Procedură : 2016/0804(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0060/2016

Texte depuse :

A8-0060/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/04/2016 - 11.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0114

RAPORT     
PDF 991kWORD 285k
17.3.2016
PE 577.028v02-00 A8-0060/2016

referitor la propunerea de numire a lui Samo Jereb ca membru al Curții de Conturi

(C8-0025/2016 – 2015/0804(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Bart Staes

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de numire a lui Samo Jereb ca membru al Curții de Conturi

(C8-0025/2016 – 2015/0804(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0025/2016),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0060/2016),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cursul reuniunii sale din 15 martie 2016, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi;

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Samo Jereb ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI Samo Jereb

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ

1 decembrie 2013–prezent

Vicepreședinte al Curții de Conturi a Republicii Slovenia

Curtea de Conturi a Republicii Slovenia

Slovenska 50, 1000 Ljubljana (Slovenia)

http://www.rs-rs.si

▪  procesul decizional din cadrul Senatului Curții de Conturi referitor la toate acțiunile de audit ale Curții în cazul cărora s-au propus obiecții la raportul de audit, indiferent de domeniul vizat de audit;

▪  implementarea sarcinilor încredințate de Curtea de Conturi, în baza mandatului președintelui Curții de Conturi (efectuarea de propuneri privind realizarea de audituri, aprobarea planurilor detaliate de audit, proiecte și propuneri de rapoarte de audit, participarea la programe de formare pentru auditori și la comisii de susținere a tezelor pentru auditorii publici certificați, prezentarea rapoartelor de audit în fața Adunării Naționale a Republicii Slovenia și în fața altor tipuri de audiență interesată etc.). Domeniul activității mele nu este limitat și cuprinde toate jurisdicțiile Curții de Conturi și toate tipurile de audit (audit financiar, audit de regularitate/de conformitate sau audit al performanței). Totodată, sunt responsabil de monitorizarea și controlul direct a jumătate din activitatea Curții de Conturi. Am fost responsabil în special de monitorizarea îndeaproape a executării auditului regularității și eficienței instituirii și funcționării Companiei de gestionare a activelor bancare, precum și de monitorizarea auditului performanței celor mai mari investiții realizate în ultimii ani (construcția unității 6 a centralei termoelectrice de la Šoštanj) în ceea ce privește profiturile sau pierderile și fluxul de numerar din cadrul holdingului Slovenske elektrarne (cel mai mare grup din Slovenia din domeniul producerii de energie) și din cadrul Holdingul de administrare a proprietății statului.

Activitate comercială sau sector Sectorul public

1/12/2004–30/11/2013

Auditor public în cadrul instituției supreme de audit

Curtea de Conturi a Republicii Slovenia

Slovenska 50, 1000 Ljubljana (Slovenia)

http://www.rs-rs.si

▪  Conducerea departamentului de audit responsabil de auditarea serviciilor publice, auditul mediului, auditul privatizărilor, auditul agențiilor și fondurilor publice. Departamentul a realizat auditul situațiilor financiare și al regularității operațiunilor. Majoritatea auditurilor au fost realizate ca audituri ale performanței la ministere (în special Ministerul de Finanțe, Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transportului și Ministerul Economiei și Infrastructurii - cu referire la domeniul furnizării de energie), la companii locale de servicii publice (DARS, Compania de autostrăzi a Republicii Slovenia, Căile Ferate Slovene, ELES - Operator al sistemului de transport al energiei, SODO - Operator al sistemului de distribuție a energiei, GEN energija, furnizori de gaze, furnizori de apă și întreprinderi de tratare a apelor uzate, de gospodărire a apelor uzate etc.), precum și la operatori de investiții din Republica Slovenia (Compania de restituiri din Slovenia, Holdingul de administrare a proprietății statului etc.).

▪  1/2/2013–1/7/2013: Pe lângă funcția de conducere a departamentului de audit, am deținut și funcția de adjunct al auditorului public din instituția supremă de audit pentru managementul departamentului responsabil de auditarea utilizatorilor publici și privați ai bugetelor, a utilizatorilor judiciari ai bugetului de stat și a partidelor politice.

Activitate comercială sau sector Sectorul public

23/9/1996–1/12/2004

 

Auditor/consultant independent

LM Veritas d.o.o.

▪  realizare autonomă de audituri ale rapoartelor anuale (situațiilor financiare) ale companiilor;

▪  participare la echipe de audit însărcinate cu auditarea rapoartelor anuale (situațiilor financiare) ale companiilor mari;

▪  executarea procedurilor stabilite, la standardele de audit acceptate la nivel internațional, ca element important pentru verificarea impunerii și cheltuirii corespunzătoare a taxelor de mediu;

▪  activitate didactică și de consiliere în domeniul contabilității și al auditului;

▪  organizarea de seminare și mese rotunde;

1/11/1995–3/3/1996

Auditor/consultant independent

LM Veritas d.o.o.

Dunajska 106, 1000 Ljubljana (Slovenia)

http://www.lm-veritas.si

▪  realizare autonomă de audituri ale rapoartelor anuale (situațiilor financiare) ale companiilor;

▪  participare la echipe de audit însărcinate cu auditarea rapoartelor anuale (situațiilor financiare) ale companiilor mari;

▪  executarea procedurilor stabilite, la standardele de audit acceptate la nivel internațional, ca element important pentru verificarea impunerii și cheltuirii corespunzătoare a taxelor de mediu;

▪  activitate didactică și de consiliere în domeniul contabilității și al auditului;

▪  organizarea de seminare și mese rotunde;

Activitate comercială sau sector Contabilitate și audit

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

1 octombrie 1991 – 9 noiembrie 1995

Diplomă de licență în studii economice - contabilitate și economie

 

Facultatea de Studii Economice, Universitatea Ljubljana

Kardeljeva ploščad 17, 1000 Ljubljana (Slovenia)

http://www.ef.uni-lj.si/en

▪  categorii economice și relațiile dintre categorii;

▪  standarde contabile și conținutul contabilității financiare, contabilității costurilor și contabilității de gestiune;

▪  verificarea conturilor;

▪  prelucrarea statistică a datelor;

▪  instrumente financiare și tranzacționarea acestora;

1/9/1987–30/6/1991

Liceul de alimentație publică și turism, Ljubljana

 

Preglov trg 9, 1000 Ljubljana (Slovenia)

http://www.ssgtlj.si

COMPETENȚE PERSONALE

Limba maternă

slovena

 

 

Limbi străine cunoscute

ÎNȚELEGERE

VORBIRE

SCRIERE

Ascultare

Citire

Participare la conversație

Discurs oral

 

Limba engleză

C2

C1

B1

B1

B1

 

 

Niveluri: A1 și A2: Utilizator elementar - B1 și B2: Utilizator independent - C1 și C2: Utilizator experimentat

Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi Străine

 

 

 

 

Competențe de comunicare

▪  Competențe de conducere și management

▪  Competențe de comunicare

▪  Ingeniozitate

▪  Independență

▪  Competențe de negociere și persuasiune

▪  Profesionalism și etică profesională solidă

▪  Competențe interpersonale și de interacțiune

  Cunoștințe de metodică didactică pentru adulți (am obținut calificări didactice și am organizat o serie de seminare și mese rotunde)

Experiență didactică în învățământul universitar:

▪  cursuri de contabilitate și bilanț în cadrul unui program aprobat la nivel public de obținere a calificării de contabil, la centrul de educație pentru adulți Ljudska univerza Trebnje și la Institutul de Educație Profesională și Tehnică al Republicii Slovenia Cene Štupar, Ljubljana, în 1998 și 1999;

▪  organizarea de seminare și programe interne de educație pentru institute și companii începând cu 1996 (Facultatea de Drept, Universitatea Maribor, Institutul Auditorilor din Slovenia, Institutul de Administrație Publică, LM Veritas d.o.o., Nebra d.o.o., Agenția de management, Agenția de ocupare a forței de muncă Agencija za kadre, Asociația Mișcărilor Ecologice din Slovenia etc.)

▪  organizarea programului de studii superioare pentru ingineri urbaniști - curs/program privind mecanismele de finanțare a economiei municipale, la Institutul IZRAZ, în 2003;

▪  prezentarea activității Curții de Conturi a Republicii Slovenia în cadrul studiilor post-universitare de la Facultatea de Studii Economice din Ljubljana, în cadrul cursului de management al organizațiilor neguvernamentale (2006, 2007, 2008, 2009, 2014 și 2015) și al cursului de control al conturilor (2009);

▪  prelegeri în cadrul unor programe de educație pentru obținerea titlului de auditor certificat la Institutul Auditorilor din Slovenia (2009, 2010, 2012);

▪  prelegeri de contabilitate analitică pentru contractorii de utilități, la Facultatea de Studii Economice din Ljubljana (2015);

 

organizarea relației cu mass-media (conferințe de presă la prezentarea rapoartelor Curții de Conturi, comunicate de presă independente, mese rotunde, conferințe, seminare de experți etc.);

▪  excelente cunoștințe de organizare a unor reuniuni eficiente cu reprezentanții guvernului Republicii Slovenia, ai ministerelor și ai altor utilizatori ai fondurilor publice, precum și de clarificare a proiectelor rapoartelor de audit prezentate;

▪  cunoștințe în materie de prezentare a aspectelor profesionale către organismele de lucru ale Adunării Naționale (Comisia pentru controlul finanțelor publice, Comisia pentru agricultură și mediu, Comisia pentru economie etc.)

▪  cunoștințe în materie de organizare a reuniunilor interne și a interviurilor cu angajații; în calitate de șef al departamentului de audit, am realizat sarcini care au variat de la organizarea muncii la evaluarea anuală și periodică a angajaților;

 

 

Competențe de organizare/de management

▪  În calitate de șef al departamentelor de audit (timp de 9 ani, din care timp de 5 luni în anul 2015 am fost șeful a două departamente de audit) și în calitate de vicepreședinte al Curții de Conturi (timp de 2 ani), dețin cunoștințe avansate în materie de organizare a activității, de managementul proiectelor, de creare a grupurilor de lucru, de leadership și de motivare a angajaților pentru obținerea obiectivelor stabilite.

▪  În anul 1996, am urmat școala de ofițeri și am obținut gradul de căpitan în rezervă; în cursul instrucției, am dobândit cunoștințe în materie de comandă și conducere a unei unități militare.

Competențe profesionale

  1997-1998: program educațional pentru obținerea titlului de AUDITOR. M-am numărat printre primele persoane din generația mea care au finalizat programul (Certificat nr. 110 din 24 martie 1998)

  2000-2001: program educațional pentru obținerea titlului de AUDITOR CERTIFICAT (Certificat nr. 010 din 12 noiembrie 2001); în temeiul legii privind auditul, cele două titluri au fost combinate și s-a emis un nou certificat pentru titlul profesional de AUDITOR (Certificat nr. 084 din 15 iulie 2008)

  2000: program educațional pentru obținerea titlului profesional de EVALUATOR DE ÎNTREPRINDERI CERTIFICAT. Am promovat toate examenele, însă am decis să nu susțin teza, deoarece nu am intenționat să activez în acest domeniu.

  2001: la cea de-a 53-a sesiune a sa, care a avut loc la 30 noiembrie 2001, Consiliul de experți în materie de educație profesională și tehnică al Republicii Slovenia a adoptat o decizie de aprobare a titlului de PROFESOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR pentru cursul/programul referitor la mecanismele de finanțare a economiei municipale.

  2003: am obținut calificări pedagogice de PROFESOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR la Facultatea de Arte, Universitatea din Ljubljana (Certificat din data de 12 mai 2003)

  2004: am solicitat și a obținut recunoașterea titlului de auditor intern public (Certificat 120-DNR-MF din data de 19 martie 2004). În 2013, am obținut titlul de AUDITOR INTERN PUBLIC CERTIFICAT (certificat nr. 77-PDNR-MF din data de 14 mai 2013)

▪  2007: am obținut titlul de AUDITOR PUBLIC (certificat nr. 88 din 26 ianuarie 2007), iar în 2012 titlul de AUDITOR PUBLIC CERTIFICAT cu lucrarea „Măsurarea performanței financiare a activității Curții de Conturi a Republicii Slovenia” (Certificat nr. 49 din data de 27 septembrie 2012)

  În 2009 și 2012, la Curtea de Conturi a Republicii Slovenia, am lucrat ca PROFESOR DE CONTABILITATE ÎN SECTORUL PUBLIC în cadrul programului pentru obținerea titlului de auditor public. Am participat, în calitate de membru, la o serie de comisii de susținere a tezei pentru obținerea titlului de auditor public și de auditor public certificat.

  2010: am obținut un Certificat de formare de bază în domeniul prelucrării și protecției datelor și am obținut autorizarea de securitate pentru nivelul confidențial

▪  2006: am obținut un Certificat de formare de bază ca membru al comisiilor de supraveghere sau management

Competențe informatice

▪  Utilizator experimentat al pachetului Microsoft Office, inclusiv Word, Excel și Power Point

▪  Utilizator de Lotus Notes

Permis de conducere

B, G, H

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

 

În calitate de auditor public în cadrul instituției supreme de audit și de vicepreședinte al Curții de Conturi:

▪  în februarie 2011, am redactat un articol în limba engleză și am susținut o prezentare la conferința instituțiilor supreme de audit pe tema parteneriatelor de tip public-privat, intitulată „PPP și auditul în sectorul public”;

▪  am participat la o reuniune a instituțiilor supreme de audit europene privind elaborarea standardelor europene de contabilitate pentru sectorul public (EPSAS);

▪  în calitate de auditor public în cadrul instituției supreme de audit responsabil de realizarea auditurilor de mediu, am condus mai multe acțiuni de audit internaționale în domeniul mediului (schimbări climatice, gestionarea zonelor protejate - parcuri naturale etc.- a bazinelor hidrologice, a pădurilor, conservarea animalelor carnivore mari etc.), realizate în colaborare cu instituții supreme de audit internaționale în limba engleză;

▪  am participat la seminare de experți organizate de alte instituții supreme de audit, precum și la congresul EUROSAI;

▪  am participat la diverse reuniuni bilaterale cu reprezentanți ai altor instituții supreme de audit și organizații (Banca Centrală Europeană etc.) și cu experți care au realizat evaluarea inter pares a Curții de Conturi ,condusă de Oficiul Național de Conturi din Regatul Unit.

Alte competențe

În timpul liber, sunt pasionat de horticultură și de fotografie. Pe baza experienței de cultivare a plantelor în grădina proprie, am fost co-autor a două cărți:

▪  Alenka Gorza, Jereb Samo, Matic Sever, Tomaž Vesel: Plante perene pentru toate anotimpurile: cultivarea cu succes a plantelor în grădinile din Slovenia. Ljubljana: Cankarjeva založba, 2009, 227 pagini.

▪  Alenka Gorza, Jereb Samo, Tomaž Vesel: Grădini frumoase în Slovenia: 26 de grădini ornamentale particulare Ljubljana: Cankarjeva založba, 2010, 236 pagini.

Articolele și fotografiile mele au fost publicate în revistele Delo in Dom și Delo in dom Plus.

Publicații

În perioada 1998–2004, am organizat, am condus și am participat la consultări anuale regulate pe tema contabilității întreprinderilor publice din sectorul utilităților și de la nivel municipal, prezentând următoarele articole (în limba slovenă), care au fost publicate într-o colecție de lucrări - Contabilitatea întreprinderilor publice:

1) Jereb Samo: Finanțarea reconstrucției și dezvoltării infrastructurii publice în Slovenia. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2010. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2010, pp. 53–72.

2) Jereb Samo: Principii economice (și temeiul juridic) pentru un viitor regulament privind utilitățile publice. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2009. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2009, pp. 13–34.

3) Jereb Samo: Acordul privind infrastructurile între proprietarii de infrastructuri și serviciile de utilități publice. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2008. Portorož: LM Veritas d. o. o., 2008, pp. 37–56.

4) Jereb Samo: Noi relații economice între comunitățile locale și întreprinderile publice. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2007. Portorož: LM Veritas d. o. o., 2007, pp. 5– 22.

5) Jereb Samo: Platforma economică pentru stabilirea prețurilor la serviciile de utilități. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2006. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2006, pp. 37–52.

6) Jereb Samo: Infrastructura de utilități publice - investiții prin contribuții în natură. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2006. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2006, pp. 79–96.

7) Jereb Samo: Deprecierea infrastructurii serviciilor de utilități. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2005. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2005, pp. 5–32.

8) Jereb Samo: Aplicarea standardului SRS 35 la întreprinderile și concesionarii publici - prezent și viitor. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2004. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2004, pp. 65–80.

9) Jereb Samo: Aspecte contabile și fiscale ale serviciilor de utilități pentru gestionarea deșeurilor. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2004. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2004, pp. 91–108.

10) Jereb Samo: Întocmirea declarației de venituri pe tip de activitate și municipalitate separat pentru serviciile de utilități și activitățile comerciale. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2003. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2003, pp. 33–59.

11) Jereb Samo, Loncner Matej: Analiza datelor din rapoartele anuale ale serviciilor de utilități. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2003. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2003, pp. 93–127.

12) Jereb Samo: Metode de analiză a declarațiilor de venit ale serviciilor publice pe tip de activitate și municipalitate. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2002. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2002, pp. 5–42.

13) Jereb Samo: Înscrierea activelor corporale gestionate pe baza evaluării rețelelor de infrastructură. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2002. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2002, pp. 57–76.

14) Jereb Samo: Asigurarea viabilității întreprinderilor publice. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2001. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2001, pp. 19–42.

15) Jereb Samo: Crearea rezervelor de capacitate pe termen lung pentru reabilitarea depozitelor de deșeuri și efectuarea plăților pentru acestea. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2001, Radenci: LM Veritas d. o. o., 2001, pp. 79–98.

16) Jereb Samo: Alocarea costurilor de amortizare pe primării. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2000. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2000, pp. 63–81.

17) Jereb Samo: Întocmirea soldului secundar de active și de pasive al întreprinderilor publice și stabilirea fondurilor disponibile pentru investiții în infrastructură. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 2000. Radenci: LM Veritas d. o. o., 2000, pp. 83–113.

18) Jereb Samo: Modificarea reglementărilor și explicațiilor Ministerului de Finanțe cu privire la taxa pe valoare adăugată aplicabilă companiilor de utilități publice. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 1999. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 1999, pp. 37–54.

19) Jereb Samo: Distribuția venitului net în cadrul întreprinderilor publice. Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 1999. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 1999, pp. 73–117.

20) Jereb Samo: Caracterul specific al inventarierii patrimoniului în gestiune Colecție de lucrări – Contabilitatea întreprinderilor publice 1998. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 1998, pp. 117–147.

Seminare – publicații în limba slovenă

Am organizat, am condus și am participat și la alte seminare pe subiectele susmenționate, referitoare la managementul serviciilor publice și al municipalităților, unde am prezentat următoarele articole:

a) Seminare pe chestiuni financiare și juridice de interes pentru întreprinderile publice

1) Jereb Samo: Taxa pe evacuarea deșeurilor (împreună cu conducerea depozitului de deșeuri și cu întocmirea soldului secundar al activelor gestionate). Colecție de lucrări – Aspecte financiare și juridice curente în întreprinderile publice 2003. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2003, pp. 11–29.

2) Jereb Samo: Modificarea legii societăților comerciale și a standardelor de contabilitate din Slovenia SRS 35, care vizează contabilitatea întreprinderilor publice. Colecție de lucrări – Aspecte financiare și juridice curente în întreprinderile publice 2002. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2002, pp. 60–81.

3) Jereb Samo: Distribuția în bilanțul contabil al unei întreprinderi publice a pasivelor surselor de finanțare a infrastructurii, în municipalități la nivel individual Colecție de lucrări – Aspecte financiare și juridice curente în întreprinderile publice 2001. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2001, pp. 49–69.

b) Seminare privind taxele de mediu:

1) Jereb Samo: Auditul utilizării preconizate a activelor fiscale. Materiale pentru seminar – Impozitele pe apă și pe evacuarea deșeurilor Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2003, pp. 55–61.

2) Jereb Samo: Prelucrarea contabilă a taxelor în întreprinderile publice. Materiale pentru seminar – Taxele pe evacuarea deșeurilor. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2002, pp. 33–42.

3) Jereb Samo: Prelucrarea contabilă a taxelor și rambursărilor în întreprinderile furnizoare de servicii de utilități publice, în temeiul reglementărilor existente în Republica Slovenia. Materiale pentru seminar – Impozitele pe apă și pe evacuarea deșeurilor Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2001, pp. 34–53

c) Seminare privind întocmirea rapoartelor anuale ale întreprinderilor de servicii publice:

1) Jereb Samo, Fekonja Benjamin, Lozej Marko, MSc: Raportul anual al întreprinderilor furnizoare de servicii de utilități. Materiale pentru seminar – Raportul anual al întreprinderilor furnizoare de servicii de utilități. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2004, 121 pages.

2) Jereb Samo, Fekonja Benjamin, Lozej Marko MSc: Raportul anual al întreprinderilor furnizoare de servicii de utilități. Materiale pentru seminar – Raportul anual al întreprinderilor municipale furnizoare de servicii de utilități. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2003, 115 pages.

d) Alte seminare organizate de LM Veritas și articole publicate:

1) Materiale și prezentări pentru un număr de seminare privind contabilitatea activelor corporale în întreprinderi, întreprinderi publice și institute, între 1996 și 2004. Cel mai recent material: Jereb Samo: Exemple de înregistrare a tranzacțiilor referitoare la activele corporale. Contabilitatea activelor corporale. Materiale de seminar. Ljubljana: LM Veritas d. o. o., 2004, pp. 8–165.

e) Seminare internaționale:

Jereb Samo, Petrovič Jorg Kristijan. MSc: PPP și auditul în sectorul public. Materiale de seminar - Auditul parteneriatelor de tip public-privat (Acțiune de formare realizată în colaborare cu Comisia de contact a UE și cu EUROSAI). Bonn: Bundes rechnungnshof, 2011.

Publicații în limba slovenă

Articole publicate în Jurnalul administrației publice din Slovenia:

Jereb Samo: Asigurarea transparenței relațiilor financiare dintre municipalități și sectorul utilităților după încheierea publicării activelor administrate. Jurnalul Administrației Publice, Vol. 44, nr. 2–3, Ljubljana: Institutul de Administrație Publică din cadrul Facultății de Drept din Ljubljana, 2008, pp. 57–84.

Articole publicate în Jurnalul auditorilor sloveni Revizor:

1) Jereb Samo, Jorg Kristijan Petrovič MSc: Contabilitatea diverselor tipuri de parteneriate de tip public-privat (partea întâi). Revizor, Jurnal al auditorilor, nr. 5/08, Vol. IX. Ljubljana: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2008, pp. 26–40.

2) Jereb Samo, Jorg Kristijan Petrovič MSc: Contabilitatea diverselor tipuri de parteneriate de tip public-privat (partea a doua). Revizor, Jurnal al auditorilor, Vol. IX/ nr. 6/08. Ljubljana: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2008, pp. 23–40.

3) Jereb Samo: Articole din perioadele anterioare (Corectarea erorilor fundamentale), Revizor, Jurnal al auditorilor nr. 11/97, Vol. VIII. Ljubljana: Institutul Auditorilor din Slovenia, 1997, pp. 7-30.

Alte materiale:

Articole publicate în cadrul unor simpozioane privind metodele moderne de contabilitate, financiare și de audit, rapoarte ale conferințelor anuale de contabilitate sau materiale de seminare de la conferințele anuale ale experților:

1) Jereb Samo: Formarea prețurilor pentru serviciile publice de mediu și (ne)conformitatea bilanțului, Materiale de seminar pentru cea de-a 18-a Conferință anuală a contabililor. Zreče: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2015.

2) Jereb Samo: Îndatoririle publice și (ne)aplicarea principiului finalizării practice a bilanțului, materiale de seminar pentru cea de-a 17-a Conferință anuală a contabililor. Zreče: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2014.

3) Jereb Samo: Experiența Curții de Conturi în materie de rapoarte ale evaluatorilor de active și ale evaluatorilor autorizați privind evaluarea valorii, materiale de seminar pentru cea de-a 17-a Conferință anuală a evaluatorilor. Rogaška Slatina: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2014.

4) Jereb Samo: Impactul (ne)implicării reevaluării infrastructurii publice economice de stat și municipale asupra costului serviciilor de utilități publice, materiale de seminar pentru cea de-a 16-a Conferință anuală a contabililor. Zreče: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2013.

5) Jereb Samo: Eliminarea activelor administrate în raport cu soluțiile din Standardele Internaționale de Raportare Financiară. Colecție de lucrări pentru cel de-al 42-lea Simpozion privind metodele moderne de contabilitate, financiare și de audit. Ljubljana: Uniunea Economiștilor din Slovenia și Asociația Contabililor, Experților Financiari și Auditorilor din Slovenia, 2010, p. 49-88.

6) Jereb Samo: Chestiuni contabile privind conturile separate pentru diverse activități din sectorul utilităților, Colecție de lucrări, a 12-a Conferință anuală a contabililor. Portorož: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2009, pp. 107-148.

7) Jereb Samo: Înregistrări contabile pentru diverse forme de parteneriate de tip public-privat, Colecție de lucrări, a 11-a Conferință anuală a contabililor. Portorož: Institutul Auditorilor din Slovenia, 2008, pp. 81-104.

8) Jereb Samo: Probleme referitoare la stabilirea rezultatelor financiare ale întreprinderilor publice. Colecție de lucrări, cel de-al 38-lea Simpozion privind metodele moderne de contabilitate, financiare și de audit. Ljubljana: Uniunea Economiștilor din Slovenia și Asociația Contabililor, Experților Financiari și Auditorilor din Slovenia, 2006, p. 47-78.

9) Jereb Samo: Auditul întreprinderilor publice. Colecție de lucrări, cel de-al 34-lea Simpozion privind metodele moderne de contabilitate, financiare și de audit. Ljubljana: Uniunea Economiștilor din Slovenia și Asociația Contabililor, Experților Financiari și Auditorilor din Slovenia, 2002, p. 263-284.

Articol publicat în manualul parteneriatelor de tip public-privat

Jereb Samo: (Ne)viabilitatea transferului de proprietate asupra infrastructurii către sectorul de utilități. Manualul parteneriatelor de tip public-privat – orientări profesionale și soluții utile pentru realizarea cu succes a proiectelor în parteneriat public-privat. Maribor: Založba Forum Media d. o. o., 2009, capitolul 16, 56 pagini.

Articole publicate în ziarul Gospodarski vestnik:

1) Jereb Samo: Instrumente mici (partea întâi). Ziarul Gospodarski – anexa Consilierul, nr. 7, vol. 45. Ljubljana: Ziarul Gospodarski vestnik, 1996, pp. 65–68.

2) Jereb Samo: Instrumente mici (partea a doua). Ziarul Gospodarski – anexa Consilierul, nr. 8, vol. 45. Ljubljana: Ziarul Gospodarski vestnik, 1996, pp. 61-64.

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Samo Jereb LA CHESTIONAR

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, și anume în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori controlul sau auditul bugetar.

Întreaga mea viață profesională (20 de ani) am dedicat-o auditului. Imediat după absolvire, în noiembrie 1995, am început să lucrez la o firmă privată de audit și am parcurs toate etapele educației în domeniul auditului și ale activității practice de auditor. În primii nouă ani, am auditat diverși beneficiari din domeniul industriei și comerțului și am studiat pentru a deveni auditor și auditor certificat la Institutul sloven de audit. În temeiul legii societăților comerciale, auditorul certificat are competența de a emite un raport cu privire la contribuția în natură la capital. Prin urmare, am urmat, de asemenea, procesul educațional pentru a deveni evaluator comercial certificat (expert), în scopul de a obține cunoștințele necesare cu privire la metodele de evaluare. Am promovat toate examenele, însă am decis să nu susțin teza, deoarece nu am intenționat să activez în acest domeniu. O parte importantă a activității mele din acea perioadă a fost dedicată auditării furnizorilor de utilități publice. Pentru reprezentații municipalităților și furnizorilor de utilități, am organizat, de asemenea, seminare și consultări și am publicat mai multe articole despre probleme și soluții practice pentru serviciile de utilități publice în materie de contabilitate, raportare, chestiuni juridice și de management al organizării serviciilor de utilități publice, formarea și stabilirea prețurilor și taxelor etc.

Datorită activității mele de colaborare cu furnizorii de utilități publice și cu municipalitățile, am fost invitat la Curtea de Conturi a Republicii Slovenia (în continuare: COARS), în calitate de auditor public în cadrul instituției supreme de audit, la conducerea departamentului de audit responsabil de auditarea serviciilor publice, auditul mediului, auditul privatizărilor, auditul agențiilor și fondurilor publice (în continuare: departamentul). Departamentul a auditat situațiile financiare și regularitatea operațiunilor, însă majoritatea auditurilor au fost realizate ca audituri orizontale ale performanței ministerelor(1), organizațiilor locale și serviciilor publice(2). Departamentul a auditat, de asemenea, operatori de investiții din Republica Slovenia (Compania de restituiri din Slovenia, Holdingul de administrare a proprietății statului etc.) cu privire la gestionarea activelor și obligațiilor lor financiare și procesele de privatizare. Am îndeplinit cu succes aceste sarcini. Din departamentul pe care l-am condus au făcut parte între 15 și 20 de auditori timp de 9 ani (referință: dl Igor Šoltes, fost președinte al COARS). Departamentul nostru a realizat toate tipurile posibile de audit în sectorul public – audituri de regularitate și de performanță și a prezentat opinii cu privire la economie, eficiență și eficacitate. Deoarece constatările din rapoartele noastre de audit nu au fost întotdeauna luate în considerare în mod adecvat de către entitățile auditate, am realizat, de asemenea, o serie de audituri de urmărire subsecventă și am contribuit la realizarea de schimbări financiare și organizaționale importante în gestiunea publică. Deoarece am dorit să aduc modificări pozitive în materie de gestiune publică, în cadrul auditurilor realizate de noi am analizat atent fiecare obiectiv de audit, am făcut unele recomandări și, de obicei, am solicitat o serie de măsuri corective. Interesul meu pentru îmbunătățirea gestiunii publice prin intermediul activității COARS a avut, de asemenea, ca rezultat elaborarea tezei mele pentru obținerea titlului de auditor public certificat: „Măsurarea performanței financiare a activității Curții de Conturi a Republicii Slovenia”.

Pe lângă funcția de conducere a departamentului de audit al serviciilor de utilități publice, în anul în 2013 am deținut și funcția de adjunct al șefului instituției supreme de audit la conducerea departamentului responsabil de auditarea utilizatorilor publici și privați ai bugetelor, a utilizatorilor judiciari ai bugetului de stat și a partidelor politice. În acea perioadă, am condus auditul bugetului de stat pentru 2012 (declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente).

Începând din decembrie 2013, am fost ales de către parlamentul sloven în calitate de vicepreședinte secund al COARS. Sunt responsabil de procesul decizional din cadrul Senatului COARS referitor la toate acțiunile de audit ale Curții în cazul cărora s-au propus obiecții la raportul de audit, indiferent de domeniul vizat de audit. Mare parte din activitatea mea prezentă constă în: prezentarea de propuneri privind realizarea de audituri; aprobarea planurilor detaliate de audit, redactarea și propunerea de rapoarte de audit; participarea la programe de formare pentru auditori și la comisiile de susținere a tezelor pentru auditorii publici certificați; prezentarea rapoartelor de audit în fața Adunării Naționale a Republicii Slovenia și în fața altor tipuri de audiență interesată, inclusiv în mass-media. Domeniul activității mele nu este limitat, cuprinzând toate jurisdicțiile Curții de Conturi și toate tipurile de audit (audit financiar, audit de regularitate/de conformitate sau audit al performanței). Totodată, sunt responsabil de monitorizarea și controlul direct a jumătate din activitatea COARS. În 2015, am fost responsabil în special de monitorizarea îndeaproape a executării auditului regularității și eficienței instituirii și funcționării Companiei de gestionare a activelor bancare, precum și de monitorizarea auditului performanței celor mai mari investiții realizate în ultimii ani (construcția unității 6 a centralei termoelectrice de la Šoštanj) în ceea ce privește profiturile sau pierderile și fluxul de numerar din cadrul holdingului Slovenske elektrarne (cel mai mare grup din Slovenia din domeniul producerii de energie) și din cadrul Holdingului de administrare a proprietății statului.

În calitate de auditor public în cadrul instituției supreme de audit responsabil de realizarea auditurilor de mediu, am condus mai multe acțiuni de audit internaționale în domeniul mediului (schimbări climatice, gestionarea zonelor protejate - parcuri naturale etc. - a bazinelor hidrologice, a pădurilor, conservarea animalelor carnivore mari etc.), realizate în colaborare cu instituții supreme de audit internaționale în limba engleză. O parte dintre aceste audituri au fost realizate ca audituri comune împreună cu instituții supreme de audit europene, iar altele, ca audituri paralele, împreună cu instituții supreme de audit europene și alte instituții de acest tip; prin urmare, sunt familiarizat și cu cooperarea internațională a instituțiilor supreme de audit. Am fost, de asemenea, responsabil de auditarea privatizărilor; am reprezentat COARS la grupul de lucru al INTOSAI pentru privatizare și parteneriate de tip public-privat. În februarie 2011, am redactat un articol în limba engleză și am susținut o prezentare la o conferință organizată la Bonn de Bundesrechnungshof pentru reprezentanții instituțiilor supreme de audit pe tema parteneriatelor de tip public-privat, intitulată „PPP și auditul în sectorul public”; Sunt, de asemenea, foarte interesat de proiectul EPSAS. Am participat la o reuniune a instituțiilor supreme de audit europene privind stabilirea Standardelor europene de contabilitate pentru sectorul public (EPSAS), precum și la seminarul Curții de Conturi Europene intitulat „Ameliorarea conturilor, bugetelor și cheltuielilor”, în ianuarie 2016.

Pe lângă obținerea certificatelor de auditor (certificat), auditor public certificat și auditor public intern certificat, am, de asemenea, un mare interes pentru a transfera cunoștințele mele altor persoane. Prin urmare, am organizat o serie de seminare și de programe de educație și am participat activ la conferințe dedicate auditorilor, managerilor, primarilor, contabililor, studenților etc. Pentru îmbunătățirea performanței în transferul de cunoștințe, am obținut calificări pedagogice de profesor în învățământul superior. Am obținut, de asemenea, titlul de profesor în învățământul superior pentru cursul/programul referitor la mecanismele de finanțare a economiei municipale. În 2009 și 2012, în cadrul COARS, am fost organizat și am predat cursul de „Contabilitate în sectorul public” ca parte a programului pentru obținerea titlului de auditor public. Am participat, în calitate de membru, la o serie de comisii de susținere a tezei pentru candidații la titlul de auditor public și de auditor public certificat.

Consider că experiența mea substanțială în auditul sectorului public, experiența mea de management și de profesor, precum și experiența mea în realizarea de audituri comune și paralele cu instituțiile supreme de audit sunt valori certe pentru activitatea desfășurată de Curtea de Conturi Europeană (în continuare: CCE).

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

Întreaga mea carieră profesională s-a desfășurat în domeniul auditului. Am încercat întotdeauna să îmi folosesc experiența în materie de audit pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență, să încurajez îmbunătățirea continuă și să susțin încrederea părților interesate în utilizarea adecvată a fondurilor și activelor publice și în performanța administrației publice. De aceea, am hotărât să prezint trei domenii ale auditului în sectorul public.

(a)  Creșterea gradului de informare cu privire la normele în materie de ajutoare de stat, stabilirea și determinarea prețurilor și taxelor la utilități și obligația de rambursare a fondurilor

Deoarece majoritatea neregulilor constatate la entitățile auditate sunt de obicei corectate în mod corespunzător pentru viitor, am investit eforturi deosebite pentru ca COARS, parlamentul și instituțiile auditate să devină conștiente de obligația de a rambursa taxele care au fost impuse cetățenilor fără temei juridic, precum și de obligația de a factura onorarii sau taxe pentru anii anteriori, dacă acestea nu au fost colectate. De aceea, am realizat audituri privind:

- impozitarea excesivă: primăria din Maribor și majoritatea celorlalte primării au impus cetățenilor taxe de mediu excesive pentru evacuarea deșeurilor la gropile de gunoi, deoarece Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului nu a efectuat niciun control cu privire la impunerea taxelor de mediu. Am solicitat ca primăria din Maribor să ramburseze taxele excesive și ca Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului să se asigure că toate cele 8 milioane EUR reprezentând taxe de mediu excesive solicitate în Slovenia în anul auditat sunt returnate contribuabililor. Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului nu a executat măsurile solicitate, drept care am cerut, pentru prima dată în istoria COARS, demisia ministrului, potrivit dispozițiilor din legea privind Curtea de Conturi.

- impunerea onorariilor de concesiune: Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului ar trebui să acorde concesiuni companiilor care utilizează apa în scopuri industriale sau în orice alte scopuri comerciale, potrivit legii apelor, care a fost adoptată de parlament în anul 2002, lege în care s-a stabilit o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului 2004. În anul 2005, Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului a acordat, într-adevăr, unele concesiuni, iar respectivele companii au început să plătească taxe de concesiune pentru apă. Aceste companii reprezentau însă doar o mică parte din companiile care utilizau apa. Am realizat un audit pentru anul 2006 și am solicitat ca ministerul să acorde concesiuni și să factureze taxe de concesiune tuturor companiilor care utilizează apa. Atunci când a realizat un audit de urmărire subsecventă pentru anii 2010-2012, am revelat faptul că ministerul nu acordase nicio altă concesiune, astfel încât majoritatea companiilor foloseau apa fără a plăti taxe de concesiune. Această lipsă de acțiune din partea ministerului a generat beneficii concurențiale pentru toate companiile care nu au plătit taxe de concesiune pentru utilizarea apei. Potrivit regulamentului privind competiția și ajutoarele de stat, am solicitat Ministerului Mediului să solicite taxe de concesiune pentru întreaga perioadă în care respectivele companii au utilizat apa. În urma unui efort imens investit în a ne apăra poziția, parlamentul a acceptat modificarea legii privind apa, pentru a prevedea în mod clar obligația de a plăti taxe de concesiune pentru întreaga perioadă de utilizare a apei. Beneficiile potențiale pentru bugetul de stat aduse de respectivul audit au fost de 25 milioane EUR, însă parlamentul a redus taxele de concesiune, iar beneficiile reale au fost de 9 milioane EUR.

- stabilirea și determinarea prețurilor la utilități: am realizat mai multe audituri referitoare la stabilirea și determinarea prețurilor la utilități. În urma auditării operatorului rețelei de distribuție a energiei electrice am obținut cele mai bune rezultate pentru utilizatorii acestor servicii. În cadrul respectivului audit, am solicitat recalcularea prețului cu o corecție de 17 milioane EUR la costurile de operator în beneficiul utilizatorilor. De asemenea, am solicitat Curții Constituționale a Republicii Slovenia să evalueze constituționalitatea legii privind energia. În prezent, depun eforturi deosebite pentru a convinge Ministerul Mediului și furnizorii municipali de servicii de utilități că Comisia Europeană a adoptat norme noi privind ajutoarele de stat pentru serviciile de interes economic general (SGEI) și că aceste norme trebuie aplicate.

În opinia mea, am adus o contribuție importantă la creșterea gradului de informare cu privire la impunerea legală și eficientă de taxe, onorarii și prețuri în beneficiul cetățenilor.

(b)  Datoria publică

Una dintre cele mai importante probleme ale COARS din ultimii ani a fost datoria publică. Chiar dacă înainte de criză Slovenia avea o pondere redusă a datoriei publice în PIB (33% din PIB la sfârșitul anului 2007), în urma auditorilor realizate, am revelat că o parte dintre companiile deținute de stat sau de municipalități au fost folosite incorect cu scopul de a exclude din buget datoriile aferente investițiilor publice. În urma unora dintre aceste audituri, COARS a decis să acorde o atenție sporită chestiunii datoriei publice, astfel încât am monitorizat și am auditat datoria publică din toate perspectivele înainte și în timpul crizei economice și bugetare. Din nefericire, clasa politică nu a dat curs avertismentelor noastre referitoare la reformarea serioasă a sectorului public, astfel încât datoria publică a Sloveniei a crescut la peste 80% din PIB.

Sub conducerea mea, departamentul a auditat companii precum Compania de restituiri din Slovenia (în prezent transformată în Holdingul de administrare a proprietății statului), care a fost responsabilă de restituirile de stat corespunzătoare proceselor de privatizare din 1991, de despăgubirile din cel de-al Doilea Război Mondial și de după război, de privatizarea operatorului de telecomunicații etc. Am auditat, de asemenea, companii de infrastructură care au construit infrastructura de apă (infrastructură pentru regularizarea râurilor, bazinelor hidrografice etc.), Compania slovenă de autostrăzi, furnizorul de servicii de control al traficului aerian, precum și unele parteneriate de tip public-privat (în continuare: PPP) pentru construcția de infrastructuri și furnizarea de servicii de utilități.

În calitate de prim-vicepreședinte secund, am fost responsabil în special de monitorizarea îndeaproape a implementării auditului regularității și eficienței instituirii și funcționării Companiei de gestionare a activelor bancare, care a reprezentat un instrument de asigurare a stabilității sectorului bancar, dar care a dus la creșterea datoriei publice, alături de recapitalizarea bancară, cu încă 5 miliarde EUR sau 13% din PIB.

În urma recomandărilor și cererilor noastre de măsuri corective s-a îmbunătățit contabilitatea datoriei publice, au fost emise orientări cu privire la contabilitatea PPP și a crescut gradul de informare publică cu privire la impactul negativ al unui nivel ridicat al datoriei publice. Încă nu am reușit să convingem Ministerul de Finanțe să implementeze contabilitatea pe bază de angajamente pentru a prezenta o poziție mai relevantă cu privire la datoria publică, în special în ceea ce privește parteneriatele de tip public-privat, care încă nu sunt uneori înscrise în niciun bilanț contabil (poziție „off-off”).

Consider că eforturile mele au contribuit la prezentarea bugetară mai exactă a datoriei publice și la conștientizarea pericolului reprezentat de un nivel ridicat al datoriei publice, care depășește criteriile de la Maastricht. În acest domeniu mai sunt încă multe lucruri de făcut, în special în ceea ce privește contabilitatea pe bază de angajamente, publicarea de informații privind PPP și, mai ales, reformarea sectorului public și a sistemelor de pensii.

(c)  Dezvoltarea auditului de mediu

COARS a făcut unele încercări de a realiza audit de mediu înainte de 2004, însă, cu sprijinul și îndrumarea mea, auditorii au recunoscut importanța acestui domeniu și posibilitățile pe care le deschide auditul de mediu. Pe durata celor nouă ani a mandatului meu în calitate de auditor public în instituția supremă de audit, am auditat majoritatea chestiunilor de mediu (atenuarea schimbărilor climatice, gospodărirea la nivel de primărie a deșeurilor, reciclarea deșeurilor din ambalaje, aruncarea ilegală a gunoaielor, transporturile transfrontaliere de deșeuri, construirea de stații de tratare a apelor uzate, reciclarea vehiculelor scoase din uz etc.). Multe dintre aceste acțiuni de audit au fost realizate ca audituri transversale, evaluându-se performanța Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului, a municipalităților și a furnizorilor de utilități sau a altor destinatari ai fondurilor publice. Aceste abordări în materie de audit au permis auditorilor să realizeze o examinare aprofundată a tuturor aspectelor și problemelor referitoare la organizarea, gestionarea și finanțarea chestiunilor de mediu selectate și le-au oferit posibilitatea de a formula recomandări utile și apreciate. Datorită acestei acțiuni, COARS se bucură de o reputație excelentă în rândul tuturor părților interesate, de la Ministerul Mediului la ONG-uri și, de asemenea, joacă un rol activ în grupul de lucru privind auditul de mediu al INTOSAI și EUROSAI.

3.  Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dumneavoastră de origine?

Slovenia a făcut parte din fosta Iugoslavie, iar interacțiunea cu oameni cu naționalități, religii și limbi diferite din toate fostele republici iugoslave face parte din viața noastră de zi cu zi. Deși între limbile noastre există asemănări (grupul limbilor slave de sud), există totuși diferențe culturale subtile care trebuie avute în vedere în cadrul colaborării cu organizații și instituții cu sediul în alte republici ex-iugoslave, în pofida trecutului nostru „comun”. Pentru a lucra în orice mediu cu diversitate culturală este nevoie de abilități interpersonale, mai precis de disponibilitatea de a asculta, precum și de o doză bună de respect, răbdare și înțelegere.

În plus, după cum am menționat mai sus, în calitate de auditor public în cadrul instituției supreme de audit, am condus mai multe acțiuni de audit internaționale în domeniul mediului, în colaborare cu instituții supreme de audit internaționale, acțiuni desfășurate în limba engleză. O parte dintre aceste audituri au fost realizate ca audituri comune cu instituții supreme de audit europene, iar altele, ca audituri paralele, împreună cu instituții supreme de audit europene și alte instituții de acest tip; prin urmare, sunt familiarizat cu cooperarea internațională a instituțiilor supreme de audit. În afara domeniilor menționate mai sus, experiența mea profesională în organizații multiculturale și multilingve este limitată. Aștept cu interes să lucrez la Curtea de Conturi Europeană pentru a-mi extinde experiența la nivel european mai amplu.

Consider că sunt o persoană deschisă la idei diferite și nu am niciun fel de ezitări în a lucra cu persoane de diferite naționalități, religii, orientări sexuale etc. Consider că prin analizarea și discutarea soluțiilor propuse de persoane diferite putem să formulăm și să acceptăm o soluție adecvată pentru comunitate la nivel mai amplu. De aceea, am convingerea solidă că activitatea în o astfel de organizație mă va ajuta să îmi perfecționez competențele și cunoștințele cu privire la diverse perspective asupra vieții și la abordările necesare pentru soluționarea problemelor profesionale, iar această dezvoltare și acumulare de cunoștințe nu se pot realiza decât prin experiențe de viață.

4.  Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

În Slovenia nu se aplică o astfel de procedură.

Cu toate acestea, acțiunile cele mai apropiate de descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-am îndeplinit ar fi (a) o propunere din partea Președintelui Republicii Slovenia pentru funcția de vicepreședinte secund al Curții de Conturi și alegerea de către parlamentul sloven în această funcție, care s-a bazat pe activitatea mea în calitate de auditor public în cadrul instituției supreme și (b) propunerea de numire în funcția de membru al Curții de Conturi Europene, prezentată fără obiecții din partea guvernului și parlamentului, care s-a bazat pe activitatea mea în calitate de auditor public în cadrul instituției supreme și de vicepreședinte al COARS.

5.  Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?

Actuala mea funcție (vicepreședinte secund al COARS) este rezultatul unei numiri politice. Candidatura mea la ocuparea postului de membru al Curții de Conturi Europene este, de asemenea, rezultatul unei numiri politice.

Pentru actuala mea poziție, în anul 2013 a existat o cerere publică de candidaturi, lansată de Președintele Republicii Slovenia. Președintele m-a ales dintre nouă candidați și a făcut o propunere (propunere de numire) în fața parlamentului sloven, unde, prin vot secret, am fost ales vicepreședinte secund.

Candidatura pentru numirea în funcția de membru al CCE a fost rezultatul unei cereri publice, lansate de ministrul de finanțe. Am fost ales dintre șapte candidați, iar candidatura mea a fost propusă guvernului. Guvernul a confirmat candidatura mea pentru numirea în acest post, iar Comisia pentru afaceri UE din parlamentul sloven a votat pentru candidatura mea și a dat aviz pozitiv la decizia guvernului.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs. profesionale?

Deoarece cele mai importante decizii ale mele se suprapun în mare parte cu cele mai importante trei realizări descrise în răspunsul la întrebarea 2, le rezum pe scurt:

-  decizii privind impunerea adecvată de taxe, onorarii și prețuri pentru perioadele anterioare (rambursarea către cetățeni a taxelor excesive, facturarea de onorarii de concesiune pentru întreaga perioadă de utilizare a apei, recalcularea prețului de furnizare a energiei electrice la operatorul de sistem etc.);

-  limitarea evitării incorecte a datoriei publice prin intermediul companiilor deținute de stat și de municipalități;

-  dezvoltarea auditului de mediu.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dvs. atribuții?

Independența este una dintre cele mai importante dispoziții din Declarația INTOSAI de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului și din principiile adiționale ale Declarației de la Mexico privind independența și este, de asemenea, prevăzută la articolul 286 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (în continuare: tratatul). În tratat se prevăd orientări de bază privind independența membrilor Curții de Conturi, care „sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcție. Aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independență.

În îndeplinirea îndatoririlor lor, membrii Curții de Conturi nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nici un guvern și de la nici un alt organism. Aceștia se abțin de la orice act incompatibil cu funcțiile lor.

Pe durata mandatului lor, membrii Curții de Conturi nu pot exercita nici o altă activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcție, aceștia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudență în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje.”

În plus, la articolul 1 din Codul de conduită al membrilor Curții de Conturi se prevede că membrii Curții acționează în conformitate cu dispozițiile tratatelor, precum și cu legislația stabilită pe baza acestor dispoziții. Relația lor cu autoritățile și grupurile de interese trebuie să respecte principiul păstrării independenței.

Deoarece Curtea de Conturi este o instituție independentă, independența membrilor Curții de Conturi este o condiție prealabilă vitală pentru capacitatea Curții de a funcționa. În exercitarea viitoarelor mele atribuții în calitate de membru al CCE, voi continua să respect aceleași standarde etice cărora mă supun în prezent în cadrul COARS. Din acest motiv, nu am fost niciodată membru al vreunui partid politic sau al vreunui grup politic sau de conducere aferent. Întreaga mea activitate didactică de până în prezent s-a limitat la seminare deschise la nivel general și nu a fost niciodată realizată drept consiliere pentru o singură parte într-un caz specific.

În îndeplinirea mandatului meu în calitate de membru al CCE, voi evita orice situație care ar putea conduce la un conflict de interese și voi acționa independent în relațiile cu alte instituții sau organisme. Aceasta înseamnă că nu voi accepta niciun fel de instrucțiuni de la guverne sau alte organisme. În îndeplinirea îndatoririlor, voi avea o poziție neutră, indiferent de țara în care se va realiza un audit (inclusiv țara mea de origine). Îmi voi baza activitățile și opiniile în materie de audit numai pe fapte, date, dovezi adecvate, suficiente și fiabile, pe standardele de audit și pe cunoștințele și experiența mea profesională. De asemenea, mă voi abține de la orice activități profesionale și chiar politice. Îmi voi opri activitatea didactică și mă voi limita la prezentarea constatărilor din rapoartele de audit ale CCE în fața Parlamentului European și a parlamentului sloven, în fața guvernului sloven, a COARS și a altor părți interesate (universități etc.), dacă aceste activități vor fi conforme cu normele CCE și cu autorizare prealabilă în ceea ce privește conținutul ce va fi prezentat.

8.  Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?

Nici eu, nici rudele mele apropiate nu participă la activități comerciale și nu dețin acțiuni sau angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile mele viitoare.

9.  Sunteți dispus(ă) să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Nu voi ezita să comunic Președintelui Curții de Conturi toate interesele mele financiare și alte angajamente pe care le am și să le fac publice. În ultimii 11 ani, am avut și am îndeplinit obligația legală de a raporta Comisiei pentru prevenirea corupției din Slovenia cu privire la interesele și obligațiile mele financiare, iar această obligație mi se va aplica în continuare pe perioada în care îmi voi îndeplini îndatoririle de membru al CCE.

10.  Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Nu sunt implicat în nicio acțiune în justiție.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Nu dețin nicio funcție politică executivă.

Nu am fost niciodată membru al vreunui partid politic și nu am deținut niciodată funcții politice sau funcții executive în politică.

12.  Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Nu dețin nicio funcție electivă și nicio funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic. Nu sunt și nu am fost niciodată membru al unui vreunui partid politic.

După numirea mea în calitate de membru al CCE, voi demisiona din funcția de vicepreședinte secund al COARS, funcție pentru care am fost ales în parlamentul sloven, la propunerea Președintelui Republicii Slovenia în anul 2013.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

În îndeplinirea îndatoririlor de auditor public în cadrul instituției supreme de audit (9 ani) și a îndatoririlor în calitate de vicepreședinte secund al COARS (ultimii doi ani), am constatat adesea nereguli majore, în unele cazuri existând indicații de fraudă și/sau corupție. Nu am ezitat niciodată să raportez toate aceste cazuri pe plan intern și autorităților de aplicare a legii (și, când a fost necesar, am cooperat și cu poliția sau procurorii în cadrul procedurilor lor) sau altor autorități (cum ar fi Comisia pentru combaterea corupției, Oficiul pentru combaterea spălării de bani etc.). Având în vedere posibilitățile prevăzute de Legea privind Curtea de Conturi, în șapte cazuri am sugerat președintelui Curții să ceară demisia din funcție a ofițerului responsabil. Sper că aceste exemple demonstrează convingerea mea că un auditor în sectorul public trebuie să aibă grijă de finanțele publice și nu de persoanele din funcții, indiferent de orientarea lor politică, naționalitate, sex, religie sau orice alte caracteristici. Susțin cu tărie principiul toleranței zero față de fraudă și corupție.

Intenționez să procedez la fel în calitate de membru al CCE în auditarea bugetului european (prezentarea unei declarații de asigurare) și în ceea ce privește auditurile de regularitate (conformitate) sau auditurile de performanță a modului în care au fost cheltuiți banii din bugetul european. În cazul în care voi constata o neregulă majoră sau cazuri de fraudă și/sau corupție, voi raporta aceste cazuri pe plan intern și la OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), potrivit procedurilor CCE. Voi proceda în acest mod indiferent de persoana sau statul membru în cauză. În cazul în care îmi va reveni sarcina de a coopera cu OLAF în cadrul investigațiilor sale de combatere a fraudei, corupției și a altor activități ilegale care contravin intereselor financiare ale Uniunii, voi acorda tot sprijinul meu investigației.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la consolidarea acestei culturi?

Buna gestiune financiară în cadrul oricărui serviciu public ar trebui să se bazeze pe convingerea că guvernele și celelalte entități din sectorul public sunt responsabile de utilizarea economică, eficientă și eficace a finanțelor publice, provenite din taxe și alte surse, în scopul de a oferi servicii de calitate cetățenilor și celorlalți beneficiari. Scopul suprem al oricărui serviciu public este satisfacția clientului (publică).

Pentru a realiza un astfel de rezultat, orice organizație trebuie să stabilească elemente generale și elemente specifice privind cultura unei bune gestiuni financiare. Elementele generale ar trebui să se refere la cultura politică și administrativă generală, cum ar fi un mod democratic de a acționa și de a gândi, ceea ce duce la un mod transparent și previzibil de a acționa și de a raporta, promovând valorile etice și făcând posibil controlul. Elementele specifice ar trebui să includă obiective și strategii clare și operaționale, arii de autoritate și responsabilități clar definite, informarea și formarea angajaților, managementul eficient al informațiilor și un sistem de raportare care să permită raportarea transparentă și publicarea rezultatelor obținute, precum și un sistem eficace de control intern și extern. Fiecare organizație ar trebui să se concentreze pe legalitatea și economia cheltuielilor, precum și pe cel mai bun raport calitate-preț.

Pentru îndeplinirea mandatului CCE în ceea ce privește auditul performanței (pentru obiectivele selectate) este necesar ca auditorii să examineze în special elementele specifice ale culturii bunei gestiuni financiare. În rapoartele de audit întocmite, CCE subliniază dezavantajele procesului comercial al unei entități auditate și prezintă recomandări cu privire la îmbunătățirea respectivelor părți din proces aceasta este condiția prealabilă de bază pentru îmbunătățirea bunei gestiuni financiare. Raportarea trebuie să îi permită cititorului unui raport de audit să înțeleagă clar punctele în care ar putea fi îmbunătățită performanța entității auditate și cum. Pe baza raportului de audit, CCE ar putea, prin intermediul prezentărilor realizate în fața părților interesate (Parlamentul European, în special Comisia CONT, parlamentele naționale, instituțiile supreme de audit naționale, mass-media etc.) să obțină sprijinul potrivit pentru implementarea recomandărilor prezentate, dacă acestea nu sunt luate în considerare de către entitatea auditată. Dacă această metodă nu dă rezultate, CCE are posibilitatea de a repeta avertismentele în cadrul altor rapoarte adresate Parlamentului (rapoarte cumulative, rapoarte panoramice etc.) sau de a realiza audit de urmărire subsecventă și de a sublinia din nou punctele care ar trebui corectate.

15.  Conform tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special Comisia pentru control bugetar) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența financiară a acestora?

Mandatul CCE, instituit conform tratatului, prevede cadrul pentru exercitarea de către CCE a rolului său de auditor extern independent al bugetului UE. Mandatul acordă CCE un nivel semnificativ de flexibilitate cu privire la modul optim de a-și îndeplini rolul și de a-și maximiza impactul. Un obiectiv important al CCE este să prezinte rapoarte de audit Parlamentului European, care să reflecte subiecte importante pentru Parlament, să fie oportune și relevante și să includă recomandări care ar contribui la creșterea valorii cheltuielilor din bugetul UE.

Însă cooperarea dintre CCE și Parlamentul European, în special Comisia pentru control bugetar (în continuare: CONT) nu se rezumă la raportare și începe odată cu selectarea subiectelor de audit. CONT ar trebui să aibă posibilitatea de a propune subiecte de audit care sunt importante pentru controlul asupra bugetului (deși instituțiile supreme de audit dau de obicei curs acestor propuneri fără caracter obligatoriu). CCE ar trebui să acorde sprijin CONT în cadrul reuniunii explicative dintre membrii CONT și CCE, înaintea de discutarea raportului de audit la ședința publică a CONT. CCE ar putea întocmi, pe baza constatărilor de audit, o listă de întrebări pentru entitățile auditate, ceea ce ar reduce timpul petrecut de membrii CONT pentru pregătirea ședinței. Membrii CONT, pe de altă parte, ar putea ajuta CCE aprobând recomandările din rapoartele de audit, în special atunci când este nevoie de o schimbare în legislație. Pentru a sprijini implementarea recomandărilor CCE, entitățile auditate au, de obicei, nevoie de ședințe repetate în cadrul CONT, după o anumită perioadă. Entitățile auditate au obligația de a raporta cu privire la acțiunile realizate în urma recomandărilor, fie la CCE, fie direct la CONT. O astfel de obligație reprezintă un stimulent foarte bun pentru ca entitățile auditate să discute serios recomandările și, mai important, să le implementeze. O modalitate de a realiza acest lucru este și efectuarea auditurilor de urmărire subsecventă, prin care CCE să informeze CONT despre modificările efectuate ca rezultat al auditurilor precedente ale CCE și al concluziilor CONT care au fost acceptate cu privire la recomandările CCE. Astfel s-ar furniza informații dacă entitățile auditate respectă constatările din raportul de audit sau dacă este nevoie de măsuri sau activități mai stricte, cum ar fi dezbaterea în ședința plenară sau pregătirea unor schimbări în legislație.

În calitate de auditor public în cadrul instituției supreme de audit și de vicepreședinte secund, am participat la toate acțiunile susmenționate între COARS și Comisia pentru control bugetar și alte organisme ale parlamentului sloven și voi susține pe deplin astfel de activități între CCE și CONT.

16.  În opinia dvs., care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Auditul performanței este o examinare independentă, obiectivă și fiabilă a gradului de respectare a principiilor economicității, eficienței și eficacității („cei trei E”) de către întreprinderile, sistemele, operațiunile, programele sau activitățile unui guvern sau ale UE, precum și o analiză a modalităților posibile de ameliorare. Beneficiile sau valoarea adăugată a auditurilor performanței sunt recomandările prezentate entităților auditate cu privire la modul de a-și îmbunătăți procesul economic În acest scop, auditorul trebuie să examineze în detaliu procesul economic specific, să aleagă cele mai bune practici compatibile pentru respectivul proces și/sau să determine elementele care ar putea fi îmbunătățite. Prin recomandările formulate în rapoartele de audit, instituția supremă de audit recomandă entităților auditate nu doar modul de a-și ameliora procesul economic pentru a evita unele riscuri potențiale (beneficii nefinanciare), ci și unde există potențiale economii (sau modalitatea de realizare a unor rezultate mai bune) pentru entitățile auditate (beneficii financiare). Economiile potențiale la entitățile auditate ar putea fi evaluate ca valoare financiară adăugată derivată dintr-un audit. Una dintre primele metodologii de măsurare a valorii financiare adăugate a auditului realizat de instituția supremă de audit a fost elaborată de Oficiul Național de Conturi din Marea Britanie, însă, ulterior, din cauza deficiențelor acestei metodologii, s-a renunțat la măsurare sau cel puțin la raportarea rezultatelor. Cu toate acestea, teza mea pentru obținerea titlului de auditor public certificat s-a intitulat: „Măsurarea performanței financiare a activității Curții de Conturi a Republicii Slovenia”. Lucrarea propune o metodologie de evaluare a efectelor financiare ale activității de audit, îmbunătățind metodologia Oficiului Național de Conturi din Marea Britanie și adaptând-o la legea privind Curtea de Conturi din Slovenia. Consider că este important ca instituția supremă de audit să demonstreze contribuabililor că activitățile entităților auditate efectuate în urma auditurilor realizate de instituție ar putea contribui la economii potențiale cel puțin mai mari decât costurile finanțării operațiunilor instituției supreme de audit înseși. Însă având în vedere competențele limitate ale instituției supreme de audit în implementarea recomandărilor, este necesar să se înțeleagă că responsabilitățile de implementare a recomandărilor și de realizare de economii potențiale și de economii reale rămân în sarcina entităților auditate. Astfel, ca valoare adăugată a instituției supreme de audit, este posibil să se observe numai economiile potențiale la fondurile publice sau rezultatele mai bune (venituri, realizări sau rezultate).

În auditul din sectorul public, „cei 3 E” se definesc după cum urmează:

▪  Principiul economiei înseamnă reducerea la minimum a costurilor cu resursele (materiale, servicii, costuri de muncă, depreciere etc.), acordându-se atenția cuvenită calității. Resursele folosite trebuie să fie disponibile în timp util, să fie în cantitatea adecvată, să aibă calitatea adecvată și să aibă cel mai bun preț.

▪  Principiul eficienței înseamnă exploatarea la maximum a resurselor disponibile. Eficiența înseamnă raportul dintre resursele utilizate și realizările obținute în ceea ce privește cantitatea, calitatea și respectarea termenelor.

▪  Principiul eficacității înseamnă atingerea obiectivelor fixate și obținerea rezultatelor preconizate.

Verificarea aplicării principiului economiei în sectorul public este strâns legată de normele privind procesele de achiziții publice sau normele privind forța de muncă și salariile. Deoarece normele privind achizițiile publice se bazează (printre alte principii) pe principiul economiei și includ acest principiu, chestiunea economiei este de obicei auditată prin audituri de regularitate (conformitate).

Verificarea eficienței, pe de altă parte, este obiectivul cel mai amplu al auditului performanței, deoarece include analiza raportului dintre intrări și ieșiri (rezultate) și, ca atare, include constatări despre economie și, de asemenea, despre îndeplinirea obiectivelor stabilite. Însă atunci când este examinat un raport (ne)favorabil, auditorul trebuie să examineze întregul proces al operațiunilor entității auditate pentru a afla unde se ascund motivele performanțelor slabe. Un astfel de audit consumă mai mult timp din activitatea de audit, însă permite auditorului să recomande ameliorări importante ale procesului auditat, care vizează eliminarea riscurilor, ameliorarea procesului de achiziții prin raționalizarea cantității de resurse sau a prețului acestora sau ameliorarea procesului în sine, ceea ce ar putea conduce la realizări mai mari, mai bune sau chiar diferite, care să îmbunătățească rezultatul procesului.

Verificarea eficacității măsoară obiectivele stabilite în raport cu realizările sau rezultatele procesului. Pentru evaluarea calității obiectivelor stabilite, Sir John Whitmore a introdus un model de acronime mnemonice cum ar fi SMART (Specific, Measurable, Achievable, Relevant, Time-bound - specific, măsurabil, realizabil, relevant, programat în timp), PURE (Positively stated, Understood, Relevant, Ethical - definit pozitiv, înțeles, relevant, etic) sau CLEAR (Challenging, Legal, Environmentally sound, Appropriate, Recorded - competitiv, legal, sustenabil pentru mediu, adecvat, înregistrat). CCE și COARS folosesc de obicei criteriile SMART pentru evaluarea gradului de adecvare a obiectivelor stabilite, precum și criteriile RACER (Relevant, Accepted, Credible, Easy, Robust - relevant, acceptat, credibil, simplu, solid) pentru evaluarea calității indicatorilor. La măsurarea obiectivelor, rezultatele sunt mai importante decât realizările, deoarece atât CCE, cât și COARS au stabilit că realizările adesea există (uneori nu sunt nici definite în mod adecvat), însă rezultatele preconizate nu sunt atinse. O constatare tipică de acest fel făcută în Slovenia este aceea că toți banii disponibili pentru agricultură din bugetul UE au fost cheltuiți, obiectivele în ceea ce privește „numărul de tractoare noi” (realizările) au fost atinse, însă valoarea adăugată pentru exploatațiile agricole subvenționate (rezultatul) a fost mai mică decât înainte de achiziționarea tractoarelor. Concentrarea pe rezultate mai mult decât pe realizări este probabil motivul (pe lângă faptul că perioada 2007-2013, cu regula n+2, s-a încheiat) pentru care programul de audit al CCE pentru 2016 constă în principal în audituri realizate în scopul de a analiza eficacitatea programelor UE, în special a fondurilor de coeziune.

Cunosc, de asemenea, principiul 6E, care include mai multe obiective de natură socială sau de mediu și, într-o măsură mai mică, obiective economice (egalitate, ecologie și etică). Obiectivele auditului sunt de obicei definite ca economie, eficiență și eficacitate, deoarece respectivele obiective reflectă modelul intrări/ieșiri al oricărui proces economic. Însă principiile egalității, ecologiei și eticii ar putea fi implementate:

-  ca parte dintre obiectivele stabilite de entitatea auditată; deci, de exemplu, auditul eficacității realizării egalității de gen (bărbați/femei) în rândul angajaților în poziții de conducere. Aceeași abordare ar putea fi folosită pentru a audita eficacitatea în materie de ecologie și etică.

-  în auditarea eficienței procesului economic (managementul proiectelor); de exemplu, în auditarea procesului de construcție a unei autostrăzi, instituția supremă de audit ar putea să analizeze dacă o entitate auditată a luat în calcul chestiuni privind migrația animalelor, prezervarea speciilor aflate în pericol, evacuarea apelor uzate de pe șosele, posibilitatea producerii de inundații, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră etc.);

-  în auditarea economiei și/sau eficienței achizițiilor; de exemplu, auditul urmărește să verifice dacă principiile eticii și ecologiei au fost respectate în procesele de achiziții publice, și anume dacă s-au respectat reglementările în materie de achiziții ecologice, privind bunurile provenind din comerțul echitabil sau de la fermele locale etc.

17.   Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?

La articolul 287 alineatul (3) din tratat se prevede că, atunci când controlul este efectuat în statele membre, Curtea de Conturi și organismele naționale de control cooperează într-un spirit de încredere, păstrându-și totodată independența. CCE deține exclusiv mandatul de a prezenta o opinie independentă cu privire la declarațiile financiare ale UE și de a raporta aspecte legate de buna gestiune financiară, legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor, precum și cu privire la fiabilitatea conturilor. Pe de altă parte, instituțiile supreme de audit funcționează potrivit mandatelor lor din cadrele juridice naționale, sunt responsabile în fața parlamentelor naționale și sunt complet independente de instituțiile UE. 80% din bugetul UE este cheltuit în gestiune partajată între Comisie și statele membre, cooperarea dintre CCE și instituțiile supreme de audit naționale fiind esențială, însă între CCE și instituțiile supreme de audit nu există responsabilitate partajată în ceea ce privește auditarea bugetului UE. Asimetria este agravată de diversitatea abordărilor în rândul instituțiilor supreme de audit și a rolurilor pe care le dețin în cadrul sistemelor naționale privind responsabilitatea. În opinia mea, comisia de contact a instituțiilor supreme de audit europene oferă o platformă potrivită pentru o astfel de cooperare. Astfel de abordări comune în materie de audit sunt discutate în cadrul comisiei de contact; un exemplu în acest sens este discuția care are loc în prezent privind cooperarea în materie de audit în contextul Strategiei Europa 2020. Principalul obiectiv este de a alinia activitatea instituțiilor UE și a instituțiilor supreme de audit în ceea ce privește auditarea fondurilor UE. Cu toate acestea, sunt în curs și alte discuții privind introducerea unei abordări unice în materie de audit sau declarațiile naționale, însă nu există încă decizii în acest sens. Consider că o mai bună cooperare ar fi posibilă dacă parlamentele naționale, guvernele și instituțiile supreme de audit ar înțelege că o utilizare mai eficientă a fondurilor UE și un control mai eficient al acestora se reflectă, de asemenea, asupra propriilor aspirații și interese. Și, viceversa, la nivelul instituțiilor UE este nevoie să se înțeleagă interesele și preocupările naționale. CCE și instituțiile supreme de audit cooperează deja în sensul că CCE trimite programul său de lucru instituțiilor supreme de audit, acestea din urmă având posibilitatea de a-și include reprezentanții în acțiunile de audit, ceea ce contribuie la partajarea cunoștințelor și bunelor practici și creează posibilități pentru o mai bună înțelegere reciprocă. Instituțiile supreme de audit auditează fondurile UE care sunt înscrise într-o anumită măsură în bugetele naționale, însă abordările nu sunt comparabile. Totuși, aceasta permite CCE să utilizeze cele mai relevante constatări ale auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit pentru programare, rapoarte speciale și anumite aspecte ale declarației de asigurare (DAS).

Cu toate acestea, este în continuare loc de îmbunătățiri. Europa se îndreaptă către standarde contabile comune pentru sectorul public (EPSAS), iar Comisia Europeană consolidează alinierea procesului bugetar și de raportare al statelor membre în cadrul semestrului european. CCE și instituțiile supreme de audit și-ar putea spori cooperarea în ceea ce privește partajarea de cunoștințe, realizarea de audituri bugetare paralele, în special în etapa planificării, stabilirea de eșantioane comune pentru auditurile bugetare privind fondurile UE, partajarea experiențelor de audit și a rezultatelor auditurilor. Învățarea din experiențele celorlalți ar fi foarte utilă pentru a transmite cele mai bune practici tuturor instituțiilor supreme de audit și pentru a oferi informații prompte, relevante și comparabile părților interesate.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?

Acesta este probabil unul dintre cele mai importante aspecte privind viitorul rol al Comisiei Europene și al CCE în ceea ce privește relațiile cu statele membre și instituțiile supreme de audit naționale. CCE nu poate îmbunătăți singură acest aspect. După cum am menționat în răspunsul anterior, instituțiile supreme de audit sunt independente, iar CCE nu este în măsură să decidă cu privire la activitatea acestora. Cooperarea voluntară în realizarea auditurilor este posibilă, însă probabil nu va include toate instituțiile supreme de audit în cadrul unei acțiuni coordonate de audit. Însă, prin intermediul comisiei de contact, s-au realizat o serie de pași înainte.

Pe lângă eforturile comisiei de contact și continuarea discuțiilor privind chestiunile legate de introducerea abordării unice în materie de audit sau a declarațiilor naționale, este evident că va fi necesar un anumit tip de cooperare consolidată între CCE și instituțiile supreme de audit. Dezvoltarea capacității CCE de a realiza audituri privind raportarea realizată de statele membre, în paralel cu instituțiile supreme de audit naționale, nu ar reprezenta un exemplu de bună gestiune financiară. Deci, în opinia mea, aceasta nu este o soluție potrivită.

Având în vedere că obligația de a solicita și de a primi date precise din partea statelor membre îi revine Comisiei Europene (și nu CCE), ea este, în opinia mea, în poziția necesară pentru a putea sugera Parlamentului European să accepte regula potrivit căreia toate statele membre trebuie să furnizeze rapoarte anuale privind acuratețea datelor trimise Comisiei Europene de către instituțiile supreme de audit naționale. Poate nu este necesar ca un astfel de raport cu toate datele trimise Comisiei Europene să fie prezentat în fiecare an (deoarece instituțiile supreme de audit naționale nu au suficiente capacități în acest sens), ci doar rapoartele selectate în fiecare an și solicitate statelor membre, în funcție de riscurile identificate de Comisia Europeană, de programul de lucru al CCE și de sugestiile din partea Parlamentului European.

Rolul CCE ar trebui să constea în alinierea abordărilor în materie de audit ale instituțiilor supreme de audit, ceea ce s-ar putea realiza în cadrul comisiei de contact. Dar, în primul rând, rolul CCE este de a audita capacitatea Comisiei Europene de a primi date precise din partea statelor membre și de a realiza controale interne cu privire la acuratețea datelor primite în cadrul procedurilor Comisiei Europene. CCE selectează eșantioane din statele membre și realizează audituri și controlul ex-post al acurateței datelor însă, astfel, CCE confirmă doar dacă controalele ex-ante ale Comisiei Europene funcționează în mod corespunzător, neavând scopul de a substitui activitatea Comisiei Europene.

Alte întrebări

19.  V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membru al Curții?

Da, mi-aș retrage candidatura. Consider că încrederea și respectul dintre membrii CCE și Parlamentul European (în special Comisia CONT) este o condiție prealabilă necesară pentru buna cooperare în realizarea sarcinilor noastre comune.

Cu toate acestea, sunt încrezător că, datorită carierei mele de până în prezent (care reflectă angajamentul meu față de auditul public independent și profesionist) și având în vedere sprijinul unanim al guvernului sloven și al Comisiei pentru afaceri UE din parlamentul sloven, răspunsurile scrise pe care le-am prezentat și audierea la care voi participa în cadrul comisiei vor convinge Parlamentul European să acorde un aviz favorabil privind candidatura mea și să sprijine numirea mea în funcția de membru al Curții de Conturi Europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

15.3.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

3

6

Membri titulari prezenți la votul final

Louis Aliot, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga

(1)

   În special Ministerul de Finanțe, Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului, Ministerul Agriculturii,

Ministerul Transportului și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

(2)

   DARS, Compania de autostrăzi a Republicii Slovenia, Căile Ferate Slovene, ELES - Operator al sistemului de transport al energiei, SODO - Operator al sistemului de distribuție a energiei, GEN energija, furnizori de gaze, furnizori de apă și întreprinderi de evacuare a apelor uzate, de gestionare a apelor uzate etc.).

Notă juridică