Procedură : 2015/2155(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0135/2016

Texte depuse :

A8-0135/2016

Dezbateri :

PV 27/04/2016 - 17
CRE 27/04/2016 - 17

Voturi :

PV 28/04/2016 - 4.14
CRE 28/04/2016 - 4.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0150

RAPORT     
PDF 951kWORD 289k
12.4.2016
PE 571.616v01-00 A8-0135/2016

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European

(2015/2155(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Markus Pieper

 1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN


1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European

(2015/2155(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0200/2015)(2),

–  având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea I – Parlamentul European(3),

–  având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 164, 165 și 166,

–  având în vedere Decizia Biroului din 27 aprilie 2005 privind normele interne referitoare la execuția bugetului Parlamentului European(7), în special articolul 13,

–  având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne referitoare la execuția bugetului Parlamentului European(8), în special articolul 22,

–  având în vedere articolul 94 și articolul 98 alineatul (3), precum și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0135/2016),

A.  întrucât Președintele a adoptat la 8 iulie 2015 conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014;

B.  întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat la 18 septembrie 2015 că deține asigurări rezonabile cu privire la faptul că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate conform obiectivelor stabilite și conform principiului bunei gestiuni financiare;

C.  întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.  acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European

(2015/2155(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0135/2016),

A.  întrucât, în certificarea conturilor finale pe 2014, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

B.  întrucât, pe baza auditului său, Curtea de Conturi a concluzionat că acesta nu a identificat nicio deficiență majoră în ceea ce privește sistemele selectate și rapoartele anuale de activitate ale instituțiilor și organismelor;

C.  întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar răspunsurile primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența vice-președintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern;

D.  întrucât sunt posibile în continuare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a asigura că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,

Conturile Parlamentului European

1.  constată că creditele finale ale Parlamentului s-au ridicat în 2014 la 1 755 631 742 EUR, respectiv 20,13 % din rubrica V din cadrul financiar multianual (CFM) destinat cheltuielilor administrative în 2014 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor reprezentând o creștere cu 0,3 % față de bugetul pe 2013 (1 750 463 939 EUR);

2.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2014 au fost de 174 436 852 EUR (2013: 158 117 371 EUR), inclusiv 26 979 032 EUR în venituri alocate (2013: 25 991 783 EUR);

3.  reamintește că patru capitole au însumat în 2014 72 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare);

4.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014, și anume:

(a) Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2014:

1 755 631 742 

reportări neautomate din exercițiul financiar 2013:

734 000

reportări automate din exercițiul financiar 2013:

277 774 604

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2014:

26 979 032

reportări corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2013:

106 934 452

Total:

2 168 053 830

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2014 (EUR)

angajamente:

2 138 652 789

plăți efectuate:

1 742 390 229

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

383 988 975

credite reportate neautomat:

0

credite anulate:

39 918 558

(c) Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2014:

174 436 852

(d) Total bilanț la 31 decembrie 2014 (EUR)

1 476 824 398

5.  constată că 71 500 000 EUR au fost transferați de la rubrici de credite provizorii și din alte surse pentru a sprijini finanțarea chiriei anuale, precum și a extinderii și modernizării clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg; observă că această sumă reprezintă 4 % din creditele finale pentru 2014;

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2014 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente

6.  reamintește că Curtea de Conturi efectuează o evaluare specifică pentru cheltuielile administrative și de alt tip ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii, inclusiv Parlamentul European, și că, per ansamblu, probele de audit indică faptul că cheltuielile administrative nu sunt afectate de un nivel de erori materiale; ia act de faptul că verificările asupra operațiunilor indică faptul că nivelul de eroare estimat existent în cadrul rubricii 5 din CFM „Administrație” este de 0,5 % (mai scăzut decât nivelul de 1 % înregistrat în 2013);

7.  reamintește că auditul a implicat examinarea unui eșantion alcătuit din 129 de operațiuni de plată, inclusiv 92 de plăți de salarii și pensii, de alocații conexe și alte cheltuieli cu personalul, din 14 plăți privind contracte legate de clădiri și din 23 de plăți legate de alte cheltuieli (energie, comunicații, tehnologia informației etc.); subliniază că, din cele 129 de tranzacții auditate, 20 (sau 15,5 %) au fost afectate de eroare; ia act de faptul că, pentru cele 12 erori cuantificabile, nivelul estimat de eroare este de 0,5 %;

8.  subliniază recomandarea Curții de Conturi, potrivit căreia Parlamentul ar trebui să își consolideze controalele privind cheltuielile rambursate de către partidele politice europene organizațiilor lor afiliate, precum și să elaboreze norme adecvate pentru partidele politice europene privind achizițiile publice și să le monitorizeze punerea în aplicare prin verificări corespunzătoare și printr-o mai bună îndrumare; insistă pentru deplina transparență a cheltuielilor realizate de partidele politice europene și solicită în mod insistent, totodată, ca în viitor comisia competentă să analizeze și să discute detaliat aceste informații în contextul procedurii ordinare de descărcare de gestiune;

Raportul anual al auditorului intern

9.  observă că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 25 ianuarie 2016, auditorul intern și-a prezentat raportul anual semnat la 16 iulie 2015 și a precizat că a efectuat în 2014 următoarele activități de audit asupra activității administrației Parlamentului:

-  o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern - fazele I și II din activitatea sa din 2014;

-  o activitate de consultanță privind procedurile de gestiune și de control intern în cadrul Direcției de sprijinire a democrației (DG EXPO);

-  o reexaminare periodică a proiectului imobiliar Konrad Adenauer - a se vedea „Faza 2 a raportului: Estimare, raportare și control al costurilor proiectului”;

-  un audit al salariilor și indemnizațiilor tranzitorii ale deputaților;

-  un audit al procesului de acordare a granturilor din cadrul DG Comunicare (DG COMM);

-  un audit al sistemelor de informații privind infrastructura și operațiunile IT - a se vedea „Activitatea 1 - primul raport: Optimizarea resurselor și continuitatea IT”;

-  un audit al implementării Codului de conduită privind multilingvismul, în ceea ce privește serviciile de interpretariat;

10.  subliniază că, în auditul său privind procesul de acordare a granturilor, auditorul intern a concluzionat că sunt posibile în continuare ameliorări semnificative în ceea ce privește anumite proceduri de management și control, furnizându-se astfel mai multe asigurări că programul de granturi își îndeplinește obiectivele prin:

-  asigurarea faptului că programul multianual de granturi este pe deplin aliniat la obiectivele strategiei de comunicare pe termen lung a instituției și sprijină aceste obiective;

-  asigurarea faptului că valoarea adăugată a programului se măsoară prin indicatori de performanță și prin instrumente adecvate;

-  încheierea de acorduri cu un număr mai restrâns de parteneri strategici capabili să propună un plan de acțiune care ar acoperi întreaga perioadă a acordului de parteneriat;

-  îmbunătățirea evaluării proiectelor propuse prin definirea unei metodologii comune pentru studierea acestora de către toate comisiile de evaluare;

-  îmbunătățirea evaluării financiare și operaționale a proiectelor finalizate în stadiul final de plată, mai precis pentru a evalua dacă acțiunile au fost realizate în conformitate cu obiectivele lor inițiale;

Auditul cadrului de control intern al Parlamentului

11.  constată că, la sfârșitul anului 2014, după progrese substanțiale, mai erau deschise doar 4 dintre cele 452 de acțiuni vizând cadrul de control intern convenite inițial; invită auditorul intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele realizate în direcția acestor acțiuni;

Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013

12.  ia act de răspunsurile scrise la rezoluția sa din 2013 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013(9), pusă la dispoziția Comisiei sale pentru control bugetar la 15 octombrie 2015; salută prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate de Parlament în această rezoluție, precum și schimbul de opinii ulterior cu deputații;

13.  ia act de faptul că datele prezentării proiectului de raport pentru descărcarea de gestiune a Parlamentului nu au permis să se adreseze întrebări suplimentare Secretarului General; îndeamnă Secretarul General să ofere răspunsuri la întrebările adresate de raportor, înainte de votul în comisie;

14.  ia act de faptul că Secretarul General a răspuns la întrebările suplimentare ale deputaților cu mai puțin de 24 de ore înainte de termenul pentru depunerea amendamentelor; cere Secretarului General să îmbunătățească această situație;

15.  ia act de răspunsul Secretarului General privind măsura în care aplicația ePetition este accesibilă deputaților și publicului în general; solicită Secretarului General să comunice Parlamentului rezultatele consultării cu Serviciul Juridic și să realizeze o evaluare a costurilor tehnice și bugetare legate de îmbunătățirea accesului la aplicație;

16.  reamintește că serviciile de cantine vizează să ofere servicii de alimentație rapide deputaților și personalului; este preocupat de spațiul limitat din cantine în perioadele de vârf, în special în săptămânile de sesiune de la Strasbourg; salută disponibilitatea noului spațiu exterior, care va remedia parțial această problemă când vremea o va permite; cere administrației să îmbunătățească în continuare serviciile cantinei de la Strasbourg, folosind mai eficient toate spațiile disponibile;

17.  constată că Parlamentul a început să aplice „contracte cu preț fix” pentru serviciile de catering; atrage atenția că fondurile bugetare necesare pentru serviciile de catering au fost relativ nesemnificative, reprezentând doar 0,23 % din bugetul anual; se așteaptă ca prețurile din unitățile de catering ale Parlamentului să rămână stabile după majorările substanțiale repetate ale prețurilor meniurilor oferite;

18.  ia act de faptul că noile contracte pentru serviciile de catering din Bruxelles încheiate în 2015 nu mai prevăd exclusivitatea pentru un singur furnizor de servicii de catering; se așteaptă ca unitățile de catering mai mici din Bruxelles planificate a fi instituite să fie gestionate astfel încât să permită IMM-urilor să ofere servicii de catering și să promoveze accesul unei game variate de furnizori de servicii de catering la contractele respective, pentru a asigura calitatea serviciilor la prețuri abordabile;

19.  constată cu preocupare că majorarea prețurilor a dus la o tarifare dezavantajoasă nejustificată, în special pentru asistenți, stagiari și vizitatori; subliniază că, din cauza acestor majorări, prețurile din interiorul Parlamentului sunt practic echivalente în prezent cu prețurile din restaurantele și bistrourile din zonă; în plus, ia act cu îngrijorare de faptul că, deși prețurile au crescut, calitatea mâncării a scăzut considerabil;

20.  consideră că, în numeroase săptămâni de circumscripție și de sesiune plenară, cantinele și cafenelele nu sunt folosite pe deplin; sugerează ca, în acordurile cu furnizorii de servicii de catering, să se aibă în vedere opțiunea de a afecta personalul acestor firme și în cadrul altor activități, în cursul săptămânilor pe durata cărora nu sunt deschise toate cantinele și cafenelele;

21.  cere administrației să evalueze și să propună tarife care să țină cont de normele noi, asigurând totodată posibilitatea de a oferi reduceri de preț stagiarilor, cu variante de meniuri la prețuri abordabile;

22.  regretă că administrația nu este în măsură să prezinte date privind numărul variabil de mese servite în timpul diferitelor zile și săptămâni parlamentare; se întreabă cum poate fi exercitat controlul asupra furnizorilor contractuali atunci când lipsesc astfel de informații de bază; invită administrația să pună la dispoziția comisiei competente contractul de catering care a intrat în vigoare la 26 septembrie 2015 și să ofere detalii cu privire la felurile de mâncare servite;

23.  subliniază că, potrivit raportului Curții de Conturi, adoptat la 11 iulie 2014, este posibil să se economisească circa 114 milioane EUR pe an de la bugetul Uniunii dacă Parlamentul și-ar centraliza activitățile; reamintește apelul adresat Parlamentului și Consiliul de a aborda necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare, cu scopul de a genera economii pe termen lung;

Descărcarea de gestiune 2014

24.  observă calitatea schimbului de opinii care a avut loc la 4 februarie 2016 între vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, în prezența membrului de resort al Curții de Conturi și a auditorului intern; salută disponibilitatea Secretarului General și îl invită să valorifice mai frecvent posibilitatea de a participa la dezbateri privind aspectele care au impact asupra bugetului Parlamentului, în cadrul Comisiei pentru control bugetar;

25.  ia act de semnarea acordului de cooperare cu Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor la 5 februarie 2014; solicită să se stabilească dispoziții concrete și detaliate privind funcționarea serviciilor comune celor trei instituții; insistă asupra faptului că punerea în aplicare a acordului trebuie să aibă un caracter echilibrat și să aducă beneficii celor trei instituții în mod egal; invită toate instituțiile ca, la revizuirea intermediară a acordului, să realizeze o evaluare a impactului acordului în ceea ce privește resursele umane, sinergiile, valoarea adăugată și conținutul, precum și o analiză detaliată a economiilor la buget și/sau a creșterii cheltuielilor de la buget rezultate în urma acordului, acordând o atenție deosebită capitolelor legate de personal; solicită să fie informat în continuare cu privire la acțiunile întreprinse în urma acordului;

26.  reamintește că, în contextul acordului menționat, vor fi transferați la Parlament cel mult 80 de funcționari ai CESE și CoR (persoane provenind din cadrul serviciului de traducere și asistenți), care vor lucra pentru noul Serviciu de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); consideră că transferurile în cauză ar face posibilă creșterea productivității interne a Parlamentului, alocându-se mai puține resurse bugetare pentru externalizarea studiilor, evaluărilor sau a analizelor; ia act cu îngrijorare de faptul că, până în prezent, au fost transferați la EPRS 25 de funcționari de la CESE și 24 de la CoR, însă cea mai mare parte a acestora au aproape vârsta de pensionare, ceea ce a atras după sine economii importante la capitolul personal pentru CESE și CoR și creșterea drastică a cheltuielilor din bugetul Parlamentului, atât pe termen scurt (salarii), cât și pe termen mediu și lung (pensii);

27.  salută publicarea numelor prestatorilor de servicii pe pagina principală a fiecărui deputat în Parlamentul European, pe lângă datele privind asistenții parlamentari acreditați și asistenții locali recrutați de deputat;

28.  regretă transferul responsabilităților administrației către birourile deputaților; solicită o analiză efectuată de administrație și cu privire la aceasta pentru a verifica ce obligații (de exemplu, responsabilitatea de a-i asigura pe stagiari) pot fi înapoiate administrației;

29.  insistă că este necesar ca lucrările organelor de decizie din cadrul Parlamentului, îndeosebi ale Biroului, să fie mai transparente și mai accesibile; solicită publicarea pe internet a ordinilor de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor și transmiterea lor în timp util și în mod sistematic deputaților;

30.  subliniază că sarcina administrativă pentru birourile deputaților a crescut, de asemenea, în mod general, și cere simplificarea formularelor care trebuie folosite pentru proceduri parlamentare interne, cum ar fi recrutarea noilor asistenți;

31.  ia act de faptul că, după o întârziere considerabilă, au fost adoptate norme interne privind denunțarea neregulilor, acestea fiind în vigoare din ianuarie 2016; își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că normele sus-menționate nu garantează protecția persoanelor care denunță nereguli și solicită Parlamentului să se asigure că drepturile acestora sunt pe deplin respectate; cere Biroului să extindă normele interne privind persoanele care denunță nereguli la asistenții parlamentari acreditați și solicită ca, în cazul asistenților locali, să se aplice legislația națională echivalentă;

32.  cere lămuriri privind modul în care este organizată colaborarea oficială și neoficială cu OLAF privind validarea cheltuielilor deputaților; avertizează că în cel puțin un caz au fost transmise informații către terți; consideră acest lucru o încălcare a independenței deputaților în exercitarea propriilor mandate;

33.  ia act de faptul că a fost dificil să se distingă pe deplin între activitățile politice ale Președintelui și pregătirea sa în calitate de candidat emblematic („Spitzenkandidat”) al Partidului Socialiștilor Europeni la alegerile europene din 2014; consideră că nu s-a făcut o distincție neechivocă între cele două roluri; solicită o separare clară între sarcinile titularilor unei funcții oficiale și candidaturile lor în campaniile electorale la nivel european; regretă utilizarea cel puțin indirectă a personalului Parlamentului pentru a ajuta la pregătirea campaniei și cere ca pe viitor această practică să nu se mai repete; regretă, în acest sens, că Președintele a transformat profilul de Twitter al Președinției Parlamentului European în profilul său personal și l-a folosit în campanie;

34.  încredințează EPRS sarcina de a realiza o analiză comparativă a cadrului legal care se aplică compatibilităților candidaților care candidează în campanii electorale în cadrul altor organizații internaționale și în statele membre (alegere în calitate de prim-ministru, secretar general, cancelar etc.);

35.  salută prezentarea listei misiunilor efectuate de către Președinte în primele șase luni ale anului electoral ca răspuns la chestionarul privind descărcarea de gestiune 2014; solicită să i se furnizeze informații suplimentare privind modurile de transport utilizate pentru deplasările Președintelui de la Bruxelles la aceste reuniuni și să se precizeze dacă s-a apelat și la zboruri private;

36.  observă că, în perioada cuprinsă între 22 ianuarie și 18 aprilie, majoritatea misiunilor internaționale oficiale întreprinse de Președinte au fost pe lângă reprezentanțe guvernamentale și oficiale afiliate partidelor și organizațiilor socialiste; solicită informații suplimentare în această privință;

37.  solicită informații suplimentare privind modul în care s-a desfășurat campania electorală în cazul tuturor candidaților emblematici („Spitzenkandidaten”) și să se precizeze dacă aceștia au fost însoțiți în perioada campaniei electorale de funcționari și de alți membri ai personalului statutar care nu se aflau în concediu; salută informațiile suplimentare prezentate de Președinte și cere același grad de transparență și din partea celorlalți candidați;

38.  reamintește rezoluția sa referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012(10), în care s-au solicitat informații detaliate privind „modul în care Președintele își separă atribuțiile sale ca figură neutră din punct de vedere politic de pregătirea candidaturii din partea social-democraților la alegerile europene, în special în ceea ce privește personalul din cadrul cabinetului său și al birourilor de informare ale Parlamentului, precum și cheltuielile de deplasare” (punctul 51);

Indemnizația pentru cheltuieli generale (ICG)

39.  reamintește că ICG este destinată să acopere cheltuielile suportate în statul membru în care a fost ales deputatul respectiv, cum ar fi chiria pentru birourile deputaților, echipamente, materiale, documente sau organizarea logistică a evenimentelor; ia act de faptul că un sistem cuprinzător de control al indemnizației parlamentare plătite deputaților ar necesita între 40 și 75 de posturi administrative suplimentare, ceea ce contravine schemei de reducere a personalului;

40.  sprijină nevoia de mai multă transparență în ceea ce privește ICG; îndeamnă Biroul să revizuiască lista cheltuielilor care pot fi acoperite de ICG;

41.  reiterează apelul privind asigurarea unei transparențe sporite în ceea ce privește ICG a deputaților; invită Biroul Parlamentului să lucreze la definirea unor norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în cadrul acestei indemnizații, fără a genera costuri suplimentare și noi sarcini administrative pentru membri;

Gestiunea sistemului de subvenții pentru grupurile de vizitatori

42.  salută alinierea mai bună a subvențiilor acordate de Parlament grupurilor de vizitatori cu costurile reale suportate în această privință; cu toate acestea, este profund îngrijorat de faptul că aceasta este singura acțiune critică identificată de auditorul intern al Parlamentului;

43.  este preocupat de faptul că fondurile alocate în 2014 pentru subvenționarea grupurilor de vizitatori sunt în continuare plătite, în majoritatea cazurilor, în numerar: cheltuielile efectuate în 2013, în valoare de 24 593 928,16 EUR, au fost plătite în proporție de 73,14 % în numerar și de 26,86 % prin transfer bancar, iar cheltuielile efectuate în 2014, în valoare de 22 281 749,46 EUR, au fost plătite în proporție de 71,15 % în numerar și de 28,85 % prin transfer bancar;

44.  ia act de constatarea inclusă de Curtea de Conturi în analiza sa panoramică a gestiunii financiare a bugetului Uniunii, potrivit căreia practica plăților în numerar la care se recurge pentru a rambursa cheltuielile suportate de grupurile de vizitatori reprezenta un „factor de risc ridicat”; solicită, prin urmare, ca plățile în numerar să fie, pe cât posibil, limitate în cazul rambursării costurilor pentru grupurile de vizitatori; subliniază riscul semnificativ pentru reputația Parlamentului și pentru securitatea instituției pe care îl implică plățile în numerar către grupurile de vizitatori; ia act de preocupările de natură practică și solicită o evaluare a unor metode alternative eficiente de efectuare a plăților, înainte de adoptarea noilor norme care reglementează primirea grupurilor de vizitatori;

Registrul de transparență și conflictele de interese

45.  salută faptul că Comisia a început o procedură de consultare publică cu privire la revizuirea Registrului actual de transparență al Comisiei și al Parlamentului și extinderea acestuia la Consiliu; cere ca, imediat după consultarea publică, să se instituie un grup de lucru interinstituțional, care să elaboreze propuneri privind revizuirea registrului, a codului de conduită care însoțește respectivul registru, precum și a funcționării acestuia;

46.  solicită, în plus, ca administrația Parlamentului să elaboreze un raport cu privire la foștii manageri, directori generali, directori și membri ai consiliilor de administrație din cadrul unor ONG-uri europene relevante care sunt în prezent deputați în Parlament;

47.  solicită să se elaboreze un raport al administrației Parlamentului cu privire la utilizarea sediilor Parlamentului de către grupuri de interese și alte organizații externe; solicită Biroului să examineze compatibilitatea acestor evenimente cu activitatea parlamentară, având grijă, totodată, ca Parlamentul să rămână o instituție deschisă dezbaterii publice și comunicării cu societatea civilă;

48.  reamintește obligația deputaților de a informa imediat administrația cu privire la orice modificare a declarațiilor lor de interese; regretă faptul că CV-urile și declarațiile de interese ale deputaților aleși în 2014 au fost încărcate foarte târziu pe site-ul de internet al Parlamentului;

49.  crede cu tărie că articolul 3 din Codul de conduită al deputaților ar trebui reformulat pentru a include interdicția clară ca deputații să aibă și alte locuri de muncă sau să desfășoare și alte activități remunerate;

Direcția Generală Politici Interne și Direcția Generală Politici Externe

50.  ia notă de faptul că, în 2014, costurile aferente delegațiilor, adunărilor parlamentare mixte, delegațiilor ad-hoc și misiunilor de observare a alegerilor în afara Uniunii au fost reduse de la 5 794 360 EUR (2013) la 1 351 212 EUR (2014) în urma observațiilor formulate de Parlament în rezoluția sa menționată mai sus privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 și din cauza reducerii numărului de misiuni datorate perioadei de tranziție de la o legislatură la alta, fapt ce a dus în practică la suspendarea călătoriilor delegațiilor timp de câteva luni; regretă totuși că unele misiuni ale Parlamentului au fost extrem de costisitoare, în special în cazul destinațiilor îndepărtate; se așteaptă ca în viitorul apropiat să se furnizeze informații suplimentare pentru a justifica aceste costuri și ca ele să fie reduse în continuare și solicită publicarea costurilor aferente fiecărei misiuni în raportul de activitate anual;

51.  consideră oportun să se evalueze posibilitatea de a reduce numărul de călătorii al delegațiilor prin folosirea de instrumente informatice, precum videoconferințele;

52.  solicită să se adopte măsuri pentru a actualiza și a îmbunătăți de urgență conținutul paginilor de internet ale delegațiilor interparlamentare; consideră, de asemenea, că este esențial ca, în limitele bugetului, întrunirile publice ale delegațiilor să fie transmise în direct prin webstreaming, cum este cazul reuniunilor comisiilor parlamentare;

Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară

53.  reamintește că noul serviciu de cercetare pentru deputați a început să pună la dispoziția deputaților individuali o capacitate de cercetare specializată prin intermediul publicațiilor de informare vizând toate domeniile politice majore; observă că, în primul său an complet de activitate, serviciul de cercetare a elaborat peste 450 de publicații, a răspuns la 1 675 de solicitări de cercetare din partea deputaților și a gestionat 745 de solicitări similare primite de la alți clienți din cadrul Parlamentului; ia act de faptul că acest serviciu permite accesul la o cantitate mare de informații relevante care ar trebui să reducă în mod semnificativ măsura în care se recurge la expertiza externă, ducând la economii considerabile; solicită ca documentele de informare vizând toate domeniile politice majore să fie traduse în limbile oficiale ale statelor membre;

54.  solicită definirea mai clară a sarcinilor diferitelor sectoare ale serviciului (serviciul de cercetare, evaluarea impactului) și ca aceste domenii de responsabilitate să fie aduse la cunoștința deputaților;

55.  invită Unitatea pentru evaluarea ex ante a impactului să își îmbunătățească vizibilitatea, evidențiind prin e-mail serviciile excelente pe care este capabilă să le furnizeze membrilor comisiei și raportorilor și regulile de angajare; încurajează desfășurarea unor sesiuni de formare pentru consilierii și asistenții deputaților; solicită o îmbunătățire substanțială a resurselor de personal disponibile în acest domeniu, deoarece acest lucru va contribui în mod semnificativ la capacitatea Parlamentului de a participa în calitate de partener egal în cadrul procesului decizional;

56.  apreciază că până acum nu s-au înregistrat reclamații care să pună în evidență caracterul părtinitor al evaluărilor de impact și în acest sens roagă insistent unitatea să garanteze și pe mai departe neutralitatea în acest sens;

57.  îndeamnă DG EPRS să își diferențieze și mai mult publicațiile de pozițiile oficiale ale Parlamentului pentru a evita confuzia în rândul populației și mass-media; salută introducerea notei de declinare a responsabilității în toate publicațiile; cere DG EPRS să facă această notă mai vizibilă și nu doar pe ultima pagină și să introducă elemente suplimentare ca să se facă ușor distincția față de pozițiile oficiale adoptate de Parlament;

Direcția Generală Comunicare

58.  ia act de faptul că VoteWatch a primit două granturi (149 172 EUR în 2012 și 350 000 EUR în 2013) pentru cofinanțarea unor proiecte specifice legate de alegerile europene; solicită o evaluare a valorii adăugate a acestor proiecte;

59.  este preocupat de lipsa de rezultate concrete a activităților de comunicare ale Parlamentului, dată fiind rata tot mai mică de participare la alegerile europarlamentare, precum și necunoașterea în general de către populație a rolului și activităților Parlamentului;

60.  critică prezentarea de date statistice pe site-ul Parlamentului cu privire la explicațiile voturilor, intervențiile în plen, întrebările parlamentare, amendamente, propunerile de rezoluție, întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei care par concepute în așa fel încât să demonstreze care deputați în Parlament ar fi „activi” pe platforme precum MEPRanking; solicită Parlamentului să oprească furnizarea de cifre brute în cadrul statisticilor și să ia în considerare criterii mai adecvate pentru a identifica un deputat ca „activ”;

61.  constată că DG COMM solicită într-un mod foarte energic reducerea cheltuielilor și un accent mai mare pe eficiență; solicită acordarea unei atenții sporite introducerii eficace, mai degrabă decât costisitoare, a tehnologiilor informației și comunicării (TIC); constată că, în ciuda sumelor mari cheltuite pentru site-ul Parlamentului, acesta rămâne complex, greoi pentru căutări și nu reușește să genereze vizibilitatea dorită; recomandă o revizuire a strategiei de marketing; subliniază că un site web transparent și accesibil este un factor cheie pentru implicarea cetățenilor;

62.  solicită un motor de căutare nou și eficient pentru site-ul Parlamentului, care să ofere atât o optimizare solidă și o pagină de rezultate foarte cuprinzătoare, pe lângă un efort țintit de facilitare a accesului la site printr-o recunoaștere îmbunătățită a cuvintelor-cheie; recomandă o cooperare interinstituțională intensă pentru a conecta toate bazele de date de pe site-urile instituțiilor Uniunii; constată că acest lucru va asigura o mai mare transparență a activităților Uniunii pentru toți cetățenii;

Casa Istoriei Europene

63.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că lucrările la clădirea Eastman, care va găzdui Casa Istoriei Europene, au continuat să înregistreze întârzieri; solicită un plan de comunicare/proiecte de promovare și privind site-ul de internet/un plan de marketing care să detalieze modul în care Casa Istoriei Europene urmează să atingă nivelul dorit de impact;

64.  reamintește că lucrările ar fi trebuit să fie finalizate până la sfârșitul lui 2014; se așteaptă ca bugetul global convenit inițial pentru construcția proiectului să fie respectat, în ciuda întârzierilor, și prima expoziție să se deschidă la sfârșitul lui 2016;

65.  solicită separarea strictă a conținutului informativ de cel furnizat în cadrul Parlamentariumului deja existent; avertizează din nou cu privire la riscul unor costuri ulterioare prea ridicate, care nu sunt în niciun caz proporționale cu obiectivul acestei facilități;

Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European

66.  salută faptul că Parlamentariumul este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Bruxelles și a găzduit 340 500 de vizitatori în 2014 (în 2013 s-au înregistrat 337 000 de vizitatori); subliniază importanța informării autorităților belgiene cu privire la aceste cifre și la beneficiile aferente;

67.  este îngrijorat că linia bugetară pentru Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European a crescut cu 24 % față de exercițiul anterior, deși, prin comparație, numărul vizitatorilor a crescut cu doar 1 %;

68.  recomandă ca statul membru în care sunt situate instalațiile Parlamentariumului să finanțeze în parte costurile lor de înființare și de funcționare;

Premiul Lux

69.  critică costul total al Premiului LUX în 2014, care a atins un nivel de 585 311 EUR (2013: 448 000 EUR; 2012: 434 421 EUR); regretă profund faptul că rezultatele sondajului privind vizibilitatea și impactul Premiului LUX, solicitat în raportul de descărcare de gestiune pe 2013, nu sunt încă disponibile; solicită ca rezultatele acestui studiu să fie puse la dispoziția publicului până la jumătatea lunii mai 2016 și să fie prezentate în mod oficial Comisiei sale pentru control bugetar;

70.  cere să se realizeze o analiză temeinică, pe baza studiului de impact al Premiului LUX, pentru a stabili dacă continuarea Premiului LUX își merită banii;

Direcția Generală Personal

71.  constată că în 2014 au fost recrutați 309 funcționari și alte persoane cu contract temporar pentru Secretariat și 8 agenți temporari pentru grupurile politice; ia act de faptul că, la 31 decembrie 2014, un număr total de 6 040 de funcționari și de agenți temporari își desfășurau activitatea în cadrul Parlamentului (din care 5 295 la Secretariat și 745 în cadrul grupurilor politice); subliniază că, pentru anul 2013, aceste cifre erau următoarele: 6 105 (numărul total), 5 308 (la Secretariat) și 797 (în cadrul grupurilor politice);

72.  solicită introducerea unor cerințe mai clare de calificare a personalului, mai ales în funcții sensibile, precum secretariatele de comisii sau unitatea pentru evaluarea ex ante a impactului; solicită verificarea respectării unor cerințe specifice în ceea ce privește neutralitatea ideologică și politică a personalului; solicită ca Parlamentului să îi fie prezentate criteriile de selecție a personalului;

73.  scoate în lumină faptul că, în 2014, 114 foști agenți temporari pentru sesiunile plenare de la Strasbourg au fost recrutați de Parlament ca agenți contractuali; subliniază că hotărârea unei instanțe franceze referitoare la acești „intérimaires” nu poate justifica decizia de a-i angaja pe baza Statutului funcționarilor;

74.  subliniază că în cadrul revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor și al actualului CFM începând cu 1 ianuarie 2014, 67 de posturi (66 permanente și 1 temporar) au fost eliminate din schema de personal pentru a obține reducerea de 5% din numărul de posturi în perioada 2013-2017, excluzând grupurile politice;

75.  subliniază că prin creșterea numărului de ore de lucru de la 37,5 la 40 de ore pe săptămână în cadrul revizuirii Statutului funcționarilor s-a economisit echivalentul a peste 350 de posturi și că această creștere practic compensează reducerile de personal cu 5 % pe o perioadă de câțiva ani care au fost convenite în cadrul reformei Statutului funcționarilor; invită Parlamentul să prezinte un raport transparent cu date anuale privind reducerea planificată a numărului de posturi și să țină seama în acest sens de prelungirea timpului de lucru;

76.  constată că ponderea funcționarilor de sex feminin rămâne foarte mare și că această pondere a crescut până la 59,2 % la sfârșitul lui 2014, față de 58,8 % la sfârșitul lui 2013; este îngrijorat de lipsa parității în cadrul administrației, femeile ocupând 30 % din posturile de șef de unitate, 34 % din posturile de director și 18,2 % din posturile de director general; solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru; reamintește că, dintre directorii și șefii de unitate recrutați în 2014, 1 din 8 directori și 9 din 31 de șefi de unitate erau femei; este de părere că procedura de recrutare ar trebui să fie echilibrată; își reafirmă apelul în favoarea unei reprezentări mai echilibrate a femeilor în posturi de conducere superioară;

77.  regretă că Parlamentul nu a publicat încă informații anuale privind înalții funcționari care au părăsit administrația UE, și nici o listă a cazurilor de conflicte de interese potențiale care au fost tratate, potrivit cerințelor de la articolul 16 alineatul (4) din Statutul funcționarilor;

78.  constată că la sfârșitul lui 2014 la Parlament lucrau 1 686 (2013: 1 763) asistenți parlamentari acreditați (APA), în timp ce 4 453 asistenți locali aveau un contract de muncă încheiat cu un membru al Parlamentului;

79.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul de asistenți locali angajați de fiecare deputat a variat considerabil în 2014, între zero și 46 de asistenți (față de 2013 când au fost angajați între zero și 43); subliniază că 91 de deputați au recrutat peste 10 asistenți locali în 2014 (față de 84 de deputați în 2013);

80.  apreciază că Biroul a adoptat la 26 octombrie 2015 un nou set de norme privind administrarea alocațiilor de asistență parlamentară, înăsprind condițiile aferente rambursării contractelor cu asistenți locali, și anume prin alocarea a cel puțin 25% din alocația de asistență parlamentară în scopul acoperirii cheltuielilor cu asistenții acreditați;

81.  constată că la sfârșitul anului 2014 APA reprezentau 26,7 % din personalul Parlamentului; reamintește că contractele a circa 1 700 APA angajați în cursul celei de-a șaptea legislaturi parlamentare s-au încheiat în iulie 2014 și că Direcția Generală Personal a lansat o operațiune de amploare pentru recrutarea a 1 686 de APA înainte de sfârșitul lui 2014 pentru a munci alături de deputați în timpul celei de a opta legislaturi;

82.  subliniază faptul că diurnele primite de APA care se deplasează la Strasbourg sunt cu cel puțin 21 % mai mici decât cele încasate de celelalte categorii de personal statutar; regretă faptul că Biroul nu a dat curs solicitării exprimate de Parlament la punctul 74 din Rezoluția sa din 29 aprilie 2015; solicită din nou Biroului să ia măsurile necesare pentru a pune capăt acestei inegalități și să alinieze diurnele APA la cele ale celorlalți membri ai personalului statutar;

83.  regretă faptul că Biroul nu a dat curs solicitării de la punctul 71 din Rezoluția Parlamentului din 29 aprilie 2015; cere Biroului să ia de urgență măsurile necesare pentru ca Comitetul consultativ pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă a APA să aibă o componență echilibrată și să includă cel puțin doi reprezentanți ai APA;

84.  ia act cu satisfacție de măsurile adoptate pentru organizarea gestionării contractelor asistenților parlamentari acreditați la schimbarea legislaturii și, în special, de buna funcționare a aplicației APA People; cu toate acestea, consideră că ar fi fost necesar să se aloce mai mult personal administrativ unor servicii implicate în procesul de recrutare a APA, pentru mai multă rapiditate și eficiență; subliniază faptul că resursele umane și tehnice puse la dispoziție nu au fost suficiente pentru a se evita întârzierea în semnarea contractelor unor asistenți, inclusiv întreruperea unor contracte, sau întârzierile în calcularea cheltuielilor și a altor tipuri de indemnizații și, prin urmare, în efectuarea plății salariilor; recunoaște, cu toate acestea, că procesul s-a îmbunătățit în mod semnificativ în comparație cu 2009 și consideră că Parlamentul trebuie să persevereze în eforturile sale de a crește rapiditatea și fluiditatea procedurilor sale de recrutare;

85.  cere Secretarului General și Biroului să analizeze și să ofere soluții la problemele cauzate de o posibilă gestionare defectuoasă de către instituție a relației cu APA, așa cum este, de exemplu, cazul întârzierilor în semnarea contractelor de la începutul legislaturii, întreruperea contractelor, consecințele devansării datelor alegerilor europene pentru perioadele minime de cotizație prevăzute etc., și insistă ca reprezentanții APA să fie asociați în demersurile de găsire a acestor soluții;

86.  ia act de progresele înregistrate pentru adaptarea cursurilor de formare la necesitățile specifice ale APA; consideră, fără îndoială, că este fundamental să se avanseze pe această cale, în special în ceea ce privește formările specifice, orarele adaptate și cursurile intensive de limbi străine, care se organizează numai în perioadele în care mare parte din APA trebuie să își ia concediul anual; cere să se ia, de asemenea, în considerare circumstanțele speciale ale APA atunci când se stabilesc orarele de organizare a activităților destinate creșterii a gradului de confort la locul de muncă (mindfulness), conferințelor care au loc în pauza de prânz etc.;

87.  solicită ca, pentru a asigura transparența, raportul anual al Parlamentului să reflecte activitățile organizate și finanțate de Comitetul personalului din bugetul instituției, precizându-se tipurile de activități, cheltuielile suportate și măsura în care este asigurată buna gestiune financiară;

88.  solicită să i se prezinte rezultatele evaluării aplicației APA People utilizată pentru recrutarea APA, care a fost lansată la începutul legislaturii actuale;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

89.  subliniază că noua strategie pe termen mediu în privința clădirilor va presupune eforturi pentru găsirea de noi sedii care să corespundă nevoilor Parlamentului într-un perimetru situat aproape de clădirile principale; subliniază că planul multianual privind lucrările de renovare ar trebui să se bazeze pe previziuni realiste și detaliate atât în privința parametrilor financiari, cât și a termenelor de execuție; reamintește că Parlamentul este proprietarul a 81 % din suprafața totală pe care o ocupă și că bugetul trebuie protejat împotriva costurilor de renovare a clădirilor care se învechesc, ceea ce va fi o provocare majoră pentru Parlament în următorii ani;

90.  ia act de faptul că, în cele trei locuri de desfășurare a activității, Parlamentul ocupă un perimetru total de 1,1 milioane m2; consideră că este primordial să se stabilească măsuri corespunzătoare prin care să se asigure sustenabilitatea clădirilor Parlamentului în raport cu creșterea costurilor de întreținere;

91.  afirmă cu insistență că trebuie manifestată prudență maximă înainte de angajarea de noi achiziții sau închirieri și că trebuie monitorizat și ajustat periodic planul strategic în materie de clădiri și consideră că conceptele cuprinse în Cadrul de execuție strategică ar trebui să îi ofere Parlamentului și posibilitatea de a reduce nevoia de clădiri noi, deoarece în acest mod determină organizația să pună un accent mai puternic pe rezultate și pe echilibrul între viața profesională și cea privată; scoate în evidență faptul că tehnologiile disponibile în mod curent și practicile precum munca la distanță ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a timpului și la întărirea dimensiunii ecologice a Parlamentului;

92.  constată că din iunie 2014 încoace circa 1 000 de angajați de la DG-urile IPOL, EXPO și EPRS s-au mutat în clădirea de pe Square de Meeûs; reamintește că această mutare a constituit prima etapă majoră în procesul de eliberare a cât mai mult spațiu pentru deputați în clădirile principale ale Parlamentului; dorește să fie informat cu privire la următoarele etape ale acestui proces și să i se prezinte un calendar clar al eliberării unor birouri suplimentare;

93.  solicită administrației să asigure spații de lucru în clădirile principale ale PE pentru personalul care lucrează în Square de Meeûs, inclusiv o sală unde să poată consulta documentele cu acces restricționat pentru deputați;

94.  regretă că nu s-a putut, în cele din urmă, să se încheie un acord de cooperare între Parlament și Comisie cu privire la gestionarea în comun a Caselor Europei; îndeamnă cele două instituții să ajungă la un acord acceptabil pentru ambele părți care să stabilească un cadru pentru a cumpăra sau a închiria imobile și pentru a simplifica procedurile administrative și financiare aferente gestiunii de zi cu zi a Caselor Europei; solicită ierarhiei politice să intervină, dacă este cazul;

95.  consideră că trebuia făcută de mult timp o renovare a clădirii Paul-Henri Spaak, inclusiv o extindere a clădirii menită să ofere mai mult spațiu pentru sălile de seminare pentru vizitatori și pentru birourile deputaților; susține planificarea administrației, dar insistă că ea trebuie derulată pe baza numărului actual de deputați și nu pe baza numărului eventual corespunzător unei extinderi – posibile dar nerealiste – a Uniunii;

96.  cere să se facă o planificare concretă și o estimare a costurilor pentru lucrările de renovare; se pronunță pentru o mai mare transparență și o participare mai activă a fiecărui deputat la deciziile care au o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor administrative și financiare ale instituției; consideră insuficiente informațiile furnizate și acordurile prealabile încheiate la nivelul Conferinței președinților și al Biroului; cere ca toate documentele strategice privind organizarea și dezvoltarea în continuare a Parlamentului să fie distribuite tuturor membrilor săi;

97.  se arată preocupat de propunerea de a internaliza serviciul șoferilor și de costurile suplimentare generate cu acest prilej, care reprezintă o creștere de peste 50 % în 2017 comparativ cu 2016;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe și Direcția Generală Traduceri

98.  constată că, potrivit calculelor Parlamentului, numărul mediu de ore pe care funcționarii interpreți l-au petrecut în cabine în 2014 pentru efectuarea de servicii de interpretare a fost de 10,7 ore/săptămână; constată totuși că orele petrecute de interpreți în cabină reprezintă doar o parte a activității desfășurate de aceștia, întrucât printre sarcinile interpreților se numără și pregătirea reuniunilor, învățarea de limbi străine și împrospătarea cunoștințelor, perioadele de gardă, formarea profesională pe o temă dată și alte formări specializate; îi solicită Secretarului General să furnizeze indicatori care să permită cuantificarea tuturor activităților desfășurate de interpreți; deplânge diferențele existente între interpreți în privința misiunilor de interpretare încredințate, acestea variind între 6 și 16 ore pe săptămână ca medie anuală, ceea ce duce la apariția unor inegalități în privința volumului de muncă al interpreților; recunoaște faptul că anul 2014, fiind un an electoral, a fost un an atipic din punctul de vedere al intensității activității parlamentare desfășurate;

99.  ia act cu îngrijorare de faptul că în anul 2014 75 % din personalul unității de interpretare portugheze, 59 % din personalul unității de interpretare franceze și 57 % din personalul unității de interpretare spaniole a fost încadrat în treptele de salarizare AD/11/12/13, ceea ce a condus în medie la tarife de interpretare orare foarte ridicate pentru limbile respective comparativ cu tarifele practicate de interpreții independenți;

100.   constată cu îngrijorare că metoda de calcul aferentă statisticilor nu a fost clarificată și îi cere administrației să își explice mai bine procesele reprezentanților respectivi ai interpreților;

101.   cere administrației să excludă concediul de odihnă și concediul medical atunci când calculează media orelor petrecute de interpreți în cabină;

102.   reiterează importanța multilingvismului pentru legitimitatea democratică a instituției; salută faptul că datorită politicii eficiente de utilizare eficientă a resurselor în domeniul multilingvismului adoptate de Birou în 2011 și a reformelor organizatorice ulterioare, au putut fi obținute economii la liniile bugetare aferente serviciilor de interpretare; solicită ca la stabilirea condițiilor de lucru să se țină cont de măsurile de siguranță menite să protejeze atât calitatea serviciilor furnizate de interpreți, cât și sănătatea acestora; subliniază, în acest context, că ar trebui să se țină seama și de nevoile apărute ca urmare a modificărilor intervenite în structura activității Parlamentului, precum și de obligația de a asigura utilizarea eficientă a resurselor; solicită Secretarului General să depună în continuare eforturi pentru a coopera îndeaproape cu interpreții;

103.   afirmă cu insistență că mai pot fi încă obținute creșteri ale eficienței serviciilor de interpretare, frânate în prezent de norme care datează din 2005 și care nu mai sunt compatibile cu modul în care au loc în prezent reuniunile instituției; solicită să se examineze posibilitatea de a crește eficiența și în cadrul unităților de sprijin administrativ ale DG INTE;

104.   solicită o analiză care să evalueze dacă este garantată prezența unui număr corespunzător de interpreți interni în timpul perioadelor de lucru principale ale Parlamentului;

105.   solicită Direcției Generale Interpretare și Conferințe să ia toate măsurile de management necesare pentru a îmbunătăți instrumentele informatice și asistența tehnică pentru interpreți, aducându-le la nivelul celor de care dispune Comisia, pentru a spori productivitatea misiunilor de interpretare, a realinia volumele de lucru ale fiecărui interpret, a asigura prezența și disponibilitatea interpreților în timpul perioadelor de lucru principale ale Parlamentului, respectând totodată pe deplin drepturile sociale ale interpreților; invită, în concluzie, Secretarul General să elaboreze și să prezinte un nou concept menit să asigure o utilizare eficientă și eficace din punct de vedere al costurilor a resurselor de personal, reamintind totodată faptul că acest concept ar trebui să se sprijine pe un acord cu interpreții;

106.   consideră că îmbunătățirea cadrului general de furnizare a serviciilor de interpretare, în special în cadrul cooperării interinstituționale cu Comisia, ar permite utilizarea mai eficientă a acestor servicii;

Direcția Generală Finanțe

Agenția de turism

107.   apreciază faptul că instrucțiunile DG FINS adresate agenției de turism de a căuta cele mai bune prețuri sunt efectiv implementate; încurajează în continuare agenția de turism să intensifice activitățile de comparare a prețurilor și să încerce să ajungă la acorduri cu principalele companii aeriene pentru a obține o mai mare flexibilitate, precum și prețuri mai avantajoase, asigurând totodată faptul că există posibilitatea de a efectua modificări sau anulări ale călătoriilor; solicită agenției de turism să caute activ bilete și oferte mai ieftine atunci când face rezervări și, în general, să propună prețuri mai competitive, luând în considerare toate companiile aeriene; solicită DG FINS să întocmească un sondaj în rândul utilizatorilor privind nivelul de satisfacție față de serviciile oferite de agenția de turism pentru a identifica și alte domenii unde este loc de îmbunătățire;

108.   ia act de dificultățile legate de satisfacerea cererilor de aranjamente de călătorie pentru o instituție de mărimea și cu responsabilitățile și particularitățile Parlamentului (flexibilitate, anulare în ultimul moment) inerente naturii activității sale;

109.   cere DG FINS ca în cooperare strânsă cu DG SAFE și DG COMM să reevalueze planurile de urgență pentru situații neprevăzute pentru a face față mai bine noilor amenințări la adresa securității, mai ales în cazul misiunilor între diferitele sedii ale instituției;

Fondul facultativ de pensii

110.   constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii, calculat pe baza activelor fondului, a crescut la 270,3 milioane EUR la sfârșitul anului 2014 (de la 207,9 milioane EUR în 2013); atrage atenția că acest lucru provoacă motive de îngrijorare legate de epuizarea prematură a capitalului fondului;

111.   subliniază că pasivele viitoare preconizate ale fondului se întind pe mai multe decenii; solicită Biroului să ia în calcul opțiuni de creștere a lichidității fondului;

112.  solicită ca rezultatele evaluării externe cerute de Parlament în rezoluția sa menționată mai sus referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 să fie transmise cât mai curând posibil; consideră că responsabilitatea principală pentru actualul nivel al deficitului înregistrat de fond îi revine consiliului de administrație al fondului facultativ de pensii; solicită ca fondul să funcționeze după un concept unic, pentru a-și reduce pasivele; solicită Biroului ca, imediat după primirea evaluării externe, să facă o propunere privind un plan de acțiune cuprinzător, care să trateze chestiunea responsabilităților Parlamentului; consideră necesar să se reducă drepturile de pensie ale membrilor participanți la fond;

113.   solicită Biroului să facă o evaluare a situației actuale a fondului de pensii cât mai curând posibil;

Asistență parlamentară

114.   apreciază normele noi, mai stricte care se aplică asistenților locali și furnizorilor de servicii; constată că unele puncte ale noilor norme rămân vagi, fiind o sursă de interpretare eronată; solicită să se clarifice și mai mult aceste puncte, mai ales în ceea ce privește activitățile conexe ale asistenților locali și ale prestatorilor de servicii; afirmă răspicat că ambele grupuri ar trebui ținute sub observație foarte strictă;

115.   salută crearea Portalului electronic al deputaților; consideră că acesta este un instrument performant și necostisitor pentru analiza financiară în concordanță cu politica „zero hârtie” urmată de Parlament; solicită DG FINS să promoveze activ utilizarea lui în rândul tuturor deputaților;

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

116.   remarcă faptul că politica Parlamentului în materie de securitate a informațiilor necesită o strategie coordonată și armonizată privind securitatea la nivelul instituției;

117.   cere întărirea sistemelor de securitate informatică pentru a proteja informațiile de tentativele de acces neautorizat, asigurând totodată publicarea lor, precum și de întreruperea accesului, modificare sau distrugere, pentru a le asigura integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea;

118.   ia act de faptul că a fost efectuat un audit extern al TIC de către o parte terță independentă, așa cum s-a cerut în cursul descărcării de gestiune pe 2013; mai notează că obiectivul acestui audit a fost acela de a evalua capacitățile de securitate ale sectorului TIC al Parlamentului și expunerea potențială a sistemelor sale la amenințările cibernetice, cu scopul de a dezvolta un plan de întărire a securității TIC, incluzând o propunere de foaie de parcurs pentru a crește nivelul general de securitate a Parlamentului; se pronunță în favoarea unui regulament în domeniul securității informatice care să garanteze că Parlamentul este capabil să își protejeze în mod eficace sistemele informatice, asigurând totodată siguranța și securitatea deputaților în fața atacurilor informatice;

119.   este îngrijorat că evaluarea organizării, maturității și capacităților structurii de securitate TIC a Parlamentului efectuată în conformitate cu standardele ISO 27002:2013 și cele mai bune practici internaționale a scos la iveală un nivel relativ slab de maturitate a securității organizaționale;

120.   solicită efectuarea periodică a unor teste de stres ale sistemelor de securitate ale Parlamentului în domeniul TIC;

121.   remarcă că Biroul a adoptat o politică de securitate a sistemelor TIC în cadrul reuniunii sale din 7 septembrie 2015; subliniază nevoia urgentă de a implementa o politică de securitate TIC mai robustă, în concordanță cu foaia de parcurs a Parlamentului către o strategie globală de securitate a informațiilor;

122.   critică transformarea contului oficial de Twitter al „Președintelui Parlamentului European” într-un instrument personal de campanie care trimite la site-ul internet al unui partid;

Direcția Generală Securitate și Siguranță

123.   ia act de faptul că internalizarea serviciilor de securitate a fost finalizată la Bruxelles în decembrie 2014 și la Strasbourg la 1 iulie 2015 în urma adoptării unui concept de securitate globală; subliniază că este nevoie de măsuri de securitate suplimentare și de o revizuire urgentă a conceptului de securitate globală adoptat de Birou în 2011 având în vedere contextul de securitate actual;

124.   se arată preocupat de abordările diferite adoptate de autoritățile de la Bruxelles și Strasbourg în privința securității sediilor Parlamentului; consideră indispensabilă cooperarea strânsă cu autoritățile belgiene, franceze și luxemburgheze pentru a îmbunătăți perimetrul de securitate din jurul clădirilor Parlamentului;

125.   cere verificarea tuturor membrilor personalului de securitate pentru a garanta capacitatea acestora de a-și îndeplini sarcinile, atât din perspectiva fiabilității, cât și din cea a nivelului de competență profesională;

126.   cere insistent ca îmbunătățirea securității în clădirile Parlamentului și în imediata lor vecinătate să fie considerată o prioritate majoră; consideră că este necesar să se asigure echipamente și condiții de lucru adecvate pentru personalul de securitate, dată fiind situația actuală în materie de securitate;

127.   solicită revizuirea măsurilor de securitate a clădirilor și înăsprirea controalelor la intrarea în parcarea Parlamentului prin intermediul recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare; solicită introducerea unui punct de control extern centralizat pentru verificarea tuturor furnizorilor care intră în clădirile Parlamentului;

128.   reamintește incidentele legate de furturile din birourile deputaților; cere DG INLO și DG SAFE să asigure un nivel mai înalt de securitate și transparență în privința contractanților și a personalului de întreținere care au acces la birouri;

129.   consideră fundamentală existența unor verificări solide înainte de angajare, a unor proceduri cu caracter obligatoriu aferente personalului care părăsește instituția, a unor structuri corespunzătoare de gestionare a securității și a unei formări corespunzătoare în domeniul gestionării crizelor;

130.   reamintește incidentul din 7 octombrie 2014 în care au fost implicați protestatari kurzi; solicită o evaluare cuprinzătoare și confidențială a serviciilor de securitate ale Parlamentului; salută înființarea, într-o primă etapă, a unui grup la nivel înalt alcătuit din reprezentanți ai Parlamentului, Comisiei, Consiliului și ai statului belgian pentru intensificarea cooperării în domeniul securității; se pronunță în favoarea continuării cooperării cu serviciile de securitate naționale și internaționale;

131.   subliniază necesitatea unui nivel mai ridicat de cooperare între DG SAFE și DG ITEC, pentru a asigura un nivel corespunzător de protecție a informației și comunicațiilor în Parlament;

Parlamentul ecologic

132.   salută concluziile pozitive ale auditului realizat de Curtea de Conturi Europeană în 2013 și 2014 care a subliniat că, din cele 14 instituții europene controlate, Parlamentul European este instituția care a elaborat strategia cea mai ambițioasă în materie de reducere a emisiilor de CO2;

133.   atrage atenția asupra faptului că videoconferințele și munca la distanță ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a timpului și la întărirea aspectului ecologic al Parlamentului, reducându-se costurile administrative și cele de deplasare;

Achiziții publice ecologice și EMAS

134.   invită Secretarul General să elaboreze un plan pentru reducerea numărului de cufere disponibile pentru deplasările parlamentare; propune să se introducă un sistem de cufere la cerere sau un sistem de partajare a cuferelor, reducându-se astfel impactul acestui sistem în ceea ce privește cheltuielile financiare și emisiile de carbon;

135.   salută măsurile suplimentare vizând compensarea emisiilor inevitabile; solicită Parlamentului să elaboreze și alte politici de compensare a CO2, precum posibilitatea de compensare pentru asistenții parlamentari acreditați;

Grupurile politice (postul bugetar 4 0 0)

136.  constată că, în 2014, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

Primul semestru 2014

Al doilea semestru 2014

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate*

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu (2015)

PPE

11 147

7 813

11 311

101 %

7 649

8 772

7 744

6 485

74 %

9 960

S&D

7 956

4 619

8 415

106 %

4 160

7 663

4 194

6 435

84 %

5422

ECR

2 128

1 053

2 731

128 %

450 

2 886

457

1 745

60 %

1598

ALDE

3 401

1 759

3 644

107 %

1 516 

2 813

1 531

1 847

66 %

2498

GUE/NGL

1 374

417 

1 519

111 %

272

2 153

272

1 170

54 %

1255

Verts/ALE

2 211

1 388 

2 689

122 %

911

2 081

912

1 707

82 %

2 146

EFDD

1 229

1 137

1 544

126 %

822

2 002

827

1 164

58 %

1287

Deputați neafiliați

753

441

715

95 %

92

1 238

92

566

46 %

533

Total

30 200

18 626

32 567

 

15 872

29 608

16 030

21 118

 

29 442

*   toate sumele sunt exprimate în mii EUR

Partide politice europene și fundații politice la nivel european

137.  constată că, în 2014, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează(11):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri(12)

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

2 126

9 327

13 605

85%

345

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1 083

5 297

7 864

85%

78

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

759

2 813

3 582

85%

173

Partidul Ecologist European

EGP

575

1 918

2 493

84%

50

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

ECR

373

1 943

2 376

85%

0

Partidul Stângii Europene

SE

282

1 219

1 501

85%

54

Partidul Democrat European

EDP/PDE

123

565

730

85%

13

Democrații Europeni

EUD

49

274

340

85%

0

Alianța Liberă Europeană

ALE

126

526

708

85%

0

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

73

388

475

85%

4

Alianța europeană pentru Libertate

AEL

93

521

614

84%

-3

Alianța mișcărilor naționale europene

AEMN

117

363

480

85%

37

Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației

MELD

124

635

941

85%

5

Total

 

5 903

25 789

35 709

85%

756

(*)  toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

 

138.  constată că, în 2014, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează(13):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

831

4 203

5 034

85%

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

636

3 087

3 723

85%

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

169

941

1 110

85%

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

174

914

1 088

85%

Transformă Europa

TE

SE

111

587

698

85%

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

43

265

308

85%

Centrul Maurits Coppieters

CMC

ALE

48

216

264

85%

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

ECR

195

915

1 110

85%

 

 

 

 

 

 

 

Fundația europeană pentru Libertate

EFF

AEL

45

244

289

85%

Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală

OEIC

EUD

21

135

156

85%

Fundația Politică Creștină Europeană

CPFE

ECPM

37

187

224

85%

Fundația pentru o Europă a Libertăților și Democrației

FELD

MELD

62

271

333

85%

Identități și tradiții europene

ITE

AEMN

42

174

216

85%

Total

 

 

2 414

12 139

14 553

85%

(*)  toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

 

-

2.229

11 325

13 554

85%

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

7.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

6

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Louis Aliot, Jonathan Arnott, Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Anders Primdahl Vistisen, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Benedek Jávor, Andrey Novakov, Markus Pieper, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Reimer Böge, Luke Ming Flanagan, Arne Gericke, Siôn Simon, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Claudiu Ciprian Tănăsescu

(1)

  JO L 51, 20.2.2014.

(2)

  JO C 377, 13.11.2015, p. 1.

(3)

  JO C 247, 28.7.2015, p. 1.

(4)

  JO C 373, 10.11.2015, p. 1.

(5)

  JO C 377, 13.11.2015, p. 146.

(6)

  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

  PE 349.540/Bur/ann/fin.

(8)

  PE 422.541/Bur.

(9)

  Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European (JO L 255, 30.9.2015, p. 3).

(10)

  Rezoluția Parlamentului European din 16 aprilie 2014 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea I – Parlamentul European (JO L 266, 5.9.2014, p. 3).

(11)

  Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.

(12)

 

 

(13)

  Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.

Notă juridică