Procedură : 2015/2224(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0032/2016

Texte depuse :

A8-0032/2016

Dezbateri :

PV 09/05/2016 - 15
CRE 09/05/2016 - 15

Voturi :

PV 10/05/2016 - 6.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0211

RAPORT     
PDF 588kWORD 182k
22.2.2016
PE 571.658v02-00 A8-0032/2016

referitor la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

(2015/2224(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportoare: Ruža Tomašić

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

(2015/2224(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special titlul XVIII,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul RDC“)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(5),

–  având în vedere Agenda teritorială a UE 2020, convenită în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniștrilor responsabili de amenajare spațială și dezvoltare teritorială, desfășurată la 19 mai 2011 la Gödöllö,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 29 noiembrie 2012 privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității(6),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 iulie 2015 referitor la rezultatul negocierilor privind acordurile de parteneriat și programele operaționale(7),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 decembrie 2014 privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), ca instrument al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, în vederea dezvoltării locale, rurale, urbane și periurbane (aviz exploratoriu, la solicitarea Președinției elene a Consiliului UE)(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 octombrie 20122 referitoare la schimbările demografice și consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 referitoare la optimizarea rolului dezvoltării teritoriale în cadrul politicii de coeziune(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la gradul de pregătire a statelor membre ale UE pentru începerea la timp și în mod eficace a noii perioade de programare pentru politica de coeziune(11),

–  având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(12),

–  având în vedere informarea intitulată „Instrumente pentru sprijinirea dimensiunii teritoriale și urbane din cadrul politicii de coeziune: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)”, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Direcția B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European, octombrie 2015,

–  având în vedere studiul intitulat „Guvernanța teritorială și politica de coeziune”, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Direcția B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European, iulie 2015,

–  având în vedere studiul intitulat „Coerența strategică a politicii de coeziune: comparație între perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Direcția B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European, februarie 2015,

–  având în vedere cel de-al șaselea Raport al Comisiei de coeziune economică, socială și teritorială: investiții pentru locuri de muncă și creștere - Promovarea dezvoltării și a bunei guvernanțe în regiunile și orașele UE, iulie 2014,

–  având în vedere studiul intitulat „Agenda teritorială 2020 pusă în practică - Creșterea eficienței și a eficacității politicii de coeziune printr-o abordare bazată pe realitățile din teritoriu”, volumul II - studii de caz, Comisia Europeană, mai 2015,

–  având în vedere raportul intitulat „Modalități de consolidare a dimensiunii teritoriale a Strategiei Europa 2020 și politica de coeziune a UE bazată pe Agenda teritorială 2020”, elaborat la cererea Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, septembrie 2011,

–  având în vedere raportul intitulat „Crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economică locală”, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică (OCDE), noiembrie 2014,

–  având în vedere raportul intitulat „Poziția de lider economic la nivel local ”, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică (OCDE), 2015,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0032/2016),

A.  întrucât coeziunea teritorială reprezintă un obiectiv fundamental al Uniunii Europene, consacrat în Tratatul de la Lisabona;

B.  întrucât generația de politici de coeziune 2014-2020 prevede și încurajează utilizarea abordărilor integrate și bazate pe realitățile din teritoriu, în vederea stimulării coeziunii economice, sociale și teritoriale, promovând totodată și guvernanța teritorială;

C.  întrucât abordările integrate și bazate pe realitățile din teritoriu pot îmbunătăți eficacitatea și eficiența intervenției publice, îndeplinind nevoile specifice din teritorii și contribuind la atractivitatea lor;

D.  întrucât DLRC și ITI constituie instrumente inovatoare în politica de coeziune, pe care unele state membre le vor implementa în această formă pentru prima dată și care pot contribui în mod semnificativ la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, la crearea de locuri de muncă de calitate la nivel local, la dezvoltarea durabilă și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

E.  întrucât noile inițiative ITI și DLRC reprezintă schimbări ale măsurilor luate în ceea ce privește abilitatea părților interesate locale de a combina fluxurile de fonduri cu inițiativele locale bine orientate;

F.  întrucât împuternicirea structurilor regionale și locale este esențială pentru realizarea deplină a politicii de coeziune economică, socială și teritorială; întrucât abordările inovatoare, care acordă prioritate cunoștințelor locale pentru a aborda problemele locale prin soluții locale au câștigat o importanță tot mai mare; întrucât guvernanța participativă, cum ar fi bugetarea participativă, deține instrumentele necesare de participare publică menite să responsabilizeze deciziile la nivelul comunității locale;

G.  întrucât DLRC se bazează pe experiența acumulată în punerea în aplicare a inițiativelor LEADER, URBAN și EQUAL în perioadele de finanțare anterioare și, în principal, pe abordarea LEADER, care a condus la o creștere exponențială a grupurilor de acțiune locală (GAL), de la crearea sa în 1991 și a contribuit semnificativ la îmbunătățirea calității vieții populației, în special în mediul rural;

H.  întrucât DLRC este obligatorie doar pentru FEADR și opțională pentru FEDR, FSE și FEPAM;

I.  întrucât aceste două noi instrumente pot juca un rol important în adaptarea la schimbările demografice și la inversarea dezechilibrelor de dezvoltare între regiuni;

J.  întrucât DLRC adoptă mai curând o abordare ascendentă care vizează stabilirea de obiective și proiecte de finanțare asociate cu nevoile locale ale comunității în locul impunerii unor obiective la nivel național;

K.  întrucât ITI reprezintă un instrument care poate fi utilizat pentru a adopta măsuri integrate în scopul dezvoltării urbane durabile, astfel cum este definită la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013;

L.  întrucât există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește structurile de guvernanță și experiența în inițiativele de dezvoltare bazate pe o abordare ascendentă;

M.  întrucât capacitatea și implicarea actorilor regionali și locali sunt esențiale pentru reușita acestor instrumente, fără a se aduce atingere competențelor definite pentru fiecare structură;

N.  întrucât autoritățile regionale și locale sunt solicitate să intervină în deciziile privind propria dezvoltare și să promoveze sinergii între sectoarele public și privat, ca orientări fundamentale capabile să asigure gestionarea și administrarea eficientă a proiectelor, și să garanteze stabilitatea angajamentelor;

O.  întrucât este esențial ca autoritățile locale și regionale, în deciziile privind propria dezvoltare, în funcție de contribuția comunității, să-și identifice în mod adecvat resursele și avantajele strategice și să le valorifice atunci când își dezvoltă strategiile de dezvoltare regională și locală, care, împreună cu contribuția comunității lor, ar duce la creșterea calității vieții prin clarificarea problemelor care apar, stabilirea priorităților și conturarea de soluții sustenabile împreună cu cetățenii;

P.  întrucât articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 prevede că, în funcție de „situația sa teritorială specifică, fiecare stat membru stabilește principiile de selectare a zonelor urbane în care trebuie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, precum și valoarea orientativă a alocării anuale pentru aceste acțiuni la nivel național”;

Q.  întrucât inițiativa RURBAN de cooperare între mediul rural și urban contribuie la consolidarea competitivității regionale și creează parteneriate pentru dezvoltare;

R.  întrucât la nivelul Uniunii Europene se dorește o bugetare bazată pe performanță și întrucât este necesar ca resursele alocate în cadrul ITI și DLRC să fie folosite cu eficiență, prin atingerea obiectivelor politice și a priorităților stabilite, să aibă cea mai mare valoare adăugată pentru obiectivul urmărit, iar rezultatele obținute ar trebui să fie livrate la cel mai mic cost posibil;

Considerații generale

1.  ia act de faptul că implicarea concretă, din etapa inițială, a actorilor locali și regionali și angajamentul și răspunderea lor în strategiile de dezvoltare teritorială și delegarea adecvată a responsabilităților și resurselor care niveluri decizionale inferioare sunt esențiale pentru ca abordarea ascendentă să fie încununată de succes; consideră că implicarea partenerilor poate, de asemenea, să consolideze abordarea integrată și teritorială, în special acolo unde absorbția instrumentelor DLRC și ITI este scăzută; subliniază totuși faptul că actorii locali au nevoie de sprijin tehnic și financiar de la nivel regional, național și al Uniunii, în special în etapele inițiale ale procesului de implementare;

2.  solicită dezvoltarea de strategii în primele etape ale procesului de punere în aplicare împreună cu actorii regionali și locali, în special în ceea ce privește formarea specifică și de specialitate, acordarea de sprijin tehnic și financiar, ca urmare a unui parteneriat real între regiuni, statele membre și UE;

3.  consideră că subdelegarea competențelor și resurselor în cadrul fondurilor ESI trebuie să fie promovată în continuare și că rezervele autorităților de gestionare de a acționa în acest sens ar putea limita potențialul celor două instrumente; invită statele membre să promoveze o abordare ascendentă, transferând responsabilitatea către grupurile locale; invită Comisia, rămânând pe deplin în cadrul competențelor sale, să formuleze recomandări și orientări complete pentru statele membre cu privire la modalitățile în care acestea pot depăși problema lipsei de încredere și obstacolele administrative între diversele niveluri de guvernanță în legătură cu implementarea DLRC și ITI;

4.  subliniază că, la nivel local, proiectarea unor strategii inovatoare multisectoriale integrate de înaltă calitate constituie o provocare, în special atunci când aceasta trebuie să fie realizată într-un mod participativ;

5.  atrage atenția asupra faptului că, deși măsurile adoptate în conformitate cu aceste instrumente trebuie să țină cont de prioritățile actorilor locali, ele trebuie să fie aliniate cu obiectivele generale ale programelor operaționale, precum și cu alte strategii de dezvoltare națională, regională și locală și cu strategii de specializare inteligentă, permițând marje de flexibilitate;

6.  reamintește că nu doar programele UE trebuie integrate mai bine și într-un mod mai flexibil, ci și politicile naționale și regionale; subliniază că asigurarea unui spirit mai general de reformă a guvernanței va contribui la asigurarea faptului că fondurile UE nu sunt furnizate într-un cadru „paralel” cu politicile naționale și regionale, ci mai curând sunt incluse într-o acțiune mai largă pentru a produce rezultate economice durabile;

7.  consideră că șomajul în rândul tinerilor, împreună cu lipsa de finanțare a IMM-urilor, reprezintă problemele cele mai urgente din statele membre; subliniază faptul că, în cadrul priorităților lor, strategiile de dezvoltare locală și teritorială trebuie să abordeze aceste probleme; invită autoritățile locale și regionale să ofere stimulente fiscale și de altă natură pentru a promova locuri de muncă pentru tineri și mobilitatea intraregională a tinerilor și să acorde prioritate formării profesionale, în parteneriat cu instituțiile de formare;

8.  recomandă ca autoritățile locale și regionale să acorde o atenție specială proiectelor care vizează adaptarea localităților și regiunilor la noua realitate demografică și pentru a contracara dezechilibrele care rezultă din aceasta, inclusiv, prin: 1. adaptarea infrastructurilor sociale și de mobilitate la schimbările demografice și la fluxurile migratorii; 2. crearea de bunuri și servicii specifice adresate unei populații îmbătrânite; 3. sprijinirea oportunităților de muncă pentru persoanele în vârstă, femei și migranți, care contribuie la incluziunea socială; 4. consolidarea conexiunii digitale și crearea de platforme care să permită și să încurajeze participarea și interacțiunea cetățenilor din regiunile cele mai izolate cu diferite servicii administrative, sociale și politice de la toate nivelurile (local, regional, național și european);

9.  invită Comisia Europeană și statele membre să furnizeze sprijin, formare și orientare suplimentare autorităților mai mici și mai puțin dezvoltate, care au resurse și capacități mai limitate și pentru care sarcina administrativă și complexitatea legate de implementarea acestor instrumente pot fi dificil de asumat, în momentul planificării și implementării; reamintește că coeziunea teritorială începe de la bază și trebuie să implice și entități administrative minore, fără excluziune și discriminare în ceea ce privește accesul la instrumentele DLRC și ITI; invită Comisia să comunice rezultatele privind cele mai bune practici în fiecare stat membru și sugerează schimbul lor prin intermediul unei rețele online care să permită acestor entități să aibă oportunități egale de acces la instrumente; încurajează autoritățile naționale și regionale să propună soluții în vederea grupării entităților administrative mici, ținând cont de dimensiunea teritorială și nevoile specifice de dezvoltare;

10.  încurajează statele membre să definească o strategie pentru a extinde utilizarea DLRC și ITI prin intermediul finanțării din mai multe fonduri pentru crearea unor strategii de dezvoltare regionale și locale mai eficiente, în special în zonele menționate la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; invită statele membre să utilizeze flexibilitatea, după caz, astfel cum este prevăzut la articolul 33 alineatul (6) din RDC, pentru a face față mai bine particularităților acestor regiuni; încurajează adoptarea de măsuri specifice de asistență tehnică și de consolidare a capacităților în favoarea organismelor administrative din aceste zone, având în vedere izolarea acestora și dezavantajul concurențial parțial;

11.  subliniază faptul că integrarea unor fonduri multiple rămâne o provocare pentru factorii interesați, în special în contextul DLRC și ITI; consideră că sunt necesare măsuri de simplificare pentru a crea condiții de utilizare a acestor instrumente; salută, prin urmare, instituirea Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene și eforturile Comisiei în domeniul unei mai bune legiferări; subliniază că este necesar să se găsească un cadru european în formularea de recomandări;

12.  subliniază, în special, că este necesar să se abordeze practicile de suprareglementare prin care sunt create cerințe suplimentare și deseori inutile, precum și obstacole la nivel național, regional și local; ia act de faptul că, deseori, există numeroase proceduri de audit care măresc sarcina financiară și administrativă a beneficiarilor; insistă asupra necesității de a evita suprapunerea sarcinilor administrative și subliniază importanța stabilirii condițiilor de investiții și parteneriate public-privat; recomandă ca activitățile de audit să fie armonizate și ca monitorizarea să se concentreze asupra procesului și evaluării performanței, menținând totodată eficiența controalelor;

13.  invită Comisia și statele membre să dezvolte și să implementeze activități de formare specializate, concentrându-se asupra DLRC și ITI pentru actorii locali și regionali și invită Comisia să acorde atenție programelor de formare orientate către beneficiari locali; consideră că este esențial să se asigure implicarea și reprezentarea tuturor sectoarelor relevante ale societății în aceste activități; subliniază importanța unei utilizări eficiente și eficace a asistenței tehnice în vederea sprijinirii acestor instrumente, fără a dubla structurile;

14.  apreciază accentul pe care Comisia îl pune pe rezultatele și concluziile care ar trebui să îi ajute, de asemenea, pe legiuitorii locali să își îndrepte atenția excesivă pe care o acordă absorbției fondurilor și catalogării proceselor de punere în aplicare spre identificarea unor obiective reale și semnificative care să producă schimbări concrete pentru întreprinderile locale și pentru rezidenți;

15.  își exprimă îngrijorarea legată de lipsa de comunicare adecvată între diferitele părți interesate; încurajează inițiativele care urmăresc creșterea schimbului de informații; invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să consolideze coordonarea și diseminarea de informații privind DLRC și ITI; insistă ca DLRC și ITI să mărească participarea cetățenilor la guvernanța locală și regională prin implicarea directă în procesul decizional pentru a crește responsabilitatea deciziilor și solicită autorităților locale și regionale să adopte măsuri adecvate pentru a implica cetățenii în consultările publice, încurajând un nivel mai ridicat de cultură deliberativă și de colaborare;

16.  încurajează Comisia, statele membre și regiunile, după caz, să se asigure că există mecanisme adecvate pentru a evita problemele între autoritățile de gestionare și parteneriatele individuale și, de asemenea, să se asigure că potențialii beneficiari sunt bine informați și protejați cu privire la aceste mecanisme; ia act de întârzierile cauzate de soluționarea litigiilor în urma contestațiilor și insistă asupra stabilirii unui set de reguli precise care să stabilească procedurile de contestare și soluționare rapidă a achizițiilor publice;

17.  invită Comisia și, în special, Direcția Generală Politică Regională și Urbană din cadrul acesteia, să instituie un cadru de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a beneficia de pe urma experienței îndelungate a acesteia în aplicarea Programului pentru dezvoltare economică și creare a locurilor de muncă la nivel local (LEED), precum și să urmărească crearea unor sinergii între instrumente, în special cu privire la consolidarea capacității de implementare a actorilor locali;

18.  subliniază importanța măririi eforturilor, atât de către statele membre, cât și de către Comisie, pentru a extinde utilizarea de noi instrumente în contextul cooperării teritoriale europene (CTE); subliniază că zonele învecinate aflate la frontieră se confruntă adesea cu provocări care pot fi combătute mai bine în comun, la nivel local;

19.  este preocupat de rata ridicată a șomajului din numeroase state membre și regiuni ale UE; încurajează statele membre să utilizeze aceste instrumente în proiecte pentru a crea locuri de muncă de calitate și oportunități pentru IMM-uri, a promova investițiile, creșterea durabilă și incluzivă și investițiile sociale, în special în regiunile și subregiunile care au cea mai mare nevoie de acestea; subliniază în acest sens importanța unor fonduri integrate și, în special, combinarea fondurilor FSE și FEDR; subliniază potențialul de reinvestiții al unor părți din impozitele locale în activități orientate spre performanță; invită Comisia să elaboreze o strategie de investiții specială, în conformitate cu Pachetul de investiții sociale, de care ar putea beneficia regiunile cu nivelurile cele mai ridicate ale șomajului;

20.  subliniază potențialul unei abordări ascendente a DLRC pentru sprijinirea strategiilor de dezvoltare locală, de creare a locurilor de muncă și de încurajare a dezvoltării rurale durabile; consideră că ITI și DLRC au potențialul de a răspunde direct nevoilor și provocărilor locale într-un mod mai concentrat și adecvat; insistă asupra faptului că este necesar să se includă mai bine zonele urbane în acest mecanism și invită Comisia să urmărească activ această strategie; ia act de faptul că ITI constituie un mecanism de livrare eficace pentru punerea în aplicare a Planurilor integrate de regenerare și dezvoltare urbană; îndeamnă Comisia să pună în aplicare regulamente care să acopere finanțarea DLRC și ITI din fondurile ESI în ansamblu, pentru a consolida sinergiile;

21.  informează Comisia că, pentru a face progrese concrete către îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, trebuie acordată mai multă atenție, în revizuirea strategiei respective și a CFM, realităților regionale și locale, precum și caracteristicilor specifice ale zonelor în cauză;

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

22.  salută înființarea noului instrument DLRC, care a depășit inițiativa LEADER privind consolidarea autonomiei comunităților locale și furnizarea unor soluții locale specifice, nu numai prin FEADR, dar și prin alte fonduri structurale și de investiții europene;

23.  subliniază faptul că DLRC oferă posibilități pentru zonele urbane și periurbane, și ar trebui să fie o parte importantă a unor strategii mai largi de dezvoltare urbană, inclusiv prin cooperare transfrontalieră; reamintește că, în scopul garantării eficacității maxime a strategiilor de dezvoltare teritorială, dezvoltarea zonelor urbane trebuie să fie durabilă și în concordanță cu cea a zonelor înconjurătoare, periurbane și rurale;

24.  regretă faptul că într-o serie de state membre, DLRC va fi instituit pe baza unui fond unic, ceea ce poate antrena pierderea oportunităților de creare a unor strategii mai eficiente de dezvoltare locală; reamintește importanța unei abordări integrate și nevoia de a implica un număr cât mai mare de părți interesate din societatea civilă locală;

25.  salută instituirea Grupului orizontal de lucru privind parteneriatul, înființat datorită DG REGIO;

26.  solicită respectarea riguroasă a Codului de conduită în materie de parteneriat, în special în ceea ce privește aplicarea principiului parteneriatului în punerea în aplicare a ITI și a DLRC;

27.  încurajează consolidarea capacităților și acțiunile de sensibilizare și participarea activă a partenerilor sociali și economici, precum și a actorilor societății civile, astfel încât un număr maxim de parteneri să poată propune strategii DLRC înainte de termenul-limită pentru prezentarea propunerilor (31 decembrie 2017);

28.  este preocupat că în unele state membre, DLRC este uneori mai curând un exercițiu de „bifare a căsuțelor” decât o abordare ascendentă reală; insistă, în această privință, ca actorii locali să aibă puteri decizionale reale;

29.  solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să încurajeze schimbul de bune practici cu privire la grupurile de acțiune locală (GAL), bazat pe o strategie de informare la nivel european privind proiectele de succes ale acestora, utilizând în același timp instrumentele și platformele existente, cum ar fi TAIEX REGIO PEER 2 PEER, URBACT și Rețeaua de dezvoltare urbană;

30.  invită Comisia și statele membre să adopte inițiativele DLRC și să asigure o mai mare flexibilitate în programele operaționale și în contextul cadrelor politice regionale, naționale și europene, pentru ca acestea să poată să țină mai bine seama de prioritățile strategiilor DLRC; recunoaște succesul înregistrat de GAL-uri în gestionarea proiectelor și solicită să li se acorde o finanțare mai cuprinzătoare și să se ia în considerare extinderea domeniului lor de aplicare; regretă faptul că în unele state membre, DLRC este restricționată de autoritățile naționale la un singur obiectiv politic specific; îndeamnă Comisia să ofere îndrumare statelor membre privind finanțarea DLRC prin fonduri multiple, precum și să încurajeze utilizarea instrumentelor de finanțare;

31.  reamintește că Regulamentul privind FSE prevede acordarea unei priorități specifice de investiții „strategiilor de dezvoltare locală gestionate de comunitate”, în temeiul obiectivului tematic 9, și încurajează statele membre să o includă în programele lor operaționale; subliniază că fondul poate asigura sprijin esențial pactelor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, strategiilor de dezvoltare urbană și consolidării capacității instituționale la nivel local și regional și solicită Comisiei să asigure asistență suplimentară statelor membre în implementarea acestor priorități de investiții specifice și să furnizeze în rapoartele sale anuale de activitate informații cu privire la măsura în care au fost implementate; invită Comisia să utilizeze evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) cu scopul de a aborda dificultățile care au fost deja identificate în aplicarea instrumentelor și de a găsi soluții durabile;

32.  consideră că instrumente precum bugetarea participativă ar trebui incluse în strategia DLRC deoarece reprezintă un exercițiu democratic care contribuie semnificativ la creșterea implicării partenerilor economici și sociali în vederea consolidării coeziunii sociale la nivel local și la creșterea eficienței cheltuielilor publice;

33.  subliniază importanța fundamentală a unei abordări nediscriminatorii și transparente și a reducerii la minimum a eventualelor conflicte de interese în interacțiunea dintre părțile publice și private, pentru a asigura echilibrul între eficiență, simplificare și transparență; salută, în plus, participarea unei game largi de parteneri la GAL; consideră oportună dispoziția în conformitate cu care nici autoritățile publice și niciun alt grup de interese nu poate deține mai mult de 49 % dintre drepturile de vot în GAL, astfel cum prevede cadrul legislativ actual, ceea ce permite trecerea de la o abordare administrativă, la una orientată pe rezultate și inovatoare; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape și să evalueze punerea în practică a acestei dispoziții, inclusiv situațiile în care se pot permite excepții, și să asigure consolidarea capacității vizate și a asistenței tehnice;

Investițiile teritoriale integrate (ITI)

34.  ia act de faptul că sunt posibile diverse abordări privind guvernanța în implementarea ITI; consideră esențial totuși ca partenerii locali să-și îndeplinească rolul de actori-cheie în pregătirea strategiei de dezvoltare teritorială a ITI și să fie, de asemenea, implicați pe deplin în gestionarea, monitorizarea și sarcinile de audit, contribuind astfel la garantarea unei asumări reale a responsabilității la nivel local pentru intervențiile ITI;

35.  subliniază că ITI nu ar trebui limitate doar la zonele urbane, ci că ar putea fi utilizate și în alte zone geografice, cum ar fi cartiere urbane, zone metropolitane, urbane-rurale, subregionale sau transfrontaliere; subliniază că ITI sunt cel mai bine poziționate pentru a lua în considerare necesitățile teritoriale specifice prin stabilirea cu mai multă flexibilitate a sferei lor de aplicare teritorială, urmând astfel o abordare teritorială veritabilă; consideră că ITI asigură, de asemenea, o structură adecvată pentru a viza teritorii cu un acces scăzut la servicii și comunități izolate și defavorizate; solicită Comisiei și statelor membre să optimizeze resursele umane și tehnice și să utilizeze mai mult ITI în domeniul cooperării transfrontaliere;

36.  subliniază faptul că implicarea timpurie și o mai mare delegare a responsabilităților către autoritățile locale și părțile interesate, inclusiv din societatea civilă, în strategia de dezvoltare teritorială, pornind de la bază spre vârf, sunt esențiale pentru asumarea responsabilității, participarea și reușita viitoare a strategiei teritoriale integrate, care va fi implementată la nivel local și intersectorial; insistă asupra creșterii capacității de exploatare a potențialului propriu de dezvoltare, în funcție de caracteristicile locale;

37.  încurajează statele membre să opteze pentru o abordare bazată pe fonduri multiple în ceea ce privește ITI, în vederea realizării unor sinergii între fondurile din cadrul unui teritoriu anume și a abordării provocărilor de o manieră mai cuprinzătoare; subliniază că este necesară consolidarea capacității vizate pentru a facilita punerea în comun a fondurilor provenite din diferite surse;

38.  subliniază că decizia recentă la nivel național de a utiliza instrumentul ITI a fost evidențiată ca un obstacol major în încadrarea adecvată a strategiei teritoriale, crearea unei structuri coordonate, stabilirea bugetului și pregătirea temeiului juridic național pentru ITI;

39.  salută eforturile Comisiei și ale Grupului de experți pentru coeziunea teritorială și probleme urbane (TCUM) cu privire la pregătirea scenariilor ITI; este de părere că aceste orientări ar trebui adoptate în faza inițială a procesului de programare; consideră că este necesară o actualizare a orientărilor, furnizând exemple reale și învățăminte din ITI, după transpunerea lor în practică;

40.  solicită Comisiei să țină seama de rezultatele analizei Comitetului Regiunilor pentru 2015, făcând mai eficientă utilizarea instrumentelor IT și creând mai puțină birocrație, introducând norme mai flexibile pentru țări/regiuni cu alocări bugetare foarte mici, îmbunătățind mecanismele de cofinanțare din statele membre și asigurând un grad mai mare de instruire pentru persoanele responsabile cu gestionarea și absorbția fondurilor, inclusiv politicienii aleși;

Recomandări viitoare

41.  consideră că DLRC și ITI ar trebui să joace un rol și mai important în viitoarea politică de coeziune; invită Comisia să elaboreze un raport care să indice punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările în ceea ce privește aplicarea acestor două instrumente (analiza SWOT) înainte de prezentarea noii propuneri legislative privind eventualele scenarii post-2020 în legătură cu aceste instrumente;

42.  solicită ca raportul menționat mai sus să analizeze impactul și eficiența DLRC și dacă ar fi de dorit o abordare obligatorie în legislația privind politica de coeziune post-2020 privind aceste instrumente, cu alocări minime pentru aceste instrumente în programele operaționale; propune ca crearea de stimulente concrete pentru a încuraja statele membre să implementeze DLRC și ITI să fie evaluată, împreună cu soluții potențial de asigurare a unui mai bune coerente între programele operaționale și DLRC și ITI; subliniază că această analiză ar trebui să se bazeze pe un set relevant de indicatori, care să reflecte deopotrivă elemente calitative și cantitative;

43.  solicită oficializarea abordării ascendente, în contextul ITI, în cadrul următoarei generații de politici de coeziune pe durata programării, precum și pe durata fazei de implementare;

44.  încurajează Comisia și statele membre, prin coordonare cu autoritățile locale competente, să asigure monitorizarea folosirii fondurilor aparținând ITI, acestea fiind cantitativ mult mai importante decât înainte datorită comasării lor; subliniază că acest lucru este important pentru reducerea riscului de corupție în statele membre;

45.  reiterează necesitatea unei abordări duble, în special în ceea ce privește formularea de orientări, pe de o parte, pentru statele membre care au doar programe operaționale naționale și, pe de altă parte, pentru cele care au și programe operaționale regionale;

46.  insistă asupra îmbunătățirii coordonării între Comisie, statele membre și regiuni cu privire la orientările pentru aceste instrumente; recomandă ca orientările să fie formulate simultan cu propunerea privind noua legislație referitoare la politica de coeziune pentru perioada de programare de după 2020, completate cu actualizările necesare; subliniază că, astfel, s-ar permite livrarea la timp a documentelor de orientare, s-ar consolida securitatea juridică pentru toate părțile și s-ar furniza, de asemenea, clarificări privind modalitățile în care vor fi puse în aplicare dispozițiile propuse;

°

°    °

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor regionale și naționale.

EXPUNERE DE MOTIVE

Context

Coeziunea teritorială a fost recunoscută ca obiectiv fundamental al UE și consacrată în Tratatul de la Lisabona. În acest context, noua generație de politici de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 accentuează mai mult utilizarea abordărilor integrate și bazate pe realitățile din teritoriu, în scopul stimulării coeziunii economice, sociale și teritoriale. Noile reglementări privind FEDR prevăd un buget dedicat de 5% din cheltuielile alocate dezvoltării urbane durabile.

În cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, au fost introduse două instrumente noi în perioada de programare 2014-2020, în vederea îndeplinirii obiectivului de coeziune teritorială: dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și investițiile teritoriale integrate (ITI).

DLRC [articolele 32-35 din Regulamentul privind dispozițiile comune (DPC)] este un nou instrument care poate fi utilizat la nivel subregional. Acesta se bazează pe experiența programului LEADER în dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și pe o abordare ascendentă: scopul său este de a consolida sinergiile dintre actorii locali, atât publici, cât și privați.

ITI (articolul 36 din DPC) vor contribui la implementarea strategiilor teritoriale integrate, deoarece permit gruparea unor finanțări din mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe operaționale. ITI pot fi utilizate pentru realizarea obiectivului de dezvoltare urbană durabilă, dar pot viza, de asemenea, alte tipuri de teritorii.

Statele membre au avut obligația să specifice în Acordurile de parteneriat cum anume vor utiliza ITI și DLRC și ce tipuri de zone și provocări vor fi abordate de aceste mecanisme. 

În ceea ce privește resursele alocate ITI și DLRC, se preconizează că aproximativ 5% din bugetul politicii de coeziune (aproximativ 16 miliarde EUR) va fi utilizat pentru aceste instrumente. 20 de state membre vor utiliza ITI (13,6 miliarde EUR), 17 state membre vor utiliza ITI pentru a desfășura acțiuni de dezvoltare urbană durabilă (7 miliarde EUR), astfel cum precizează articolul 7 din Regulamentul FEDR. 18 state membre și-au exprimat intenția de a implementa DLRC. Adoptarea se bazează în principal pe Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și programul existent LEADER, astfel cum prevede regulamentul respectiv(13).

Provocări

Este dificil să se evalueze ITI și DLRC pentru perioada de programare 2014-2020, dar unele provocări au fost deja identificate de către instituțiile UE, cercetători, autoritățile de management și actorii locali. Acestea pot fi sintetizate după cum urmează(14)::

Provocări în legătură cu DLRC:

•  concept foarte complex;

•  numeroase provocări practice (în principal legate de capacitatea actorilor de pe teren);

•  rezistență față de abandonarea abordărilor descendente și față de cedarea de „putere” grupurilor locale;

•  considerată inutilă și fără valoare adăugată în anumite state membre și regiuni, deoarece consultările cu actorii locali sunt deja utilizate;

•  DLRC este percepută ca o sarcină administrativă pentru autoritățile locale și actorii locali, atunci când este sprijinită prin FEDR și FSE;

•  statele membre care au utilizat programul LEADER au o experiență considerabilă în DLRC în comparație cu altele;

•  adoptarea DLRC, managementul și administrația, angajamentele financiare, concentrarea teritorială.

Provocări în legătură cu ITI:

•  întrebări referitoare la cadrele de guvernanță, capacitățile administrative și instituționale și modalitatea în care sunt aplicate cerințele legate de orientarea privind rezultatele și concentrarea tematică;

•  responsabilitățile de implementare sunt delegate organismelor locale care, deseori, au cunoștințe sau resurse limitate în ceea ce privește implementarea proiectelor;

•  instrument nou și încă nu există cunoștințe la nivel local, ceea ce provoacă întârzieri (dificultăți de implementare);

•  puține orientări oferite de CE, dar având în vedere faptul că ITI este un instrument foarte flexibil, nu pot fi detaliate toate acordurile posibile (există un Grup de experți pentru coeziunea teritorială și probleme urbane -TCUM);

•  suprapunerea structurilor administrative, lipsa de flexibilitate, finanțarea blocată pentru toată perioada de programare și lipsa alinierii cu alte strategii de dezvoltare. Implementare prea complexă dacă există puține fonduri disponibile.

Provocări relevante atât pentru DLRC, cât și pentru ITI:

•  complexitatea reglementărilor și a conceptelor și sarcina administrativă mai mare (este posibil ca volumul de organizare administrativă necesar să fi împiedicat anumite țări să utilizeze ITI (de ex. Irlanda) sau DLRC cu finanțare din fonduri multiple (de ex. Luxemburg);

•  există câteva abordări posibile cu privire la DLRC, iar aceasta implică timp și angajamente financiare pentru a o pune în practică din punct de vedere al structurilor administrative;

•  statele membre se tem de influența locală în dezvoltarea teritorială;

•  buget limitat alocat ITI și DLRC;

•  integrarea fondurilor multiple este considerată o dificultate;

•  legăturile dintre cele două fac obiectul mai multor dezbateri între autoritățile regionale.

Recomandări principale

Raportoarea consideră că abordarea ascendentă și participarea actorilor locali sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor politicii de coeziune. Cu toate acestea, într-o serie de state membre, se poate observa o lipsă de încredere între diferitele niveluri de guvernanță atunci când este vorba de implementarea DLRC și ITI. Aceasta constituie o problemă importantă care trebuie soluționată, deoarece poate afecta grav punerea în practică a abordării teritoriale.

În plus, actorii locali deseori nu posedă, din păcate, capacitatea de a dezvolta și implementa strategii de dezvoltare care privesc teritoriul lor. Aceștia au nevoie de sprijin, atât de la nivel național, cât și de la nivelul Uniunii, astfel încât aceste instrumente să aibă efectul dorit. Acest lucru este deosebit de important pentru localitățile mai mici și zonele dezavantajate, cum ar fi insulele, zonele muntoase și rurale. Sunt necesare activități precise pentru a aduce aceste instrumente mai aproape de actorii locali și pentru a consolida capacitățile acestora, astfel încât să poată participa cu succes la strategiile care vizează teritoriul lor. Utilizarea resurselor și a platformelor existente va fi esențială în aceste eforturi.

Tineretul este deseori ignorat în dezbaterile referitoare la politicile publice. Implicarea tinerilor în instrumentele de dezvoltare teritorială, în special în DLRC, este esențială. Un număr uluitor de 14 milioane de tineri nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau de formare (NEET), iar ratele de șomaj în rândurile tinerilor au depășit 50% în anumite state membre. DLRC, cu accent asupra tineretului, poate constitui un factor de legătură între generațiile din cadrul unei comunități și poate deschide noi căi spre ocuparea forței de muncă.

Raportoarea consideră că ar trebui valorificate cât mai mult posibilitățile de finanțare din fonduri multiple pe care le oferă noile reglementări, astfel încât să se ajungă la o abordare cu adevărat integrată/holistică față de măsurile politicii de coeziune. În acest moment, există încă mari diferențe între modurile de implementare a fondurilor ESI. În plus, au fost create cerințe suplimentare și deseori inutile și obstacole la nivel național și regional (așa-numitele practici de „suprareglementare”) care sporesc complexitatea și descurajează de la utilizarea unor instrumente ca DLRC și ITI. Este necesară o simplificare considerabilă, pentru a reduce această sarcină administrativă foarte mare și complexitatea. Există așteptări mari în această privință din partea Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene, înființat de Comisie.

Raportoarea ar dori ca instrumentele de tipul DLRC și ITI să joace un rol mai proeminent în viitoarele discuții privind politica de coeziune, cu un accent mai mare și mai formal pe abordarea ascendentă. Comisia va putea evalua implementarea acestor instrumente în perioada 2014-2020 și va putea, de asemenea, dezvolta scenarii și formula recomandări pentru perioada post-2020.

27.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

(2015/2224(INI))

Raportoare pentru aviz: Michaela Šojdrová

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, potrivit Eurostat, în 2014, 61 de regiuni europene din opt state membre ale UE au avut rate ale șomajului cuprinse între 14 % și 34,8 % și 63 de regiuni din șapte state membre ale UE au avut rate ale șomajului cuprinse între 2,5 % și 4,9 %; întrucât, mai mult, există șapte țări cu rate ale șomajului mai mari de 30 %,

1.  subliniază potențialul politicii de coeziune în ceea ce privește îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă și creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, favorizând astfel reducerea sărăciei și incluziunea socială; subliniază în acest sens importanța unor fonduri integrate și, în special, combinarea fondurilor FSE și FEDR;

2.  subliniază importanța stimulării acelor sectoare, cum ar fi economia verde și economia socială, care pot aduce o valoare adăugată în ceea ce privește capacitatea de inserție profesională durabilă și favorabilă incluziunii;

3.  subliniază că inițiativele DLRC și ITI vor avea succes doar dacă vor reuși să abordeze în mod corespunzător provocările în domeniul social și al ocupării forței de muncă cu care se confruntă regiunile și comunitățile respective;

4.  subliniază potențialul unei abordări ascendente a DLRC în materie de sprijinire a strategiilor de dezvoltare locală, de creare a locurilor de muncă și de încurajare a dezvoltării rurale durabile; consideră că ITI și DLRC au potențialul de a răspunde direct nevoilor și provocărilor locale într-un mod mai concentrat și adecvat; insistă asupra faptului că este necesar să se includă mai bine zonele urbane în acest mecanism și invită Comisia să urmărească activ această strategie; ia act de faptul că ITI constituie un mecanism de livrare eficace pentru punerea în aplicare a Planurilor integrate de regenerare și dezvoltare urbană; îndeamnă Comisia să pună în aplicare regulamente care să acopere finanțarea DLRC și ITI din fondurile ESI în ansamblu, pentru a consolida sinergiile;

5.  este preocupat că în unele state membre, DLRC este uneori mai curând un exercițiu de „bifare a căsuțelor” decât o abordare ascendentă reală; insistă, în această privință, ca actorii locali să aibă puteri decizionale reale;

6.  invită Comisia să furnizeze asistență tehnică statelor membre și autorităților locale și să creeze canale de comunicație cu statele membre și agenții locali, pentru a asigura o participare reală și semnificativă a actorilor locali în cadrul procesului și al cooperării la toate nivelurile; subliniază faptul că reușita DLRC și a ITI va fi posibilă doar prin implicarea și asumarea responsabilității de către toți factorii interesați, inclusiv societatea civilă și consideră că implicarea partenerilor poate, de asemenea, să consolideze abordarea integrată și teritorială, în special în cazul în care rata de utilizare a DLRC și ITI este slabă; invită Comisia să însărcineze un organism existent din cadrul structurii sale cu rolul de coordonare a DLRC și ITI, pentru a asigura o comunicare și implementare mai bune;

7.  consideră că statele membre ar trebui încurajate de Comisie să utilizeze aceste instrumente în cadrul proiectelor, pentru a crea locuri de muncă de calitate și investiții sociale, în special în regiunile și subregiunile care au cea mai mare nevoie de acestea; invită Comisia, prin urmare, să elaboreze un plan de investiții special, în conformitate cu Pachetul de investiții sociale, astfel încât regiunile și subregiunile cu nivelurile cele mai ridicate ale șomajului să le utilizeze la capacitate maximă;

8.  recunoaște că atât DLRC, cât și ITI sunt îndeosebi necesare în regiunile cel mai puțin dezvoltate; încurajează Comisia și statele membre să ofere autorităților regionale și locale sprijin și asistență pentru a-și consolida capacitățile în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a acestor inițiative; le invită să acorde o atenție specială regiunilor care sunt dezavantajate de condițiile naturale sau demografice grave și permanente, prin îmbunătățirea structurilor lor teritoriale, cu scopul de a încuraja dezvoltarea economiei locale, fapt care va facilita, în ultimă instanță, stabilirea populației;

9  regretă faptul că DLRC și ITI nu au o imagine mai recognoscibilă și posibila lipsă de experiență cu privire la aceste instrumente în rândul părților interesate locale; încurajează Comisia și statele membre să facă astfel încât ambele instrumente să devină cât mai vizibile și comprehensibile pentru utilizatori, evitând totodată orice sarcină birocratică suplimentară și depunând mai multe eforturi în vederea simplificării normelor și procedurilor; subliniază că o mai mare performanță și valoare adăugată, precum și mai bune sinergii ar putea fi obținute nu doar prin utilizarea FEDR în instrumentele DLRC și ITI, dar și a altor fonduri, astfel cum se prevede în regulamentele respective; consideră necesar să se ia măsuri, în acest sens, pentru a transmite informații precise privind fondurile specifice și a consolida punctele de informare în scopul furnizării unui sprijin tehnic adecvat celor care doresc să utilizeze aceste fonduri; subliniază, în plus, importanța monitorizării atente și constante a acestor resurse;

10.  invită Comisia să organizeze seminarii de informare, promovate în mod corespunzător, în scopul apropierii cât mai multor persoane de cunoașterea acestor oportunități; dorește, de asemenea, să se creeze instrumente de informare corespunzătoare precum liste de e-mailuri actualizate periodic și aplicații pentru telefoane inteligente;

11.  reamintește că Regulamentul privind FSE prevede acordarea unei priorități specifice de investiții „strategiilor de dezvoltare locală gestionate de comunitate”, în temeiul obiectivului tematic 9, și încurajează statele membre să o includă în programele lor operaționale; subliniază că fondul poate asigura sprijin esențial pactelor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, strategiilor de dezvoltare urbană și consolidării capacității instituționale la nivel local și regional și solicită Comisiei să asigure asistență suplimentară statelor membre în implementarea acestor priorități de investiții specifice și să furnizeze în rapoartele sale anuale de activitate informații cu privire la măsura în care au fost implementate; invită Comisia să utilizeze evaluarea la mijlocul perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) cu scopul de a aborda dificultățile care au fost deja identificate în aplicarea instrumentelor și de a găsi soluții durabile;

12.  informează Comisia că, pentru a face progrese concrete către îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, trebuie acordată mai multă atenție, în revizuirea strategiei respective și a CFM, realităților regionale și locale, precum și caracteristicilor concrete ale zonelor în cauză.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, David Casa, Ole Christensen, Jane Collins, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Thomas Händel, Marian Harkin, Czesław Hoc, Rina Ronja Kari, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Sven Schulze, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Arena, Amjad Bashir, Lynn Boylan, Miapetra Kumpula-Natri, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Evelyn Regner, Michaela Šojdrová

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Eleonora Evi, Anneli Jäätteenmäki

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

16.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Bill Etheridge, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Viorica Dăncilă, Bronis Ropė, Peter Simon, Davor Škrlec, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Marco Zullo

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

(4)

JO L 149, 20.5.2014, p. 1.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(6)

JO C 17, 19.1.2013, p. 18.

(7)

JO C 313, 22.9.2015, p. 31.

(8)

JO C 230, 14.7.2015, p. 1.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0485.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0002.

(11)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0015.

(12)

Texte adoptate, P7_TA(2015)0419.

(13)

Cel puțin 5%, iar în cazul Croației 2,5%, din totalul contribuției FEADR la programul de dezvoltare rurală este rezervat pentru programul LEADER [articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 1305/2013]

(14)

Informarea Parlamentului European, intitulată „Instrumente pentru sprijinirea dimensiunii teritoriale și urbane din cadrul politicii de coeziune: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)”

Notă juridică