Procedură : 2015/2230(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0034/2016

Texte depuse :

A8-0034/2016

Dezbateri :

PV 07/03/2016 - 17
CRE 07/03/2016 - 17

Voturi :

PV 08/03/2016 - 6.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0072

RAPORT     
PDF 754kWORD 424k
23.2.2016
PE 573.219v02-00 A8-0034/2016

referitor la integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European

(2015/2230(INI))

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

Raportoare: Angelika Mlinar

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European

(2015/2230(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010) și documentul final al conferinței de revizuire Beijing +20,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind dimensiunea de gen în contextul dezvoltării,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 21 septembrie 2015 intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020” (SWD(2015)0182) și concluziile Consiliului din 26 octombrie 2015 privind Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020,

–  având în vedere articolul 3 din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care definește „genul” ca „roluri, comportamente, activități și caracteristici construite social, pe care societatea le consideră adecvate pentru femei și bărbați”,

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2010 intitulată „Un angajament consolidat în favoarea egalității dintre femei și bărbați: O cartă a femeii” (COM(2010)0078),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015”, (COM(2010)0491),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere raportul de cercetare al Comisiei Europene intitulat „Evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe din strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015”,

–  având în vedere Strategia Consiliului Europei privind egalitatea de gen 2014-2017,

–  având în vedere studiul Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) „Advancing women in political decision-making – Way forward” (Promovarea femeilor în luarea deciziilor politice - perspective de viitor), publicat în 2015,

–  având în vedere concluziile și recomandările raportului elaborat de EIGE intitulat „Parlamente atente la dimensiunea de gen: o evaluare globală a bunelor practici”, publicat în 2011,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2009(1), cea din 8 martie 2011 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2010(2), cea din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2011(3) și cea din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2003 referitoare la integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 ianuarie 2007 privind abordarea integrată a egalității de gen în cadrul lucrărilor comisiilor(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 aprilie 2009 privind abordarea integrată a egalității de gen în cadrul lucrărilor comisiilor și ale delegațiilor(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și a structurilor statului(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la participarea femeilor în procesul decizional politic – calitate și egalitate(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 februarie 1996 intitulată „Integrarea egalității de șanse pentru femei și bărbați în toate politicile și activitățile comunitare” (COM(1996)0067), în care Comisia s-a angajat să „[promoveze] egalitatea între femei și bărbați în toate activitățile sale și politicile la toate nivelurile”, specificând efectiv principiul integrării perspectivei de gen,

–  având în vedere studiul intitulat „Evaluation of the Strategy for Equality between women and men 2010-2015 as a contribution to achieve the goals of the Beijing Platform for Action” (Evaluarea Strategiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 ca o contribuție la realizarea obiectivelor Platformei de acțiune de la Beijing), publicat în 2014 de Parlamentul European, Departamentul tematic C,

–  având în vedere studiul intitulat „Gender Mainstreaming in Committees and Delegations of the European Parliament’ (Integrarea perspectivei de gen în lucrările comisiilor și delegațiilor Parlamentului European), publicat în 2014 de Parlamentul European, Departamentul tematic C,

–  având în vedere studiul intitulat „The EU Budget for Gender Equality” (Bugetul UE pentru egalitatea de gen), publicat în 2015 de Parlamentul European, Departamentul tematic D,

–  având în vedere documentul intitulat „Guidance on the development of gender equality and the empowerment of women policies” (Orientări privind dezvoltarea egalității de gen și creșterea puterii politicilor pentru femei), publicat de ONU Femei în mai 2014,

–  având în vedere documentul intitulat „Advances in EU Gender Equality: Missing the mark?” (Progresele realizate de egalitatea de gen în UE: unde sunt rezultatele?), publicat în 2014 de European Policy Institutes Network,

–  având în vedere Raportul anual pe 2014 privind resursele umane, publicat de Direcția Generală Personal din Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0034/2016),

A.  întrucât articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) definește integrarea chestiunilor legate de gen ca principiu orizontal, iar articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabilește principiul egalității de gen ca valoare a Uniunii;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale conține dispoziții specifice privind principiul orizontal al egalității de gen, iar articolul 6 din TUE recunoaște că această cartă are aceeași valoare juridică ca tratatele;

C.  întrucât realizarea egalității de gen este esențială pentru protecția drepturilor omului, funcționarea democrației, respectarea statului de drept, precum și pentru creștere economică, incluziune socială și sustenabilitate;

D.  întrucât s-au înregistrat foarte puține progrese în realizarea egalității de gen în UE și, în acest ritm, egalitatea de gen nu va fi realizată pentru încă mult timp;

E.  întrucât, în Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen (2016-2019), Comisia s-a angajat să continue acțiunile de integrare a perspectivei de gen, inclusiv prin evaluarea acțiunilor și prin exerciții de monitorizare; întrucât angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen pentru perioada de după 2015 a scăzut în importanță, luând acum forma unui document de lucru al serviciilor sale;

F.  întrucât al cincilea Obiectiv de dezvoltare durabilă constă în realizarea egalității de gen până în 2030;

G.  întrucât integrarea genului (gender mainstreaming) înseamnă „integrarea unei perspective de gen în toate aspectele politicii UE - pregătirea, elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, măsurilor juridice și a programelor de cheltuieli - cu scopul de a realiza egalitatea între femei și bărbați”(11);

H.  întrucât integrarea perspectivei de gen trebuie să țină cont de drepturile, perspectivele și binele persoanelor LGBTIQ și ale persoanelor cu orice identitate de gen;

I.  întrucât integrarea perspectivei de gen ar trebui să fie un instrument proactiv și reactiv de realizare a egalității de gen;

J.  întrucât integrarea perspectivei de gen nu este un scop politic în sine, ci un instrument esențial pentru realizarea egalității de gen, în combinație cu alte acțiuni și politici specifice care urmăresc promovarea egalității de gen;

K.  întrucât una dintre atribuțiile comisiei competente este de a contribui la implementarea și dezvoltarea ulterioară a integrării perspectivei de gen în toate domeniile de politică;

L.  întrucât majoritatea comisiilor parlamentare acordă, în general, importanță abordării integrate a problematicii de gen (de exemplu, în cadrul lucrărilor legislative, al relațiilor oficiale cu Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen sau al elaborării unor planuri de acțiune în domeniul egalității), iar unele comisii acordă puțin interes sau nu acordă interes deloc acestei probleme;

M.  întrucât, începând cu legislatura anterioară, comisia competentă a elaborat o practică prin care se fac contribuții specifice la rapoartele altor comisii prin „amendamentele pentru integrarea dimensiunii de gen (AIDG)”; întrucât, conform unui studiu publicat în 2014(12), 85 % dintre AIDG depuse între iulie 2011 și februarie 2013 au fost incluse în rapoartele finale adoptate de comisiile competente în fond; întrucât sunt necesare date suplimentare începând cu luna februarie 2013 pentru a realiza o evaluare actualizată a situației integrării perspectivei de gen în PE;

N.  întrucât, ca urmare a rezoluției din 2003 referitoare la integrarea perspectivei de gen, fiecare comisie parlamentară numește dintre membrii săi un responsabil cu integrarea dimensiunii de gen, fiind astfel creată „rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen”; întrucât rezoluțiile ulterioare pe această temă au cerut dezvoltarea continuă a acestei rețele și crearea unei rețele similare la nivelul delegațiilor interparlamentare; întrucât rețeaua este susținută de o rețea la nivelul personalului în secretariatele comisiilor;

O.  întrucât membrii rețelei au completat un chestionar pentru a evalua situația actuală a integrării perspectivei de gen în domeniile lor de politici;

P.  întrucât CFM (cadrul financiar multianual) este însoțit de o declarație comună a celor trei instituții, care au convenit că „în procedurile anuale bugetare aplicate pentru CFM 2014-2020, vor fi integrate, după caz, elemente referitoare la egalitatea de gen, ținând seama de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la o mai mare egalitate de gen (și asigură o abordare integratoare a egalității de gen)”; întrucât, în pofida acestui fapt, angajamentul concret de a continua integrarea dimensiunii de gen și capacitarea femeilor trebuie accelerat, deoarece politicile existente au fost implementate doar într-o mică măsură, iar resursele bugetare alocate special pentru problematica de gen sunt insuficiente;

Q.  întrucât nicio instituție a UE nu a aplicat bugetarea de gen într-o manieră coerentă;

R.  întrucât Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) a fost creat pentru a consolida promovarea egalității de gen și pentru a contribui la aceasta, inclusiv la integrarea dimensiunii de gen în toate politicile Uniunii și în toate politicile naționale adoptate în consecință; întrucât EIGE a creat o platformă dedicată integrării dimensiunii de gen, precum și un glosar și un tezaur al egalității de gen, pentru a sprijini factorii de decizie, personalul din instituțiile UE și organismele guvernamentale în integrarea unei perspective de gen în activitatea lor;

S.  întrucât integrarea genului presupune atât integrarea unei perspective de gen în conținutul diferitelor politici, cât și rezolvarea problemei reprezentării femeilor, a bărbaților și a persoanelor de orice identitate de gen în politicile respective; întrucât trebuie luate în considerare ambele dimensiuni în toate etapele procesului de elaborare a politicilor;

T.  întrucât toate politicile interne și externe ale UE ar trebui concepute în favoarea băieților și fetelor, a bărbaților și femeilor, dar și a celorlalte identități de gen în mod egal;

U.  întrucât integrarea efectivă a perspectivei de gen se numără printre principalele puncte slabe identificate în evaluarea strategiei privind egalitatea de gen 2010-2015, realizată de Comisia Europeană;

V.  întrucât un parlament care acordă atenție aspectelor de gen are de jucat un rol esențial în corectarea dezechilibrelor de gen, în promovarea unei participări economice, sociale și politice egale a femeilor și bărbaților, precum și în extinderea cadrului pentru politica egalității de gen;

W.  întrucât sunt esențiale acțiuni de formare privind integrarea perspectivei de gen pentru deputații din Parlamentul European și personalul Parlamentului, în special personalul de conducere, pentru a promova perspectiva de gen în toate etapele elaborării politicilor și în toate domeniile de politică;

X.  întrucât se alocă fonduri și resurse umane insuficiente pentru a putea asigura progrese reale în integrarea problematicii de gen în activitățile Parlamentului;

Y.  întrucât, pentru analizarea evoluțiilor egalității de gen este indispensabilă colectarea sistematică și periodică a datelor și statisticilor defalcate pe gen în cadrul evaluărilor impactului politicilor, precum și în cadrul procesului de elaborare a politicilor; întrucât trebuie făcute mai multe cercetări calitative în cadrul Parlamentului pentru a stabili relevanța și impactul instrumentelor de integrare a perspectivei de gen asupra rezultatelor politicilor, rezoluțiilor și textelor legislative;

Z.  întrucât reprezentarea femeilor în principalele poziții decizionale la nivel politic și administrativ, inclusiv în cadrul Parlamentului, este în continuare scăzută; întrucât există tendința ca femeile să conducă comisii care au mai puține legături cu alocarea resurselor și cu deciziile economice; întrucât, pentru o mai bună calitate a deciziilor luate, Parlamentul trebuie să garanteze că posturile cu putere de decizie sunt alocate în mod echitabil între femei și bărbați; întrucât bărbații trebuie să se implice în promovarea egalității de gen în toate domeniile și la toate nivelurile, iar deputații bărbați din PE trebuie încurajați să se implice în integrarea perspectivei de gen în activitățile lor;

Aa.  întrucât Parlamentul deține structura organizatorică pentru a promova integrarea perspectivei de gen în activitățile sale, iar această structură trebuie mai bine coordonată, consolidată și extinsă, dovedind o voință politică și administrativă reală, pentru a putea realiza o integrare mai amplă a perspectivei de gen;

Ab.  întrucât este necesară o cooperare interinstituțională mai strânsă între Parlament, Consiliu și Comisie în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, pentru a garanta că perspectivele de gen pot fi introduse în toate etapele elaborării politicilor, ceea ce ar stimula activitatea proprie a Parlamentului în materie de integrare a perspectivei de gen;

Ac.  întrucât contribuțiile părților interesate externe, precum organizațiile societății civile, grupurile „la firul ierbii” ce militează pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, instituțiile internaționale, mediul academic și parlamentele naționale, sunt importante pentru a îmbunătăți procesele de integrare a perspectivei de gen din Parlament și pentru a încuraja schimburile reciproce în vederea promovării celor mai bune practici;

Ad.  întrucât rezoluția Parlamentului referitoare la integrarea perspectivei de gen adoptată în 2007 a cerut o evaluare din doi în doi ani a integrării perspectivei de gen în activitatea Parlamentului,

Evaluare generală a cadrului instituțional existent

1.  consideră că, pentru a integra perspectiva de gen în procesul de elaborare a politicilor, trebuie luate în considerare diferite aspecte: conținutul politicii și reprezentarea femeilor și bărbaților în administrație și în procesul decizional; observă, de asemenea, că este esențială existența unor date clare privind impactul politicilor pentru o ameliorare continuă a egalității de gen;

2.  observă că, în structura organizatorică a Parlamentului, există mai multe organisme responsabile de elaborarea și aplicarea integrării perspectivei de gen, la nivel politic, dar și la nivelul activității curente:

  –  Grupul la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate, responsabil de promovarea egalității depline între femei și bărbați în toate aspectele vieții profesionale în Secretariatul General al Parlamentului;

  –  comisia responsabilă de măsuri specifice care vizează integrarea perspectivei de gen în activitățile altor comisii și delegații;

  –  rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen;

  –  serviciile responsabile de aplicarea corectă a unei reprezentări echilibrate a bărbaților și femeilor la nivelul tuturor posturilor din organigramă;

3.  regretă că activitățile acestor diverse organisme responsabile de integrarea perspectivei de gen nu sunt coordonate sau integrate în Parlament sau cu alte instituții (nu există niciun mecanism interinstituțional de cooperare pentru integrarea perspectivei de gen); se angajează să stabilească o cooperare efectivă între toți actorii implicați în acest cadru instituțional, pe baza unor mecanisme specifice, cum ar fi monitorizarea și feedbackul legat de rezultate;

4.  își reiterează angajamentul de a adopta și aplica regulat un plan de măsuri pentru integrarea dimensiunii de gen în Parlament, cu obiectivul general de promovare a egalității de gen prin integrarea efectivă a perspectivei de gen în politicile și activitățile sale, inclusiv în structurile decizionale și în administrație;

5.  cere dezvoltarea continuă a rețelei pentru integrarea perspectivei de gen, care să reprezinte comisiile, dar și delegațiile interparlamentare, precum și implicarea sa deplină în monitorizarea regulată a situației integrării perspectivei de gen în toate politicile; remarcă faptul că deputații din Parlamentul European trebuie să participe mai mult la rețea și solicită ca la această rețea să participe și deputații supleanți pentru a crește participarea, după cum s-a întâmplat în cazul comisiilor și al delegațiilor;

6.  subliniază că, potrivit studiului pe această temă din 2014 menționat anterior, cel mai eficient instrument pentru includerea unei perspective a egalității de gen în procesul de elaborare a politicilor a fost folosirea procedurilor ce prevăd cooperarea cu alte comisii; subliniază că și celelalte comisii trebuie să susțină integrarea perspectivei de gen și implementarea acesteia în activitățile lor;

7.  invită serviciile responsabile să continue să lucreze în direcția unor măsuri specifice pentru a promova echilibrul între viața profesională și viața personală; regretă că în rândul funcționarilor PE femeile rămân majoritare în grupa de funcții de asistenți (AST); solicită o analiză anuală a situației egalității de gen în cadrul Parlamentului, pe baza unor date defalcate pe gen, la toate nivelurile personalului și organismelor politice, inclusiv al asistenților parlamentari, și cere ca acest raport să fie făcut public;

8.  solicită eliminarea obstacolelor structurale care împiedică femeile să participe la viața politică și cere crearea unui mediu care să le permită femeilor să participe la procesele decizionale politice la toate nivelurile, prim măsuri de reconciliere a vieții personale și viața profesională și prin măsuri de tip acțiune pozitivă prin care să poată fi mărit numărul de persoane din genul subreprezentat în poziții dominate fie de bărbați, fie de femei; invită partidele politice să își recunoască responsabilitatea în ceea ce privește promovarea femeilor în politică, deoarece puterea de a recruta, selecta și propune candidați, indiferent de sistemul electoral, aparține acestor partide;

9.  regretă că obiectivele vizând echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare și medii, adoptate de Birou în 2006 (raportul Kaufmann) nu au fost realizate până la termenul-limită din 2009 și nici până în prezent; observă că aceste obiective au fost confirmate ulterior de Grupul la nivel înalt privind egalitatea de gen și diversitatea pentru următorii ani; îndeamnă să se adopte măsuri mai eficiente și de mai mare anvergură pentru realizarea acestor obiective privind egalitatea de gen în cel mai scurt timp posibil;

10.  observă că Grupul la nivel înalt privind egalitatea de gen și diversitatea este responsabil de adoptarea unui plan de acțiune pentru promovarea egalității și diversității în Parlament și de asigurarea implementării lui; invită acest grup la nivel înalt să prezinte, cu sprijinul serviciilor competente, o foaie de parcurs cuprinzătoare privind egalitatea de gen, în care să indice cum poate fi mărită reprezentarea femeilor în funcțiile de conducere la nivel mediu și superior la 40 % până în 2020; invită DG Personal și grupurile politice să examineze posibilitatea de a propune atât o femeie, cât și un bărbat pentru funcțiile de șefi de unitate atunci când apar posturi vacante;

11.  recomandă ca raportorul permanent pentru integrarea perspectivei de gen, după ce se creează acest post, să colaboreze cu grupul la nivel înalt pentru a garanta îndeplinirea obiectivelor de integrare a perspectivei de gen stabilite pentru Secretariatul și personalul Parlamentului;

12.  invită grupurile politice să examineze oportunitatea propunerii atât a unei femei, cât și a unui bărbat pentru funcția de președinte al comisiilor și grupurilor;

13.  consideră că, în măsura posibilităților, este de dorit ca femeile și bărbații să fie reprezentați în mod egal în fiecare comisie; invită grupurile politice să ia în considerare posibilitatea de a propune deputați din genul subreprezentat în fiecare comisie, într-un mod coordonat; invită grupurile politice să propună un număr egal de deputați femei și bărbați ca membri și supleanți în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen pentru a încuraja implicarea bărbaților în politica privind egalitatea de gen;

Instrumente pentru integrarea dimensiunii de gen

14.  subliniază că practica amendamentelor care integrează dimensiunea de gen (AIDG) s-a dovedit mai eficientă decât avizele, deoarece amendamentele sunt mai concise, pot fi transmise mai rapid și vizează aspecte esențiale, specifice și clar delimitate; reiterează apelul adresat comisiei competente de a include această practică a AIDG în Regulamentul de procedură, luând în considerare rolul specific al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen în integrarea dimensiunii de gen ca principiu orizontal; îndeamnă la o cooperare mai strânsă între comisii și la o coordonare eficientă între rețeaua pentru integrarea dimensiunii de gen și comisia competentă, la nivel politic, dar și administrativ, pentru a încorpora în rapoarte o dimensiune de gen substanțială; subliniază importanța rolului membrilor rețelei în fiecare comisie pentru a stimula contribuția efectivă a comisiilor competente prin intermediul AIDG și al avizelor și îndeamnă la o coordonare reală între membrii responsabili ai Comisiei FEMM și membrii rețelei în cadrul procedurii AIDG; subliniază necesitatea unei coordonări strânse între secretariatul comisiei responsabile și cel al comisiei competente în fond în ceea ce privește AIDG și avizele, pentru a garanta o programare și planificare optimă a contribuției lor efective la raportul comisiei competente în fond;

15.  regretă că, în pofida declarației interinstituționale privind asigurarea integrării perspectivei de gen, anexată la CFM, până în prezent, nu au fost adoptate niciun fel de măsuri de integrare a dimensiunii de gen în buget; subliniază, în acest sens, necesitatea de a monitoriza atent modul de aplicare a principiilor din declarația comună în procedurile bugetare anuale și cere să i se acorde comisiei competente un rol oficial în revizuirea CFM;

16.  subliniază că bugetarea care include dimensiunea de gen sub forma planificării, programării și elaborării bugetului, care să contribuie la consolidarea egalității de gen și la respectarea drepturilor femeilor, este unul dintre instrumentele principale folosite de factorii de decizie politică pentru a remedia decalajele de gen; deplânge faptul că bugetarea de gen a demonstrat că perspectiva de gen este departe de a fi asumată în toate politicile, la toate nivelurile și în fiecare fază a procesului de elaborare a politicilor; observă că, în acest context, este extrem de important să se consolideze capacitatea internă de alocare bugetară care integrează perspectiva de gen, pentru a consolida rolul de control al Parlamentului European în această privință; observă că consecințele deciziilor legate de cheltuieli și venituri au un impact total diferit asupra femeilor și bărbaților și subliniază că deputații din comisiile respective ar trebui să țină seama de aceste efecte diferite când elaborează bugete; subliniază că bugetarea de gen promovează responsabilitatea și transparența în ceea ce privește angajamentul Parlamentului pentru egalitatea de gen;

17.  ia act de angajamentul Comisiei de a continua integrarea perspectivei de gen prin includerea considerațiilor vizând egalitatea de gen în evaluările de impact și evaluările din perspectiva principiilor pentru o mai bună legiferare, precum și de intenția acesteia de a publica un raport privind integrarea perspectivei de gen la nivelul Comisiei, în 2017;

18.  reafirmă necesitatea de a aloca resurse suficiente și la nivelul Parlamentului pentru a putea elabora evaluări de impact din perspectiva genului și analize de gen; invită Comisia să facă sistematic evaluări ale impactului noilor propuneri legislative sau de politici din perspectiva genului, bazându-se pe evaluarea consolidată a consecințelor acestora asupra drepturilor fundamentale și pentru a garanta că UE susține necondiționat drepturile femeilor; subliniază că astfel de analize și metode de colectare a datelor trebuie să țină cont de experiențele persoanelor LGBTIQ; subliniază că trebuie încurajate comisiile să folosească expertiza internă, dar și cea externă de la alte instituții și organisme din sectorul public sau privat care susțin promovarea integrării perspectivei de gen;

19.  invită EIGE să prezinte regulat informații fiecărei comisii pentru a sublinia perspectiva de gen în fiecare sector al elaborării politicilor și să pună la dispoziție datele și instrumentele pe care le-a elaborat, cum ar fi platforma pentru integrarea perspectivei de gen, ca parte a unui exercițiu mai amplu de creare de capacități, care să fie adresate și personalului și asistenților parlamentari; invită Serviciul de cercetare să facă studii cantitative și calitative periodice și detaliate privind evoluția procesului de integrare a perspectivei de gen în Parlament și privind funcționarea structurii organizatorice aferente;

20.  regretă că, în momentul de față, EIGE nu dispune de resurse suficiente pentru desfășura toate activitățile care i se cer și, prin urmare, consideră că bugetul EIGE trebuie modificat pentru a-l adapta mandatului său amplu;

21.  subliniază importanța și impactul pozitiv al utilizării limbajului neutru din punct de vedere al genului în cadrul activităților sale; își reiterează sprijinul pentru orientările Biroului privind limbajul neutru din punct de vedere al genului și pentru actualizarea permanentă a acestora, inclusiv pe baza instrumentelor dezvoltate de EIGE și la nivel interinstituțional; solicită să se ofere cursuri specifice de formare privind utilizarea limbajului neutru din punct de vedere al genului pentru serviciile de traducere și interpretare;

22.  observă că, în răspunsurile la chestionarele privind situația integrării perspectivei de gen în comisiile parlamentare, au fost evidențiate o serie de instrumente specifice eficiente în integrarea perspectivei de gen în activitatea comisiilor, inclusiv:

  –  distribuirea de documente esențiale și includerea aspectelor legate de egalitatea de gen în caietele de sarcini ale studiilor comandate;

  –  îndreptarea atenției asupra utilizării terminologiei și definițiilor specifice în ceea ce privește aspectele legate de egalitatea de gen;

  –  promovarea evaluării ex ante și ex post a proiectelor de propuneri de legislație și de viitoare acorduri;

  –  activități de formare și de sensibilizare pentru membri, personal, consilieri politici și asistenți,

și recomandă insistent dezvoltarea mai amplă și aplicarea acestor instrumente în lucrările Parlamentului;

23.  reamintește necesitatea adoptării unor măsuri de monitorizare eficiente a evaluărilor și programelor de integrare a perspectivei de gen pentru a putea evalua eficacitatea și problemele posibile ale fiecărei acțiuni; subliniază că este important să se aplice măsuri corective când este necesar și să se dezvolte integrarea perspectivei de gen dacă se constată că nu s-au înregistrat progrese după aplicarea acestor măsuri;

24.  solicită stabilirea unui sistem de acreditare, astfel încât persoanele care urmează o cursuri de integrare a perspectivei de gen în cadrul Parlamentului să primească o certificare oficială, pe care să o poată folosi ulterior în carieră;

25.  recomandă Direcției Generale Comunicare din cadrul Parlamentului să acorde mai multă atenție perspectivei de gen în rapoartele sale dedicate elaborării politicilor de către Parlament;

26.  își exprimă sprijinul deplin pentru dezvoltarea unor activități de formare specifice și regulate legate de integrarea perspectivei de gen, care să beneficieze de resurse adecvate și să fie adaptate la nevoile specifice ale instituției, pentru tot personalul instituției care lucrează în domenii de politică, precum și a unor formări mai aprofundate pentru cadrele intermediare și superioare de conducere, în special pentru șefii de unitate; cere oferirea unor cursuri privind integrarea perspectivei de gen pentru deputați, asistenți parlamentari și personalul din grupurile politice; cere organizarea de cursuri de leadership pentru femei și să li se ofere femeilor posibilitatea de a acumula experiență în poziții de conducere; recomandă ca sesiunile de formare să cuprindă informații despre formele de discriminare multiple și intersecționale; subliniază necesitatea de a se asigura că toate serviciile își cunosc responsabilitățile ce le revin în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, inclusiv persoanele responsabile de resurse umane, de securitate și de instalații; sugerează introducerea unor orientări specifice de resurse umane, care să aplice efectiv integrarea perspectivei de gen pentru a ameliora condițiile pentru întregul personal, inclusiv pentru persoanele LGBTIQ, la locul de muncă;

Integrarea perspectivei de gen în activitatea comisiilor

27.  solicită din nou să se dea curs apelului său privind angajamentul de a redacta un raport de două ori pe an privind integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului; este conștient de rolul pe care îl are rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen în evaluarea stadiului integrării perspectivei de gen în fiecare politică și recomandă ca chestionarul care servește drept bază pentru raportul menționat mai sus să devină o metodă de monitorizare anuală;

28.  remarcă faptul că, în răspunsurile la chestionare, membrii rețelei au afirmat, în general, că în domeniul lor de politică specific s-a ținut cont de nevoile particulare de gen în cadrul diferitelor activități, cum ar fi rapoarte, amendamente legate de egalitatea de gen, studii, audieri, misiuni și schimburi de opinii;

29.  salută inițiativele specifice în acest domeniu adoptate de mai multe comisii parlamentare; regretă că marea majoritate a comisiilor nu au adoptat un plan de acțiune privind egalitatea de gen pentru activitățile lor și nici nu au purtat discuții pe această temă; subliniază cât de important este pentru organismele competente să colaboreze cu toate comisiile și delegațiile pentru a-și comunica cele mai bune practici, inclusiv prin intermediul rețelei de integrare a perspectivei de gen, precum și să stabilească o procedură clară care să fie încorporată în Regulamentul de procedură al Parlamentului, cu privire la adoptarea un plan de acțiune vizând egalitatea de gen de către fiecare comitet și delegație; recomandă ca fiecare comisie să organizeze o dată la doi ani o audiere privind integrarea perspectivei de gen în domeniul său de politică, care să coincidă cu elaborarea raportului privind integrarea perspectivei de gen;

30.  subliniază că este necesară evaluarea detaliată a funcționării rețelei de integrare a perspectivei de gen și identificarea modalităților prin care se poate asigura o implicare mai largă și o mai mare conștientizare în rândul membrilor rețelei; recomandă ca membrii și membrii supleanți din rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen să implice în favoarea egalității de gen, dar subliniază că aceștia nu trebuie să fie în mod neapărat membri ai Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, ceea ce ar permite existența unui grup mai mare de membri care se ocupă de integrarea perspectivei de gen; recomandă derularea unor contacte și schimburi regulate între comisia responsabilă și rețea;

31.  recomandă ca rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen să fie prezidată de comisia competentă împreună cu un alt membru al rețelei, urmând ca acesta din urmă să fie numit, prin rotație, din rândul diferitelor comisii, pentru a arăta că toate comisiile sunt implicate în integrarea perspectivei de gen;

32.  este de opinie că un raportor permanent pentru integrarea perspectivei de gen va consolida structura actuală, va asigura stabilitatea cooperării dintre rețeaua de integrare a perspectivei de gen și comisia competentă și va crea o legătură permanentă cu celelalte organisme de integrare a perspectivei de gen din Parlament;

33.  consideră că trebuie creat un organism intern de control care să monitorizeze și să evalueze ex post implementarea instrumentelor și acțiunilor; cere definirea unor fișe de post specifice pentru personalul din comisii implicat în integrarea perspectivei de gen; invită autoritățile competente să evalueze rezultatele integrării perspectivei de gen în comisii și delegații de două ori pe an;

Cooperarea interinstituțională pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen

34.  consideră că relațiile interinstituționale mai strânse vor îmbunătăți echilibrul de gen în procesul de elaborare a politicilor la nivelul UE; constată că încă nu a fost stabilită o cooperare structurată în domeniul integrării perspectivei de gen cu alți parteneri instituționali, cum ar fi Comisia, Consiliul sau EIGE; invită Comisia să propună un cadru adecvat pentru lansarea cooperării interinstituționale în domeniul integrării perspectivei de gen, precum stabilirea unui grup de lucru interinstituțional la nivel înalt pentru integrarea perspectivei de gen, urmând să fie implicate și alte părți interesate din acest domeniu;

35.  recomandă ca Ombudsmanul European să furnizeze anual Grupului la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate din Parlament date despre plângerile legate de cazuri de administrare defectuoasă ce vizează egalitatea de gen în Parlament, respectând însă Decizia Parlamentului European privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului;

36.  consideră că schimbul de bune practici cu alte organizații va îmbunătăți crearea capacităților și eficacitatea la nivelul Parlamentului în aplicarea integrării perspectivei de gen; cere organizarea unor schimburi de bune practici la toate nivelurile împreună cu alte instituții și organizații, precum ONU Femei, Consiliul Europei, instituțiile UE și părțile interesate implicate în promovarea egalității de gen, cum ar fi organismele pentru egalitatea de gen, partenerii sociali și ONG-urile; încurajează participarea la programe specifice de consolidare a capacităților organizate de alte organizații internaționale, precum și obținerea sprijinului acestora pentru organizarea de programe adaptate de integrare a perspectivei de gen;

37.  cere ca DG Personal să facă schimb de bune practici și de asistență tehnică în materie de egalitate de gen și diversitate, de exemplu, cu Congresul SUA și cu organismele naționale pentru egalitate, care să se axeze pe promovarea comunităților minoritare etnice și a celor rasiale subreprezentate în procedurile de recrutare pe termen scurt și în concursurile EPSO; solicită să se pună accentul pe stagiari și să se elaboreze inițiative și programe dedicate promovării stagiilor pentru tineri, în special pentru femei și pentru grupurile minoritare etnice și grupurile rasiale subreprezentate;

38.  subliniază că este necesar un dialog deschis și continuu cu parlamentele naționale, pentru realizarea de schimburi de opinii, schimburi de noi tehnici și rapoarte privind evaluările de impact a politicilor, pentru a promova o abordare comună și a dezvolta în continuare a cele mai bune practici pentru promovarea integrării perspectivei de gen; recomandă organizarea unor reuniuni interparlamentare regulate având ca subiect integrarea perspectivei de gen;

39.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Integrarea perspectivei de gen a fost adoptată pe plan internațional ca strategie pentru realizarea egalității de gen. În practică, integrarea genului înseamnă integrarea unei perspective de gen în pregătirea, elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, a măsurilor de reglementare și a programelor de cheltuieli, cu scopul de a promova egalitatea între femei și bărbați și de a combate discriminarea.

Integrarea perspectivei de gen are o dublă dimensiune: ea presupune atât integrarea unei perspective de gen în conținutul diferitelor politici, cât și rezolvarea problemei reprezentării femeilor și a bărbaților în politicile respective. Ambele dimensiuni – reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților și conținutul atent la dimensiunea de gen – trebuie luate în considerare în toate etapele procesului de elaborare a politicilor.

Deși cifrele sunt importante, trebui luat în considerare relația dintre gen și conținutul măsurilor adoptate în cadrul unei politici, pentru a înțelege mai bine în ce fel bărbații și femeile ar beneficia de aceasta. O politică atentă la dimensiunea de gen asigură luarea în considerare în mod egal a nevoilor tuturor cetățenilor, bărbați și femei.

În mod tradițional, legislația și politicile guvernamentale au fost considerate instrumente neutre din perspectiva genului, plecând de la ideea că o politică publică aduce beneficii egale tuturor membrilor societății.

Cu toate acestea, inegalitățile structurale de gen sunt încă profund înrădăcinate în societatea noastră. Chiar dacă legile tratează în mod egal femeile și bărbații, femeile în continuare nu au același acces și control asupra resurselor și bunurilor. Situația actuală demonstrează, așadar, că un conținut atent la dimensiunea de gen al politicilor este un element esențial pentru o strategie adecvată în domeniul egalității de gen.

Integrarea perspectivei de gen în UE

Egalitatea între bărbați și femei este recunoscută de UE ca un drept fundamental, o valoare comună la nivelul UE și o condiție necesară pentru realizarea obiectivelor UE în materie de creștere, ocupare a forței de muncă și coeziune socială.

Începând din 1996, Comisia s-a angajat să adopte o „abordare duală” pentru realizarea egalității de gen. Această abordare presupune integrarea unei perspective de gen în toate politicile, alături de implementarea unor măsuri specifice pentru eliminarea, prevenirea sau remedierea inegalităților de gen. Ambele abordări sunt complementare, fără ca una să o poată înlocui pe cealaltă.

În Parlamentul European, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (Comisia FEMM) este principalul organism responsabil de promovarea egalității de gen și a integrării perspectivei de gen în toate procesele politice și legislative ale PE.

Practica recurgerii la „amendamente de integrare a perspectivei de gen” în vederea includerii aspectelor de gen în rapoartele altor comisii a fost introdusă la începutul celei de a 7-a legislaturi și continuă să fie aplicată cu succes.

Din 2009, a fost creată o rețea a membrilor responsabili cu integrarea perspectivei de gen în comisiile PE, precum și o altă rețea la nivelul personalului. Rețeaua se reunește periodic și se fac schimburi de informații despre dosarele curente care prezintă interes pentru membrii rețelei și, de asemenea, au loc schimburi de bune practici. În ultima legislatură și delegațiile au desemnat membri responsabili de integrarea perspectivei de gen.

Principalele concluzii desprinse din chestionarele la care au răspuns membrii rețelei

Prin acest chestionar s-a urmărit examinarea activităților și instrumentelor de politică folosite pentru integrarea perspectivei de gen în fiecare comisie, chestionarul fiind adresat tuturor membrilor rețelei.

Răspunsurile furnizate de membrii rețelei pentru integrarea perspectivei de gen au confirmat unele bune practici, dar și unele aspecte problematice legate de eficacitatea cadrului actual pentru integrarea perspectivei de gen.

Membrii rețelei au răspuns, în general, că există activități în care s-a ținut cont de nevoile specifice de gen în domeniul lor de politică, printre acestea numărându-se rapoarte, amendamente legate de egalitatea de gen, studii, audieri, misiuni și schimburi de opinii. Gradul în care a fost luat în considerare acest aspect variază semnificativ, existând domenii în care nu a existat nicio activitate în perioada indicată, în timp ce în alte domenii au fost menționate mai multe domenii politice în care a fost aplicată perspectiva de gen sau chiar a fost considerată un element de bază. Majoritatea membrilor indică teme viitoare în care dimensiunea de gen este luată în considerare în cadrul diferitelor acțiuni întreprinse de comisie precum rapoarte (inclusiv rapoarte de implementare), audieri, studii, procedura bugetară, procedura anuală de descărcare de gestiune.

Din nefericire, în ceea ce privește Planul de acțiune privind egalitatea de gen și obiectivele pe termen scurt, respectiv pe termen lung ale comisiei, majoritatea comisiilor nu au adoptat un plan de acțiune și nici nu au purtat discuții în acest sens. O singură comisie și o singură subcomisie au adoptat până în prezent un plan de acțiune privind egalitatea de gen, iar alte câteva poartă discuții despre această posibilitate.

Cu toate acestea, mai mulți membri ai rețelei au subliniat că, până și fără un plan de acțiune, integrarea perspectivei de gen este promovată și luată în considerare în cadrul activităților comisiei, dându-se exemple precum echilibrul dintre bărbați și femei, contactele cu părțile interesate și adoptarea de amendamente pentru integrarea perspectivei de gen. Statisticile și activitățile de formare au fost menționate ca acțiuni pentru sprijinirea implementării unui plan de acțiune privind integrarea perspectivei de gen.

Mai multe comisii menționează că există mai mulți membri activi în integrarea perspectivei de gen, inclusiv membri care fac parte din Comisia FEMM, alte comisii au indicat că numai membrii rețelei sunt responsabili de integrarea perspectivei de gen, iar o comisie a întocmit o listă de verificare pentru integrarea perspectivei de gen. În ceea ce privește personalul, doar câteva comisii au precizat că personalul a urmat cursuri legate de acest subiect sau a fost activ în domeniul integrării perspectivei de gen.

Întrebarea privind schimbul și distribuția regulate de informații despre integrarea perspectivei de gen în rândul membrilor și al personalului a scos în evidență deseori nu se furnizează informații. Cât despre instrumentele pentru o mai bună promovare a implementării integrării perspectivei de gen în cadrul Parlamentului European, toți membrii rețelei subliniază că formarea, utilizarea datelor defalcate pe gen și evaluarea impactului din perspectiva genului sunt instrumente importante. Rata de folosire a acestor instrumente variază semnificativ de la o comisie la alta, de la foarte scăzută la foarte ridicată. Evaluările de impact din perspectiva genului au fost în mod special scoase în evidență ca instrumente care ar putea contribui la elaborarea și implementarea unor politici capabile să abordeze provocările cu care cetățenii UE se confruntă deseori în viața de zi cu zi, mai ales nevoile și dificultățile femeilor, și acestea ar putea fi încorporate într-o evaluare mai generală a modului în care un proiect de act afectează drepturile fundamentale.

Folosirea amendamentelor pentru integrarea perspectivei de gen este considerată o practică bună, însă se cer îmbunătățiri în acest sens: procedura trebuie încorporată în Regulamentul de procedură și cooperarea dintre Comisia FEMM și membrul comisiei respective responsabil de integrarea perspectivei de gen trebuie consolidată, inclusiv în etapa de redactare a amendamentelor. În ceea ce privește afirmația „o perspectivă de gen a fost inclusă la toate nivelurile procedurii bugetare”, în toate răspunsurile primite clasamentul a fost foarte scăzut.

În final, la întrebarea dacă comisia a solicitat avizul sau sprijinul altor comisii sau organisme pentru o analiză sau o decizie mai echilibrată din perspectiva genului, răspunsurile au fost în general negative pentru perioada de referință.

Structura și relațiile instituționale

Parlamentul European a construit treptat o structură de integrare a perspectivei de gen. Evaluarea activităților fiecărui organism în parte este pozitivă, însă imaginea globală este fragmentată și lipsa de interacțiune pare să submineze eficacitatea sistemului.

În acest context, raportoarea a propus un set de măsuri menite să consolideze structura actuală de integrare a perspectivei de gen și să îi confere acesteia mai multă eficacitate și eficiență, inclusiv prin crearea unei rețele interinstituționale solide:

  cooperare consolidată cu parlamentele naționale, în vederea unor schimburi de opinii și contacte regulate vizând dezvoltarea în continuare a celor mai bune practici pentru promovarea integrării perspectivei de gen;

  relație stabilă cu Grupul la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate din cadrul Parlamentului European;

  copreședinție prin rotație a rețelei pentru integrarea perspectivei de gen;

  stabilirea unei cooperări structurate cu alți parteneri instituționali, cum ar fi Comisia și EIGE,

  elaborarea, de către Comisie, a unui cadru adecvat pentru aplicarea integrării perspectivei de gen;

  un raportor permanent pentru integrarea perspectivei de gen care să asigure o cooperare stabilă între Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen;

  o influență mai mare a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen asupra aspectelor legate de gen din cadrul bugetului (includerea în buget a perspectivei de gen).

Sistemul integrat propus

Activități de raportare

 

 

 

 

 

  activități de formare

 

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

18.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

6

1

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Mary Honeyball, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Jordi Sebastià, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Biljana Borzan, Rosa Estaràs Ferragut, Arne Gericke, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Sirpa Pietikäinen, Dubravka Šuica, Marc Tarabella, Monika Vana

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Mike Hookem

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

23

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Angelika Mlinar, Catherine Bearder

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Malin Björk, Kostadinka Kuneva, João Pimenta Lopes

PPE

Rosa Estaràs Ferragut, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Elisabeth Köstinger, Constance Le Grip, Angelika Niebler, Dubravka Šuica

S&D

Maria Arena, Biljana Borzan, Mary Honeyball, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Maria Noichl, Marc Tarabella

VERTS/ALE

Jordi Sebastià, Terry Reintke,

6

-

ECR

Arne Gericke, Jadwiga Wiśniewska, Jana Žitňanská

EFDD

Hookem Mike

PPE

Marijana Petir, Anna Záborská

1

0

PPE

Šojdrová Michaela

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO C 341 E, 16.12.2010, p. 35.

(2)

JO C 199 E, 7.7.2012, p. 65.

(3)

JO C 251 E, 31.8.2013, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0050.

(5)

JO C 61 E, 10.3.2004, p. 384.

(6)

JO C 244 E, 18.10.2007, p. 225.

(7)

JO C 184 E, 8.7.2010, p. 18.

(8)

JO C 212 E, 5.8.2010, p. 32.

(9)

JO C 251 E, 31.8.2013, p. 11.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0218.

(11)

SWD(2015)0278.

(12)

„Gender Mainstreaming in Committees and Delegations of the European Parliament” (Integrarea perspectivei de gen în lucrările comisiilor și delegațiilor Parlamentului European), Parlamentul European, Departamentul tematic C.

Notă juridică