Procedură : 2015/2256(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0017/2016

Texte depuse :

A8-0017/2016

Dezbateri :

PV 24/02/2016 - 14
CRE 24/02/2016 - 14

Voturi :

PV 25/02/2016 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0060

RAPORT     
PDF 711kWORD 178k
1.2.2016
PE 571.647v02-00 A8-0017/2016

referitor la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2016

(2015/2256(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportoare: Catherine Stihler

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2016

(2015/2256(INI))

Parlamentul European,

  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(3) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice(5) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 21 octombrie 2015 de recomandare a Consiliului privind instituirea de consilii naționale de competitivitate în cadrul zonei euro (COM(2015)0601),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2016 - Consolidarea redresării și stimularea convergenței” (COM(2015)0690),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la provocările la adresa mediilor de investiții din statele membre (SWD(2015)0400),

–  având în vedere documentul strategic al Laboratorului Bruegel privind limitările coordonării politicilor în zona euro în cadrul semestrului european din noiembrie 2015,

–  având în vedere raportul trimestrial al Comisiei privind zona euro (Quarterly Report on the Euro Area - QREA), vol. 14, nr. 2,

–  având în vedere studiul efectuat de Serviciul de cercetare al Parlamentului European privind „Costurile non-Europei pe piața unică” în septembrie 2014,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550) și raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre (SWD(2015)0203),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere ediția din 2015 a Tabloului de bord online al pieței interne,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 pe tema implementării directivei privind serviciile (COM(2012)0261), actualizată în octombrie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 27-28 iunie 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 24-25 octombrie 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0017/2016),

A.  întrucât UE se confruntă cu diferite provocări la nivel intern și internațional, cum ar fi creșterea economică lentă, niveluri ridicate ale șomajului și, în special, o intensă concurență internațională;

B.  întrucât semestrul european vizează ameliorarea coordonării politicilor economice și fiscale în întreaga UE-28 cu scopul de a crește stabilitatea, a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă și a consolida competitivitatea;

C.  întrucât este absolut necesar să se mobilizeze toate modalitățile de stimulare a economiei și competitivității UE;

D.  întrucât piața unică constituie una dintre pietrele de temelie ale UE, precum și una dintre realizările sale majore; întrucât, pentru a stimula eficient creșterea economică și a stabiliza economia, semestrul european trebuie să includă în egală măsură piața unică și politicile care vizează finalizarea acesteia;

E.  întrucât o piață unică favorabilă incluziunii sociale, cu o guvernanță îmbunătățită, care favorizează o reglementare de calitate și o concurență mai bună, constituie un instrument esențial pentru a îmbunătăți creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea și pentru a menține încrederea sectorului economic și a consumatorilor;

F.  întrucât modificările tehnologice, societale și de comportament au un impact considerabil asupra comportamentului sectorului economic și al consumatorilor, creând numeroase oportunități economice și aspecte problematice la care cadrul pieței unice trebuie să facă față;

G.   întrucât, înainte de toate, respectarea normelor existente în cadrul semestrului european și al pieței unice va oferi o perspectivă reală a caracterului adecvat sau a deficiențelor normelor actuale;

Piața unică - instrument important de stimulare a competitivității UE, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice

1.  reiterează faptul că piața unică constituie una dintre pietrele de temelie ale UE; subliniază că, pentru a stimula eficient creșterea economică și a stabiliza economiile statelor membre, semestrul european trebuie să includă în egală măsură piața unică și politicile care vizează finalizarea acesteia;

2.  subliniază că piața unică este coloana vertebrală a economiilor statelor membre și a proiectului de integrare europeană în ansamblu; subliniază avantajele economice ale pieței unice, cum ar fi standardizarea produselor și integrarea piețelor, economii de scară, o concurență mai intensă și condiții de concurență echitabile pentru 500 de milioane de consumatori din cele 28 de state membre, oferind, îndeosebi, o gamă mai largă de produse și servicii de înaltă calitate, precum și prețuri mai mici pentru consumatori;

3.  subliniază importanța de a aprofunda piața unică pentru a asigura o creștere economică structurală și sustenabilă cu scopul de a atrage și promova investițiile, în contextul normelor în materie de transparență și eficiență, ceea ce va contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea prosperității în rândul cetățenilor din statele membre; îndeamnă Comisia să monitorizeze în mod sistematic punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind piața unică prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări, în special în cazul în care normele respective au o contribuție semnificativă la reformele structurale;

4.  consideră că este necesar să se faciliteze un mediu propice de inițiativă economică și de dezvoltare a afacerilor, care să încurajeze competitivitatea și cooperarea intre IMM-uri și să valorifice astfel potențialul industrial al inovării, cercetării și tehnologiei;

5.  ia act de efortul recent al serviciilor Comisiei de a identifica și defini provocările la adresa investițiilor și de a elabora profilurile de investiții specifice fiecărei țări;

6.  se declară preocupat că gradul de aplicare a recomandărilor emise în cadrul semestrului european pentru 2011-2014 a fost mai slab decât se aștepta; prin urmare, invită Comisia să propună un mecanism care să încurajeze țările să pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări;

7.  salută faptul că noul proces al semestrului european a fost simplificat de Comisie și înțelege că numărul de recomandări specifice fiecărei țări a scăzut, cu scopul de a propune recomandări axate mai mult pe prioritățile țărilor; constată că analiza anuală a creșterii acordă o atenție mai mare aspectelor legate de piața unică decât celor legate de recomandările specifice fiecărei țări;

8.  își reiterează apelul de a include pilonul pieței unice în semestrul european, printr-un sistem de monitorizare periodică, de identificare a obstacolelor specifice fiecărei țări în calea pieței unice și de evaluare a integrării pieței unice și a competitivității, axat pe un set de priorități în care măsurile luate ar genera impactul maxim pentru creștere și locuri de muncă, cum ar fi dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor; consideră că acest sistem ar trebui să prevadă o importantă bază de date, un set de indicatori calitativi și cantitativi, care să vizeze, printre altele, măsurarea efectelor economice a aplicării normelor pieței unice, analize comparative și evaluări inter pares, precum și schimburi de bune practici;

9.  salută raportul 2015 privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre; constată că acest raport, care înlocuiește atât raportul privind integrarea pieței unice inclus anterior în analiza anuală a creșterii, precum și raportul privind situația industriei europene, a fost publicat ca document însoțitor al Comunicării privind strategia pieței unice și nu cum s-a procedat anterior, ca anexă la analiza anuală a creșterii; solicită ca raportul să fie dezvoltat în continuare și integrat în pilonul de guvernanță a pieței unice, ca bază pentru evaluarea anuală a progreselor înregistrate de piața unică; consideră că raportul ar trebui să fie integrat în secțiunea specifică referitoare la piața unică din analiza anuală a creșterii, din recomandările specifice fiecărei țări și din dialogul structurat și periodic cu statele membre privind conformitatea cu piața unică;

10.  salută intenția Comisiei de a analiza în continuare provocările identificate specifice fiecărei țări în ceea ce privește investițiile, în cadrul semestrului european, în special în rapoartele de țară și prin dezbateri tematice în cadrul Consiliului;

11.  atrage atenția asupra faptului că multe dintre aspectele problematice identificate în domeniul investițiilor au legătură cu funcționarea pieței unice și cu transpunerea și punerea în aplicare a legislației privind piața unică; solicită Comisiei să monitorizeze cu rigurozitate măsurile ulterioare luate de către statele membre privind problemele și obstacolele identificate în calea investițiilor, să se implice într-un dialog structurat periodic pe tema conformității cu statele membre și să își utilizeze competențele pentru a lua măsuri atunci când este cazul, în scopul de a elimina obstacolele nejustificate și disproporționate din calea pieței unice;

12.  subliniază că orice proces de revizuire a semestrului european trebuie să permită implicarea adecvată a Parlamentului European, precum și a parlamentelor naționale și regionale și a tuturor părților interesate, inclusiv a organizațiilor patronale și a sindicatelor, nu doar pentru a crește gradul de asumare a semestrului european, ci și pentru a crește nivelul de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

13.  subliniază importanța unei abordări favorabile incluziunii, transparente și generatoare de reforme relevante și necesare prin intermediul semestrului european;

Potențialul neexploatat al pieței unice

14.  reamintește necesitatea de a realiza reforme economice și sociale adecvate și echitabile și de a combate birocrația și protecționismul, pentru a îmbunătăți productivitatea și competitivitatea economiei europene;

15.  subliniază că, în pofida lipsei unor bariere tarifare clare pe piața unică, există încă un număr foarte mare de bariere netarifare diferite; încurajează instituțiile europene, statele membre și toate părțile interesate relevante să lanseze o dezbatere constructivă pe această temă pentru a depăși barierele netarifare în cadrul UE;

16.  regretă că în anumite state membre există deficiențe considerabile în ceea ce privește transpunerea Directivei privind serviciile, acoperind activități ce depășesc 45 % din PIB-ul și locurile de muncă din UE, printre altele din cauza unui număr considerabil de norme și reglementări naționale, care nu sunt întotdeauna în favoarea interesului general;regretă, de asemenea, că procedura de notificare nu este întotdeauna respectată;

17.  salută modernizarea Directivei privind calificările profesionale, ce propune un sistem mai eficient de recunoaștere a calificărilor în sprijinul mobilității forței de muncă; observă că legislația privind profesiile reglementate, precum și rezervele de activități variază între statele membre;

18.  salută intenția Comisiei de a analiza o inițiativă de introducere a unui pașaport privind serviciile și a unui modul de notificare armonizat, cu condiția ca această inițiativă să conducă la mai multă transparență în ceea ce privește capacitățile de acțiune a furnizorilor de servicii transfrontaliere și la reducerea birocrației și a poverii administrative; subliniază că o eventuală inițiativă nu ar trebui să conducă la introducerea principiului țării de origine; cu toate acestea, ar fi necesar să se clarifice mai mult profilul acestei propuneri; consideră că pașaportul privind serviciile reprezintă o soluție temporară până la realizarea unei piețe unice complet integrate;

19.  subliniază că piața achizițiilor publice constituie o parte semnificativă a pieței unice în întregul ei și contribuie în mod considerabil la creșterea economică a statelor membre și a întreprinderilor, precum și la crearea de locuri de muncă și la competitivitate; solicită Comisiei să sprijine transparența achizițiilor publice în sectorul public, concurența transfrontalieră și o mai bună utilizare a resurselor publice, precum și standardele sociale și de mediu;

20.  reamintește că, în 2014, UE a adoptat o revizuire majoră a cadrului UE privind achizițiile, simplificând procedurile, făcând normele mai flexibile și adaptându-le pentru a servi mai bine alte politici din sectorul public;

21.  subliniază că există încă ineficiențe semnificative în domeniul achizițiilor publice în statele membre care limitează expansiunea transfrontalieră și creșterea economică a piețelor interne; subliniază necesitatea ca statele membre să transpună și să pună în aplicare în mod adecvat și la timp legislația privind achizițiile publice și concesiunile; consideră că punerea corectă în aplicare a procedurii din 2007 privind măsurile reparatorii ar asigura că achizițiile publice sunt mai eficiente, mai eficace și mai transparente;

22.  salută al doilea program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA²), care a început la 1 ianuarie 2016 și care va sprijini dezvoltarea unor soluții digitale interoperabile, disponibile gratuit în Europa pentru toate administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii interesați;

23.  subliniază că dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a guvernării electronice în statele membre va constitui un instrument vital pentru ca întreprinzătorii să poată opera cu mai multă facilitate pe piața unică, iar consumatorii să își poată exercita drepturile; solicită, prin urmare, Comisiei să se angajeze în favoarea dezvoltării guvernării electronice, aceasta fiind o prioritate fundamentală și urgentă;

24.  subliniază că sectorul privat constituie un motor esențial pentru o creștere durabilă și pentru crearea de locuri de muncă; subliniază că reglementările și practicile naționale, cuplate cu o transpunere inadecvată a principiului recunoașterii reciproce, pot crea bariere inutile și dăunătoare pentru mediul de afaceri și consumatori; invită Comisia și statele membre să asigure respectarea corectă și o mai bună aplicare a principiului recunoașterii reciproce, precum și instrumente eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru reglementarea diferendelor;

25  invită Comisia să consulte părțile interesate pentru a identifica sectoarele și piețele în care aplicarea principiului recunoașterii reciproce este insuficientă sau problematică;

26.  consideră că consolidarea rolului actualelor puncte de informare despre produse ca puncte unice de acces pentru aspecte ținând de piața unică, relevante pentru agenții economici, va permite o mai bună înțelegere și cunoaștere a legislației aplicabile;

27.  subliniază că aplicarea unor măsuri mai favorabile pentru lansarea de noi întreprinderi și IMM-uri poate avea ca rezultat intensificarea inovării și a creării de locuri de muncă și genera o creștere sustenabilă; reamintește că există numeroase obstacole, unele de natură birocratică, care împiedică dezvoltarea IMM-urilor la nivel național și internațional; solicită identificarea și eliminarea obstacolelor care împiedică creșterea la nivel național și internațional;

28.  subliniază că acumularea de capitaluri tangibile și intangibile în UE a fost mai puțin intensă în perioada de după criză în comparație cu concurenții, ceea ce este în detrimentul dezvoltării economice și sociale; subliniază că investițiile, inclusiv în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, sunt extrem de importante pentru a restabili productivitatea și creșterea pe termen lung în UE; consideră că, pentru a schimba această tendință negativă, este necesar să se aprofundeze piața unică și să se elimine obstacolele din calea investițiilor; solicită ca investițiile să fie orientate către finanțarea economiei reale și să se ia măsuri susținute în continuare pentru a atinge acest obiectiv;

29.  solicită abolirea imediată a restricțiilor teritoriale nejustificate cunoscute ca blocare geografică, în special prin aplicarea integrală a articolului 20 din Directiva privind serviciile, punând astfel capăt discriminărilor privind accesul la bunuri și servicii, precum și discriminărilor nejustificate de preț bazate pe localizarea geografică sau pe naționalitate;

30.  solicită actualizarea imediată a sistemului european de standardizare pentru sprijinirea politicilor UE în domeniul inovării digitale, al protecției ciberneticii și al unei interoperabilități îmbunătățite;

31.  îndeamnă statele membre să pună în aplicare în mod adecvat și la timp normele pieței unice și să asigure respectarea acestora; subliniază importanța de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări – inclusiv reformele piețelor naționale de produse și servicii – în deblocarea potențialului de creștere al statelor membre;

32.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și moderniza administrațiile publice, oferind servicii digitale mai multe și mai accesibile pentru cetățeni și întreprinderi și pentru a facilita cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea administrațiilor publice;

O piață unică pentru secolul XXI

33.  subliniază că noțiunea de economie modernă evoluează rapid din cauza progreselor tehnologice și digitale, a concurenței internaționale mai acerbe și a tendințelor în comportamentul actorilor economici și al consumatorilor;

34.  observă estomparea delimitării dintre produse și servicii; subliniază importanța crescândă a serviciilor dedicate întreprinderilor și a sistemelor cu produse și servicii integrate; consideră că cadrul juridic al pieței unice trebuie să se adapteze acestor transformări;

35.  salută noile modele de afaceri ale economiei colaborative și recunoaște potențialul lor enorm de inovare, care ar trebui exploatat în conformitate cu standardele juridice și de protecție a consumatorilor existente, precum și respectând condițiile concurențiale echitabile; subliniază importanța de a asigura cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea și prosperitatea economiei colaborative; invită Comisia să adopte o abordare strategică care să le permită întreprinderilor de consum colaborativ să concureze cu întreprinderile tradiționale într-un mediu echitabil;

36.  subliniază că modelele de investiții ale întreprinderilor au cunoscut modificări importante, investițiile în active intangibile au crescut ca volum și importanță în comparație cu investițiile în active tangibile; subliniază că, față de activele intangibile, doar 17% din investițiile întreprinderilor sunt în beneficiul cercetării și dezvoltării științifice; solicită factorilor politici să depună eforturi pentru a înlătura barierele de reglementare care împiedică realizarea întregului potențial al acestui nou vector de inovare;

37.  salută strategia privind piața unică care schițează modul în care diverse acțiuni ale Comisiei (uniunea piețelor de capital, piața unică digitală, uniunea energetică etc.) vizează un obiectiv principal – valorificarea potențialului pieței unice a UE; subliniază că în Comunicarea referitoare la strategia privind piața unică se prevede că piața unică ar trebui să reprezinte un aspect căruia să i se acorde o atenție mai mare în cadrul procesului semestrului european;

38.  salută strategia pentru piața unică digitală ca fiind abordarea corectă pentru adaptarea UE la era digitală; solicită prezentarea și implementarea rapidă a acestei strategii pentru a asigura că UE recâștigă terenul pierdut prin adoptarea lentă a tehnologiilor digitale în trecut; consideră, în acest sens, că este nevoie de o alocare a resurselor de la nivel național și european pentru a asigura infrastructura necesară, cu precădere în zonele rurale; ia act de faptul că este, de asemenea, important să se promoveze inovarea digitală și îmbunătățirea interoperabilității și că o atenție deosebită ar trebui să se acorde problemei securității cibernetice;

39.  subliniază că un serviciu de coletărie mai accesibil, mai convenabil, mai eficient și cu o calitate mai ridicată constituie o condiție preliminară esențială pentru un comerț electronic transfrontalier prosper în beneficiul IMM-urilor și al consumatorilor în special;

40.  reamintește că integrarea pieței unice pentru bunuri și servicii este aproape întotdeauna susținută de date, interoperabilitatea fiind catalizatorul ce facilitează comunicarea de-a lungul lanțului de aprovizionare și asigură o comunicare eficientă între componentele digitale; solicită Comisiei să inițieze fără întârziere actualizarea cadrului european de interoperabilitate, împreună cu un plan de standardizare integrată care să identifice și să definească prioritățile-cheie;

41.  subliniază că investițiile publice și private în rețele de comunicații rapide și ultrarapide constituie o cerință pentru orice progres digital și trebuie încurajat printr-un cadru de reglementare european stabil care să le permită tuturor actorilor să facă investiții, inclusiv în zone rurale și îndepărtate;

42.  subliniază importanța de a pune în aplicare cu succes Fondul european de investiții strategice pentru a maximiza investițiile și a sprijini întreprinderile inovatoare în diferite etape de finanțare a dezvoltării lor; subliniază, în cazurile de disfuncționalitate a pieței, că este important să se exploateze pe deplin fondurile publice disponibile deja pentru investiții digitale și să se faciliteze sinergiile între programele UE, cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, alte fonduri structurale relevante și alte instrumente;

43.  invită Comisia să evalueze dacă actuala strategie privind banda largă pentru rețele fixe și mobile, inclusiv obiectivele, are un viitor sigur și îndeplinește condițiile de înaltă conectivitate pentru toți, pentru a evita diviziunea digitală, și garantează satisfacerea necesităților economiei bazate pe date, precum și dezvoltarea rapidă a tehnologiei 5G;

44.  subliniază că UE ar trebui să-și consolideze avantajul concurențial prin crearea unei pepiniere perfecte pentru întreprinderi inovatoare, însă acest lucru necesită o politică industrială modernă și o infrastructură mai bine integrată care să pună accentul prioritar pe adoptarea tehnologiei și pe un mediu de reglementare favorabil inovațiilor și întreprinzătorilor; solicită ca orice viitor cadru digital propus să fie accesibil, favorabil incluziunii și să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

Guvernanța pieței unice

45.  subliniază că, pentru o mai bună guvernanță a pieței unice și asumarea la toate nivelurile, este necesar să se clarifice împărțirea sarcinilor între diferitele niveluri și să se prevadă cadre care să ofere stimulente mai bune și să asigure o responsabilitate clară pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației privind piața unică, cu scopul de a da acesteia un nou impuls;

46.  subliniază că responsabilitatea pe multiple niveluri a unei guvernanțe eficiente a pieței interne s-ar putea realiza în mod eficace, pe de o parte, printr-un proces de dereglementare și, pe de altă parte, prin îmbunătățirea culturii aplicării dispozițiilor; solicită dezvoltarea capitalului uman, printre altele, printr-o mai mare disponibilitate a informațiilor și o instruire adecvată, pentru a crește nivelul de cunoștințe și de conștientizare;

47.  solicită Comisiei să se asigure că statele membre pun cu consecvență în aplicare normele pieței unice, făcând uz de toate informațiile, datele și instrumentele aflate la dispoziția sa și impunând consecințele prevăzute în tratate în cazurile în care statele membre nu respectă politicile și legislația UE;

48.  subliniază importanța monitorizării și a colectării de date, precum și necesitatea unui sistem integrat și robust; este preocupat de faptul că informațiile privind consultarea publică în majoritatea cazurilor sunt disponibile într-o singură limbă, fapt care nu permite tuturor părților interesate să facă observații asupra chestiunilor importante și a propunerilor; consideră că ar trebui să se aibă în vedere datele și dovezile acumulate la luarea de decizii strategice vitale pentru finalizarea pieței unice, reducerea decalajelor dintre statele membre și consolidarea guvernanței pieței unice, de exemplu atunci când se stabilesc prioritățile de acțiune și de aplicare, când se evaluează integrarea și competitivitatea pieței unice, precum și în cadrul dialogului structurat cu statele membre privind conformitatea cu piața unică ;

49.  invită Comisia să elaboreze un raport anual privind barierele existente în calea pieței unice din diferite state membre și UE în ansamblu și să emită recomandări, în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, care să vizeze înlăturarea acestora; subliniază că piața unică ar trebui să joace un rol mai important în recomandările specifice fiecărei țări;

50.  solicită Comisiei să utilizeze toate măsurile disponibile, inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după caz, pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației pieței unice; își manifestă îngrijorarea cu privire la durata excesivă a recursurilor introduse în urma procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în cazul în care se examinează sau se solicită reparații privind încălcarea normelor pieței unice, și își exprimă preocuparea cu privire la numărul extrem de ridicat al cazurilor pendinte;

51.  ia act de beneficiile oferite de SOLVIT; solicită ca SOLVIT să fie consolidat și conectat mai bine cu serviciile Comisiei și cu baze de date și proiecte deja existente, cum ar fi CHAP și EU Pilot, pentru a crea sinergii informaționale și a schimba bune practici; solicită Comisiei să urmărească în mod consecvent cauzele nesoluționate; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure sprijinul și expertiza necesare pentru ca SOLVIT să soluționeze în mod eficient cazurile primite;

52.  este de părere că autoritățile de supraveghere a pieței din cadrul pieței unice trebuie consolidate, conectate mai bine și dotate cu personalul necesar pentru a face față provocărilor actuale, în special cele din concurența globală; îndeamnă autoritățile naționale de supraveghere a pieței să coopereze mai îndeaproape și să procedeze la schimburi de informații și de bune practici pentru a soluționa diferitele forme de concurență neloială de pe piața unică, printre care numărul ridicat de produse ilegale și neconforme ce cauzează pierderi considerabile întreprinderilor ce respectă legislația și prezintă riscuri ridicate pentru consumatori, îndeosebi pentru cei mai vulnerabili; este extrem de preocupat de întârzierea înregistrată de Consiliul Uniunii Europene în adoptarea pachetului de acte legislative privind siguranța produselor și supravegherea pieței, ceea ce este în detrimentul siguranței produselor din UE; invită Consiliul să îl adopte imediat;

53.  salută inițiativa Comisiei de a crea un portal general accesibil care să raționalizeze și să simplifice accesul la informații și să promoveze platformele pentru utilizatori deja existente; subliniază rolul autorităților naționale și regionale în promovarea acestor platforme, facilitând accesul la acestea și contribuind la informarea utilizatorilor; solicită Comisiei să consolideze și să simplifice în continuare instrumentele online ale pieței unice;

54.  recunoaște importanța principiilor privind o mai bună reglementare și a inițiativei REFIT, precum și necesitatea asigurării unui cadru juridic stabil și predictibil în elaborarea de noi inițiative legislative; subliniază faptul că principiul unei mai bune legiferări nu ar trebui să aducă atingere dreptului Uniunii și al statelor membre de a legifera în domenii esențiale, de interes general, cum ar fi sănătatea și mediul;

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

„Modelul european este, înainte de toate, un sistem social și economic bazat pe piață, întrucât niciun computer din lume nu poate procesa informațiile mai bine decât piața.”

Jacques Delors

Piața unică este o resursă prețioasă, de care depinde prosperitatea economică actuală și viitoare a Uniunii Europene. Potențialul neexploatat al pieței unice este estimat la 1000 de miliarde de euro, fiind totodată o oportunitate și un semnal de alarmă pentru asigurarea funcționării acesteia în beneficiul tuturor. În prezent există prea multe bariere comerciale în cadrul UE, iar numeroase state membre nu pun în aplicare deciziile la care sunt însă părți semnatare. UE nu poate fi mai puternică decât suma celor 28 de state membre ce o alcătuiesc.

Raportoarea consideră că este necesară o coordonare a politicilor macro și microeconomice, însoțită de coordonarea politicilor fiscale, pentru a asigura creșterea economică structurală dorită în statele membre ale UE.

Potențialul reprezentat de măsurile privind piața unică în a stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică a fost amplu recunoscut la nivelul UE(6). Totuși, în ciuda apelurilor repetate de consolidare a pieței unice în concluziile Consiliului European(7), analizele anuale ale creșterii și recomandările specifice fiecărei țări(8), nu au fost înregistrate decât progrese minore până în prezent(9).

Pentru a putea stimula crearea de locuri de muncă, creșterea economică și competitivitatea, progresele în integrarea pieței unice în statele membre trebuie însoțite de o mai bună guvernanță și o mai mare transparență. Raportoarea consideră că acest lucru poate fi asigurat prin includerea pieței unice în semestrul european.

Prin urmare, bazându-se pe rapoartele anterioare ale Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (Schwab, Cofferatti și Gall-Pelzc) și pe rezoluțiile PE, raportoarea se declară ferm în sprijinul includerii pilonului pieței unice în semestrul european.

În prima parte a prezentului raport, raportoarea propune ca pilonul pieței unice să fie compus din următoarele elemente:

(i)  un sistem de monitorizare și evaluare periodică a integrării pieței unice și a competitivității acesteia, care, pentru a fi credibil, trebuie să fie concentrat pe un set de priorități în care măsurile luate ar genera impactul maxim pentru creștere și locuri de muncă și trebuie să prevadă și o robustă bază de date cu indicatori calitativi și cantitativi pentru evaluarea progreselor din statele membre. Analizele comparative și evaluările inter pares, precum și schimburile de bune practici ar trebui să facă parte din procesul de monitorizare și evaluare.

(ii)  progresele înregistrate în integrarea pieței unice și în competitivitate ar trebui evaluate anual sub forma unui raport; raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea ar putea servi ca bază a evaluării anuale a politicilor microeconomice.

(iii)  pentru a consolida guvernanța, transparența și asumarea procesului, raportoarea consideră că aceste rapoarte anuale ar trebui avute în vedere în mod sistematic în evaluările economice și fiscale ale statelor membre și integrate în secțiunile specifice ale analizei anuale a creșterii privind piața unică, în recomandările specifice fiecărei țări și

(iv)  în dialogul de conformitate structurat și periodic cu statele membre;

(v)  de asemenea, raportoarea subliniază că este esențială implicarea PE, precum și o atitudine integrativă și lipsită de discriminări față de toate statele membre, din zona euro sau din afara acesteia, implicarea parlamentelor naționale și a părților relevante, pentru a se asigura astfel transparența, guvernanța și asumarea procesului și, în final, succesul acestuia.

În ciuda anumitor progrese în diferite domenii realizate de statele membre pentru a simplifica legislația națională și a o apropia mai mult de nevoile întreprinderilor și ale consumatorilor, există o serie de aspecte problematice restante, ce acționează ca bariere la o mai bună integrare și aprofundare a pieței unice. Raportoarea identifică principalele obstacole în partea a doua și îndeamnă Comisia și statele membre să acționeze cât mai rapid în sensul eliminării acestora.

Studiul privind „Costurile non-Europei pe piața unică”, publicat anul trecut, examinează în amănunțime costurile economice ale fragmentării pieței unice. Acesta estimează că finalizarea pieței unice în aceste domenii va aduce beneficii economice care se înscriu între 651 de miliarde și 1 100 de miliarde EUR pe an, echivalentul a 5% până la 8,63 % din produsul intern brut al UE(10). Raportoarea consideră o mare pierdere faptul că aceste beneficii nu sunt exploatate de 20 ani, mai ales în condițiile unei competiții internaționale din ce în ce mai acerbe.

Raportul salută strategia Comisiei pentru piața internă de bunuri și servicii, publicată în octombrie 2015 împreună cu raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea(11) și consideră că Comisia a adoptat abordarea corectă, dar subliniază că cheia de boltă a deblocării întregului potențial al pieței unice este aplicarea și respectarea legislației UE deja în vigoare (prezentate în partea a doua), de către toate cele 28 de state membre. Desigur, acest lucru nu împiedică introducerea de noi elemente și instrumente care să amelioreze și să completeze legislația menționată.

Raportoarea consideră că lipsa investițiilor, respectiv ritmul lor lent în UE, mai ales în domeniul TIC, și dificultățile cu care se confruntă IMM-urile în accesarea capitalului de risc reprezintă o barieră critică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE. Raportoarea salută așadar Planul de investiții pentru Europa al Comisiei și crearea Fondului european pentru investiții strategice, care vizează stimularea investițiilor în economia reală și facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, dar consideră că sunt necesare și alte măsuri de sprijin financiar în favoarea acestora, pentru a le asista în tranziția către mediul de lucru digital(12).

Raportul tratează în partea a treia și efectele de transformare pe care trecerea la tehnologia digitală o are asupra întreprinderilor și a consumatorilor. Piața unică a secolului al XXI-lea este radical diferită de cea din secolul trecut. Aceste schimbări sunt în mare măsură atribuibile revoluției digitale, estompării delimitărilor dintre produse și servicii și apariției unor noi elemente (de ex. „prosumatorul”, care integrează elemente de consum, dar și de producție), precum și modelelor în schimbare din economie (cum ar fi apariția economiei colaborative). Valoarea economiilor colaborative este estimată în prezent la 10 miliarde de euro la nivel global și se preconizează că aceasta va crește la 250 de miliarde de euro până în 2025.

Raportoarea subliniază noua paradigmă în modelele de investiții, investițiile efectuate de mediul de afaceri în activele intangibile fiind în creștere față de activele tangibile. Raportoarea își exprimă convingerea că crearea unei piețe digitale unice are potențialul de a ne transforma viețile în mod radical.

Atrage totodată atenția asupra obstacolelor încă existente, cum ar fi blocarea geografică, reguli diferite la livrarea de colete, lipsa unor reglementări armonizate la nivelul UE cu privire la contracte și protecția consumatorului în ceea ce privește reglementarea comerțului electronic transfrontalier și lipsa infrastructurii digitale necesare, pentru a identifica doar câteva dintre obstacolele la realizarea pieței digitale unice. Raportoarea salută strategia Comisiei privind piața unică digitală, dar solicită acordarea unei atenții mai riguroase modificărilor comportamentale și societale în raport cu tehnologia digitală.

Raportul subliniază faptul că, în prezent, Europa se confruntă cu un nou tip de concurență - cea digitală. În loc să dezvolte ramuri industriale puternice la nivel local, economiile emergente pot depăși acum economiile mai avansate, adoptând cele mai recente tehnologii și furnizând produsele și serviciile la nivel global. Din acest motiv, raportoarea dorește să sublinieze din nou că investițiile în TIC, tehnologiile digitale și C&D sunt esențiale pentru dobândirea unui avantaj competitiv în UE. Sunt, de asemenea, indispensabile infrastructura, interoperabilitatea și standarde în întreaga UE care să permită trecerea la tehnologia digitală în întreaga Europă.

Raportoarea consideră absența competențelor digitale necesare și a formării în domeniu drept veriga lipsă, fără de care piața unică digitală nu își va atinge niciodată potențialul complet. Dat fiind șomajul din Europa, mult mai ridicat decât înainte de criză, este imperativ ca cetățenilor UE să li se ofere acces la competențe și cunoștințe relevante pentru a le permite adaptarea la noul mediu economic din ce în ce mai tehnologizat, evitând astfel o creștere implacabilă a șomajului.

Raportul consideră că guvernanța pe piața unică este în continuare slabă (partea a patra). Pentru exploatarea potențialului pieței unice, aplicarea și respectarea legislației trebuie mult întărite, iar obstacolele restante și restricțiile nejustificate sau disproporționate eliminate.

Raportoarea recunoaște că schimbarea nu trebuie doar impusă de sus, ci că toți participanții trebuie să adopte o cultură a respectării normelor pieței unice, acționând în spiritul unei largi cooperări. Această asumare pe multiple niveluri trebuie însoțită de formare adecvată, de asistență și resurse dedicate, precum și de informații accesibile la toate nivelurile.

Raportoarea consideră că Comisia ar trebui să adopte o abordare strategică în materie de respectare a normelor și să recurgă la întreg spectrul de instrumente disponibile, de la măsuri necoercitive, precum notificările de legislație națională (ex-ante și ex-post), proporționalitate, analize comparative, dialog structurat cu statele membre, presiune inter pares, până la lansarea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

În vederea unei bune respectări a legislației, deosebit de importante sunt monitorizarea progresului în integrarea pieței unice, colectarea datelor despre reclamații, legislație națională și efectuarea de evaluări. În plus, trebuie clarificată împărțirea responsabilităților între autoritățile europene, naționale și regionale. Cadrul ar trebui să asigure stimulente mai bune și responsabilitatea clară pentru aplicarea și respectarea legislației pieței unice, necesare pentru reclădirea încrederii și a unei culturi a conformității.

Raportul sugerează Comisiei să își ordoneze prioritățile când lansează proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să se concentreze pe acele cazuri care ar avea un important efect disuasiv, colectând probe suficiente. Raportoarea consideră că este necesar un instrument mai „ușor” și mai rapid, cu aplicabilitate generală, ca alternativă la aceste proceduri, respectiv un mecanism rapid extrajudiciar de arbitraj, ce ar putea să se bazeze pe SOLVIT.

Actuala rețea a autorităților naționale de supraveghere a piețelor și capacitatea acesteia de a introduce standardele UE fac și ele obiectul prezentului raport. Se solicită astfel consolidarea cadrului pentru o cooperare mai strânsă între acestea, un schimb mai eficient de informații și de bune practici și acțiuni mai coordonate pentru a reacționa eficient și rapid la importantul aflux de produse ilegale și neconforme din UE.

Raportoarea crede cu tărie că accesul facil la informații al întreprinderilor și consumatorilor este o condiție esențială pentru buna guvernanță a pieței unice. Salută activitatea depusă de Comisie și de statele membre cu privire la portalurile de informații destinate numeroșilor utilizatori: întreprinderi, cetățeni și consumatori. Raportoarea consideră că un portal general, simplu și ușor de utilizat, precum portalul digital unic, este necesar pentru a canaliza și simplifica accesul la informații, promovând platformele pentru utilizatori deja existente, cu condiția ca autoritățile naționale și regionale să asigure accesul la acesta și să informeze publicul cu privire la existența și utilizarea sa.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

25.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Nicola Danti, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Robert Rochefort, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Richard Sulík, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Arimont, Biljana Borzan, Edward Czesak, Roberta Metsola, Jens Nilsson, Julia Reda, Adam Szejnfeld, Marc Tarabella

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella De Monte, Andrejs Mamikins, Ivan Štefanec

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

27

+

ALDE, ECR, PPE, S&D

Dita Charanzová, Robert Rochefort, Edward Czesak, Vicky Ford, Richard Sulík, Anneleen Van Bossuyt, Pascal Arimont, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Ildikó Gáll-Pelcz, Antonio López-Istúriz White, Roberta Metsola, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Adam Szejnfeld, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Biljana Borzan, Nicola Danti, Isabella De Monte, Evelyne Gebhardt, Liisa Jaakonsaari, Andrejs Mamikins, Marlene Mizzi, Jens Nilsson, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella

1

-

ENF

Mylène Troszczynski

2

0

Verts/ALE

Pascal Durand, Julia Reda

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0067.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0069.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0054.

(6)

În Concluziile Consiliului din decembrie 2013 (paragraful 25) se afirmă că „Analiza anuală a creșterii identifică domeniile în care subzistă probleme importante și în care sunt necesare eforturi suplimentare. Ar trebui acordată o atenție specială consolidării funcționării și flexibilității pieței unice de produse și servicii, îmbunătățirii mediului de afaceri și [...]ar trebui acordată prioritate sporirii competitivității, sprijinirii creării de locuri de muncă și combaterii șomajului, în special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor…”

(7)

Concluziile Consiliului din 27-28 iunie 2013, concluziile Consiliului din 24-25 octombrie (paragrafele 7, 9, 19, 20 și 21), concluziile Consiliului din 19-20 decembrie 2013.

(8)

Raportul trimestrial al Comisiei privind zona euro (Quarterly Report on the Euro Area - QREA), vol. 14, nr. 2.

(9)

În 2012-2013 doar aproximativ 10% din concluziile specifice fiecărei țări au fost implementate în întregime sau în mare parte; Sursa: Deroose and Griesse, 2014, Are EU Member States Responding to European Semester recommendations? (În ce măsură răspund statele membre ale UE la recomandările semestrului european).

(10)

Studiul efectuat de Serviciul de cercetare al Parlamentului European privind „Costurile non-Europei pe piața unică”, septembrie 2014, http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2014/510981/EPRS_STU%282014%29510981_REV1_EN.pdf

(11)

Ambele documente pot fi consultate aici http://ec.europa.eu/priorities/internal-market/index_en.htm

(12)

În prezent 41% dintre întreprinderi nu utilizează încă tehnologii digitale și nici nu dispun de o strategie digitală, respectiv doar 2% dintre întreprinderi beneficiază la maximum de oportunitățile digitale (p. 3) http://ec.europa.eu/epsc/pdf/publications/strategic_note_issue_7.pdf

Notă juridică