuție folosită, atât online, cât și offline;

  (c)  cu privire la normele privind economia digitală:

i.  să se asigure că fluxurile transfrontaliere de date respectă dreptul universal la viață privată;

ii.  să adopte o abordare prudentă în cadrul negocierilor privind capitolele referitoare la protecția datelor și a vieții private;

iii.  să recunoască faptul că protecția datelor și dreptul la viață privată nu sunt bariere în calea comerțului, ci drepturi fundamentale, consacrate la articolul 39 din TUE și la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la articolul 12 din Declarația universală a drepturilor omului; să recunoască faptul că asigurarea unui nivel ridicat de încredere este esențială pentru dezvoltarea unei economii bazate pe date; să garanteze respectarea absolută a acestui drept fundamental, ținând seama în mod corespunzător de evoluțiile recente din economia digitală și respectând pe deplin hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește „sfera de siguranță”; să includă o dispoziție orizontală de sine stătătoare cuprinzătoare, clară și cu caracter juridic obligatoriu, bazată pe articolul XIV din GATS, care să excludă total din domeniul de aplicare al acestui acord normele UE actuale și viitoare privind protecția datelor cu caracter personal, fără a fi condiționată de concordanța cu alte părți ale TiSA; să aplice aceste dispoziții tuturor celorlalte anexe la TiSA; să se opună imediat și în mod oficial unor asemenea propuneri în anexa la TiSA privind comerțul electronic; să sprijine propunerile menite să asigure aplicarea nediscriminatorie a cadrelor juridice interne pentru protecția informațiilor cu caracter personal ale utilizatorilor; să aplice dispozițiile incluse în anexa la TiSA privind comerțul electronic tuturor celorlalte anexe la TiSA, inclusiv anexei privind serviciile financiare;

iv.  să se asigure că circulația la nivel mondial a datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni respectă pe deplin normele privind protecția datelor și securitatea, în vigoare în Europa; să se asigure că cetățenii păstrează controlul asupra propriilor date; să respingă, prin urmare, orice dispoziții „universale” privitoare la fluxurile de date, dacă acestea nu sunt conectate cu referiri la obligația de respectare a standardelor privind protecția datelor;

v.  să se opună imediat și în mod oficial propunerilor SUA referitoare la mutarea informațiilor;

vi.  să aibă în vedere faptul că un cadru juridic clar definit și convenit de comun acord garantează schimburi rapide de informații, dacă este necesar, pentru a răspunde amenințărilor la adresa securității; să se asigure că articolul XIVa din GATS este preluat în textul de bază al TiSA; să se asigure că clauzele privind securitatea națională se bazează pe criterii de necesitate adecvate; să respingă însă cu fermitate orice extindere a domeniului de aplicare al derogărilor în materie de securitate națională, consacrate la articolul XIVa din GATS, precum și orice acces secret la tehnologii; să se opună imediat și în mod oficial includerii unor asemenea propuneri în TiSA;

vii.  să recunoască faptul că inovarea digitală este un motor al creșterii economice și al productivității în întreaga economie; să recunoască faptul că fluxurile de date sunt un motor esențial al economiei serviciilor, un element esențial al lanțului valoric global al întreprinderilor de producție tradiționale și că sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței unice digitale; să urmărească, prin urmare, o interdicție globală a cerințelor de localizare forțată a datelor și să se asigure că TiSA conține norme adaptate exigențelor viitoare și că previne fragmentarea mediului digital; să aibă în vedere faptul că cerințele de localizare forțată, care impun prestatorilor de servicii, ca o condiție de furnizare a serviciilor, să utilizeze infrastructura locală sau să constituie o prezență locală, împiedică investițiile străine directe de la și către o anumită parte; să depună, prin urmare, toate eforturile pentru a pune capăt acestor practici, în măsura posibilului în interiorul și în afara Europei, permițând, totodată, exceptări necesare în scopuri publice legitime, cum ar fi protecția consumatorilor și protecția drepturilor fundamentale;

viii.  să se asigure că dispozițiile acordului final sunt compatibile cu legislația UE actuală și viitoare, inclusiv cu Regulamentul UE privind o piață unică europeană a comunicațiilor electronice, cu Regulamentul general privind protecția datelor, cu Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (E-Privacy Directive) și cu cele 16 măsuri prevăzute în comunicarea privind piața unică digitală; să protejeze neutralitatea rețelei și un internet deschis; să se asigure că datele cu caracter personal pot fi transferate în afara Uniunii doar dacă sunt respectate dispozițiile referitoare la transferurile de date către țări terțe din legislația UE privind protecția datelor; să garanteze, în special, faptul că UE își păstrează capacitatea de a suspenda transferul de date cu caracter personal dinspre UE spre țări terțe în cazul în care normele terței părți nu respectă standardele de adecvare UE, precum și în cazul în care societățile comerciale nu utilizează căi alternative, cum ar fi reguli corporatiste obligatorii sau clauze contractuale standardizate, și dacă derogările enumerate la articolul 26 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE nu se aplică; să împiedice practicile de geoblocare și să respecte principiul guvernanței deschise a internetului; să coopereze cu părțile, în condiții adecvate, pentru a adopta standarde suficient de ridicate de protecție a datelor;

ix.  să promoveze concurența bazată pe norme în sectorul telecomunicațiilor, în beneficiul prestatorilor de servicii și al consumatorilor; să abordeze asimetriile de reglementare persistente din sectorul telecomunicațiilor, prin împiedicarea impunerii de către părți a unor plafoane la capitalurile străine, prin stabilirea de norme de acces angro favorabile concurenței pentru rețelele de operatori tradiționali, prin stabilirea de norme clare și nediscriminatorii pentru eliberarea licențelor, prin protejarea accesului real la nivelul „ultimului kilometru” al infrastructurii pe piețele de export pentru furnizorii de telecomunicații din UE, prin garantarea independenței organelor de reglementare și prin susținerea unei definiții extinse a serviciilor de telecomunicații, care să acopere toate tipurile de rețele; să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii și faptul că societățile din afara UE de pe piețele oligopoliste nu profită de fragmentarea de pe piața UE; să garanteze că părțile la TiSA respectă principiul accesului deschis și nediscriminatoriu la internet pentru furnizorii de servicii și consumatori; să garanteze că operatorii din UE din țările semnatare ale TiSA se bucură de un acces echitabil și simetric la piață în sectorul serviciilor de telecomunicații, fără bariere netarifare și pur interne, printre care se numără cerințele de reglementare, asimetria standardelor, impunerile sau restricțiile tehnologice;

x.  să susțină ferm prevederile referitoare la roamingul internațional pentru telefonia mobilă și să le extindă la apelurile și mesajele internaționale; să pună la dispoziția populației mai multe informații cu privire la tarifele cu amănuntul pe termen scurt și să sprijine stabilirea unor plafoane pe termen lung, în vederea scăderii prețurilor; să garanteze că TiSA nu creează niciun obstacol în calea acordurilor bilaterale în acest domeniu; să insiste asupra protecției consumatorilor în mediul online, în special față de mesaje electronice comerciale nesolicitate;

xi.  să faciliteze o cooperare efectivă în ceea ce privește impozitarea în economia digitală, după modelul activităților Platformei pentru buna guvernanță fiscală a Comisiei Europene, și să asigure, în special, legătura dintre impozitare și activitatea economică reală a societăților din acest sector;  (d)  cu privire la normele privind mobilitatea:

i.  să se asigure că nimic din TiSA nu va împiedica UE și statele sale membre să mențină, să îmbunătățească și să aplice norme în domeniul social și al muncii, acorduri colective și legislație referitoare la intrarea sau la șederea temporară pe teritoriul UE sau al statelor membre, inclusiv măsuri necesare pentru a asigura circulația în ordine a persoanelor fizice peste granițele sale, cum ar fi, printre altele, admiterea sau condițiile de admitere pentru intrare; să se asigure, în conformitate cu Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor, că termenii și condițiile minime de angajare din țara-gazdă sunt aplicabile pentru orice furnizor de servicii care are acces pe piața din UE, în prezent și în viitor; să se asigure că toți lucrătorii care vin în Europa, indiferent de țara lor de origine, beneficiază de aceleași drepturi de muncă precum resortisanții țării-gazdă și că se respectă principiul egalității de remunerare pentru muncă egală; să se asigure că cele opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) sunt respectate de către părțile la TiSA; să invite toate părțile să ratifice și să pună în aplicare principalele standarde OIM și să promoveze alte convenții OIM și rezoluții ONU relevante; să se asigure că legislația UE și a statelor membre în domeniul muncii și acordurile colective sunt respectate pe teritoriul UE; să consolideze mecanismul de monitorizare și de executare al UE, pentru a preveni încălcările; să îndemne statele membre să suplimenteze resursele disponibile pentru inspectoratele de muncă; să întocmească și să prezinte urgent informații detaliate cu privire la numărul și tipul furnizorilor de servicii care operează în prezent în UE în temeiul „modului 4”, inclusiv durata șederii lor; să asigure o eficiență mult mai mare a accesului transfrontalier la date în cadrul UE, în viitor; să includă o clauză de siguranță care să interzică societăților să evite sau să submineze dreptul la acțiuni sindicale, prin utilizarea de lucrători din țări terțe în timpul negocierii contractelor colective și a litigiilor în dreptul muncii, și să permită participanților la TiSA aplicarea oricărei garanții necesare, în cazul unei presiuni asupra salariilor la nivel național, al periclitării drepturilor lucrătorilor naționali sau al încălcării altor standarde convenite, în conformitate cu limitările prevăzute la articolul X din GATS; să încurajeze toate părțile contractante să respecte Orientările OCDE privind companiile multinaționale;

ii.  să reamintească faptul că angajamentele incluse în „modul 4” se aplică numai circulației forței de muncă cu înalte calificări, cum ar fi persoane cu diplome universitare sau de master echivalente sau cu funcții importante de conducere, cu un scop specific, pentru o perioadă limitată și în condiții precise, prevăzute de legislația națională a țării în care este furnizat serviciul și de un contract care respectă această legislație națională; solicită, în acest context, respectarea și punerea în aplicare a articolului 16 din Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE); să respingă modificările substanțiale aduse la prevederile din „modul 4” definite în GATS și să aibă în vedere o revizuire a Directivei 2014/66/UE privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii;

iii.  să recunoască anexa privind „modul 4” ca interes ofensiv al Europei, având în vedere că forța de muncă din UE dispune de o bună pregătire și de mobilitate, iar societățile din UE solicită tot mai mult competențe specifice de la forța de muncă străină aflată în Europa și de la personalul lor din afara Europei, pentru a sprijini demararea de noi activități economice; să se asigure că această mobilitate este avantajoasă nu doar pentru societățile europene, ci și pentru lucrătorii europeni;

iv.  să se opună oricăror dispoziții referitoare la vize și la alte proceduri de intrare, cu excepția celor care urmăresc creșterea transparenței și fluidizarea procedurilor administrative; să garanteze faptul că TiSA nu se aplică măsurilor care vizează persoanele fizice care doresc să intre pe piața forței de muncă a uneia dintre părți, nici măsurilor privind cetățenia, reședința și angajarea cu un contract de muncă permanent; să prevadă sisteme de protecție adecvate care să garanteze faptul că furnizorii de servicii temporare se întorc acasă;

v.  să urmărească interzicerea orizontală a cerințelor de stabilire a unei prezențe comerciale sau a rezidenței, ca o condiție pentru furnizarea de servicii profesionale; să limiteze domeniul de aplicare al anexei privind serviciile profesionale la lista angajamentelor asumate de fiecare parte;

vi.  să depună eforturi pentru crearea unui cadru pentru recunoașterea reciprocă a pregătirii, a diplomelor universitare și a calificărilor profesionale, în special în domeniul arhitecturii, contabilității și dreptului, garantând, în același timp, competențele furnizorului și, prin urmare, calitatea serviciilor oferite, în conformitate cu directivele UE privind calificările profesionale, și evitând recunoașterea automată și cantitativă a diplomelor universitare;

vii.   solicită o definiție clară a lucrătorilor în anexa privind „modul 4”;

  (e)  cu privire la normele privind serviciile financiare:

i.  să obțină un acord care conține o anexă ambițioasă, dar echilibrată, privind furnizarea tuturor tipurilor de servicii financiare, în special servicii bancare și de asigurări, care să depășească sfera anexei la acordul GATS cu privire la serviciile financiare și care să favorizeze creșterea economică pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020; să urmărească consolidarea stabilității sistemului financiar și a instituțiilor financiare individuale, asigurarea coerenței depline cu cadrul de reglementare de după criză și a unei concurențe loiale între furnizorii de servicii financiare; să obțină un acord care să aducă valoare adăugată și protecție consumatorilor europeni sub formă de convergență ascendentă a reglementării financiare și o ofertă mai variată de servicii financiare; să vizeze asigurarea unei protecții adecvate a consumatorilor, inclusiv protecția datelor și dreptul la viață privată, precum și furnizarea de informații corecte și ușor de înțeles, care sunt indispensabile pentru reducerea asimetriei informațiilor;

ii.  să angajeze părțile la TiSA în implementarea și aplicarea standardelor internaționale privind reglementarea și supravegherea sectorului financiar, așa cum au fost adoptate de G20, de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, de Organizația Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare și de Asociația Internațională a Supraveghetorilor în Asigurări; să ia măsuri astfel încât elementele esențiale ale înțelegerii, cum ar fi Acordul OMC referitor la serviciile financiare, să fie preluate în TiSA, îmbunătățind, în același timp, textul acordului pentru a-l alinia la liniile actuale exacte ale politicilor UE din aceste domenii; să se asigure că TiSA contribuie la atenuarea dublei impuneri și că nu facilitează în vreun fel frauda fiscală sau nu deschide breșe pentru evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă sau spălarea banilor; să urmărească angajamente aprofundate, mai ales cu privire la accesul la piață, din partea țărilor care nu au încheiat până în prezent acorduri comerciale bilaterale cu UE, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă, Hong Kong și Taiwan, sau angajamente foarte limitate la nivelul OMC, cum ar fi Chile și Turcia, sau angajamente bilaterale foarte limitate în materie de servicii financiare, cum ar fi Mexic;

iii.  să includă în TiSA o excepție prudențială bazată pe cea cuprinsă în Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) din UE și Canada, păstrând dreptul suveran al unei părți de a se abate de la propriile angajamente comerciale și de a adopta orice măsură pe care o consideră necesară pentru a-și reglementa sectoarele financiar-bancare în scopuri prudențiale și de supraveghere, pentru a asigura stabilitatea și integritatea sistemului financiar al unei părți;

iv.  să se asigure că, în domeniul serviciilor financiare, nu se asumă niciun nou angajament care ar putea să pună în pericol reglementările financiare ale UE, forțând UE să relaxeze propriul cadru de reglementare consolidat pentru sectorul financiar sau împiedicând-o să folosească legislația pentru a combate riscurile excesive asumate de instituțiile financiare; să se asigure că nicio prevedere din acest acord nu va limita capacitatea organelor de reglementare ale UE de a autoriza sau refuza un produs financiar existent sau nou, în conformitate cu cadrul său de reglementare;

v.  să sublinieze necesitatea creșterii accesului la serviciile financiare în întreaga lume, dată fiind importanța acestora pentru creștere și pentru economie și să excludă, în același timp, serviciile financiare transfrontaliere din angajamentele UE, inclusiv administrarea portofoliului, până la obținerea unei convergențe în reglementările financiare la cele mai înalte niveluri, cu excepția unor cazuri corespunzător justificate, foarte limitate, cum ar fi cazul serviciilor de reasigurare furnizate în contextul unei relații între societăți; să aibă în vedere mai ales faptul că existența unor reguli și proceduri clare și solide pentru autorizarea societăților cu sediul în țări terțe pentru furnizarea acestor servicii în UE și, după caz, recunoașterea explicită de către UE a faptului că țările de origine ale acestor societăți au un cadru de reglementare și de supraveghere aplicabil și echivalent cu cel al UE, este indispensabilă pentru a garanta faptul că nicio entitate nesupervizată nu poate acționa în Uniune și că se asigură condiții de concurență egale între societățile europene și cele străine, indiferent de jurisdicția țării în care acestea își au sediul; să ia, în paralel cu TiSA, măsuri imediate pentru a apropia modurile diferite în care țările recunosc în prezent echivalența regimurilor de reglementare și supraveghere din alte jurisdicții, lucru care provoacă în prezent fragmentarea piețelor mondiale ale serviciilor financiare, prin obținerea unei înțelegeri comune cu privire la faptul că o decizie de echivalență ar trebui să fie rezultatul unei evaluări transparente care să stabilească dacă normele fiecărei jurisdicții ating aceleași obiective și că, deși o astfel de decizie ar trebui să vină în continuarea unor dialoguri bilaterale timpurii și frecvente, aceasta poate fi unilaterală în cazurile în care recunoașterea reciprocă nu este posibilă;

vi.  să solicite o evaluare de impact ex-ante independentă pentru a analiza efectele economice și sociale ale unei continuări a liberalizării financiare în cadrul TiSA;

vii.  să recunoască faptul că reforma reglementărilor care a urmat crizei financiare nu s-a încheiat și include cerințe legate de anumite forme juridice, scindări (de exemplu separarea băncilor), modificări ale companiilor sau reducerea dimensiunilor acestora;

  (f)  cu privire la normele privind logistica:

i.  să urmărească rezultate ambițioase, dar echilibrate, pentru sectorul transporturilor, care este esențial pentru dezvoltarea durabilă a lanțurilor valorice globale; să crească viteza, fiabilitatea, securitatea și interoperabilitatea serviciilor de transport, în beneficiul întreprinderilor, al utilizatorilor individuali și al lucrătorilor; să asigure coerența cu politica UE în domeniul climei; să țină seama de importanța serviciilor de transport și de curierat pentru ocuparea forței de muncă și economia europeană, în condițiile în care armatorii europeni controlează 40 % din flota comercială a lumii, industria aviatică asigură peste 5 milioane de locuri de muncă, industria feroviară europeană furnizează mai mult de jumătate din producția mondială de echipamente și servicii feroviare, iar transportul rutier rămâne la fel de important pentru logistica UE; să recunoască, prin urmare, potențialul serviciilor de transport de a reduce nivelul șomajului din Europa; să se asigure că negocierile țin cont de evoluția rapidă a sectorului transporturilor și de importanța din ce în ce mai mare a modurilor de transport bazate pe o economie colaborativă pentru viața de zi cu zi a cetățenilor europeni; să impună întreprinderilor străine să respecte pe deplin standardele de reglementare existente ale UE atunci când prestează servicii de transport sau de curierat pe teritoriul UE;

ii.  să urmărească îmbunătățirea accesului pe piețele străine și reducerea practicilor de reglementare anticoncurențiale, în special a celor care sunt dăunătoare pentru mediu și reduc eficiența serviciilor de transport, și să abordeze restricțiile impuse de țările terțe în ceea ce privește proprietatea străină, asigurând, totodată, dreptul autorităților publice de a reglementa transporturile și de a garanta transportul public; să abordeze restricțiile din sectorul cabotajului și să evite întoarcerea din țara-gazdă fără încărcătură a transportatorilor, în special în anexele referitoare la transportul maritim și aerian;

iii.  să prezinte dispoziții care să vizeze consolidarea drepturilor pasagerilor, în special în anexa privind transportul aerian și în legătură cu toate mijloacele de transport, astfel încât acordul să aducă beneficii și consumatorilor;

iv.  să mențină drepturile statelor membre în ceea ce privește reglementările naționale actuale sau viitoare și acordurile bilaterale sau multilaterale de transport rutier, inclusiv cerințele privind autorizațiile de tranzit; să excludă orice dispoziție care facilitează intrarea și șederea șoferilor profesioniști din domeniul de aplicare al anexei referitoare la transportul rutier; să respingă orice solicitare de asumare a unor angajamente în cadrul „modului 4” în sectorul transportului rutier;

v.  să asigure coerența cu standardele internaționale, precum cele adoptate de Organizația Maritimă Internațională și de Organizația Aviației Civile Internaționale, să le considere standarde minime și să se opună oricărei forme de reducere a acestor referințe internaționale; să urmărească stabilirea, ca obiectiv pe termen lung, a unor norme comerciale internaționale obligatorii pentru sectorul transportului maritim și aerian; să asigure aplicarea tuturor convențiilor OIM relevante pentru sectorul logisticii și al transporturilor, cum ar fi Convenția privind munca din domeniul maritim; să sublinieze faptul că legislația UE și a statelor membre asigură beneficii lucrătorilor, printre care siguranță și securitate, precum și consumatorilor și mediului; să sublinieze că toți prestatorii de servicii - atât străini, cât și naționali - care furnizează servicii în cadrul UE trebuie să respecte această legislație; să recunoască faptul că, la baza calității serviciilor, stau calitatea locurilor de muncă și cadrele de reglementare în vigoare;

vi.  să găsească echilibrul corect între liberalizarea unui sector poștal performant, esențial pentru continuarea dezvoltării serviciilor și economiei digitale, și protecția serviciilor poștale universale, care joacă un rol vital în promovarea coeziunii sociale, economice și teritoriale; să prevină, prin urmare, subvențiile încrucișate anticoncurențiale și să sporească accesul pe piețele țărilor terțe, asigurând îndeplinirea obligațiilor de serviciu universal, astfel cum sunt definite de fiecare parte;

vii.  să reamintească rolul crucial pe care transportul maritim îl joacă în cadrul economiei mondiale, atât în calitatea sa de sector economic de sine stătător, cât și în calitate de intermediar al comerțului internațional; să propună un text clar, care să includă angajamente solide privind asigurarea accesului la porturi și a accesului la piețe, precum și a tratamentului național al serviciilor de transport maritim internațional;

  (g)  cu privire la normele privind legislația națională și transparența:

i.  să asigure din punct de vedere juridic dreptul autorităților europene, naționale și locale de a reglementa în interes public într-un mod care să nu fie mai restrictiv decât GATS și fără a face obiectul unor teste de necesitate; să se asigure că dispozițiile anexelor nu sunt mai restrictive decât principiile consacrate la articolul VI din GATS sau în dreptul UE;

ii.  să recunoască faptul că părțile la negociere respectă statul de drept și au sisteme judiciare independente, asigurând posibilități de recurs care să garanteze drepturile investitorilor și ale cetățenilor;

iii.  să promoveze buna guvernanță și transparența și să încurajeze bunele practici în procesele administrative, normative și legislative, prin încurajarea adoptării la scară largă a măsurilor care consolidează independența factorilor de decizie, măresc transparența și responsabilitatea democratică cu privire la decizii și reduc birocrația; să sublinieze faptul că protecția consumatorilor, a sănătății și a mediului, precum și siguranța și drepturile de muncă trebuie să se afle în centrul demersurilor de reglementare; să se asigure că orice modificare a nivelurilor UE de protecție în materie de reglementare nu poate fi decât în sens ascendent, niciodată descendent;

iv.  să recunoască, în conformitate cu dispozițiile GATS, faptul că o anexă privind reglementarea națională ar trebui să împiedice părțile să pună în aplicare obstacole ascunse în calea comerțului și să impună sarcini inutile întreprinderilor străine, în special când acestea solicită diferite tipuri de autorizații; să se asigure că reglementarea națională continuă să urmărească realizarea obiectivelor de politici publice;

v.  să se asigure că normele convenite se aplică numai măsurilor legate de comerț, precum cerințele și procedurile privind calificarea și licența, și numai în sectoare în care o parte și-a asumat angajamente;

vi.  să solicite și să publice un aviz juridic, înainte de votul Parlamentului privind acordul final, în scopul evaluării temeinice a celor două anexe referitoare la legislația națională și la transparență din perspectiva dreptului UE, și să verifice dacă obligațiile legale prevăzute în aceste anexe sunt deja respectate în UE;

vii.  să definească în mod clar principiile de legiferare ale transparenței și obiectivității, pentru a se asigura că aceste concepte nu se transformă în dispoziții generice;

viii.  să facă publice, online, informații cu privire la reglementările legate de comerț, inclusiv cele aplicabile la nivel subfederal, și la modul în care acestea sunt administrate; să pună accent pe normele care se aplică licențelor și autorizațiilor; să insiste în mod special pentru crearea unui mecanism de informare de tip „ghișeu unic” pe internet pentru IMM-uri și să includă IMM-urile în conceperea acestuia;

ix.  să se asigure că taxele administrative percepute de la întreprinderile străine sunt corecte și nediscriminatorii, că există căi de atac suficiente, egal accesibile furnizorilor naționali și străini, în fața instanțelor naționale și că hotărârile sunt luate într-un interval rezonabil de timp;

x.  să mențină practica UE de organizare de consultări publice înaintea prezentării propunerilor legislative; să se asigure că rezultatele acestor consultări vor fi respectate cu strictețe în timpul negocierilor;

xi.  să se opună oricărei propuneri care solicită prezentarea obligatorie a propunerilor legislative unor terțe părți înainte de publicarea acestora; să aibă în vedere faptul că părțile interesate au niveluri diferite de acces la resurse și cunoștințe de specialitate și să se asigure că introducerea unui proces voluntar de consultare a părților interesate în TiSA nu favorizează organizațiile mai bine finanțate;

  (h)  cu privire la normele din alte domenii de reglementare:

i.  să admită faptul că TiSA reprezintă o ocazie de a asigura existența concurenței prin norme și nu pentru norme;

ii.  să se asigure că angajamentele reciproc asumate vor fi respectate în practică, pentru a permite demersuri de retorsiune eficiente, și să prevadă măsuri de descurajare în cazul încălcării angajamentelor; să includă, prin urmare, în acord un mecanism de soluționare a litigiilor, care să fie utilizat până când acordul va avea un caracter multilateral și mecanismul de soluționare a litigiilor al OMC va fi disponibil; să revizuiască Regulamentul (UE) nr. 654/2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional pentru a se asigura că UE poate impune măsuri de retorsiune în sectorul serviciilor;

iii.  să pledeze pentru includerea unei anexe normative privind achizițiile publice, în scopul maximizării participării societăților europene la licitații străine, păstrând, totodată, criteriile UE, inclusiv criteriile sociale și de mediu, și procedurile specifice licitațiilor europene, mai ales în ceea ce privește accesul IMM-urilor la contractele publice, criteriile de eligibilitate bazate pe cel mai bun raport calitate-preț și pragurile sub care nu se mai aplică angajamentele; să depășească lipsa de transparență și barierele din calea intrării pe piață în ceea ce privește procedurile de ofertare non-europene și să denunțe lipsa de reciprocitate în acest domeniu, la toate nivelurile de guvernare, dovedită de tratamentul preferențial aplicat societăților naționale în mai multe țări, acordând însă posibilitatea de a opta pentru angajamente privind accesul pe piață și tratamentul național, în beneficiul multilateralizării; să încurajeze ratificarea și punerea în aplicare a Acordului OMC privind achizițiile publice și a modificărilor sale din 2011 de către părțile care nu au făcut încă acest lucru; să invite Uniunea Europeană să introducă un „European Business Act” după modelul „American Business Act”, care să încurajeze dezvoltarea economică a IMM-urilor și a industriei europene;

iv.  să asigure protecția furnizorilor de servicii mici și mijlocii din UE în fața practicilor comerciale neloiale ale furnizorilor din afara UE;

v.  să reducă barierele inutile din calea comerțului pentru serviciile legate de energie și de mediu, în special pentru cele legate de dezvoltarea și promovarea energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor ecologice, fără a renunța la posibilitatea de a restricționa accesul la piață și tratamentul național pentru toate modurile de furnizare din acest domeniu, având în vedere că tot mai multe servicii, precum instalarea, gestionarea și reparațiile, sunt vândute împreună cu produsele în aceste două domenii; să exprime recunoașterea explicită a suveranității fiecărei părți asupra resurselor energetice, în conformitate cu dispozițiile din tratate, și să asigure din punct de vedere juridic, printr-o îmbunătățire a dispozițiilor echivalente cu GATS, dreptul UE de a reglementa, în special pentru a atinge obiectivele europene legate de durabilitate, politica privind clima, securitate și accesibilitate;

vi.  să se asigure că angajamentele viitoare în materie de achiziții nu ignoră legislația locală sau națională a niciunei părți;

  (i)  cu privire la informarea publicului și a factorilor politici:

i.  să asigure cel mai înalt nivel de transparență, dialog și responsabilizare;

ii.  să informeze pe deplin și imediat Parlamentul European în toate etapele negocierilor; să se asigure că toți deputații în Parlamentul European primesc toate documentele de negociere referitoare la TiSA, precum și documentele interne ale Comisiei Europene, inclusiv rezumatele detaliate ale rundelor de negocieri și evaluările aprofundate ale ofertelor părților la TiSA, cu condiția asigurării confidențialității necesare; în conformitate cu politica OMC, cu jurisprudența CEJ în materie de documente clasificate și cu limitările consacrate în acquis-ul UE, îndeosebi în Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul la documente, să asigure accesul public la documentele de negociere, cu excepția celor care urmează să fie clasificate pe baza unui justificări clare, de la caz la caz;

iii.  să salute promovarea insistentă, după alegerile europene din 2014, a transparenței față de populație, inclusiv publicarea ofertelor de acces pe piața UE și mandatul acordat de Consiliu; să continue aceste eforturi, prin elaborarea de fișe informative care să explice fiecare parte a acordului într-un mod clar și ușor de înțeles și prin publicarea de raporturi informative după fiecare rundă pe site-ul de internet „Europa”; să încurajeze partenerii noștri de negocieri să crească transparența, astfel încât TiSA să nu fie negociat în condiții mai opace decât cele organizate sub egida OMC;

iv.  să asigure angajamentul serios și continuu al instituțiilor UE față de toate părțile interesate relevante pe toată durata procesului de negociere; să solicite ca acest angajament să fie intensificat pe măsură ce negocierile avansează, pentru ca așteptările societății civile europene, ale partenerilor sociali și ale altor părți interesate să fie luate în considerare în mod adecvat, inclusiv în cadrul dialogului cu societatea civilă; să sublinieze că statele membre, care au stabilit directivele de negociere, joacă un rol fundamental în acest sens;

v.  să încurajeze statele membre să implice și să consulte parlamentele naționale, precum și autoritățile locale și regionale, și să le informeze în permanență cu privire la derularea negocierilor;

vi.  să invite reprezentanții autorităților locale și regionale, care sunt reprezentante la nivelul UE prin Comitetul Regiunilor, la dialogurile organizate de Comisia Europeană la începutul și la finalul fiecărei runde de negocieri;

2.  solicită Comisiei să țină seama în totalitate de prezenta rezoluție și să ofere un răspuns în termen de șase luni de la adoptarea acesteia;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, conținând recomandările Parlamentului European, Comisiei și, spre informare, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre,precum și administrației și parlamentelor tuturor părților la TiSA.

EXPUNERE DE MOTIVE

Parlamentul European joacă un rol decisiv în politica comercială a UE. În conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deputații în PE nu numai că au ultimul cuvânt în ceea ce privește acordurile comerciale, ci aceștia trebuie, de asemenea, să fie informați imediat și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii de negociere și de încheiere a acordurilor comerciale, pentru a putea supraveghea în permanență aceste negocieri.

Parlamentul are dreptul de a-și exprima poziția de-a lungul întregului proces de negociere pentru a influența derularea acestuia. Raportoarea dorește, prin urmare, să evalueze, printr-un raport bazat pe articolul 108 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al PE, primii doi ani și jumătate și cele treisprezece runde de negocieri ale acordului privind comerțul cu servicii (TiSA) și să adreseze Comisiei Europene recomandări clare și temeinice.

În opinia raportoarei, negocierile privind TiSA trebuie să asigure mai multă reciprocitate în privința accesului pe piață, să creeze condiții de concurență echitabile la nivel mondial, să ofere consumatorilor beneficii concrete și să asigure accesul părților interesate la discuții, pentru a facilita o viitoare multilateralizare. Cu toate acestea, serviciile publice și culturale, drepturile fundamentale la confidențialitatea datelor și la condiții de muncă echitabile, precum și dreptul de a reglementa nu sunt negociabile și trebuie excluse fără echivoc din domeniul de aplicare al acestui acord.

TiSA nu poate calificat ca factor pozitiv sau negativ înainte de a fi finalizat. În schimb, Parlamentul European trebuie să depună eforturi în mod constructiv și pragmatic pentru a prezenta negocierile privind TiSA într-o lumină favorabilă, a le demistifica și a le acorda prioritate, astfel încât să se asigure încheierea unui acord bun, atât în interesul societăților din Europa, cât și în cel al consumatorilor europeni. TiSA va fi un acord echilibrat sau nu va fi deloc.

7.12.2015

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pentru Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportoare pentru aviz: Lola Sánchez Caldentey

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că politicile comerciale și de investiții ale UE sunt interconectate cu politicile de dezvoltare ale UE și au un impact asupra țărilor în curs de dezvoltare; solicită Comisiei să respecte principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și să includă principiile ajutorului pentru comerț în cadrul tuturor negocierilor comerciale; subliniază necesitatea axării pe implementarea și monitorizarea efectivă a capitolelor Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă, recent adoptate; solicită Comisiei să garanteze, în toate acordurile comerciale, cele mai înalte standarde la nivel mondial cu privire la drepturile omului, standardele OIM, protecția socială, dialogul social, egalitatea de gen, asigurări de sănătate publice universale, accesul universal la medicamente și securitatea alimentară;

2.  salută eforturile actuale ale UE de a crește transparența în acordurile sale comerciale; solicită insistent Comisiei să continue să crească transparența și responsabilizarea democratică în privința procesului de negociere a Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA); recunoaște angajamentul continuu al instituțiilor UE alături de o diversitate largă de actori în cadrul acestui proces; încurajează Comisia să continue și eventual să consolideze această abordare proactivă a transparenței politicilor comerciale ale UE; subliniază necesitatea luării în considerare a preocupărilor exprimate de sindicate și de organizațiile societății civile, inclusiv ale celor din țările în curs de dezvoltare; solicită insistent Comisiei să îmbunătățească accesibilitatea publică a tuturor documentelor de negociere, întrucât aceasta este singurul mijloc democratic prin care toate organizațiile societății civile și toți cetățenii pot fi informați cu privire la procesul de negociere și pot deveni implicați în acesta; încurajează Comisia să comande un studiu independent privind impactul TiSA asupra țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă în țările terțe, precum și să acorde atenția cuvenită rezultatelor acestui studiu;

3.  subliniază că, conform UNCTAD, sectorul serviciilor reprezintă aproximativ 51 % din PIB în țările în curs de dezvoltare; constată, de asemenea, că exportul de servicii din Africa este în creștere; subliniază faptul că, în anumite condiții, comerțul, inclusiv cel cu servicii, ar putea constitui un factor favorizant pentru o creștere incluzivă, pentru dezvoltarea sustenabilă, pentru reducerea sărăciei și crearea unor locuri de muncă decente și ar putea încuraja inovarea prin facilitarea schimburilor de know-how, tehnologie și investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv prin investiții străine; susține, prin urmare, că a oferi țărilor în curs de dezvoltare la un acces echitabil la piețele mondiale de servicii le va crește nivelul de integrare economică și de adaptare la globalizare;

4.  constată că doar un număr limitat de țări în curs de dezvoltare participă la negocierile pentru TiSA; reiterează necesitatea unei abordări multilaterale consolidate asupra comerțului mondial, realizabilă prin intermediul unei cooperări mai intense între UE și organismele internaționale democratice precum ONU sau OMC, în care țările în curs de dezvoltare sunt reprezentate în mod adecvat; observă că TiSA este bazat pe Acordul general al OMC privind comerțul cu servicii (GATS), la care sunt părți toate statele membre ale OMC; reamintește, cu toate acestea, respingerea oricărei dispoziții care ar putea fi incompatibilă cu GATS și care ar putea împiedica viitoarea integrare în sistemul OMC; solicită Comisiei să țină seama de impactul TiSA asupra țărilor care nu sunt părți în negociere, în special asupra țărilor în curs de dezvoltare, precum și să includă în TiSA dispozițiile articolului IV din GATS;

5.  solicită insistent Comisiei să facă eforturi pentru a evita dezechilibrele în relațiile comerciale internaționale; reamintește obiectivul 17.15 din ODS; recunoaște necesitatea respectării spațiului politic și a conducerii fiecărei țări în ceea ce privește stabilirea și implementarea politicilor de eradicare a sărăciei și de dezvoltare sustenabilă; insistă că dreptul autorităților naționale și locale de a reglementa este păstrat în cadrul negocierilor TiSA; subliniază că, pentru a atenua eventualele efecte negative pentru țările în curs de dezvoltare, ale căror priorități sunt legate de dezvoltarea propriilor lor sectoare ale serviciilor, inclusiv serviciile de interes general, UE ar trebui să-și intensifice acțiunile pentru a include țările în curs de dezvoltare în lanțurile valorice globale din sectorul serviciilor, precum și să ia în considerare o abordare mai flexibilă în privința acestor țări în cazul în care subscriu nivelului de ambiție al acordului;

6.  solicită Comisiei să excludă explicit din TiSA negocierile cu privire la serviciile publice și la serviciile audiovizuale - și să se asigure, în special, că țările în curs de dezvoltare sunt capabile să-și păstreze activele culturale - întrucât acestea reprezintă instrumente fundamentale pentru dezvoltarea sustenabilă și pentru asigurarea respectării demnității oamenilor; reamintește că TiSA, ca orice alt acord internațional, trebuie să respecte standardele convenite la nivel internațional privind munca, mediul și drepturile omului; solicită Comisiei să susțină și să monitorizeze acțiunile de consolidare a capacităților țărilor în curs de dezvoltare în vederea oferirii unor servicii publice viabile;

7.  reamintește că criza sistemului financiar din 2008 a demonstrat necesitatea stabilirii unor reglementări prudențiale puternice privind liberalizarea serviciilor financiare, pentru a menține soliditatea și stabilitatea piețelor financiare; solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că aspectele TiSA legate de serviciile financiare respectă cele mai înalte standarde de transparență și responsabilitate, asigură sustenabilitatea datoriei, garantează principiul responsabilității comune a creditorilor și debitorilor și nu agravează volatilitatea sau instabilitatea economică;

8.  invită Comisia să integreze egalitatea de gen și capacitarea femeilor în cadrul politicii sale comerciale, ținând seama de preocupările existente, și să monitorizeze îndeaproape impactul acordurilor comerciale ale UE asupra egalității de gen; subliniază, în această privință, că dimensiunea de gen a comerțului cu servicii în Africa, unde proporția femeilor angajate în sectorul serviciilor o depășește pe cea din sectorul producției, poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin și pentru crearea unor locuri de muncă decente;

9.   reamintește că TiSA nu trebuie să submineze dreptul UE și că trebuie să respecte Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care are forță obligatorie pentru instituțiile și organismele UE și se aplică guvernelor naționale atunci când aplică dreptul UE; reamintește că UE este întemeiată pe un angajament puternic de a promova și proteja în întreaga lume drepturile omului, democrația și statul de drept; insistă, în această privință, că drepturile omului se află în centrul relațiilor UE cu alte țări și regiuni;

10.  invită Comisia să reflecteze asupra recentei retrageri a Uruguayului din negocierile pentru TiSA și să tragă concluziile care se impun, acordând mai multă atenție nevoilor țărilor în curs de dezvoltare care sunt aderă la TiSA.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Jordi Sebastià

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Pál Csáky, José Inácio Faria, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández

2.12.2015

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportoare pentru aviz: Alessia Maria Mosca

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  adresează Comisiei următoarele recomandări:

  a.  să facă din serviciile financiare una dintre prioritățile UE în negocierile TiSA, întrucât piața UE pentru aceste servicii este deja relativ deschisă; să obțină un acord care prevede norme și dispoziții ambițioase, dar echilibrate privind furnizarea tuturor tipurilor de servicii financiare, în special servicii bancare și de asigurări, în toate modurile de furnizare a acestora, acordând o atenție deosebită noilor norme referitoare la noile servicii; să obțină un acord care să aducă valoare adăugată consumatorilor europeni sub formă de convergență ascendentă a reglementărilor financiare, o ofertă mai variată de servicii financiare și o protecție sporită a consumatorilor (informațiile ușor de înțeles și corecte sunt fundamentale pentru a realiza un echilibru mai mare în asimetria informațiilor) și care favorizează creșterea economică pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020;

  b.  să propună ca, în domeniul serviciilor financiare, TiSA să sprijine implementarea și aplicarea standardelor internaționale, să nu se ia noi angajamente care ar putea să pună în pericol reglementările financiare ale UE prin a forța Uniunea să relaxeze cadrul de reglementare consolidat din sectorul financiar sau prin a împiedica Uniunea să folosească legislația pentru a combate riscurile excesive asumate de instituțiile financiare și ca autoritățile de reglementare ale UE să își păstreze competența în ceea ce privește autorizarea sau respingerea oricărui produs financiar existent sau nou, după evaluarea scrupuloasă a riscurilor și beneficiilor pe care introducerea unor astfel de produse sau servicii le-ar produce în Uniune; să menționeze angajamentele privind accesul pe piață pe baza unei liste pozitive;

  c.  având în vedere importanța serviciilor financiare pentru creștere și economie, să permită în TiSA, în subsectoarele adecvate, cu excepția unor măsuri de restricționare limitate și pe deplin justificate, furnizarea de servicii financiare la nivel transfrontalier în UE (pentru un număr limitat de subsectoare, cum ar fi reasigurările), de către companii cu sediul în țări terțe, pe baza unor reguli și proceduri clare de autorizare a furnizării acestor servicii în UE de către astfel de entități și, după caz, după recunoașterea de către UE a faptului că țările de origine ale respectivelor entități au un cadru de reglementare și supraveghere aplicabil și echivalent cu cel al UE, pentru a garanta că nicio entitate nesupervizată nu poate acționa în Uniune și că entitățile beneficiază de condiții de concurență egale, indiferent jurisdicția țării în care își au sediul;

  d.  să se asigure că părțile TiSA au dreptul de a exclude sectoarele sensibile din clauza de înghețare, în special pentru angajamentele transfrontaliere în materie de servicii financiare și să susțină, astfel, poziția conform căreia deschiderea pieței nu va împiedica introducerea de noi măsuri sau modificarea reglementărilor naționale existente din motive care țin de prudență sau de protecția consumatorilor sau eventuala aplicare a acestor reguli în afara teritoriului Uniunii;

  e.  să țină seama de obstacolele specifice în calea comerțului și a investițiilor realizate de IMM-uri; să contribuie la mobilitatea și dezvoltarea întreprinderilor mari, dar, mai ales a IMM-urilor și a antreprenorilor independenți prin dispoziții consolidate privind „modul IV” - furnizarea serviciilor financiare, care permite detașarea temporară a lucrătorilor cu înaltă specializare peste granițe pentru un obiectiv specific, pe o perioadă limitată și în condițiile stipulate într-un contract și în legislația națională;

  f.  să exercite o presiune mai mare asupra altor părți la negocieri pentru a oferi în continuare țărilor BRIC, în special Indiei și Braziliei, să se alăture negocierilor și să accepte cererea Chinei, cu condiția ca China să fie dispusă să se ridice la nivelul de ambiție al celorlalte părți, în special la nivelul ofertei sale de angajamente privind accesul la piață și tratamentul național și să nu redeschidă discuțiile referitoare la structura acordului și dispozițiile esențiale ale capitolelor de reglementare deja convenite;

  g.  să încurajeze și alte părți să se alăture negocierilor TiSA, chiar dacă acestea includ deja UE, SUA și Japonia, care furnizează cea mai mare parte a comerțului mondial cu servicii financiare; să urmărească angajamente aprofundate (mai ales cu privire la accesul la piață), cu rezultate substanțiale pentru UE, din partea țărilor ce nu au încheiat până în prezent acorduri comerciale bilaterale cu UE, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă, Hong Kong și Taiwan sau doar angajamente foarte limitate la nivel multilateral, cum ar fi Chile și Turcia, sau angajamente bilaterale foarte limitate în materie de servicii financiare, cum ar fi Mexic;

  h.  să se asigure că TiSA nu împiedică în niciun fel agenda de negocieri a OMC, ci, mai degrabă, favorizează discuții valoroase cu privire la modalitățile de eliminare a obstacolelor nejustificate din calea comerțului și de dezvoltare a celor mai bune practici în domeniul reglementării serviciilor financiare care promovează obiective economice și de sustenabilitate și, în același timp, pregătește terenul pentru eventuala sa adoptare la nivel multilateral, pe baza unor norme care există deja la nivel multilateral;

  i.  să îndemne părțile la negocieri să instituie norme de reglementare în domeniilor serviciilor financiare, care să depășească sfera anexei la acordul GATS al OMC referitoare la serviciile financiare, care se aplică deja tuturor părților la TiSA, în calitatea lor de membri ai OMC, precum și angajamente mai profunde bazate pe Înțelegerea sui generis privind angajamentele referitoare la serviciile financiare, care nu este obligatorie pentru membrii OMC și, prin urmare, se aplică unui număr foarte redus de părți la TiSA; să vizeze includerea în capitolul privind serviciile financiare al TiSA a unei excepții prudențiale bazate pe versiunea convenită a Acordului comercial între Canada și UE, care consolidează excepția prudențială prevăzută la articolul 2 litera (a) din anexa la GATS referitoare la serviciile financiare, care menține dreptul suveran al părților de a adopta măsuri din motive prudențiale, în măsura în care aceste măsuri nu urmăresc eludarea altor angajamente, în scopul de a garanta că guvernele păstrează competența de a lua măsurile necesare pentru a menține stabilitatea și integritatea sistemului financiar; să ia măsuri astfel încât elementele esențiale ale înțelegerii, cum ar fi dispozițiile specifice privind transferul de date și accesul nediscriminatoriu la sistemele de compensare să fie preluate în TiSA, îmbunătățind, în același timp, formularea înțelegerii pentru a o alinia la liniile actuale exacte ale politicilor UE în respectivele domenii;

  j.  să prevadă în capitolul de reglementare a serviciilor financiare norme orizontale stricte referitoare la transparența reglementării, care ar trebui să consolideze capacitatea tuturor părților interesate de a analiza legile, normele și deciziile publice și a se pregăti pentru acestea și să mărească încrederea furnizorilor de servicii financiare de a se stabili în străinătate sau de a furniza servicii clienților dintr-o țară terță, fără a submina procesele democratice justificate și consacrate, precum și soluții pentru asigurarea respectării tratamentului național pentru furnizorii transfrontalieri de servicii financiare; în acest scop, să ia măsuri imediate pentru a apropia modurile diferite în care țările recunosc în prezent echivalența regimurilor de reglementare și supraveghere din alte jurisdicții, lucru care provoacă în prezent fragmentarea piețelor mondiale ale serviciilor financiare, prin obținerea unei înțelegeri comune cu privire la faptul că o decizie de echivalență ar trebui să fie rezultatul unei evaluări transparente care să stabilească dacă normele fiecărei jurisdicții ating aceleași obiective și că, deși o astfel de decizie ar trebui să vină în continuarea unor dialoguri bilaterale timpurii și frecvente, aceasta poate fi unilaterală în cazurile în care recunoașterea reciprocă nu este posibilă;

  k.  să se asigure că, în conformitate cu principiul proporționalității acțiunilor UE, consacrat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia nu convine, în cadrul TiSA, cerințe în materie de reglementare națională care să depășească ceea ce este necesar pentru a obține obiectivele menționate mai sus;

  l.  să se asigure că TiSA contribuie la atenuarea dublei impuneri și că nu facilitează în vreun fel frauda fiscală sau nu deschide breșe pentru evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă sau spălarea banilor în domeniul serviciilor financiare; să se asigure că își încurajează membrii /părțile contractante, în special cele patru țări care sunt incluse și în lista neagră a paradisurilor fiscale, să adopte și să respecte standardele comune de raportare ale OCDE pentru schimbul automat de informații în scopuri fiscale, recomandările OCDE împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor și standardele globale împotriva spălării banilor și finanțării terorismului ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), în conformitate cu Recomandarea Comisiei din 6 decembrie 2012 privind măsuri menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale(12);

  m.  să adopte o abordare rezonabilă în ceea ce privește fluxurile transfrontaliere de date financiare, prin anularea măsurilor care împiedică nejustificat transferul de informații sau prelucrarea informațiilor financiare la intrarea sau la ieșirea de pe teritoriul țării și asigurând, în același timp, protecția datelor cu caracter personal (considerată un drept fundamental în conformitate cu articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), a vieții private și a confidențialității datelor și conturilor personale, ameliorând astfel Înțelegerea GATS privind serviciile financiare; să se asigure, prin urmare, că orice acord privind TiSA este în deplină conformitate cu Regulamentul revizuit al UE privind protecția datelor;

  n.  în ceea ce privește achizițiile de servicii financiare de către entități publice, să se asigure că recent adoptatele norme ale UE privind achizițiile publice sunt apărate și susținute în cadrul negocierilor, în special în ceea ce privește accesul IMM-urilor la contractele publice, criteriile de eligibilitate bazate pe cel mai bun raport calitate-preț, și nu pe cel mai mic preț, piețele rezervate întreprinderilor din economia socială, posibilitatea autorităților contractante de a încuraja cooperarea între comunități, precum și de a menține pragurile pentru excluderea de la procedurile de licitație prevăzute de normele UE și internaționale;

  o.  să asigure cel mai înalt nivel de transparență, dialog și responsabilitate pe durata întregului proces al negocierilor, în conformitate cu obligația Comisiei, în temeiul TFUE; să se asigure că membrii Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European primesc toate documentele de negociere referitoare la TiSA și că membrii comisiilor relevante din Parlamentul European au acces la documentele de negociere consolidate și informațiile care țin de domeniile lor de competență; să intensifice eforturile semnificative pentru transparență față de public, de după alegerile europene din 2014, care au inclus până acum publicarea ofertelor de acces la piața UE și mandatul acordat de Consiliu;

  p.  să publice cât mai curând posibil o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile și, după finalizarea negocierilor, să actualizeze în consecință această evaluare,

  q.  să excludă din angajamentele UE, în conformitate cu articolele 14 și 106 din TFUE și cu protocolul 26 la TFUE, serviciile de interes general actuale și viitoare, precum și serviciile de interes economic general (printre care se numără apa, sănătatea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educația, dar fără a se limita la aceste servicii); să se asigure că autoritățile europene, naționale și locale își păstrează dreptul deplin de a introduce, a adopta, a menține sau a abroga orice măsură privind contractarea, organizarea, finanțarea și furnizarea serviciilor publice; să aplice această excludere indiferent de modul în care sunt furnizate și finanțate serviciile publice.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

14

6

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Esther de Lange, Fabio De Masi, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Petr Ježek, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Costas Mavrides, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Renato Soru, Theodor Dumitru Stolojan, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Jakob von Weizsäcker, Marco Zanni, Sotirios Zarianopoulos

Membri supleanți prezenți la votul final

Matt Carthy, Philippe De Backer, Ashley Fox, Doru-Claudian Frunzulică, Ildikó Gáll-Pelcz, Marian Harkin, Barbara Kappel, Verónica Lope Fontagné, Paloma López Bermejo, Thomas Mann, Alessia Maria Mosca, Michel Reimon, Maria João Rodrigues

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Agnes Jongerius, Anneleen Van Bossuyt, Igor Šoltes

3.12.2015

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportor pentru aviz: Thomas Händel

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța ratificării, a aplicării și a controlului respectării celor opt convenții de bază în domeniul muncii ale OIM de către semnatarii TiSA; invită semnatarii TiSA să respecte și să promoveze alte convenții importante ale OIM, acordurile și rezoluțiile ONU, care includ, printre altele, Convenția Clauzelor de muncă (C94), Agenda privind munca decentă și Convenția privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora;

2.  solicită adoptarea unor dispoziții pentru ca standardele convenite ale OIM și alte standarde să devină executorii; consideră că orice viitor acord privind comerțul în servicii trebuie să includă o clauză privind controlul și mecanismele de punere în aplicare cu scopul de a descuraja și a împiedica întreprinderile să încalce drepturile sociale și din domeniul muncii, inclusiv contractele colective; solicită soluționarea eventualelor litigii în materie de dreptul muncii prin mecanisme dedicate, precum și posibilitatea introducerii de sancțiuni, acordând o atenție corespunzătoare organismelor de supraveghere ale OIM;

3.  solicită luarea unor măsuri pentru a se asigura că TiSA va contribui echitabil și semnificativ la crearea de locuri de muncă, instituind standarde ambițioase în comerțul cu servicii, adaptate la cerințele principale ale secolului al XXI-lea, respectiv criza persistentă a locurilor de muncă din unele state membre, inegalitățile în creștere, șomajul în rândul tinerilor și alte probleme sociale și promovarea unor niveluri mai ridicate de protecție a standardelor din domeniul muncii și al mediului în vederea combaterii tuturor formelor de dumping social, precum și respectarea interdicției de discriminare;

4.  ia act de rolul semnificativ al sectorului serviciilor în economia UE, constituind 70 % din activitatea economică și asigurând 90% din locurile de muncă; recunoaște, totodată, că 90 % din creșterea globală se realizează în afara UE și subliniază, prin urmare, importanța crucială a asigurării unor noi oportunități de acces la piețe pentru semnatarii tratatelor și asigurarea unui tratament corect, nediscriminatoriu și echitabil pentru furnizorii de servicii; reamintește rolul esențial al sectorului serviciilor în crearea de locuri de muncă calificate în UE; subliniază faptul că este important ca acordul să-și utilizeze tot potențialul de stimulare a creării locurilor de muncă în UE; consideră că acordul trebuie, de asemenea, să asigure consolidarea și îmbunătățirea standardelor stabilite, pentru ca acestea să fie mai bine înrădăcinate la nivel multilateral;

5.  subliniază faptul că semnarea unui acord echilibrat în această privință ar crea un potențial de creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii și de creare de noi locuri de muncă calificate; se așteaptă ca obstacolele deosebite cu care se confruntă IMM-urile să fie avute în vedere, mai ales dat fiind faptul că acestea sunt cel mai important motor de creare de locuri de muncă;

6.  subliniază că oportunitățile reprezentate de TiSA pentru internaționalizarea întreprinderilor europene trebuie să fie însoțite de politici veritabile prin care lucrătorii să fie ajutați să se adapteze noului mediu; subliniază faptul că UE a instituit mecanisme de finanțare, care ar putea însoți aceste măsuri, precum Fondul social european;

7.  solicită informarea fără întârziere a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cu scopul de a permite dezbaterea și luarea unei decizii, în cazul în care versiunea finală a Acordului TiSA ar putea periclita sau intra în conflict cu standardele din domeniile menționate;

8.  subliniază faptul că îmbunătățirea mobilității trebuie însoțită de standarde exigente în domeniul muncii și cel social cu scopul de a asigura protecția lucrătorilor împotriva exploatării; se declară în mod deosebit preocupat de efectele cauzate de lanțurile de subcontractare transfrontaliere cu structuri complexe, de-a lungul cărora devine foarte dificilă asigurarea și monitorizarea conformității; subliniază faptul că inspectoratele de muncă și sindicatele joacă un rol vital în prevenirea și monitorizarea abuzurilor; solicită o eficiență mult mai mare a accesului transfrontalier la date în cadrul UE;

9.  prin urmare, invită Comisia să aibă în vedere propuneri de legislație europeană care să garanteze responsabilitatea, în special în cadrul lanțurilor lungi de subcontractare și consideră că această responsabilitate trebuie să se aplice și să aibă caracter obligatoriu și în cazul întreprinderilor din țări terțe;

10.  subliniază faptul că inspecțiile muncii se confruntă cu probleme în monitorizarea întreprinderilor unde sunt angajați lucrători migranți și lucrători detașați din statele membre UE și din țările terțe; încurajează statele membre, în acest context, să crească numărul de angajați și resursele dedicate inspectoratelor de muncă și să atingă obiectivul de a avea un inspector la fiecare 10 000 de lucrători, în conformitate cu recomandările OIM;

11.  îndeamnă Comisia să urmărească obiectivul social pe care și l-a fixat în timpul negocierilor TiSA sub forma unei „clauze privind munca”; reamintește că trebuie garantate dispozițiile din legislația socială și cea referitoare la ocuparea forței de muncă atât de la nivel european, cât și național, precum și acordurile colective și standardele sociale în vederea asigurării calității serviciului; reamintește faptul că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă și condițiile de muncă ale statelor membre și, după caz, ale UE nu trebuie să fie afectate în mod negativ;

12.  solicită, în acest sens, excluderea standardelor de muncă din rândul conceptelor de bariere netarifare și tehnice și includerea partenerilor sociali în procesul de cooperare în materie de reglementare, cu o reprezentare echilibrată, pentru a se asigura că acest proces nu îngrădește dreptul guvernelor și al Parlamentului European de a legifera în interesul public și nu conduce la o reglementare mai puțin strictă sau la slăbirea standardelor de muncă, inclusiv la cea a standardelor de sănătate și siguranță la locul de muncă;

13.  consideră că toți lucrătorii, indiferent de țara lor de origine, trebuie să beneficieze, la locul lor de muncă, de aceleași drepturi și condiții de muncă ca resortisanții țării în care muncesc; consideră, în plus, că orice viitor acord privind comerțul cu servicii trebuie să includă o clauză care să interzică companiilor să evite sau să submineze dreptul la acțiuni sindicale, prin utilizarea de lucrători din țări terțe în timpul negocierii contractelor colective și a litigiilor în dreptul muncii;

14.  solicită adoptarea unor măsuri, în conformitate cu articolele 14 și 106 din TFUE și cu protocolul 26 la TUE, care să vizeze excluderea din sfera de aplicare a acordului serviciile de interes general și serviciile de interes economic general, actuale și viitoare (printre care se numără apa, sănătatea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educația, dar fără a se limita la aceste servicii), pentru a se asigura că autoritățile europene, naționale și locale își păstrează dreptul deplin de a introduce, a adopta, a menține sau a abroga orice măsură privind darea în exploatare, organizarea, finanțarea și furnizarea serviciilor publice, și solicită aplicarea acestei excluderi, indiferent de modul în care sunt furnizate și finanțate serviciile publice, precum și garantarea faptului că sistemele de securitate socială sunt excluse de la negocieri;

15.  consideră, de asemenea, că nu ar trebui să se aplice clauze de tip „ratchet” sau „standstill” nici obligațiilor legate de accesul la piață, nici celor legate de tratamentul național;

16.  solicită Comisiei să garanteze că pot fi aplicate criterii sociale și ecologice în contractele de achiziții publice, inclusiv criterii privind egalitatea de gen; insistă ca acordurile comerciale să nu afecteze în niciun fel dispozițiile directivei privind achizițiile publice care asigură conformitatea cu legislația muncii și permit autorităților contractante să recurgă la dispoziții specifice privind serviciile sociale, de sănătate și de alt tip, furnizate direct la nivel individual; reamintește Comisiei natura extrem de delicată a reglementării concesiunilor de servicii și necesitatea de a menține flexibilitatea politică necesară pentru a reacționa la modelele eșuate de parteneriate public-privat;

17.  consideră că tratativele vizând liberalizarea în continuare a serviciilor transfrontaliere în UE ar trebui însoțite de măsuri de protecție socială, cum ar fi acorduri privind venitul minim, în conformitate cu practicile naționale, iar colaborarea la nivelul UE ar trebui să mențină condițiile de muncă în conformitate cu legislația din domeniul social și al muncii și cu contractele colective de muncă din țara în care este prestat serviciul, așadar munca în sine; consideră că aceasta nu ar trebui să aducă atingere unor dispoziții mai favorabile în legislație sau acordurilor aplicabile în țara de origine;

18.  consideră că nu trebuie subminată capacitatea autorităților guvernamentale de a adopta politici de achiziție a serviciilor responsabile din punct de vedere social și ecologic, în sprijinul necesităților sociale și de mediu și consideră că orice acord ulterior ar trebui să respecte Convenția OIM 94 privind clauzele în dreptul muncii în contractele publice;

19.  solicită instituțiilor europene să lanseze în continuare studii independente și aprofundate de evaluare a impactului social, cu accent pe eventualul impact al TiSA asupra situației sociale și a pieței muncii în UE și asupra celorlalte părți la acord, inclusiv asupra disponibilității, caracterului abordabil, calității, accesibilității și accesului egal și nediscriminatoriu la servicii de interes general și la servicii de interes economic general; solicită publicarea de proiecții statistice, actualizate în permanență, privind crearea și pierderea de locuri de muncă, astfel încât Comisia să poată interveni în timp util pentru a sprijini sectoarele, regiunile sau statele membre afectate; solicită, de asemenea, instituirea unui sistem de monitorizare prin care să se prevină eventualele încălcări ale dispozițiilor;

20.  consideră că UE ar trebui să își asume angajamente foarte limitate referitor la orice viitoare dispoziții prin intermediul actualului mod 1 din GATS, pentru a nu submina standardele și condițiile stricte în domeniul muncii din UE, prin furnizarea de servicii din țări terțe, mai ales în sectorul TIC;

21.  consideră că barierele normative ar trebui reduse, pentru ca mobilitatea lucrătorilor înalt calificați să fie avantajoasă nu doar pentru economia europeană, ci și pentru lucrătorii europeni; reamintește că este important să se garanteze faptul că TiSA nu va împiedica, în niciun caz, aplicarea standardelor sociale și de ocupare a forței de muncă, inclusiv standardele cu privire la detașarea lucrătorilor;

22.  reamintește că clauzele din TiSA privind sectorul transportului nu ar trebui să dăuneze lucrătorilor europeni în acest sector; îndeamnă Comisia să instituie restricții clare privind cabotajul, pentru a se preveni astfel dumpingul social;

23.  solicită o definiție clară a lucrătorilor în anexa la modul 4;

24.  consideră că acordul trebuie să respecte pe deplin dreptul unui semnatar de a modifica sau a retrage un element de pe lista sa, astfel cum este prevăzut la articolul XXI din Regulamentul GATS; consideră că acordul, îndeosebi anexa la modul 4, trebuie să conțină dispoziții care să prevină exploatarea prin muncă a lucrătorilor străini și o clauză de salvgardare care să permită părților la TiSA aplicarea oricăror garanții necesare, în cazul unei presiuni asupra salariilor la nivel național, al periclitării drepturilor lucrătorilor naționali sau al încălcării altor standarde convenite;

25.  solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru deschiderea pieței achizițiilor publice pentru toate țările care negociază TiSA; subliniază faptul că, pentru a li se atribui contracte, întreprinderile trebuie să se conformeze standardelor de bază ale OIM în domeniul social și al muncii; consideră că licitațiile nu ar trebui câștigate doar pe bază de preț, dar că aceste măsuri nu pot funcționa ca o formă de barieră în calea comerțului;

26.  subliniază eforturile întreprinse de Comisie pentru a da un maximum de transparență tratativelor; solicită totuși, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului european cu privire la TTIP, continuarea și intensificarea eforturilor de a crește transparența în negocieri, prin publicarea tuturor documentelor relevante pentru TiSA; solicită luarea de măsuri pentru a consolida implicarea permanentă și transparentă a parlamentelor naționale și a tuturor ministerelor relevante de la nivelul statelor membre; subliniază rolul important al factorilor interesați, al organizațiilor societății civile, al partenerilor sociali și al expertizei acestora și solicită Comisiei și statelor membre să se implice și să coopereze îndeaproape cu aceștia, în timpul tratativelor privind TiSA, mai ales cu privire la eventualele efecte asupra pieței muncii pe care le-ar putea avea orice acord comercial privind serviciile; încurajează toate părțile să participe activ și să propună inițiative, să prezinte aspecte problematice și informații relevante pentru negocieri și îndeamnă Comisia să integreze mai atent contribuția partenerilor sociali și a societății civile;

27.  consideră că țările ar trebui să aibă posibilitatea, în continuare, de a aplica teste pentru evaluarea necesităților economice;

28.  regretă faptul că Parlamentul nu a fost consultat anterior adoptării mandatului de către Consiliu; consideră că s-a pierdut, astfel, o oportunitate de a face negocierile cât mai democratice cu putință și de a-i implica pe cei care ar putea fi cel mai afectați de TiSA, de la bun început;

29.  regretă actuala lipsă a statisticilor și a datelor privind circulația persoanelor fizice (modul 4) în cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) în vigoare; ia act de intenția includerii în TiSA a unui capitol similar; subliniază importanța monitorizării acestei categorii de furnizori de servicii în vederea evitării abuzului și a exploatării lucrătorilor din țările terțe; invită Comisia să colecteze de urgență și să prezinte informații cu privire la numărul și tipul furnizorilor de servicii care intră în Europa în temeiul GATS, modul 4, inclusiv durata șederii acestora; subliniază faptul că orice dispoziții privind modul 4 trebuie să se aplice numai persoanelor înalt calificate, respectiv cu diplome universitare sau de master și cu funcții importante de conducere, și că durata șederii acestora în UE trebuie să aibă un scop precis, pe o perioadă bine definită și limitată, în condiții precizate;

30.  solicită, în plus, adoptarea unei directive UE de armonizare și monitorizare a fluxului de furnizori de servicii din țări terțe care intră pe piața europeană în temeiul acestor dispoziții, pentru a reglementa astfel condițiile de intrare și ședere aplicabile acestora;

31.  subliniază faptul că statele membre trebuie să-și păstreze suveranitatea cu privire la decizia de a-și asuma angajamentul sau nu referitor la orice dispoziții ulterioare privind modul 4; subliniază, în plus, faptul că orice sectoare vizate de aceste dispoziții trebuie identificate în deplină cooperare cu partenerii sociali;

32.  subliniază că, anterior asumării oricăror noi angajamente privind comerțul global cu servicii, Comisia trebuie să prezinte un studiu cuprinzător de impact privind efectele asupra economiei și asupra pieței muncii ale tuturor modurilor prevăzute de GATS, de la intrarea sa în vigoare; solicită, în plus, Comisiei să prezinte cât mai curând un studiu privind impactul TiSA în ceea ce privește condițiile de muncă, eventualele efecte legate de concurența neloială și declinul din anumite sectoare, din cauza intensificării concurenței cu țările terțe.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

11

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Lynn Boylan, Mircea Diaconu, Tania González Peñas, Paloma López Bermejo, Csaba Sógor, Monika Vana, Flavio Zanonato

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Diane James, Martina Michels, Estefanía Torres Martínez

3.12.2015

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportor: David Borrelli

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs privind TiSA, următoarele recomandări:

Cu privire la abordarea generală:

1.  să asigure: cel mai ridicat standard de transparență și răspundere, accesul la documentele de negociere și consultarea cu societatea civilă, întreprinderile și partenerii sociali; aplicarea acelorași norme în cazul furnizorilor de servicii din afara UE și din UE; reciprocitatea între părți, la toate nivelurile, care să reflecte ambiția egală a acestora; realizarea unor evaluări de impact prompte și aprofundate; depunerea tuturor eforturilor în vederea asigurării caracterului cu adevărat multilateral al TiSA, prin negocierea unei clauze de aderare și acceptarea celor care au un nivel de ambiție similar cu cel al părților la acord;

2.  să garanteze: capacitatea nelimitată a statelor membre de a reglementa, furniza și finanța servicii publice și servicii de interes economic general actuale și viitoare la toate nivelurile; acordarea unei atenții deosebite serviciilor din domeniul telecomunicațiilor și al energiei, care au un rol fundamental pentru cetățeni și societăți și care contribuie la asigurarea coeziunii, a unui climat favorabil comerțului electronic și antreprenoriatului și la crearea unor locuri de muncă de înaltă calitate; respectarea legislației UE privind protecția datelor și sfera privată;

Cu privire la piața telecomunicațiilor:

3.  să asigure: faptul că TiSA aduce avantaje clare consumatorilor și întreprinderilor din UE, în special IMM-urilor și antreprenorilor; faptul că societățile din afara UE de pe piețele oligopoliste nu profită de fragmentarea de pe piața din UE; condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii;

4.  să garanteze: faptul că operatorii din UE din țările semnatare ale TiSA se bucură de un acces echitabil și simetric la piață, fără bariere netarifare și pur interne, între care se numără cerințele de reglementare și autorizare, asimetria standardelor, impunerile sau restricțiile tehnologice și normele privind utilizarea în comun a infrastructurii (în special cu privire la ultimul kilometru), care sunt în favoarea operatorilor tradiționali; faptul că semnatarii TiSA respectă principiul accesului deschis și nediscriminatoriu la internet pentru furnizorii de servicii;

5.  să evite asumarea oricăror alte angajamente care ar putea submina reglementările din UE; să mențină competențele autorităților de reglementare din UE; să respecte principiul guvernanței deschise a internetului; să garanteze faptul că semnatarii TiSA au o autoritate de reglementare independentă în domeniul telecomunicațiilor.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.12.2015

 

 

 

3.12.2015

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportor pentru aviz: Wim van de Camp

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs pe marginea acordului privind comerțul cu servicii, următoarele recomandări:

(i)  să țină seama de importanța serviciilor de transport, de turism și de livrare pentru ocuparea forței de muncă și economia europeană, în condițiile în care armatorii europeni controlează 40 % din flota comercială a lumii, industria aviatică asigură peste 5 milioane de locuri de muncă, industria feroviară europeană furnizează mai mult de jumătate din producția mondială de echipamente și servicii feroviare, iar transportul rutier rămâne important pentru logistica UE; să recunoască potențialul serviciilor din domeniul transporturilor de a reduce nivelul șomajului în Europa; să recunoască impactul liberalizării comerțului cu servicii asupra industriei turismului;

(ii)  să se asigure că negocierile țin cont de evoluția rapidă a sectorului transporturilor și de importanța din ce în ce mai mare în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni a modurilor de transport bazate pe o economie colaborativă;

(iii)  să sublinieze faptul că legislația UE și a statelor membre le asigură beneficii lucrătorilor, printre care securitate și siguranță; să sublinieze că toți prestatorii de servicii - atât străini, cât și naționali - care furnizează servicii în cadrul UE trebuie să respecte această legislație; să recunoască faptul că, la baza calității serviciilor, stau calitatea locurilor de muncă și cadrele de reglementare în vigoare; să țină seama de sustenabilitatea socială și ecologică a acordului; să evite denaturările concurenței pe piața muncii, garantând totodată respectarea drepturilor sociale existente;

(iv)  să țină seama de importanța serviciilor de interes general în sectorul transporturilor și de obligațiile de serviciu public, precum și de contribuția acestui sector la coeziunea socială și teritorială;

(v)  să consolideze dispozițiile privind drepturile pasagerilor pentru toate mijloacele de transport, astfel încât acordul să aducă beneficii și consumatorilor;

(vi)  să urmărească, drept obiectiv pe termen lung, îmbunătățirea calității și siguranței serviciilor de transport, reducând totodată duratele de transport și încurajând astfel performanța și inovarea în acest domeniu;

(vii)  să se asigure că negocierile abordează sectoarele transportului și turismului în mod temeinic și într-un spirit de reciprocitate; să păstreze spațiul politic necesar pentru a răspunde evoluțiilor din sectorul transporturilor și sectorul serviciilor poștale și de curierat; să respecte principiul nediscriminării; să excludă serviciile de transport public din domeniul de aplicare al acordului;

(viii)  să ia în considerare experiențele negative ale liberalizării, cum ar fi efectele negative asupra calității serviciilor, a condițiilor de muncă și a securității și siguranței transporturilor;

(ix)  să promoveze negocierile referitoare la adoptarea unor norme privind transparența, termenele, respectarea garanțiilor procedurale, poverile inutile, nediscriminarea și măsurile de reparare, continuând să solicite ca întreprinderile străine care doresc să pună la dispoziție servicii de transport sau de livrare în cadrul UE să respecte normele în vigoare; să invite țările terțe ca, prin intermediul unor documente de informare specifice, să își facă publică legislația în acest domeniu pentru a promova un dialog mai simplu și mai eficient;

(x)  să excludă din domeniul de aplicare al TiSA toate serviciile legate de transportul public și serviciile poștale, în cazul în care acestea din urmă sunt publice;

(xi)  să abordeze restricțiile impuse de anumite țări privind proprietatea și controlul străin asupra transportatorilor aerieni, precum și drepturile de cabotaj; să urmărească, drept obiectiv pe termen lung, stabilirea unor norme comerciale internaționale obligatorii în sectorul aviației, recunoscând totodată responsabilitatea Organizației Aviației Civile Internaționale pentru reglementarea economică și reglementarea siguranței; să analizeze, în cazul în care unii parteneri comerciali importanți refuză să facă progrese semnificative, alte opțiuni care să le asigure transportatorilor europeni condiții de concurență echitabile;

(xii)  să reamintească rolul crucial pe care transportul maritim îl joacă în cadrul economiei mondiale, atât în calitatea sa de sector economic de sine stătător, cât și în calitate de intermediar al comerțului internațional; să propună un text clar, care să includă angajamente solide privind asigurarea accesului la porturi și a accesului la piețe, precum și a tratamentului național al serviciilor de transport maritim internațional;

(xiii)  să profite de această ocazie pentru a integra legislațiile și practicile actuale în ceea ce privește transportul maritim într-un text internațional obligatoriu din punct de vedere juridic, care să reprezinte o garanție împotriva introducerii ulterioare de către părți a unor măsuri protecționiste, asigurând în același timp coerența cu standardele internaționale relevante, precum cele stabilite de Organizația Maritimă Internațională și de Organizația Internațională a Muncii;

(xiv)  să abordeze și să elimine restricțiile actuale legate de serviciile de transport maritim și să militeze pentru reciprocitate, având în vedere faptul că accesul întreprinderilor din UE la anumite segmente de piață din străinătate este deseori împiedicat, deși, în schimb, segmentele respective din UE sunt deschise pentru întreprinderile străine - de exemplu în sectorul transportului maritim pe distanțe scurte și al cabotajului;

(xv)  să mențină drepturile statelor membre în ceea ce privește reglementările naționale existente sau viitoare și acordurile bilaterale sau multilaterale de transport rutier, inclusiv cerințele privind autorizațiile de tranzit;

(xvi)  să se opună oricăror angajamente privind accesul pe piață în ceea ce privește transportul rutier, în special modul 4, deoarece acestea ar putea conduce la circulația transfrontalieră a lucrătorilor fără nicio protecție a locurilor de muncă și la prejudicierea legislației superioare a muncii din țările-gazdă;

(xvii)  să se asigure că un acces sporit la piețele serviciilor de livrare din țări terțe nu periclitează obligativitatea serviciului universal din sectorul poștal; să recunoască rolul esențial al serviciilor poștale universale în promovarea coeziunii sociale, economice și teritoriale; să consolideze aceste servicii universale;

2.  regretă lipsa de transparență care a fost până acum evidentă și faptul că Parlamentul nu a avut ocazia de a-și exprima poziția înainte de adoptarea mandatului de negociere de către Consiliu;

3.  solicită ca toți deputații din Parlamentul European să primească toate documentele de negociere privind TiSA și ca toate textele de negociere să fie făcute publice.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

14

1

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Isabella De Monte, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Stelios Kouloglou, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Peter Lundgren, Georg Mayer, Cláudia Monteiro de Aguiar, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Claudia Schmidt, Keith Taylor, Pavel Telička, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Fabio De Masi, Bas Eickhout, Markus Ferber, Maria Grapini, Karoline Graswander-Hainz, Werner Kuhn, Massimo Paolucci, Franck Proust, Olga Sehnalová, Patricija Šulin, Ruža Tomašić, Matthijs van Miltenburg

16.11.2015

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportoare: Monika Vana

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de nevoia unei actualizări a sistemului GATS în vigoare, învechit, și a facilitării comerțului cu noi servicii; recunoaște valoarea serviciilor publice în UE și în întreaga lume și constată că, potrivit Comisiei, în perioada 2013-2025, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în UE va fi generată de locurile de muncă din sectorul serviciilor, 90 % din noile locuri de muncă din UE fiind create în sectorul serviciilor, în special în sectoarele bazate pe forță de muncă cu înaltă calificare, cum ar fi serviciile profesionale, serviciile pentru întreprinderi și sectorul informatic; constată, de asemenea, că serviciile reprezintă aproximativ 70 % din economia UE; invită Comisia și statele membre să susțină obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială, astfel cum este prevăzut la articolul 174 din TFUE, în contextul actualelor negocieri pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA);

2.  reiterează că furnizarea de servicii în UE se bazează pe principiile accesului universal, calității, siguranței, accesibilității financiare și tratamentului egal, principii care trebuie garantate permanent în toate orașele și regiunile; consideră că aceste principii nu ar trebui să fie limitate de TiSA; reiterează importanța menținerii serviciilor publice de natură specială, cum ar fi sectorul apei, sub responsabilitatea statelor membre, pentru a evita posibile efecte negative asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale;

3.  reamintește faptul că politica de coeziune a UE este principalul instrument de investiții al acesteia, nu numai pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ci și pentru a răspunde nevoilor socio-economice urgente; subliniază că principiile și obiectivele de bază ale UE trebuie să fie susținute și consolidate în contextul acordului TiSA;

4.  consideră că liberalizarea comerțului cu servicii poate promova creșterea la nivel regional prin sporirea oportunităților de investiții la nivel regional și local; reiterează că această liberalizare trebuie să respecte modelul politic, social și cultural al UE, precum și principiile fundamentale consacrate prin tratatele UE;

5.  invită Comisia și guvernele statelor membre, care i-au acordat Comisiei mandatul de negociere, să monitorizeze și să se evalueze impactul TiSA asupra coeziunii și a guvernanței locale și regionale în UE, în special pe durata procesului de negociere; invită Comisia să colecteze și să pună la dispoziție date complete și comparabile și să includă evaluări ale impactului teritorial; solicită Comisiei să țină seama, în contextul negocierilor privind TiSA, de competențele autorităților locale și regionale (ARL);

6.  subliniază faptul că TiSA nu ar trebui să limiteze competențele ARL, care sunt responsabile pentru o mare parte din investițiile publice din cadrul politicii de coeziune a UE și sunt implicate activ în furnizarea de servicii publice cheie pe întregul teritoriu, și nici nu ar trebui să reducă capacitatea acestora de a sprijini dezvoltarea locală și regională și de a proteja interesele generale ale cetățenilor lor; reiterează că competențele statelor membre și ale autorităților locale și regionale trebuie să rămână neafectate de TiSA și că acestea trebuie să aibă dreptul de a reglementa modalitatea de livrare a serviciilor și de a emite noi acte juridice pe teritoriile lor, pentru a-și atinge obiectivele de politică publică; speră că aceste aspecte vor fi luate în considerare în timpul negocierilor, pentru a garanta punerea în aplicare deplină a politicii de coeziune, astfel încât autoritățile locale și regionale să poată reprezenta în mod liber interesele cetățenilor lor;

7.  reiterează importanța serviciilor publice și nevoia de a respecta competențele ARL, astfel cum se prevede în tratate și în Protocolul nr. 26 la acestea, precum și în dispozițiile privind reglementarea națională și achizițiile publice; subliniază faptul că prerogativa lor de a crea în viitor noi servicii publice ar trebui să fie, de asemenea, respectată; salută, prin urmare, faptul că Comisia a declarat public și în mod repetat că va exclude serviciile publice din negocierile privind TiSA și invită, prin urmare, Comisia să se asigure că actualele și viitoarele servicii de interes general, inclusiv serviciile de interes general economic, rămân în afara domeniului de aplicare al TiSA, pentru a se asigura că autoritățile naționale și, dacă este cazul, cele locale și regionale își mențin pe deplin dreptul de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsură referitoare la comisionarea, organizarea, finanțarea și furnizarea de servicii publice, astfel cum se prevede în tratate; consideră, de asemenea, că este nevoie să se reglementeze circulația prestatorilor de servicii profesionale;

8.  consideră că negocierile privind TiSA sunt din ce în ce mai importante pentru economia UE; subliniază faptul că negocierile privind TiSA pot fi un bun prilej pentru a consolida comerțul mondial bazat pe reguli, care va fi deschis și transparent, va respecta standardele UE, în special în ceea ce privește protecția datelor, și va crește reciprocitatea accesului la piețe;

9.  reamintește că modelele sociale adoptate de statele membre se aplică nu doar obligației privind prestarea, continuitatea și calitatea serviciilor publice, ci și controlului democratic al acestora de către cetățeni; invită, prin urmare, Comisia să continue cu o consultare publică, în vederea implicării și consultării ARL - alături de parteneri sociali și economici și organizații ale societății civile - și să includă opiniile acestora în directivele de negociere, în contextul negocierilor privind TiSA, având în vedere rolul lor determinant în reglementarea și furnizarea serviciilor publice, în creșterea economică și în crearea de locuri de muncă; salută, în acest context, organizarea, de către Comisie, a reuniunilor pentru un dialog cu societatea civilă și eforturile sale continue de a conferi poziției UE un grad de transparență cât mai ridicat în cadrul negocierilor privind TiSA, prin informări periodice cu privire la evoluția în procesul de negociere.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.11.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Victor Boștinaru, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Michela Giuffrida, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Younous Omarjee, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Julia Reid, Terry Reintke, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Andor Deli, Josu Juaristi Abaunz, Ivana Maletić, Jan Olbrycht, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Claudia Schmidt, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Milan Zver

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanisław Ożóg, Claudiu Ciprian Tănăsescu

24.11.2015

AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

destinat Comisiei pentru comerț internațional

privind recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile referitoare la acordul privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportor pentru aviz: Jan Philipp Albrecht

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere directivele de negociere ale Consiliului referitoare la acordul privind comerțul cu servicii (TiSA)(13),

A.  întrucât Uniunea are obligația să respecte Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), inclusiv articolul 8 referitor la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitor la același drept fundamental, pilon esențial al legislației primare a Uniunii, care trebuie respectat întru totul de toate acordurile internaționale;

B.  întrucât Uniunea Europeană are obligația, inter alia în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), să respecte valorile democrației și statul de drept;

C.  întrucât Uniunea are obligația, în temeiul articolelor 20 și 21 din Cartă, să respecte principiile egalității în fața legii și nediscriminării;

D.  întrucât articolul 1 și articolul 10 alineatul (3) din TUE prevăd că deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean; întrucât transparența și un dialog deschis între parteneri, incluzând cetățenii, au o importanță capitală, atât pe parcursul negocierilor, cât și în faza de aplicare; întrucât Parlamentul sprijină apelul Ombudsmanului de a se asigura transparența;

E.  întrucât negocierile în curs pe marginea acordurilor comerciale internaționale, inclusiv Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA), au incidență și asupra fluxurilor internaționale de date, excluzând totodată în întregime procesarea datelor, viața privată și protecția datelor, care vor fi discutate în paralel;

F.  întrucât proiectul de text propus de SUA pentru comerțul electronic în cadrul TiSA ar submina normele și garanțiile UE privind transferul de date cu caracter personal către țările terțe; întrucât Parlamentul își rezervă dreptul de a-și exprima opinia după ce va fi consultat orice noi propuneri și proiecte de text legate de acordul TiSA;

1.  adresează Comisiei următoarele recomandări:

  (a)  să se asigure că acordul garantează respectarea deplină a standardelor UE în domeniul drepturilor fundamentale, prin includerea unei clauze obligatorii din punct de vedere juridic și suspensive referitoare la respectarea drepturilor omului care să reprezinte o parte standard a acordurilor comerciale ale UE cu țările terțe;

  (b)  să includă, ca primă prioritate, o clauză orizontală cuprinzătoare și neambiguă, de sine stătătoare, bazată pe articolul XIV din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), care să excludă total din acord normele UE, existente și viitoare, privind protecția datelor cu caracter personal, necondiționat de consecvența cu alte părți din TiSA, și să se asigure că acordul nu împiedică aplicarea de excepții pentru furnizarea de servicii care pot fi justificate în temeiul normelor relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului (articolele XIV și XIV bis din GATS);

  (c)  să se asigure că datele cu caracter personal pot fi transferate în afara Uniunii doar dacă sunt respectate dispozițiile referitoare la transferurile de date către țări terțe din legislația UE privind protecția datelor; să negocieze dispozițiile care tratează fluxul de date cu caracter personal numai dacă se garantează și se respectă aplicarea strictă a normelor UE privind protecția datelor;

  (d)  să se opună dispozițiilor privind datele cu caracter personal din proiectul de capitol din TiSA referitor la comerțul electronic propus de SUA;

  (e)  să țină cont de faptul că normele UE privind transferul de date cu caracter personal pot interzice prelucrarea acestor date în țări terțe dacă acestea nu respectă standardul UE privind „nivelul adecvat de protecție”; să insiste ca orice cerințe pentru localizarea echipamentelor și centrelor de procesare a datelor să fie consecvente cu normele UE privind transferurile de date: să coopereze cu alte țări terțe, în condiții adecvate, pentru a adopta standarde ridicate și corespunzătoare pentru protecția datelor la nivel mondial;

  (f)  să acorde atenția cuvenită nevoii de transparență și responsabilitate în negocieri pe parcursul întregului proces și să își îndeplinească obligația ce îi revine în temeiul articolului 218 alineatul (10) din TFUE, despre care Curtea de Justiție a hotărât recent că are caracter statutar(14), de a informa Parlamentul de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor negocierilor; să asigure accesul public la documentele de negociere relevante ale tuturor părților, cu excepția celor care urmează să fie clasificate pe baza unui justificări clare, de la caz la caz, cu o justificare publică a măsurii în care accesul la părțile nedivulgate ale documentelor în cauză riscă să submineze, în mod concret și real, interesele protejate prin excepții, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(15); să se asigure că acordul nu aduce atingere în niciun fel dispozițiilor legale ale UE sau ale statelor membre cu privire la accesul public la documentele oficiale;

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.11.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

13

3

Membri titulari prezenți la votul final

Martina Anderson, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Lorenzo Fontana, Ana Gomes, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Iliana Iotova, Eva Joly, Timothy Kirkhope, Barbara Kudrycka, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Vicky Maeijer, Barbara Matera, Roberta Metsola, Louis Michel, József Nagy, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Harald Vilimsky, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Laura Agea, Pál Csáky, Miriam Dalli, Daniel Dalton, Petra Kammerevert, Ska Keller, Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Salvatore Domenico Pogliese, Josep-Maria Terricabras, Axel Voss

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Michela Giuffrida, Daniel Hannan, Jude Kirton-Darling, Edouard Martin, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa

18.11.2015

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

destinat Comisiei pentru comerț internațional

privind recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)

(2015/2233(INI))

Raportoare: Monika Vana

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, deși acordurile comerciale afectează în mod diferit bărbații și femeile ca urmare a inegalităților de gen din anumite sectoare, consultarea publică pe marginea TiSA nu a făcut nicio referire la cererea de a acorda mai multă atenție integrării chestiunilor de gen în negocierile actuale și nu există suficient consens cu privire la modalitățile de integrare a aspectelor legate de egalitatea de gen în comerț, în prezent dimensiunea de gen fiind integrată doar într-o măsură limitată în politicile și acordurile comerciale; întrucât nu s-a făcut încă o analiză aprofundată din perspectiva genului a efectelor liberalizării continue a comerțului;

B.  întrucât succesul politicii comerciale ar trebui evaluat judecând dacă efectele sale pozitive se răsfrâng în mod egal atât asupra bărbaților, cât și asupra femeilor și întrucât, prin urmare, efectele variate și complexe asupra genurilor trebuie studiate, analizate și luate în considerare încă din etapele preliminare; ia act de faptul că principiul precauției ar trebui să servească drept bază și în acest caz;

C.  întrucât relațiile de gen influențează toate activitățile și procesele economice și se reflectă în chestiunile legate de muncă, ocuparea forței de muncă și remunerare; întrucât femeile sunt în continuare discriminate la nivel structural, iar diferența de remunerare între bărbați și femei, de exemplu, persistă în toate colțurile lumii; întrucât diferența de remunerare între bărbați și femei este, de asemenea, utilizată ca un avantaj competitiv, dar un acord comercial ar trebui să se opună acestui fapt;

D.  întrucât Parlamentul nu a avut posibilitatea să își exprime poziția înainte de adoptarea de către Consiliu a mandatului de negociere pentru Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA) și a votat o propunere de rezoluție la 4.07.2013 pentru a-și exprima poziția privind mandatul de negociere pentru TiSA;

E.  întrucât femeile din toată lumea suferă în special de efectele schimbărilor climatice, iar unele chiar sunt constrânse, ca urmare a acestui fapt, să-și abandoneze căminele; ia act de faptul că politica comercială ar trebui să împiedice o asemenea evoluție și ar trebui deci concepută în spiritul sustentabilității ambientale;

F.  întrucât un număr peste medie de femei sunt angajate în serviciile publice sau în sectorul serviciilor publice și, ca utilizatoare ale acestor servicii, sunt mai dependente de serviciile publice de calitate ridicată, abordabile, situate în mod convenabil și organizate în funcție de cerere decât bărbații, mai ales în ceea ce privește serviciile sociale precum îngrijirea copiilor sau a persoanelor în vârstă; întrucât reducerile din serviciile publice și creșterile prețurilor tind să conducă la un transfer al acestor servicii de îngrijire către femei neremunerate care, ca urmare a acestui fapt, nu-și pot găsi un loc de muncă cu drepturi de asigurare sau recurg doar la munca cu fracțiune de normă;

G.  întrucât reducerile din serviciile publice transferă de obicei munca, costurile și riscurile către îngrijitoare neremunerate și economia domestică, care sunt predominant feminine și, în consecință, vor crea obstacole în calea egalității de gen;

H.  întrucât deși TiSA ar putea reprezenta o ocazie pentru creșterea economică sustenabilă, ea ar trebui să încurajeze un schimb al bunelor practici și să promoveze respectarea unor standarde ridicate în domeniul drepturilor omului, pentru toate părțile interesate; întrucât ca urmare TiSA ar trebui să militeze pentru egalitatea de gen și nu ar trebui sub nicio formă să șubrezească progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în acest domeniu;

I.  întrucât TiSA are ca scop stabilirea unui nou model pentru comerțul mondial, cu 51 de participanți reprezentând 70% din comerțul mondial cu servicii și întrucât este esențial ca orice nou acord global în domeniul comerțului să promoveze egalitatea de gen;

1.  subliniază că respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene este o cerință legală cu caracter obligatoriu pe care Comisia ar trebui să o implementeze, printre altele, prin intermediul unor studii de impact asupra sustenabilității; în acest context, solicită Comisiei să includă indicatori specifici de gen și să facă o evaluare a impactului diferențiat în funcție de gen, defalcată pe vârstă și factori socioeconomici și care să reflecte diferitele roluri ale femeilor, pentru a garanta că UE are o atitudine ireproșabilă în privința apărării și promovării drepturilor femeilor;

2.  subliniază faptul că UE este obligată să asigure un nivel ridicat de protecție a drepturilor omului, drepturilor muncii și consumatorilor, în vederea promovării egalității de gen, și un nivel ridicat de protecție a standardelor sociale și de mediu; consideră că aceste valori ar trebui să călăuzească comerțul transnațional și național, inclusiv acorduri precum TiSA care ar trebui, de asemenea, folosite pentru a sprijini activ aceste obiective;

3.  consideră că Comisia ar trebui să monitorizeze și, la trei ani de la intrarea în vigoare a TiSA, să evalueze impactul acordului asupra egalității de gen între bărbați și femei și asupra respectării drepturilor fundamentale ale omului;

4.  consideră, în orice caz, că toate statele membre semnatare ale TiSA ar trebui să-și asume angajamentul de a asigura respectarea egalității de gen și a drepturilor fundamentale și în raport cu liberalizarea și deschiderea piețelor naționale și locale;

5.  subliniază necesitatea de a asigura transparența maximă a textelor relevante, și, după caz, de a asigura calitatea negocierilor în curs;

6.  regretă faptul că femeile sunt slab reprezentate în sectorul european al comerțului și în relațiile cu țările terțe și că se acordă prea puțină atenție egalității de șanse între bărbați și femei în privința accesului la servicii;

7.  regretă faptul că Consiliul nu a așteptat avizul Parlamentului înainte de acordarea mandatului și consideră că s-a pierdut, astfel, o oportunitate de a face negocierile pe deplin democratice și de a-i implica pe cei care ar putea fi cel mai afectați de TiSA, de exemplu femeile, de la începutul începutului;

8.  invită Comisia să mențină și să mărească coerența între politici diferite, dar interconectate, precum politica comercială, politica de dezvoltare, politica de ocupare a forței de muncă, politica în domeniul migrației și cea privind egalitatea de gen și să includă impactul acestora asupra drepturilor femeilor și ale fetelor, autonomia acestora, precum și dreptul la sănătate, educație, hrană, muncă și apă; solicită Comisiei să includă aceste considerente în studiile sale de impact pentru a evita orice impact negativ din partea TiSA sau ca urmare a interacțiuni între diferite acorduri comerciale;

9.  recomandă ferm ca UE să își manifeste voința politică pentru a se asigura că autoritățile europene, naționale și locale își mențin dreptul deplin de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsuri cu privire la contractarea, organizarea, finanțarea și furnizarea serviciilor publice și să excludă mai ales toate serviciile sociale, atât pe cele finanțate din fonduri publice, cât și pe cele finanțate din fonduri private, din domeniul de aplicare al TiSA și să includă o clauză de protecție neechivocă pentru aceste servicii pentru a le proteja calitatea; subliniază, în această privință, importanța educației și sănătății și asigurarea accesului femeilor și fetelor la aceste servicii în orice moment;

10.  este preocupat de faptul că impactul TiSA poate fi resimțit inegal de femei și bărbați; reamintește în acest context cât de important este ca bărbații și femeile să fie reprezentați echilibrat în cadrul echipelor de negociere și ca statele membre să adopte măsuri de adaptare la problematica de gen cu ocazia implementării TiSA;

11.  solicită includerea unei clauze privind drepturilor omului în TiSA care să cuprindă și egalitatea de gen, pentru a garanta protecția drepturilor fetelor și femeilor și participarea lor la comerț și prestarea de servicii, precum și includerea unor indicatori corespunzători prin care să se garanteze respectarea egalității de gen cu ocazia implementării TiSA;

12.  solicită Comisiei și statelor membre să colecteze statistici defalcate pe gen pentru a evalua mai bine impactul politicilor și acordurilor comerciale asupra egalității de gen și să implementeze măsuri de discriminare pozitivă;

13.  solicită Comisiei să garanteze că în contractele de achiziții publice pot fi aplicate criterii sociale și ecologice, inclusiv criterii privind egalitatea de gen.

14.  solicită Comisiei să se asigure că, în cazul în care TiSA abordează serviciile ITC, el este compatibil cu creșterea reprezentării femeilor în sector.

15.  solicită, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului european cu privire la TTIP, continuarea și intensificarea eforturilor de a crește transparența în negocieri, prin publicarea imediată a tuturor documentelor relevante pentru TiSA, inclusiv a propunerilor de negociere, în special a textelor consolidate de negociere; solicită o implicare permanentă și transparentă mai intensă a parlamentelor naționale și a tuturor ministerelor relevante de la nivelul statelor membre; solicită să se permită participarea tuturor factorilor interesați, inclusiv a organizațiilor societății civile, în special a organizațiilor de femei, precum și a partenerilor sociali europeni la procesul de negociere;

16.  consideră esențial ca acordul să includă o clauză care să permită țărilor să revoce liberalizarea serviciilor, în special dacă se dovedește că liberalizarea are efecte negative asupra femeilor; prin urmare, solicită, de asemenea, o listă pozitivă, precum și excluderea clauzelor de tip „ratchet” și „standstill” din acord.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.11.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

9

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Margot Parker, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Stefan Eck, Eleonora Forenza, Mariya Gabriel, Constance Le Grip, Elly Schlein, Branislav Škripek, Dubravka Šuica, Monika Vana

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Seb Dance, Davor Ivo Stier, Claudiu Ciprian Tănăsescu

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

18.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

6

1

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Marielle de Sarnez, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Karoline Graswander-Hainz, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, Marine Le Pen, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Hannu Takkula, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Klaus Buchner, Edouard Ferrand, Seán Kelly, Sander Loones, Bolesław G. Piecha, Lola Sánchez Caldentey, Ramon Tremosa i Balcells, Marita Ulvskog, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Daniel Dalton, Andrew Lewer

(1)

https://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/26-gats_01_e.htm

(2)

TN/S/36

(3)

http://eeas.europa.eu/delegations/wto/press_corner/all_news/news/2012/20120705_advancing_negotiations_services.htm

(4)

http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2015/03/150310-trade-services-agreement-negotiating-mandate-made-public/

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0325.

(6)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/july/tradoc_152702.pdf

(7)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/july/tradoc_152702.pdf

(8)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=1254

(9)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/march/tradoc_153264.pdf

(10)

JO C 61 E, 10.3.2004, p. 289.

(11)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0325.

(12)

JO L 338, 12.12.2012, p. 37.

(13)

Documentul 6891/13 ADD 1 al Consiliului.

(14)

Hotărârea din 24 iunie 2014 în cauza C-658/11 Parlamentul v. Consiliul.

(15)

JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

Notă juridică