RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014

12.4.2016 - (2015/2203(DEC))

Comisia pentru control bugetar
Raportoare: Claudia Schmidt

Amendamente

Procedură : 2015/2203(DEC)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A8-0137/2016

Texte depuse :

A8-0137/2016

Dezbateri :

PV 27/04/2016 - 17
CRE 27/04/2016 - 17

Voturi :

PV 28/04/2016 - 4.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0149

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2203(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2014 (COM(2015)0379 – C8-0248/2015),

– având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondul european de dezvoltare (COM(2015)0295),

– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei[1],

– având în vedere declarația de asigurare[2] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Recomandările Consiliului din 12 februarie 2016 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2014 (05219/2016 – C8-0036/2016, 05220/2016 – C8-0037/2016, 05223/2016 – C8-0038/2016, 05224/2016 – C8-0039/2016),

– având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194 și SWD(2015)0195),

– având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000[3], astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010[4],

– având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)[5],

– având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE[6],

– având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE[7],

– având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE[8],

– având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene[9],

– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE[10],

– având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare[11],

– având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare[12],

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare[13],

– având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0137/2016),

1. acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014;

2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2014

(2015/2203(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondul european de dezvoltare (COM(2015)0295),

– având în vedere declarația de asigurare[15] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000[16], astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010[17],

– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE[23],

– având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare[24],

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare[26],

– având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0137/2016),

1. ia act de conturile anuale finale ale celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare, care sunt prezentate în tabelul 2 din raportul anual al Curții de Conturi;

2. aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2014;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (serie L).

3. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2203(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014,

– având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0137/2016),

A. întrucât Fondurile europene de dezvoltare (FED) succesive, finanțate de statele membre, reprezintă principalul instrument prin care Uniunea Europeană furnizează ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM);

B. întrucât obiectivul principal al acordului de la Cotonou în reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eliminarea sărăciei până în 2020;

C. întrucât sustenabilitatea și integrarea economică progresivă au devenit principiile axiale ale politicii în materie de dezvoltare și instrumente în înțelesul acordului de la Cotonou;

D. întrucât faptul că cheltuielile angajate în 2014 în cadrul celui de-al 8-lea, 9-lea, al 10-lea și al 11-lea FED, onorate prin plăți executate în temeiul celui de-al 8-lea FED, înființat în 1995, constituie un impediment pentru transparența și eficiența operațiunilor;

E. întrucât Consiliul a adoptat în decembrie 2013 o facilitate tranzitorie pentru a asigura disponibilitatea fondurilor în perioada cuprinsă între ianuarie 2014 și intrarea în vigoare a celui de al 11-lea FED, resursele tranzitorii ridicându-se la 1 616 milioane EUR;

F. întrucât finanțarea FED este gestionată în comun de Comisie și de Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia fiind însă unic responsabilă pentru execuția fondurilor și a operațiunilor în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

G. întrucât UE are un palmares de invidiat în ceea ce privește cooperarea internațională în vederea soluționării problemelor globale și acordarea de asistență pentru dezvoltare în numeroase părți ale lumii;

H. întrucât se impune redefinirea modului în care actorii și instituțiile de la nivel mondial pot coopera, prin crearea unor noi metode de încurajare a acestei dinamici și a unui nou modus operandi, în special cu scopul de a asigura punerea în practică mai eficientă a angajamentelor asumate în contextul politicilor externe ale Uniunii;

I. întrucât intervențiile externe ale Uniunii sunt canalizate prin intermediul organizațiilor internaționale, care fie participă la execuția fondurilor Uniunii, fie cofinanțează proiecte alături de aceasta, unul dintre obiectivele urmărite fiind acela de a răspunde provocărilor în materie de supraveghere și guvernanță;

J. întrucât situația de la fața locului din țările ACP presupune o expunere la un risc inerent ridicat din cauza instabilității politice și a factorilor de securitate, dar și a mediului instituțional și administrativ fragil;

K. întrucât nivelul și natura angajamentului UE trebuie să fie diferențiate și condiționate de realizarea unor progrese măsurabile în diverse domenii, cum ar fi democrația, drepturile omului, buna guvernare, dezvoltarea socioeconomică durabilă, statul de drept, transparența și combaterea corupției;

L. întrucât un dialog politic periodic și aprofundat este esențial pentru a permite partenerilor să își însușească și să își adapteze obiectivele politice;

M. întrucât asistența bugetară implică și importante riscuri asociate capacității țării partenere de a utiliza fondurile alocate în mod adecvat, cu un impact potențial asupra obiectivelor de comun convenite și prezintă, în plus, aspecte spinoase ce țin de transparență, responsabilitate și buna gestiune financiară;

N. întrucât fluxurile financiare ilegale provenite din corupție, evaziune fiscală sau spălare de bani subminează eforturile țărilor partenere de a mobiliza veniturile proprii și șansa acestora de creștere economică și combatere a sărăciei;

O. întrucât este de importanță capitală să se amelioreze vizibilitatea și credibilitatea Uniunii și să se promoveze valorile Uniunii în toate intervențiile sale;

P. întrucât „bugetizarea” FED, care constă în includerea acestui fond în structura bugetului Uniunii, rămâne în continuare una dintre prioritățile Parlamentului; întrucât includerea FED în bugetul general ar permite Parlamentului un rol mai important în constituirea și alocarea fondurilor destinate FED, precum și o coerență politică sporită și un control democratic mai strict;

Declarația de asigurare

Execuția financiară și execuția proiectelor în 2014

1. ia act de nivelul scăzut de angajamente din 2014, de 621 milioane EUR, față de exercițiile precedente (3 923 milioane EUR în 2013 și 3 163 milioane EUR în 2012), acest lucru fiind cauzat de intrarea tardivă în vigoare a celui de-al 11-lea FED și de resursele tranzitorii limitate disponibile în temeiul facilității tranzitorii, de doar 1 616 milioane EUR; ia totodată act de nivelul ridicat al plăților, de 3 516 milioane EUR (față de 2 963 milioane EUR în 2013), grație celor 595 milioane EUR provenite de la facilitatea tranzitorie, alocate pentru plăți de sprijin bugetar și pentru plăți în avans destinate operațiunilor desfășurate în Republica Centrafricană și în Somalia sub egida Instrumentului financiar pentru pace în Africa;

2. este profund îngrijorat că rata de eroare estimată de Curte pentru cheltuielile FED a crescut timp de trei ani la rând în perioada 2012-2014, de la 3,0 % la 3,8 %; subliniază faptul că această rată de eroare este totuși sensibil mai redusă comparativ cu ratele de eroare care au afectat cheltuielile din bugetul Uniunii gestionate de statele membre;

3. consideră îngrijorător faptul că Comisia a dispus de suficiente informații pentru a preveni, pentru a detecta și pentru a corecta erorile cuantificabile înaintea validării și acceptării cheltuielilor în cauză, ceea ce ar fi avut ca rezultat o rată de eroare cu până la 2,3 puncte procentuale mai mică, aducând-o sub pragul de semnificație de 2 %; remarcă faptul că cea mai mare parte a erorilor sunt cauzate de nerespectarea normelor referitoare la achizițiile publice; susține recomandarea Curții de Conturi cu privire la îmbunătățirea controalelor ex-ante;

4. ia act de eforturile întreprinse de EuropeAid pentru reducerea nivelului ridicat al angajamentelor restante (menționate de multe ori sub denumirea franceză de „reste à liquider”) de la 12,5 miliarde EUR la 31.12.2013 la 9,7 miliarde EUR la 31.12.2014, respectiv o reducere de 23%; subliniază însă că trebuie depuse mai multe eforturi; ia act și de eforturile EuropeAid de a reduce vechile angajamente de prefinanțare (46% realizate, față de obiectivul de 25%) și vechile angajamente neexecutate (51,24% realizate față de obiectivul de 25%), precum și numărul contractelor expirate deschise (15,52% realizate față de obiectivul de 15%), dar cu rezultate mai puțin îmbucurătoare pentru contractele expirate încheiate în cadrul FED, unde 25% din totalul contractelor FED sunt contracte expirate deschise în valoare totală de 3,8 miliarde EUR; încurajează Comisia să își continue eforturile de scurtare a perioadei medii de execuție a proiectelor;

Riscuri pentru regularitate

5. ia act de diversitatea modalităților practice pentru execuția FED, managementul direct centralizat reprezentând 38% din plățile efectuate în 2014 (din care 22% din asistența bugetară totală), iar managementul indirect reprezentând 62%, defalcat după cum urmează: 32% prin intermediul organizațiilor internaționale, 25% prin intermediul unor state terțe și 5% prin organisme naționale ale statelor membre; ia act de aria geografică extinsă acoperită, compusă din 79 de țări, și de complexitatea normelor de punere în aplicare și a procedurilor respective, cum ar fi procesele legate de cererile de oferte și atribuirea de contracte;

6. ia act de faptul că în două domenii de sprijin bugetar și cooperare cu organizațiile internaționale, și mai ales în cazul contribuțiilor Uniunii la proiecte ale ONU cu donatori multipli, natura instrumentelor și a condițiilor de plată limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori;

Fiabilitatea conturilor

7. salută avizul Curții potrivit căruia conturile anuale ale celui de al 8-lea, al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2014 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2014, iar rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete la finalul exercițiului respectiv sunt conforme cu dispozițiile regulamentelor financiar aplicabile FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;

8. este totuși profund îngrijorat, ca și în exercițiile precedente, de faptul că ordonatorii de credite din subdelegații tot nu respectă în mod sistematic regula potrivit căreia, pentru plățile de prefinanțare ce depășesc 750 000 EUR, Comisia are obligația de a recupera anual dobânda (2,5 milioane EUR în 2014, față de 5,7 milioane EUR în 2013), iar cuantumul venitului provenit din dobândă publicat în conturile anuale se bazează parțial pe estimări; solicită Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei (DG DEVCO) să monitorizeze cu strictețe activitatea ordonatorilor de credite sub-delegați; regretă că dobânda generată de prefinanțări cu o valoare cuprinsă între 250 000 și 750 000 EUR nu se contabilizează încă drept sursă de venit financiar în situațiile financiare;

9. constată că au fost recuperate 83,3 milioane EUR în 2014, respectiv 2,3% din suma totală de 3,58 miliarde EUR plătită pentru FED în 2014; subliniază însă că aceste recuperări sunt aplicabile și celui de-al 8-lea, 9-lea și 10-lea FED, prin urmare rata de recuperare variază semnificativ;

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

10. salută avizul Curții potrivit căruia veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul 2014 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

11. își exprimă îngrijorarea în legătură cu evaluarea realizată de Curte cu privire la legalitatea și regularitatea plăților, afectate de un nivel semnificativ de eroare, și conform căreia sistemele de supraveghere și control de la sediul EuropeAid și din cadrul delegațiilor Uniunii sunt doar parțial eficace în asigurarea legalității și regularității plăților; se declară îngrijorat cu privire la rezultatele verificării unor eșantioane ale operațiunilor de plată, prilej cu care a ieșit la iveală că 54 dintre cele 165 de plăți auditate (33%) au fost afectate de eroare;

12. regretă că, în conformitate cu estimările Curții din raportul său anual, rata de eroare cea mai probabilă pentru tranzacțiile efectuate în cadrul celui de-al 8-lea, 9-lea, 10-lea și al 11-lea FED este de 3,8%, ceea ce marchează o a doua creștere succesivă după 2013 (3,4%) și 2012 (3%);

13. regretă că nerespectarea de către beneficiari a normelor privind achizițiile și absența documentelor justificative reprezintă încă motivele principale de eroare, constituind 63% din nivelul de eroare estimat; consideră indispensabil să se acorde o atenție deosebită dezvoltării de expertiză financiară internă și de capacități de control și cere transparență absolută în privința beneficiarilor și a subcontractanților;

14. regretă că, dintre cele 133 de tranzacții de plăți verificate de Curte, 34 erau afectate de erori cuantificabile și că 19% dintre acestea se refereau la cheltuieli nesuportate, ceea ce ar putea indica operațiuni frauduloase;

15. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia a dispus de suficiente informații pentru a preveni, pentru a detecta și pentru a corecta erorile cuantificabile înaintea validării și acceptării cheltuielilor în cauză, și că folosirea informațiilor disponibile ar fi avut ca rezultat o rată de eroare cu 2,3 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată efectiv; se așteaptă ca DG DEVCO să dea dovadă de mai multă rigoare în administrarea sistemului său general de control și în utilizarea informațiilor disponibile;

16. salută intrarea în vigoare a strategiei anti-fraudă în 2014 și solicită concentrarea pe utilizarea și dezvoltarea de mecanisme anti-fraudă și ameliorarea transparenței finanțării prin FED;

Supravegherea operațiunilor și consolidarea asigurării managementului

17. constată că dintre cele 133 de operațiuni de plată legate de proiecte, 52 (39 %) erau afectate de eroare, 34 (65 %) din acestea fiind afectate de erori cuantificabile; regretă că dintre aceste 34 de tranzacții 14 erau tranzacții finale, care beneficiaseră deja de toate controalele ex ante; își reiterează îngrijorarea cu privire la performanțele nesatisfăcătoare și deficiențele recurente ale controalelor ex ante;

18. reiterează apelul adresat Comisiei de a acorda sistematic atenție calității și adecvării controalelor ex-ante efectuate, având în vedere mai ales contextul politic și operațional volatil;

19. ia act de rata de eroare reziduală pe 2014, estimată la 2,81% (205,7 milioane EUR); constată că această metodă de estimare a fost evaluată de Curte drept o metodologie adecvată ce furnizează informații utile în domenii în care funcțiile de control trebuie încă îmbunătățite și dovezi suficiente că rata de eroare materială este semnificativă;

20. reiterează poziția Parlamentului conform căreia ar fi util să se identifice clar acțiunile de elaborare a bugetului bazat pe activități sau sectoarele de intervenție care prezintă cele mai mari deficiențe și erori și cel mai ridicat nivel de vulnerabilitate; solicită DG DEVCO să realizeze analiza care se impune pentru a o putea prezenta cât mai repede în raportul anual de activitate;

21. consideră că este necesară menținerea la niveluri rezonabile a costului controalelor și rafinarea informațiilor pertinente privind randamentul acestora, cum ar fi informațiile privind erorile depistate și corectate ca urmare a auditurilor externe și a controalelor efectuate de Comisie, includerea tuturor tipurilor de costuri directe sau de indicatori de rentabilitate a controalelor, pentru a se evita acumularea de niveluri inutile de control;

22. este de părere că, în acest context, trebuie luat în considerare echilibrul dintre control și responsabilitate, precum și echilibrul dintre supraveghere și atractivitatea finanțării acordate de Uniune;

23. salută inaugurarea cadrului UE privind rezultatele dezvoltării și cooperării internaționale menit să evalueze rezultatele în raport cu obiectivele dezvoltării strategice; consideră că este extrem de important să se monitorizeze constant impactul produs de un proiect pe toată durata desfășurări acestuia sau impactul sprijinului bugetar și să se elaboreze un mecanism adecvat pentru raportarea rezultatelor proiectului;

24. subliniază că este important să se îmbunătățească permanent evaluarea de impact a proiectelor din domeniul cooperării pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar care sunt finanțate prin intermediul instrumentelor financiare externe ale Uniunii; subliniază că este necesară o analiză aprofundată, exactă și cuprinzătoare a diferitelor mecanisme de monitorizare și de raportare, pentru a se evita cazurile de gestionare defectuoasă și de deturnare a fondurilor Uniunii, precum și lipsa de transparență în gestionarea acestora;

25. solicită insistent Comisiei, ca și în exercițiile precedente, să ia măsuri prin care delegațiile Uniunii alcătuite din membri ai Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să poată fi trase la răspundere cu mai multă strictețe; consideră că acest lucru trebuie să se facă în plus față de întocmirea rapoartelor privind gestionarea asistenței externe, elaborate și semnate de șefii delegațiilor Uniunii;

26. subliniază că șefilor delegațiilor Uniunii trebuie să li se amintească clar de sarcinile lor și responsabilitățile de gestionare și control care le revin în cadrul activității lor de conducere aferente portofoliului de operațiuni al delegației pe care o conduc (procese de gestionare esențiale, gestionarea controlului, înțelegerea și evaluarea adecvată a indicatorilor-cheie de performanță); subliniază că trebuie găsit u echilibru între sarcinile politice și cele administrative;

27. consideră că, în orientările generale, șefii delegațiilor Uniunii ar trebui îndrumați în mod clar în ceea ce privește definiția rezervelor, componentele acestora, elementele care trebuie luate în considerare la formularea unei rezerve (nivelul de risc financiar și de reputație implicat, deficiențele funcționale, constrângerile interne și externe identificate) și efectul conex asupra administrării fondurilor și a operațiunilor de plată; reamintește că orice rezervă trebuie să identifice în mod clar procesul care se confruntă cu deficiențe recurente sau temporare, precum și funcționarea, gradul de adecvare și eficacitatea setului de standarde de control intern;

28. invită EuropeAid să includă în raportul său anual de activitate o prezentare generală și o analiză, pentru a putea fi percepute mai bine realizările delegațiilor Uniunii și pentru a se asigura în mod suficient calitatea, consecvența și omogeneitatea răspunsurilor formulate de șefii delegațiilor;

29. consideră că, pe baza informațiilor de gestiune și a indicatorilor-cheie de performanță, este important să fie identificate tendințele, astfel încât să fie adaptate ciclurile de programare și să fie îmbunătățită eficacitatea sectorială generală a ajutorului Uniunii pentru dezvoltare;

30. invită EuropeAid și SEAE să consolideze supravegherea șefilor de delegații în calitatea lor de ordonatori de credite subdelegați ai Comisiei, pentru a le spori nivelul de răspundere prin prezentarea unor rapoarte detaliate, complete și de calitate pe lângă informațiile exacte cuprinse în cadrul rapoartelor anuale de activitate;

Punerea în aplicare a noului cadru pentru politica de dezvoltare și provocările conexe

31. salută reînnoirea și extinderea agendei de dezvoltare prevăzute până în 2030, caracterizată de adoptarea a 17 obiective de dezvoltare sustenabilă, cu 169 de ținte conexe, ceea ce reprezintă un progres real și cuprinzător pentru politica de dezvoltare;

32. solicită o strategie și o gestiune mai ambițioase pentru fondurile FED și un grad mai mare de răspundere pentru utilizarea acestor fonduri; subliniază că, astfel, se prezintă o oportunitate pentru optimizarea rezilienței tuturor activităților FED prin consolidarea criteriilor de eficiență economică și financiară și prin identificarea unor îmbunătățiri ale eficienței și eficacității, reflectate în rezultatele gestiunii; consideră că pregătirea evaluării nevoilor reprezintă o etapă preliminară eficientă pentru asigurarea eficacității finale a finanțării acordate de Uniune;

33. subliniază că coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) este o cerință consacrată în tratat; remarcă faptul că acest lucru înseamnă că cheltuielile în toate domeniile de politică relevante ar trebui să fie conforme cu obiectivele cooperării pentru dezvoltare și că trebuie prevenite și eliminate efectele negative; este de opinie că evaluarea cheltuielilor din perspectiva CPD ar trebui, prin urmare, să devină un element obișnuit în pregătirea, monitorizarea, raportarea, evaluarea și auditul cheltuielilor în toate domeniile de politică relevante, printre care se numără politica comercială, agricolă și în domeniul pescuitului.

34. invită Comisia să revizuiască și să adapteze cu precizie legătura dintre strategia de politică și coordonarea dintre donatori în cazul diverselor instrumente de ajutor existente, în special în ceea ce privește sprijinul bugetar, operațiunile de finanțare mixtă și gestiunea proiectelor; consideră că investițiile din sectorul privat și fluxurile de capital privat reprezintă forțele motrice principale ale dezvoltării sustenabile, împreună cu dezvoltarea capacității instituționale și a unor sisteme de guvernanță solide menite să îmbunătățească transparența, să reducă corupția și să elimine evaziunea fiscală;

35. subliniază faptul că dezvoltarea nu este posibilă fără pace, iar pacea nu este posibilă fără dezvoltare; în această privință, subliniază că drepturile omului, buna guvernanță, pacea și consolidarea democrației ar trebui să constituie obiective prioritare în cadrul politicii de dezvoltare și că activitățile legate de îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă 16 (ODD 16) privind pacea și justiția ar trebui să devină unul dintre pilonii centrali ai programelor indicative naționale (PIN) în contextul cooperării pentru dezvoltare; scoate în evidență faptul că partenerii Uniunii ar trebui să aibă obligația de a raporta anual cu privire la progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor ODD 16, pe baza unor indicatori fiabili și stabiliți de comun acord;

36. invită Comisia să țină seama de preocupările și de observațiile Parlamentului în ceea ce privește proiectele de programe indicative naționale (PIN) și să ia în considerare concluziile Parlamentului la stabilirea formei finale a PIN; solicită introducerea unor competențe de control formale în legătură cu FED, eventual prin intermediul unui acord instituțional cu caracter obligatoriu, în conformitate cu articolul 295 din TFUE;

Supravegherea fondurilor fiduciare și a mecanismelor de finanțare mixtă ale Uniunii

37. salută intenția de a elibera fondurile mai repede și mai flexibil într-o situație de urgență și de a pune laolaltă diferite surse de finanțare pentru a trata toate aspectele unei crize; salută crearea fondului fiduciar de urgență pentru Africa și finanțarea acordată acestuia (care se ridică la 1,8 miliarde EUR), cu scopul de a asigura un răspuns cuprinzător la criza refugiaților și de a trata cauzele fundamentale ale migrației ilegale și ale strămutării persoanelor în Africa;

38. salută crearea Fondului fiduciar Bêkou de către UE și contribuția acestuia la răspunsul internațional la criza din Republica Centrafricană; solicită statelor membre să se implice mai mult, pentru a face acest fond să devină pe deplin operațional;

39. salută crearea fondului fiduciar Madad de către UE pentru a face față consecințelor conflictului din Siria, precum și a fondului fiduciar de urgență pentru Africa; invită statele membre să își majoreze angajamentul financiar în cadrul tuturor fondurilor fiduciare ale UE;

40. subliniază că Comisia nu ar trebui să deturneze creditele de la obiectivele și principiile actelor de bază și crede că direcționarea creditelor prin fondul fiduciar nu ar trebui niciodată să aibă loc în detrimentul FED și al politicilor Uniunii pe termen lung;

41. recunoaște valoarea adăugată a punerii în comun a unui număr mare de contribuții naționale la nivelul Uniunii, pe lângă contribuțiile substanțiale din instrumentele de finanțare externă și FED; îndeamnă totuși statele membre să facă efectiv contribuții pe măsura celor făcute de Uniune, mai degrabă decât să ofere minimul necesar pentru a obține drepturi de vot;

42. observă că fondurile fiduciare se înscriu într-o reacție ad hoc, ceea ce arată că FED, bugetul Uniunii și cadrul financiar multianual nu au resursele și flexibilitatea necesară pentru o abordare rapidă și cuprinzătoare a crizelor majore; regretă că ele au ca rezultat scurtcircuitarea autorității bugetare și subminarea unității bugetului;

43. este conștient de legătura strânsă dintre dezvoltare și politicile privind migrația, care este extrem de importantă în relațiile dintre Uniune și țările ACP; consideră, în acest context, că Uniunea ar trebui să reflecteze mai mult cu privire la coerența și eficiența financiară a unor astfel de activități bazate pe fonduri fiduciare, precum și la cea mai potrivită cale de a le combina cu alte politici și instrumente de dezvoltare bilaterale existente;

44. consideră, de asemenea, că ar trebui acordată o atenție deosebită eficacității și guvernanței politice a fondurilor fiduciare și îndeosebi a fondului fiduciar de urgență pentru Africa, lipsei de garanții și supravegherii utilizării finale a fondurilor alocate;

45. subliniază importanța unor mecanisme de control suficiente pentru a garanta controlul politic al execuției bugetului în contextul procedurii de descărcare de gestiune; îndeamnă Comisia să ia măsuri imediate pentru o implicare mai activă a autorității bugetare și de control bugetar și o mai bună aliniere a fondurilor fiduciare și a altor mecanisme cu normele bugetare, în special prin înscrierea lor în bugetul Uniunii;

46. își repetă apelul privind informarea periodică a Parlamentului cu privire la mecanismele de finanțare mixtă și la rezultate, pentru a permite Parlamentului să-și exercite funcția de control, mai ales în ceea ce privește evaluarea capacității de gestiune și a valorii adăugate;

47. subliniază că eventualele instrumente financiare și instrumente financiare mixte noi ar trebui să respecte obiectivele generale ale politicii de dezvoltare a Uniunii și să se axeze pe domenii în care valoarea adăugată și impactul strategic ating cele mai ridicate cote;

48. invită Comisia să instituie un cadru robust, transparent și fiabil pentru a garanta faptul că toate programele care beneficiază de finanțare mixtă respectă principiile eficacității dezvoltării și obiectivele politicii de dezvoltare, pentru a asigura astfel că acestea oferă o valoare adăugată din perspectiva dezvoltării, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi din Raportul său special nr. 16/2014 intitulat „Eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE”;

49. ia în calcul faptul că grosul fondurilor a provenit până acum de la bugetul Uniunii și FED și că până în prezent contribuțiile statelor membre la fondurile fiduciare au fost relativ reduse; îndeamnă statele membre să facă contribuții la fondurile fiduciare pe măsura contribuțiilor de la bugetul Uniunii și FED;

Rezultatele Facilității de investiții pentru țările ACP gestionate de BEI

50. reamintește că fondurile alocate facilității de investiții din al nouălea și al zecelea FED s-au ridicat la 3 185,5 milioane EUR pentru țările ACP și TTPM, această sumă fiind completată cu 500 de milioane EUR în cadrul celui de al unsprezecelea FED prin intermediul Pachetului de finanțare a impactului, ceea ce-i va permite să-și asume riscuri și mai mari în vederea unei dezvoltări și mai intense, prin intermediul „investițiilor de impact”;

51. salută primul raport al BEI pentru 2014 cu privire la rezultatele operațiunilor sale externe și la utilizarea de către BEI a cadrului de evaluare bazat pe trei piloni (E3P) și a cadrului de măsurare a rezultatelor (MR) în vederea evaluării ex-ante a rezultatelor preconizate ale proiectelor de investiții; consideră totuși că se impune o ameliorare a analizelor ex-ante și ex-post, care ar trebui să țină cont nu doar de indicatori economici, ci și de criterii legate de protecția mediului și dezvoltarea durabilă;

52. invită BEI să acorde o prioritate absolută efectului pe termen lung al investițiilor și contribuției acestora la sustenabilitate;

53. încurajează BEI să sprijine și în continuare dezvoltarea sectorului privat local, acesta fiind una dintre forțele motrice principale ale sustenabilității, să sprijine infrastructura socială și economică de bază cu efect imediat asupra beneficiarilor, precum și căutarea de noi parteneri locali și regionali în domeniul specific al microfinanțării; invită BEI să sporească gradul de adiționalitate, printr-o mai bună justificare a utilizării fondurilor;

54. salută Raportul special nr. 14/2015 al Curții de Conturi referitor la „Facilitatea de investiții pentru țările ACP: aduce ea beneficii reale?”, drept un exemplu pozitiv de monitorizare subsecventă de către Curte a procedurilor de descărcare de gestiune pentru exercițiile 2012 și 2013, în cursul cărora Parlamentul ceruse elaborarea unui raport special privind performanța și alinierea activităților de creditare externă ale BEI la politicile și obiectivele Uniunii în materie de dezvoltare, înainte de revizuirea la mijlocul perioadei a mandatului extern al BEI și de revizuirea la mijlocul perioadei a facilității de investiții;

55. consideră că auditarea Facilității de investiții pentru țările ACP reprezintă un exemplu de bună practică în ceea ce privește cooperarea și controlul prin colaborare între Parlament și Curte; consideră că acest raport de audit reprezintă o etapă importantă, deoarece este primul audit realizat de Curte în acest domeniu specific; regretă faptul că facilitatea de investiții nu este inclusă în domeniul de aplicare al auditului efectuat de Curte în vederea elaborării declarației de asigurare anuale;

56. ia act de concluziile auditului privind concordanța Facilității de investiții pentru țările ACP cu obiectivele politicii de dezvoltare a UE, precum și efectul catalizator al acesteia; salută buna cooperare dintre BEI și Comisie în etapa de prospectare și selectare a proiectelor; regretă faptul că valoarea adăugată generată de Facilitatea de investiții pentru țările ACP nu a putut fi apreciată mai exact; prin urmare, invită Curtea ca, în viitoarele sale rapoarte speciale, să ofere mai multe exemple concrete și să identifice unele proiecte pentru a-și ilustra mai bine concluziile și recomandările;

57. solicită ca Facilitatea de investiții pentru țările ACP să fie menționată sistematic în acordurile de împrumut din fonduri atrase și solicită, de asemenea, acces la deciziile consiliului de conducere și la documentele de conducere;

58. consideră că este esențial ca BEI să consacre în continuare timp pentru politica de diligență necesară, combinată cu instrumente de evaluare a rezultatelor pentru a ajunge la un grad mai ridicat de cunoaștere a profilului intermediarilor financiari și al beneficiarilor și, de asemenea, pentru a evalua mai bine impactul proiectelor asupra beneficiarilor finali;

59. consideră că toate fondurile provenite din impozitele plătite de contribuabilii Uniunii trebuie să facă obiectul descărcării de gestiune acordate de Parlament; prin urmare, este ferm convins și reiterează faptul că Facilitatea de investiții pentru țările ACP gestionată de BEI în numele Uniunii ar trebui să facă obiectul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului, deoarece este finanțată din banii contribuabililor din Uniune;

60. ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI, Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre a fost reînnoit în 2015; reamintește poziția Parlamentului cu privire la actualizarea mandatului Curții în această privință, incluzând eventualele instrumente financiare noi ale BEI care implică fonduri publice acordate de Uniune sau de FED;

61. încurajează BEI să elaboreze și să aplice abordarea cuprinzătoare necesară ca răspuns la provocările majore generate de fluxul de migranți care vizează Europa, inclusiv operațiuni mai consistente în țările în care își au originea acești migranți, precum și în țările care au frontiere comune cu țările de origine;

Gestionarea sprijinului bugetar

62. constată că suma totală a plăților destinate sprijinului bugetar a reprezentat în 2014 794 de milioane EUR; constată, de asemenea, că dintre cele 32 de operațiuni privind activitățile de sprijin bugetar care au fost analizate de Curte numai două au fost afectate de erori cuantificabile cu impact minor;

63. reamintește că sprijinul bugetar, în calitate de model de cooperare bilaterală, prezintă riscuri fiduciare recurente legate de eficacitatea partenerilor și de riscul de corupție și fraudă; solicită o monitorizare strictă și un dialog politic intens între Uniune și țările partenere în ceea ce privește obiectivele, progresele realizate pe calea obținerii rezultatelor convenite, indicatorii de performanță, precum și o analiză sistematică a riscurilor și o strategie de reducere a riscurilor;

64. consideră că ar trebui să se pună accentul pe realizarea de progrese în ceea ce privește gestiunea finanțelor publice, transparența bugetară și condițiile impuse la nivel macro în țările partenere, pentru a optimiza dezvoltarea capacităților și monitorizarea rezultatelor obținute;

Cooperarea cu organizațiile internaționale

65. constată că în 2014 plățile din FED destinate proiectelor implementate de organizațiile internaționale s-au ridicat la 908,6 milioane EUR;

66. invită instituțiile competente ale UE și ale ONU să respecte pe deplin și să pună în aplicare Acordul-cadru financiar și administrativ (ACFA); solicită Comisiei să prezinte un raport Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a ACFA și a orientărilor referitoare la acesta, să identifice domeniile care necesită îmbunătățiri și să formuleze propuneri pertinente în acest sens;

67. încurajează ONU și instituțiile competente ale ONU să își aprofundeze în continuare cooperarea cu Uniunea, prin dezvoltarea continuă a unor sisteme de monitorizare și de raportare exhaustive; subliniază că diferitele tipuri de obligații de raportare și condiții de plată aferente diferiților donatori internaționali au un efect negativ asupra eficacității și eficienței ajutoarelor; regretă faptul că raportarea către Comisie realizată de organizațiile sale partenere însărcinate cu execuția bugetului Uniunii în cadrul gestiunii indirecte este adeseori incompletă sau insuficient axată pe rezultate;

68. reamintește că cooperarea structurată dintre Uniune și ONU reprezintă singurul mijloc eficient de a preveni utilizarea ineficace a fondurilor și suprapunerea activităților; ia act de faptul că ajutorul Uniunii canalizat prin intermediul ONU permite Uniunii să ajungă în regiuni ale lumii în care s-ar putea să nu fie în măsură să ajungă pe cont propriu;

69. insistă asupra necesității de a se atinge cel mai înalt nivel de transparență și de responsabilitate instituțională la toate nivelurile prin asigurarea accesului la informații bugetare și date financiare exhaustive și corecte, pentru a permite controlul Parlamentului; solicită o politică de divulgare consolidată în ceea ce privește intențiile, beneficiarii și finanțarea, în scopul obținerii unei gestiuni mai bune a fondurilor Uniunii;

70. consideră că este esențial să se asigure vizibilitatea Uniunii, și din punctul de vedere al asumării rezultatelor, în special în cadrul inițiativelor cofinanțate și cu donatori multipli, precum și să se furnizeze rapid și cu regularitate informații privind colectarea de fonduri, pentru a garanta trasabilitatea fondurilor Uniunii;

71. consideră că ar trebui îmbunătățită abordarea axată pe rezultate, având în vedere faptul că se pune tot mai mult accent pe performanța ajutorului acordat de Uniune, prin metode precum introducerea unui cadru de asigurare a răspunderii pentru rezultatele obținute și de evaluare a acestora, care face posibilă evaluarea viabilității proiectelor din perspectiva sustenabilității lor economice și sociale și evaluarea proiectelor din punctul de vedere al eficacității și eficienței;

72. încurajează din plin fixarea unor obiective S.M.A.R.T. în etapa de planificare a tuturor operațiunilor finanțate de UE; subliniază că aceasta este o condiție obligatorie pentru ca evaluările ex post ale rezultatelor și impacturilor obținute să ofere Parlamentului un raport clar și fiabil;

Sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate

73. este deosebit de preocupat de faptul că sistemele de evaluare și de monitorizare axată pe rezultate ale DG Cooperare Internațională și Dezvoltare nu sunt suficient de fiabile, din cauza nivelului necorespunzător de supraveghere și de monitorizare a procesului de evaluare a programelor, precum și de faptul că DG Cooperare Internațională și Dezvoltare nu poate garanta că personalul și resursele financiare sunt adecvate și sunt alocate în mod eficient diverselor activități de evaluare;

74. salută Raportul special al Curții de Conturi nr. 18/2014 intitulat „Evaluarea EuropeAid și sistemul de monitorizare axată pe rezultate”; invită DG DEVCO să remedieze de urgență diversele puncte slabe din sistemele sale de evaluare și monitorizare subliniate în raportul special al Curții, în special cele legate de unele deficiențe grave ale sistemului de evaluare al DG DEVCO; subliniază faptul că funcționarea deficitară a sistemului de evaluare crește riscurile selectării unor proiecte de o calitate insuficientă sau care nu își ating obiectivele; ia act cu îngrijorare de faptul că Comisia și Curtea au opinii diferite în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor privind eficacitatea operațiunilor de sprijin bugetar; consideră că există o legătură între deficitul de personal existent la nivelul delegațiilor Uniunii și în Unitatea „Evaluare” a DG DEVCO și problemele semnalate de Curte; consideră că acest lucru ilustrează consecințele negative pe care reducerile de personal le pot avea asupra funcționării eficiente a programelor Uniunii;

75. subliniază că este esențial ca Parlamentul, în calitate de autoritate de control bugetar, să aibă acces la informațiile necesare pentru a-și forma o imagine clară privind măsura în care au fost îndeplinite obiectivele majore ale Uniunii;

76. reamintește că, pentru a onora angajamentele asumate de Comisie în ceea ce privește asigurarea calității, este necesar să existe un feedback extern, obiectiv și imparțial în legătură cu performanța proiectelor și programelor de asistență ale Comisiei; consideră că rezultatele evaluărilor reprezintă elemente-cheie ale procesului de analiză politică și de revizuire a politicilor individuale, acestea permițând ajustarea obiectivelor politice strategice și creșterea nivelului general de coerență cu celelalte politici ale Uniunii;

77. consideră că, dacă se investește în analizarea și agregarea rezultatelor, se poate obține nu doar o imagine globală a tendințelor, ci se pot trage și învățăminte, consolidându-se astfel eficacitatea proceselor de evaluare și facilitându-se totodată obținerea unor date mai fiabile necesare pentru desfășurarea procesului decizional și de elaborare a politicilor;

78. consideră că partajarea cunoștințelor prin toate mijloacele este esențială atât pentru dezvoltarea unei culturi a evaluării, cât și, mai ales, pentru o cultură eficace a performanței;

79. consideră că transparența este imperios necesară; de aceea, solicită Comisiei să transmită anual Parlamentului o listă cu toate contractele semnate, în format electronic Excel, cu următoarele rubrici a) beneficiar, b) țară, c) organizații beneficiare, d) subvenție < 1 milion EUR, e) subvenție 1 - 3 milioane EUR, f) subvenție 3 - 5 milioane EUR, g) subvenție 5 - 10 milioane EUR, h) subvenție > 10 milioane EUR;

Sprijinul acordat de Uniune țărilor producătoare de lemn în cadrul planului de acțiune FLEGT

80. consideră că inițiativa FLEGT este esențială pentru îmbunătățirea administrării pădurilor, pentru conservarea lor și pentru asigurarea respectării legii, în special prin recurgerea la toate mijloacele posibile, la acordurile de parteneriat voluntare sau la obligația de diligență financiară, printre altele, în scopul de a soluționa problema mondială pe care o reprezintă exploatarea ilegală a lemnului și de a contribui la garantarea exporturilor de lemn către Uniune;

81. regretă însă deficiențele cumulative identificate în etapa de punere în aplicare a planului de acțiune FLEGT și a proiectelor aferente, care necesită în prezent o evaluare detaliată; este ferm convins că, după ce s-au alocat 300 de milioane EUR în perioada 2003-2013 pentru a sprijini acțiunile din cadrul FLEGT, a sosit timpul să se realizeze o analiză costuri-beneficii aprofundată a contribuției pe care a avut-o procesul FLEGT la reducerea exploatării forestiere ilegale;

82. regretă ritmul lent de execuție a planului de acțiune FLEGT, adoptarea tardivă a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului[27] (Regulamentul UE privind lemnul), precum și încetineala cu care Comisia a înțeles învățămintele legate de finanțarea globală a FLEGT;

83. invită Comisia să restructureze finanțarea Uniunii, renunțând treptat la bugetele multiple, și să aibă în vedere posibilitatea de a utiliza un buget unitar, clar definit;

84. reamintește că trasabilitatea produselor din lemn, care se poate asigura prin instituirea unui regim de licențe operațional care să guverneze schimburile dintre Uniune și țările exportatoare de lemn, garantând faptul că lemnul a fost obținut în mod legal, ar trebui considerată drept un obiectiv-cheie permanent, în special având în vedere corupția larg răspândită, slabele capacități de impunere a legii sau o insuficientă evaluare a riscurilor și a constrângerilor asociate proiectelor;

Sprijinul acordat în scopul dezvoltării energiei din surse regenerabile în Africa de Est în cadrul Facilității ACP-UE pentru energie

85. salută faptul că un studiu de fezabilitate preliminar a devenit obligatoriu începând cu cea de a doua cerere de propuneri din cadrul Facilității pentru energie; subliniază că studiul preliminar ar trebui să se bazeze pe scenarii și estimări precise și realiste privind modul în care pot fi implicate comunitățile locale în implementarea proiectului, pentru a crește participarea la nivel local și promovarea proiectului;

86. subliniază cu tărie că legătura dintre fezabilitatea proiectului și sustenabilitatea socioeconomică și de mediu ar trebui să fie mai bine stabilită, pentru a asigura nu doar eficiența, coerența și vizibilitatea proiectelor de investiții ale Facilității pentru energie, ci și eficacitatea și rezultate mai ample în regiunile vizate;

87. consideră că monitorizarea proiectelor, mai ales a acelora aflate clar în dificultate, și a riscurilor asociate, ar trebui realizată în mod regulat și ar trebui însoțită de măsuri rapide de atenuare a riscurilor;

88. subliniază că este necesar să se asigure că părțile interesate de la fața locului, cum sunt ONG-urile sau comunitățile locale, sunt implicate pe întreaga durată a proiectelor sprijinite de Facilitatea pentru energie, de la lansare și până în faza post-finalizare, ținându-se cont în mod adecvat de cerința privind susținerea continuă pentru consolidarea capacităților locale și îmbunătățirea în continuare a participării la nivel local, astfel încât proiectele să fie viabile și sustenabile și după expirarea perioadei de finanțare;

Sprijinul acordat de Uniune în Haiti

89. reamintește că măsurile de „consolidare a statului” se află în centrul strategiei de dezvoltare a Uniunii; este de părere că în orice astfel de situații de criză trebuie să se acorde o atenție deosebită solidității și eficacității operaționale a cadrului național de guvernanță pentru gestionarea acțiunilor de reducere a riscurilor de catastrofe, ca o condiție prealabilă pentru succesul intervenției Uniunii;

90. solicită din nou Comisiei și SEAE să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor și gradul de pregătire în vederea implementării și realizării obiectivelor programului în contextul post-catastrofă;

Sprijinul Uniunii pentru lupta împotriva torturii și pentru abolirea pedepsei cu moartea

91. reamintește că respectarea drepturilor omului și democrația reprezintă una dintre pietrele de temelie ale parteneriatului ACP-Uniune; încurajează SEAE și Comisia să îmbunătățească capacitatea delegațiilor Uniunii de a consolida eficacitatea și rezultatele și de a promova o cultură orientată către impact în politicile privind drepturile omului și democrația;

92. consideră că este necesar să se intensifice în continuare acțiunile de monitorizare reciprocă și de programare în comun desfășurate de SEAE și de Comisie cu privire la aspectele legate de drepturile omului, pentru a asigura faptul că poziția acestor instituiții se aliniază într-o mai mare măsură la strategiile politice și în domeniul drepturilor omului de la nivel local;

93. subliniază, în acest sens, că sistemele utilizate pentru măsurarea impactului sunt mai curând neperformante, acest lucru fiind cauzat, în parte, de neclaritatea cadrelor logice pentru proiecte și de absența unor valori de referință și ținte bine definite; invită Comisia să clarifice cerințele cadrelor logice pentru proiecte în scopul de a îmbunătăți rezultatele și a spori valoarea adăugată a acestora;

Configurarea unui nou parteneriat UE-ACP

94. consideră că adoptarea unui nou cadru mondial privind obiectivele de dezvoltare durabilă are un impact asupra funcționării globale a FED cu definirea unor priorități mai clare și ar trebui, de asemenea, să ducă la o examinare aprofundată a modalităților de finanțare actuale, în lumina acestui aspect extrabugetar; este de părere că FED poate obține un impact și mai mare pe baza unor indicatori de performanță coerenți și a unei mai bune coerențe geografice în cadrul grupurilor de țări care se confruntă cu provocări similare;

95. își reiterează cu fermitate solicitarea adresată Consiliului și statelor membre de a trece la integrarea FED în bugetul Uniunii în scopul consolidării controlului democratic; solicită Comisiei, mai precis Grupului operativ post-Cotonou, să informeze Parlamentul cu privire la stadiul discuțiilor legate de înlocuirea Acordului de la Cotonou după 2020 și de posibilele opțiuni;

FED în legătură cu criza migrației 2014-2016

96. recunoaște că ajutorul pentru dezvoltare servește la reducerea sărăciei în țările cele mai sărace din lume și că FED au înregistrat până în prezent progrese remarcabile în țările ACP și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM);

97. este extrem de preocupat de fluxul actual de refugiați, în special din cauza faptului că, deși procentul refugiaților de război și al solicitanților de azil este ridicat, procentul migranților economici crește constant;

98. este de părere că ajutorul pentru dezvoltare trebuie acordat într-un mod cu mult mai eficient și că trebuie să îndeplinească criterii de valoare adăugată; subliniază că acesta este singurul mod prin care se pot asigura condiții de trai decente și se poate evita creșterea fluxurilor de migranți economici;

99. subliniază că în prezent 9 673 de milioane EUR din FED actual și din toate FED precedente sunt blocate în diverse etape de angajament, cum ar fi angajamente restante(sau RAL din franțuzescul reste à liquider, angajamente necontractate (sau RAC din franțuzescul reste à contracter) și angajamente neplătite (sau RAP din franțuzescul reste à payer); găsește următorul tabel extrem de elocvent:

FED	Suma RAL	Suma RAC	Suma RAP
8	36 291 173	15 067 281	21 223 892
9	754 545 794	298 932 156	455 613 639
10	8 195 173 994	3 072 710 058	5 122 463 936
11	565 263 991	429 067 226	136 196 765
Cofinanțare	121 744 226	14 408 394	107 335 833
Total	9 673 019 179	3 830 185 114	5 842 834 065

100. consideră îngrijorător faptul că șefii delegațiilor Uniunii în țările ACP și TTPM, sub responsabilitatea SEAE, sunt însărcinați cu supravegherea a 917 proiecte, dintre care 428 prezintă întârzieri sau obiective în pericol de a nu fi atinse; consideră extrem de preocupant faptul că valoarea proiectelor afectate se ridică la 9 188 de milioane EUR;

101. solicită să se extragă învățăminte din constatările Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului și subliniază că este necesară o abordare axată în mai mare măsură pe obiective în ceea ce privește utilizarea fondurilor FED; propune, prin urmare, o strategie de plată mai flexibilă, conformă cu nevoile Uniunii privind ținerea sub control a crizei migranților;

102. este de părere că un sfert din fondurile celui de al unsprezecelea FED ar trebui alocat prevenirii crizei migrației și gestionării fluxurilor migratorii deja existente;

Măsuri ca reacție la rezoluția Parlamentului

103. solicită Curții să includă, în următorul său raport anual, o analiză a acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul raportului său anual de descărcare de gestiune.

22.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2203(DEC))

Raportor pentru aviz: Doru-Claudian Frunzulică

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că cheltuirea fondurilor UE destinate ajutorului pentru dezvoltare se realizează adesea într-un context dificil, ceea ce creează dificultăți suplimentare în cadrul proceselor de implementare a proiectelor, de evaluare și de control al cheltuielilor; riscul apariției erorilor este, prin urmare, mai ridicat în cazul ajutorului pentru dezvoltare decât în alte domenii de politică ale UE;

2. ia act de constatarea Curții de Conturi, care a scos în evidență faptul că, în ceea ce privește execuția Fondului european de dezvoltare (FED), rata de eroare estimată a crescut de la 3,4 % la 3,8 % între 2013 și 2014; subliniază faptul că această rată de eroare este totuși sensibil mai redusă comparativ cu ratele de eroare care au afectat cheltuielile din bugetul Uniunii gestionate de statele membre;

3. remarcă faptul că cea mai mare parte a erorilor este cauzată de nerespectarea normelor referitoare la achizițiile publice și că, potrivit Curții de Conturi, îmbunătățirea controalelor ex-ante realizate de Comisie cu privire la proiecte ar fi putut reduce în mod semnificativ rata de eroare; sprijină recomandarea Curții de Conturi cu privire la îmbunătățirea controalelor ex-ante;

4. subliniază că rapoartele privind gestionarea asistenței externe elaborate de către delegațiile UE oferă doar o imagine limitată a execuției proiectelor de asistență externă ale UE și, prin urmare, nu pot fi considerate evaluări finale ale proiectelor; recomandă, prin urmare, să se evite formularea unor concluzii premature și părtinitoare cu privire la eficacitatea generală a politicilor de ajutorare ale Uniunii;

5. salută Raportul special al Curții de Conturi nr. 18/2014 privind sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul DG Cooperare Internațională și Dezvoltare; invită DG DEVCO să remedieze de urgență diversele puncte slabe din sistemele sale de evaluare și monitorizare subliniate în raportul special al Curții de Conturi, în special cele legate de deficiențele grave ale sistemului de evaluare al DG DEVCO; subliniază faptul că funcționarea deficitară a sistemului de evaluare crește riscurile selectării unor proiecte de o calitate insuficientă sau care nu își ating obiectivele; constată cu îngrijorare că Comisia și Curtea de Conturi au opinii diferite în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la eficacitatea operațiunilor de sprijin bugetar; consideră că există o legătură între deficitul de personal existent la nivelul delegațiilor UE și în Unitatea „Evaluare” a DG DEVCO și problemele semnalate de Curtea de Conturi; consideră că acest lucru ilustrează consecințele negative pe care reducerile de personal le pot avea asupra funcționării eficiente a programelor Uniunii;

6. salută Raportul special nr. 14/2015 al Curții de Conturi referitor la facilitatea de investiții pentru țările ACP; salută constatarea Curții de Conturi, care concluzionează că facilitatea de investiții are o valoare adăugată clară;

7. salută crearea Fondului fiduciar Bêkou de către UE și contribuția acestuia la răspunsul internațional la criza din Republica Centrafricană; solicită statelor membre să se implice mai mult, pentru a face acest fond pe deplin operațional;

8. salută crearea fondului fiduciar Madad de către UE pentru a face față consecințelor conflictului din Siria, precum și a fondului fiduciar de urgență pentru Africa; invită statele membre să își majoreze angajamentul financiar în cadrul tuturor fondurilor fiduciare ale UE;

9. recunoaște faptul că există așteptări mari ca politica de dezvoltare a Uniunii să ajute la soluționarea crizei refugiaților; în acest context, subliniază că eforturile ar trebui să fie direcționate către abordarea cauzelor profunde ale crizei migrației – încălcările drepturilor omului, impunitatea, corupția, sărăcia, foametea –, evitându-se, în acest context, simpla deturnare a unor fonduri substanțiale din FED și ICD către activități legate de migrație, precum și către activități militare, a căror valoare pentru dezvoltarea durabilă este neclară sau îndoielnică, respectiv către acțiuni legate de climă; recunoaște pe deplin natura complexă a multor provocări și nevoia unor acțiuni de răspuns multidimensionale și complementare și insistă așadar asupra necesității de a clarifica acordurile de finanțare actuale, de a identifica alte surse de finanțare complementare și de a respecta angajamentele internaționale, precum și dispozițiile legale interne existente, în scopul de a face față acestor noi provocări de la nivel mondial; solicită, prin urmare, instituirea unor fonduri pentru combaterea schimbărilor climatice, printre sursele cărora ar urma să se numere taxele pe tranzacțiile financiare și taxele pe carbon aplicate transportului aerian și maritim internațional;

10. salută faptul că o mare parte a asistenței pentru dezvoltare este furnizată de UE sub formă de sprijin bugetar; solicită, acolo unde sunt îndeplinite condițiile, ca sprijinul bugetar să fie acordat sub forma unui instrument care să permită fiecărei țări să își decidă propriile priorități și să își asume pe deplin controlul dezvoltării proprii; salută faptul că în raportul anual al Curții de Conturi se confirmă că, per ansamblu, condițiile pentru alegerea acestei modalități de implementare sunt respectate corespunzător de către Comisie; reamintește că, în ceea ce privește respectarea principiilor eficacității dezvoltării, asistența oficială pentru dezvoltare furnizată prin programe de sprijin bugetar a realizat performanțe dovedite, întrucât aceasta stimulează asumarea responsabilității de către țările partenere și utilizarea sistemelor lor naționale; reamintește că sprijinul bugetar poate produce rezultate reale, de la creșterea cheltuielilor publice și furnizarea de servicii pe scară mai largă la atingerea unor obiective mai ambițioase în beneficiul celor săraci; reamintește că sprijinul bugetar este eficace, deoarece, dacă acesta este furnizat în mod adecvat, nevoile de finanțare din țările beneficiare pot fi satisfăcute în mod direct, utilizând propriile sisteme naționale și indicatorii de dezvoltare ai acestora, contribuind astfel la consolidarea instituțiilor guvernamentale și la sporirea gradului de transparență și de responsabilitate la nivel național, ceea ce permite reducerea corupției;

11. subliniază că este important să se îmbunătățească permanent evaluarea de impact a proiectelor din domeniul cooperării pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar care sunt finanțate prin intermediul instrumentelor financiare externe ale Uniunii; subliniază că este necesară o analiză aprofundată, exactă și cuprinzătoare a diferitelor mecanisme de monitorizare și de raportare, pentru a se evita cazurile de gestionare defectuoasă și de deturnare a fondurilor Uniunii, precum și lipsa de transparență în gestionarea acestora;

12. subliniază faptul că dezvoltarea nu este posibilă fără pace, iar pacea nu este posibilă fără dezvoltare; în această privință, subliniază că drepturile omului, buna guvernanță, pacea și consolidarea democrației ar trebui să constituie obiective prioritare în cadrul politicii de dezvoltare și că activitățile legate de îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă 16 (ODD 16) privind pacea și justiția ar trebui să devină unul dintre pilonii centrali ai programelor indicative naționale (PIN) în contextul cooperării pentru dezvoltare și reamintește că partenerii noștri ar trebui să aibă obligația de a raporta anual cu privire la progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea ODD 16, utilizând în acest scop indicatori fiabili și stabiliți de comun acord;

13. invită Comisia să țină seama de preocupările și de observațiile Parlamentului în ceea ce privește proiectele de programe indicative naționale (PIN) și să ia în considerare concluziile Parlamentului la stabilirea formei finale a PIN; solicită instituirea unor competențe formale de control în ceea ce privește FED, eventual prin intermediul unui acord interinstituțional cu caracter obligatoriu, în conformitate cu dispozițiile articolului 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

14. invită Comisia să instituie un cadru robust, transparent și fiabil pentru a garanta faptul că toate programele care beneficiază de finanțare mixtă respectă principiile eficacității dezvoltării și obiectivele politicii de dezvoltare, pentru a asigura astfel că acestea oferă o valoare adăugată din perspectiva dezvoltării, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi din Raportul său special intitulat „Eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE”;

15. subliniază că coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) este o cerință consacrată în tratat; remarcă faptul că acest lucru înseamnă că cheltuielile în toate domeniile de politică relevante ar trebui să fie conforme cu obiectivele cooperării pentru dezvoltare și că trebuie prevenite și eliminate efectele negative; este de opinie că evaluarea cheltuielilor din perspectiva CPD ar trebui, prin urmare, să devină un element obișnuit în pregătirea, monitorizarea, raportarea, evaluarea și auditul cheltuielilor în toate domeniile de politică relevante, printre care se numără politica comercială, agricolă și în domeniul pescuitului.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	17.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Louis Aliot, Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Juan Fernando López Aguilar, Jan Zahradil, Joachim Zeller

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	7.4.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 6 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Louis Aliot, Jonathan Arnott, Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final	Richard Ashworth, Andrey Novakov, Markus Pieper, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Luke Ming Flanagan, Arne Gericke, Ramón Jáuregui Atondo, Claudiu Ciprian Tănăsescu

[1] JO C 373, 10.11.2015, p. 289.
[2] JO C 379, 13.11.2015, p. 124.
[3] JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
[4] JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
[5] JO L 344, 19.12.2013, p. 1.
[6] JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
[7] JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
[8] JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
[9] JO L 210, 6.8.2013, p. 1.
[10] JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
[11] JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
[12] JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
[13] JO L 58, 3.3.2015, p. 17.
[14] JO C 373, 10.11.2015, p. 289.
[15] JO C 379, 13.11.2015, p. 124.
[16] JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
[17] JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
[18] JO L 344, 19.12.2013, p. 1.
[19] JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
[20] JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
[21] JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
[22] JO L 210, 6.8.2013, p. 1.
[23] JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
[24] JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
[25] JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
[26] JO L 58, 3.3.2015, p. 17.
[27] Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate