RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

13.4.2016 - (2015/2154(DEC))

Comisia pentru control bugetar
Raportoare: Martina Dlabajová

Amendamente

Procedură : 2015/2154(DEC)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A8-0140/2016

Texte depuse :

A8-0140/2016

Dezbateri :

PV 27/04/2016 - 17
CRE 27/04/2016 - 17

Voturi :

PV 28/04/2016 - 4.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0147

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[1],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[2],

– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 iunie 2015 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014” (COM(2015)0279) și anexele care o însoțesc,

– având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute (COM(2015)0313) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0124, SWD(2015)0125),

– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor[3], precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

– având în vedere declarația de asigurare[4] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (05583/2016 – C8-0042/2016),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2015 către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi privind protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2014 (COM(2015)0503),

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[5], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1. acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014;

2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din...; referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014[6];

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[7],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[8],

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2014[9],

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Agenției[10],

– având în vedere declarația de asigurare[11] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[13], în special articolul 14 alineatul (3),

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[14], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE[15],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[17],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[18],

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2014[19],

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Agenției[20],

– având în vedere declarația de asigurare[21] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[24], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE[25],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

4. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[27],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[28],

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) pentru exercițiul financiar 2014[29],

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Agenției[30],

– având în vedere declarația de asigurare[31] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[34], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2003 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE[35],

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”[36],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[38],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[39],

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014[40],

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Agenției[41],

– având în vedere declarația de asigurare[42] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[45], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE[46],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

6. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[48],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[49],

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014[50],

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Agenției[51],

– având în vedere declarația de asigurare[52] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[55], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE[56],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

7. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) aferent exercițiului financiar 2014

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[58],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[59],

– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2014[60],

– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Agenției[61],

– având în vedere declarația de asigurare[62] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[65], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE[66],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în rezoluția sa din...; referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014[67];

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

8. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014[68],

– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)[69],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 iunie 2015 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014” (COM(2015)0279) și anexele care o însoțesc,

– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor[70], precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

– având în vedere declarația de asigurare[71] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[72],

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1. aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014;

2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în rezoluția sa din...; referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014[75];

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

9. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia,

– având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2014,

– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A. întrucât cheltuielile Uniunii contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor de politică și reprezintă, în medie, 1,9 % din cheltuielile publice ale statelor membre ale Uniunii, deși, în anumite cazuri, depășesc cu mult 10 % din acestea;

B. întrucât, atunci când Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune, verifică dacă fondurile au fost cheltuite în mod legal și regulamentar, pe de o parte, și dacă au fost realizate obiectivele de politică, dacă au fost obținute rezultate corespunzătoare și dacă s-au respectat principiile bunei gestiuni financiare și „cultura performanței”, pe de altă parte;

C. întrucât procedura de descărcare de gestiune 2014 se referă la un exercițiu în cursul căruia se suprapun două perioade de programare, în multe cazuri cheltuielile contabilizate fiind aferente perioadei de programare 2007-2013;

D. întrucât principalele priorități ale Comisiei pentru descărcarea de gestiune aferentă exercițiului 2014 sunt următoarele:

(a) adoptarea unei abordări consolidate bazate pe performanță și orientate către rezultate, pentru a contribui la atingerea unui echilibru între metodele sale tradiționale și punerea în aplicare a unor elemente noi, care reflectă nevoile actuale și viitoare de finanțare din partea Uniunii;

(b) punerea accentului pe faptul că 2014 reprezintă primul an al unei noi perioade de programare în care s-au introdus elemente importante orientate către rezultate;

(d) includerea în procedura de descărcare de gestiune a unei evaluări a calității cadrului de reglementare a alocării cheltuielilor de la bugetul Uniunii;

(e) considerarea procedurii de descărcare de gestiune nu ca fiind strict legată de exercițiul respectiv, ci ca proces continuu, acțiunile întreprinse ca urmare a acesteia jucând un rol esențial;

(f) considerarea procesului de descărcare de gestiune din perspectiva legăturii strânse dintre bugetul UE și noua paradigmă a politicii macroeconomice a UE[76] ținând cont de scopul real al bugetului Uniunii de a contribui la îndeplinirea obiectivelor politicilor sectoriale ale Uniunii;

(g) considerarea procesului de descărcare de gestiune ca fiind o platformă importantă pentru formularea unor recomandări privind politicile care să fie aplicate și executate în finanțările acordate de Uniune;

E. întrucât noile aspecte ale noului cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020 care sunt relevante pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014 sunt:

(a) concentrarea tematică – finanțarea din partea Uniunii ar trebui să sprijine numai domeniile prioritare, și nu toate domeniile; prioritățile ar trebui să fie clar definite și susținute de analize cantitative și, atunci când este cazul, de planuri de realizare fezabile; seria priorităților ar trebui limitată cu strictețe; pentru a atinge rezultate și a obține avantaje concrete, prioritățile ar trebui să beneficieze de finanțare substanțială;

(b) o abordare și sinergii integrate și teritoriale – programele și proiectele ar trebui să genereze nu numai rezultate și beneficii proprii, ci aceste rezultate și beneficii ar trebui să vină, prin sinergii, în completarea rezultatelor și beneficiilor altor programe și proiecte, respectând în același timp principiul subsidiarității și proporționalității; sinergiile ar trebui să se realizeze într-o zonă geografică anume; pentru ca acest sistem să funcționeze, este important să se creeze o matrice de gestionare prin care să se stabilească condiții corespunzătoare pentru proiectele integrate;

(c) condiționalitățile și rezerva de performanță – principiul bunei gestiuni financiare se bazează pe faptul că finanțarea din partea Uniunii este alocată în circumstanțe fiscale, macroeconomice și instituționale naționale adecvate, care reprezintă o condiție preliminară pentru acordarea finanțării; pe de altă parte, a fost introdusă rezerva de performanță, ca o răsplată pentru cei ce obțin rezultate bune;

(d) simplificarea – sistemul de finanțare al Uniunii este deosebit de complicat din mai multe puncte de vedere, ceea ce reprezintă un obstacol în calea gestionării eficace și a măsurării rezultatelor și beneficiilor reale;

(e) rezultate cuantificate mai exact – este important să se măsoare efectiv rezultatele care au fost obținute și ca, din aceste observații, să se tragă învățăminte în materie de politici; prin urmare, este esențial să se îmbunătățească analiza comparativă și sistemele de analiză a datelor, precum și ca gestionarea să se axeze pe aceste date și pe alți indicatori de ameliorare;

F. întrucât Comisiei îi revine răspunderea finală pentru execuția bugetului Uniunii, iar statele membre au datoria de a coopera în mod loial cu Comisia, pentru a garanta utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; întrucât statele membre, îndeosebi în contextul gestiunii partajate a fondurilor, au o responsabilitate deosebită în execuția bugetului Uniunii;

G. întrucât, în cazul gestiunii partajate a fondurilor, este esențial ca datele comunicate de statele membre să fie corecte și exacte; întrucât este esențial ca statele membre să înțeleagă responsabilitatea care le revine în gestionarea fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate;

A. Capitole generale

Angajamentele Comisiei în ceea ce privește prioritățile descărcării de gestiune

1. amintește că, în temeiul articolului 319 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, „Comisia depune toate eforturile pentru a da curs observațiilor care însoțesc deciziile de descărcare și celelalte observații ale Parlamentului European cu privire la executarea cheltuielilor, precum și a comentariilor care însoțesc recomandările de descărcare adoptate de Consiliu”;

2. regretă că răspunsurile Comisiei privind o serie de aspecte rămân ambigue;

3. ia act de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce privește secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF);

4. invită Comisia să prezinte Parlamentului European, în timp util pentru evaluarea de la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, o comunicare care să conțină propuneri de moduri de a face față provocărilor noi și potențiale care necesită sprijin bugetar din partea Uniunii și în care să explice cum intenționează să reconcilieze în viitor obiectivele de politică pe termen lung (cum ar fi Strategia Europa 2020) cu viitorul CFM post-2020;

5. reamintește Comisiei că Curtea de Conturi Europeană (CCE) cere de mai mulți ani introducerea unui plan al fluxurilor de trezorerie pe termen lung; invită Comisia să prezinte un astfel de plan înainte de sfârșitul lui 2016;

6. invită Comisia să revizuiască Codul de conduită al comisarilor ținând seama de solicitările formulate în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2014, în timp util pentru desfășurarea procedurii de descărcare de gestiune pentru 2015;

7. îndeamnă Comisia să nu adopte noul cadru pentru grupurile de experți ale Comisiei înainte de desfășurarea unei reuniuni între vicepreședintele Timmermans, Ombudsmanul European, deputați care dețin funcții-cheie în Parlamentul European și reprezentanți ai societății civile pentru a discuta chestiunile finale privind atât conținutul noilor norme orizontale, cât și punerea lor în aplicare;

8. invită Comisia să transmită direcțiilor sale generale să publice toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate;

Strategia și misiunea: continuitate și inovare

9. remarcă necesitatea de a se respecta principiile existente ale descărcării de gestiune, precum și noile aspecte și principii prevăzute de ultimul CFM; constată, prin urmare, că, pentru a evalua primul an al CFM și pentru a adapta mai bine procedura de descărcare de gestiune la noile nevoi și cerințe ale bugetului Uniunii, este nevoie de o abordare inovatoare;

10. consideră că principala inovație adusă conținutului procedurii de descărcare de gestiune ar trebui să constea în atingerea unui echilibru mai bun între aspectele formale și procedurale ale utilizării bugetului Uniunii, pe de o parte, și abordările bazate pe performanță și orientate către rezultate, pe de altă parte, ținând seama, în același timp, de utilizarea capacității de absorbție;

11. subliniază că, în trecut, procedura de descărcare de gestiune verifica, în primul rând, legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare; consideră, în contextul inițiativei Comisiei „Un buget al UE axat pe rezultate”, că ar trebui să se acorde mai multă atenție în viitor, în plus față de aceste verificări, analizării chestiunii dacă rezultatele obținute de proiecte și programe corespund obiectivelor avute în vedere;

12. remarcă faptul că descărcarea de gestiune urmărește crearea unei perspective comune asupra anumitor elemente ale politicii bugetare a Uniunii, în special cele care au fost recent introduse, și anume aspectele legate de performanță și aspectele legate de capacitatea de prevenire și de corecție a sistemelor de supraveghere și de control;

13. consideră că un buget axat pe rezultate necesită indicatori puternici, solizi și conveniți de comun acord; observă totuși că acești indicatori trebuie în continuare să fie conveniți cu colegiuitorii, cu Comisia și, prin consultări extinse, cu autoritățile statelor membre și cu părțile interesate; salută, în acest sens, înființarea grupului de lucru interinstituțional privind întocmirea bazată pe performanțe a bugetului orientat către rezultate, care și-a început recent activitatea; încurajează toate părțile implicate să accelereze activitatea grupului, asigurând totodată că se cade de acord asupra unui set de indicatori de înaltă calitate;

14. subliniază că obiectivul principal al bugetului Uniunii este de a aduce avantaje cetățenilor Uniunii și, în paralel, de a proteja interesele financiare ale Uniunii și de a îndeplini obligațiile și obiectivele înscrise în tratate; reamintește că avantajele constă în sprijinul orientat către dezvoltare și către prioritățile actuale, care sunt compatibile cu contextul politicii economice și cu performanța economică, ținând seama și de flexibilitatea necesară pentru a face față unor situații noi care ar putea apărea și situațiilor de urgență; apărarea intereselor financiare ale Uniunii impune utilizarea corectă a cheltuielilor, în conformitate cu normele și fără a comite erori sau fraude; abordarea care ar trebui adoptată în cadrul descărcării de gestiune ar trebui să contribuie la atingerea unui echilibru între aceste elemente;

15. subliniază, de asemenea, obligația Comisiei de a asigura aplicarea corectă a legislației Uniunii în temeiul articolului 17 alineatul (1) din TUE și solicită Curții de Conturi să pregătească un raport special în care să evalueze dacă Comisia și-a utilizat în mod corect competențele în materie de sprijin și control al statelor membre la punerea în aplicare a legislației Uniunii;

Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii

16. remarcă faptul că principiul-cheie al descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014 este reprezentat de soliditatea fluxurilor financiare și a programelor și proiectelor reale care stau la baza acestora, ținând seama de evaluarea utilizării optime a fondurilor Uniunii în toate privințele;

17. salută faptul că structura și conținutul raportului anual al Curții de Conturi („Curtea”) privind exercițiul financiar 2014 urmează rubricile CFM și pun un accent mai mare pe performanță și pe rezultate; consideră că capitolele raportului referitoare la gestiunea partajată includ rezultatele preliminare ale evaluărilor performanței programelor, ca un exercițiu-pilot;

18. este conștient de faptul că creșterea nivelului auditului performanței nu poate fi realizată într-o singură etapă, deoarece auditurile performanței se pot efectua numai odată ce actele juridice de bază și bugetul sunt elaborate, cu intenția de a alinia obiectivele de politică cu indicatorii calitativi sau de a produce rezultate măsurabile;

19. consideră, în acest context, că CFM reprezintă un important pas înainte prin faptul că introduce condiționalitățile ex ante, rezervele de performanță și mai multe posibilități de simplificare și de creare a unor sinergii între fonduri;

20. subliniază că, deoarece perioadele vizate de strategia pe zece ani a Uniunii și perioada sa bugetară de șapte ani nu sunt aliniate, capacitatea Comisiei de a monitoriza contribuția bugetului Uniunii la Strategia Europa 2020 este limitată în prima jumătate a perioadei vizate de strategie, deși toate datele necesare pentru efectuarea verificărilor anuale sunt disponibile;

21. subliniază, cu toate acestea, că obiectivele și bugetul pentru rezultate trebuie ajustate în funcție de obiectivele stabilite în tratate, de Strategia Europa 2020 și de politicile sectoriale și de coeziune și trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se putea adapta la situațiile de urgență apărute, cum ar fi criza economică și/sau criza refugiaților;

22. constată că anul 2014 a fost un an în care s-au absorbit zero fonduri în cazul anumitor programe, fonduri și instrumente din CFM 2014-2020, din cauza adoptării târzii a regulamentelor aplicabile și, prin urmare, a aprobării târzii a legislației secundare și a documentelor de programare;

23. reamintește că CFM 2014-2020 este primul care pune la dispoziție mai puține mijloace bugetare decât CFM-urile precedente și că presiunea asupra plafoanelor de plăți este cu mult mai mare decât în cazul CFM-urilor precedente;

24. reamintește că, în rezoluțiile sale[77] care însoțesc deciziile privind descărcarea de gestiune, Parlamentul European a invitat, începând cu anul 2013, Comisia să își axeze punerea în aplicare a articolului 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) –privind raportul său de evaluare – pe punerea în aplicare a strategiei pe zece ani pentru ocuparea forței de muncă și creștere a Uniunii și pe performanța și rezultatele reale ale acesteia; salută faptul că Curtea a decis să axeze capitolul 3 al raportului său anual privind exercițiul financiar 2014 pe Strategia Europa 2020 și solicită Curții să dezvolte în continuare această abordare orientată către performanțe și rezultate;

25. subliniază faptul că arhitectura Strategiei Europa 2020 este extrem de complexă [cuprinzând cinci obiective principale, șapte inițiative emblematice și 11 obiective tematice pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)]; remarcă că aceste diferite instrumente nu sunt prevăzute să transpună, prin sinergii, obiectivele politice ale strategiei în obiective operaționale concrete;

26. regretă că, în pofida faptului că s-au înregistrat unele progrese, menționate de Curte în raportul său anual pe 2014[78], până în prezent, Comisia a prezentat doar informații limitate într-un singur raport de evaluare cu privire la contribuția bugetului Uniunii la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (în conformitate cu articolul 318 din TFUE); subliniază că CFM 2007-2013 nu impune o raportare amănunțită privind contribuția bugetului UE la Strategia Europa 2020, întrucât el a fost conceput înainte de adoptarea acestei strategii;

27. salută faptul că s-au implementat deja unele elemente ale unui sistem eficace de monitorizare și raportare, în special în ceea ce privește instrumentele statistice create de Eurostat, dar regretă că revizuirea de către Comisie a Strategiei Europa 2020 a fost amânată până la începutul anului 2016 și că rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 nu oferă un feedback substanțial cu privire la rolul finanțării din partea Uniunii;

28. deplânge faptul că obiectivele de nivel înalt ale Strategiei Europa 2020 nu sunt transpuse sistematic în obiective operaționale în cadrul acordurilor de parteneriat și al programelor observă că legislația actuală nu impune ca Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) să fie structurate în jurul unor obiective tematice;

29. reamintește că, după cum recunoaște Comisia în răspunsurile sale la observațiile formulate de Curtea de Conturi[79], obiectivele Uniunii sunt definite în tratate și trebuie urmărite și respectate (de exemplu, politica agricolă comună) și că, în acest context, bugetul Uniunii este alocat pentru diverse activități și se adaptează, în măsura posibilului, la schimbarea priorităților principale ale Uniunii (mai exact, Strategia de la Lisabona, Strategia Europa 2020);

30. regretă că avantajele care ar putea fi generate de crearea unor sinergii între cele cinci fonduri ESI prin plasarea acestora într-o structură unică formată dintr-un cadru unic de reglementare și gestionare și câte un acord de parteneriat pentru fiecare stat membru nu au fost încă concretizate și că se aplică în continuare norme diferite la nivelul fondurilor și, prin urmare, la nivelul programelor; subliniază că, pentru a se asigura o implementare adecvată a fondurilor ESI, ar trebui să se adopte numai acele acorduri de parteneriat și programe care au fost supuse unei examinări atente;

31. se așteaptă ca Comisia să raporteze cu privire la contribuția bugetului Uniunii la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; este de acord că nu este ușor să se raporteze coerent despre îndeplinirea obiectivelor tematice pentru toate cele cinci fonduri ESI și, în consecință, despre modul în care aceste fonduri au contribuit la Strategia Europa 2020; observă că Comisia trebuie să prezinte în 2017 primul raport strategic privind contribuția la Strategia Europa 2020;

32. subliniază, cu toate acestea, că trei sferturi dintre proiectele finanțate din fondurile structurale și-au îndeplinit în totalitate sau parțial obiectivele de politici și că doar în 2 % dintre cazuri nu a fost atins niciunul dintre obiectivele stabilite în programul operațional sau în acordul de grant;

33. observă că Curtea s-a concentrat în principal pe analiza coerenței acordurilor de parteneriat încheiate de statele membre cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ca o condiție prealabilă pentru o performanță mai bună; solicită Curții să prezinte, în viitorul său raport anual, informații privind transpunerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în rezultate preconizate în cadrul altor programe și fonduri gestionate direct de Comisie;

34. subliniază că introducerea unor indicatori de performanță comuni pentru fiecare fond ar reprezenta un pas important, regretând, în același timp, că:

(a) statele membre nu sunt obligate să includă indicatori comuni în programele lor, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și a FEADR, iar etapa inițială de control de la nivelul statelor membre nu prevede realizarea de evaluări ale rezultatelor;

(b) cu excepția a două fonduri [Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune)], nu există indicatori comuni care să fie aceiași pentru diferitele fonduri;

(c) obiective de etapă există doar pentru cadrul de performanță, iar obiectivele urmărite nu au întotdeauna un caracter ambițios;

(d) capacitatea Comisiei Europene de monitorizare și evaluare a performanței rămâne limitată;

35. ia act de faptul că, potrivit Curții, există puncte slabe inerente cadrului de performanță prevăzut de regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile ESI[80], deoarece obținerea unor rezultate slabe nu duce la pierderea de către statele membre a rezervei de performanță, iar sancțiunile financiare pe care Comisia le poate aplica sunt limitate; consideră, cu toate acestea, că, înainte de a se solicita sancțiuni, ar trebui să existe un sistem mai bun de măsurare a performanței și că eventualele sancțiuni ar trebui să fie precedate de un proces prin care statele membre să fie ajutate să își îmbunătățească performanțele;

36. invită Comisia să utilizeze mai bine posibilitățile oferite de legislația existentă cu privire la rezerva de performanță, astfel încât să creeze un stimulent financiar veritabil pentru îmbunătățirea în practică a gestiunii financiare; solicită, de asemenea, ca, la următoarea revizuire a legislației, să se recurgă într-o măsură mai mare la rezerva de performanță, ca instrument de consolidare a elementului bazat pe performanțe[81];

37. ia act de faptul că s-au îmbunătățit orientările oferite de serviciile centrale ale Comisiei pentru raportarea anuală a direcțiilor generale privind performanța, dar reafirmă că obiectivele direcțiilor generale nu se potrivesc cu nevoile de gestionare și că persistă unele dificultăți legate de indicatorii care servesc la monitorizarea performanței; constată, de asemenea, că toți indicatorii introduși în anii anteriori pentru a măsura progresele înregistrate de reformele din Strategia Europa 2020, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național au fost eliminați în 2014 din raportul anual de activitate al Secretarului General al Comisiei, fiind incluși, în schimb, în planurile de gestiune și în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale operaționale;

38. solicită Comisiei să ia în considerare formularea de propuneri pentru:

(a) o aliniere mai bună a CFM la Strategia Europa 2020 și propunerea revizuirii acestuia dacă este necesar, pentru a-i îmbunătăți compatibilitatea cu Strategia Europa 2020;

(b) reflectarea obiectivelor politice de nivel înalt ale Strategiei Europa 2020 în obiectivele de la nivelul Uniunii;

(c) asigurarea faptului că obiective de la nivelul Uniunii sunt transpuse de către acordurile de parteneriat și de programe în obiective tematice – care pot fi puse în legătură cu obiectivele operaționale de la nivelul statelor membre – sau în programe gestionate direct de către Comisie;

39. solicită Comisiei să propună legiuitorului ca:

(a) statele membre să includă în acordurile lor de parteneriat și în programele lor o declarație privind rezultatele cuantificabile pe care intenționează să le obțină cu ajutorul finanțării primite, după caz;

(b) toate acordurile de parteneriat și toate programele să includă indicatori comuni de rezultat, care să fie aceiași, în măsura posibilului, pentru diferitele fonduri și care să fie astfel concepuți încât să monitorizeze progresul la nivel local, la nivelul statelor membre și la nivelul Uniunii;

40. solicită Comisiei să includă în următoarele rapoarte de evaluare prevăzute la articolul 318 din TFUE o analiză a eficienței, eficacității și rezultatelor obținute în ceea ce privește creșterea și locurile de muncă în urma planului de investiții în valoare de 315 miliarde EUR anunțat de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, la 26 noiembrie 2014 în timpul ședinței plenare a Parlamentului;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune acordate Comisiei pentru 2013

41. regretă că rata de eroare globală a rămas aproape la același nivel și că plățile au fost în continuare afectate de erori materiale;

Capitolul	2013		2014
Capitolul	Operațiuni	Rata de eroare[82]	Operațiuni / EUR	Rata de eroare
Venituri	55	0,0 %	55	0,0 %
Competitivitate, cercetare, educație, transport, alte programe	160	4,0 %	166 / 13 miliarde	5,6 %
Coeziune	343	5,3 %	331 / 55,7 miliarde	5,7 %
Domeniul politicii regionale și urbane	168	6,4 %	161	6,1 %
Domeniul de politică Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale	175	3,1 %	170	3,7 %
Resurse naturale	360	4,4 %	359 / 57,5 miliarde	3,6 %
FEGA – Susținerea pieței și sprijinul direct	180	3,6 %	183	2,9 %
Dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit	180	7,0 %	176	6,2 %
Europa în lume	182	2,1 %	172 / 7,4 miliarde	2,7 %
Administrație	135	1,1 %	129 / 8,8 miliarde	0,5 %
Total	1 180	4,5 %	1 157 / 142,4 miliarde	4,4 %

42. regretă lipsa de fiabilitate a controalelor de nivel primar efectuate de statele membre în cadrul gestiunii partajate, precum și faptul că încă persistă deficiențe în ceea ce privește excluderea terenurilor neeligibile din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS); arată că, potrivit raportului anual al Curții pe 2014, atât domeniile care țin de gestiunea partajată, cât și restul cheltuielilor operaționale (care sunt în mare parte gestionate direct de către Comisie) au o rată de eroare estimată de 4,6 %; constată, cu toate acestea, că au fost întreprinse acțiuni de remediere considerabile;

43. constată cu preocupare că implementarea următoarelor recomandări și condiții din descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2013 nu este încă finalizată:

(a) un sistem de sancționare în cazul în care statele membre transmit informații incorecte privind programele și în cazul unor raportări incorecte sau false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte: statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare;

(b) publicarea nu doar a declarațiilor naționale, ci și a rezumatelor anuale și a declarațiilor de gestiune, în cazul în care s-a decis în mod voluntar prezentarea acestora, în calitate de „documente confidențiale”, dacă este cazul, pentru a oferi o imagine mai completă asupra gestiunii financiare și pentru a o îmbunătăți efectiv; cu toate acestea, nu se știe încă cât de eficace vor fi aceste măsuri, date fiind diferențele dintre structurile din statele membre și răspunderea politică a diferitelor autorități naționale;

(c) analize și informații privind rezultatele preliminare înregistrate de planul de investiții pentru Europa anunțat de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în noiembrie 2014, în fața Parlamentului European;

44. constată cu preocupare că, din cele 65 de recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, doar 20 de recomandări au fost implementate integral, 26 de recomandări sunt în curs de a fi implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar 19 recomandări, în ceea ce privește unele aspecte; invită Comisia să adopte recomandările și cerințele Parlamentului și să continue să implementeze recomandările Curții;

45. subliniază că din punctul de vedere al autorității care acordă descărcarea de gestiune nu este mulțumitor ca, la finalul unor proceduri contradictorii, Comisia și Curtea să ajungă la concluzii diferite; solicită, prin urmare, ambelor instituții să evite un asemenea deznodământ;

46. solicită Comisiei un plan de acțiune care să prevadă termene-limită și de obiective pentru a consolida prevenirea acestor erori recurente;

Poziția Curții: declarația de asigurare a Curții

47. salută faptul că Curtea a formulat o opinie clară privind fiabilitatea conturilor pentru 2014, la fel cum a procedat începând din 2007, precum și faptul că Curtea a concluzionat că, în 2014, veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare; constată, de asemenea, cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2014 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;

48. constată că rezultatele globale corespund în general observațiilor anterioare ale Curții;

49. regretă faptul că, timp de 21 de ani consecutiv, plățile au fost afectate de erori semnificative din cauza eficacității parțiale a sistemelor de supraveghere și control;

50. regretă faptul că plățile sunt afectate de o rată de eroare situată, după toate probabilitățile, în jurul valorii de 4,4 %; reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost estimată la 4,7 % în exercițiul financiar 2013, la 4,8 % în exercițiul financiar 2012 și la 3,9 % în exercițiul financiar 2011[83]; în rândul cheltuielilor specifice, cele mai ridicate niveluri de eroare au fost identificate în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale (5,7 %) și al competitivității pentru creștere și locuri de muncă (5,6 %); pe de altă parte, cheltuielile administrative sunt asociate cu cea mai scăzută rată de estimare a erorilor identificate (0,5 %);

51. se întreabă dacă rata de eroare pentru operațiunile specifice se întemeiază pe o bază comparabilă și ar trebui, prin urmare, să servească drept criteriu de referință comparabil; constată că rata de eroare pentru sistemele de rambursare a costurilor (5,5 %) se bazează pe eligibilitatea costurilor, spre deosebire de rata de eroare pentru programele pe bază de drepturi la plată (2,7%), care se bazează doar pe necesitatea de a îndeplini un set de condiții;

52. constată că, dacă măsurile corective adoptate de statele membre și de Comisie nu ar fi fost aplicate în cazul plăților auditate de Curte, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 5,5 %, și nu de 4,4 %; prin urmare, îndeamnă Comisia, autoritățile din statele membre sau auditorii independenți să utilizeze toate informațiile disponibile pentru a preveni, a depista și a corecta posibilele erori;

53. subliniază că, pentru cheltuielile operaționale, nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile în cadrul gestiunii partajate cu statele membre se ridică la 4,6 % (2013: 4,9 %), ceea ce reprezintă în continuare un nivel foarte ridicat; este îngrijorat de faptul că pentru celelalte forme de cheltuieli operaționale, în cazul cărora Comisia are un rol de lider, nivelul estimat de eroare a urcat vertiginos la 4,6 % (2013: 3,7 %);

54. observă că Comisia recunoaște că cheltuielile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, deoarece, în raportul său de sinteză pe 2014, aceasta prezintă suma supusă riscului ca variind între 3,7 și 5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă între 2,6 % și 3,5 % din plăți; constată că Comisia estimează că, în următorii ani, va identifica și va corecta erori în valoare totală de aproximativ 2,7 miliarde EUR;

55. împărtășește opinia Curții, potrivit căreia, în pofida îmbunătățirilor aduse analizei impactului acțiunilor corective, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat sau să prezinte o relevanță limitată[84];

56. este de părere că, pentru mai mult din trei sferturi din cheltuielile pe 2014, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale; constată că Comisia declară în raportul său de sinteză că fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică;

57. constată că, în cazul a 12 direcții generale ale Comisiei, capacitatea de corecție estimată este mai ridicată decât suma expusă riscului estimată, ceea ce reflectă caracterul multianual al sistemelor de corecție;

58. invită Comisia să revizuiască metoda de calcul a capacității de corecție în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune pentru 2015;

59. remarcă că, ori de câte ori Comisia deține dovezi privind o capacitate de absorbție redusă în statele membre, Comisia ar trebui să examineze toate dispozițiile de flexibilitate din Regulamentul privind CFM și, într-o primă etapă, să propună măsuri de remediere a capacității de absorbție insuficiente, înainte de a întreprinde alte acțiuni;

60. subliniază că peste două treimi dintre corecțiile financiare înregistrate pentru rubrica „Coeziune” în 2014 reprezintă cazuri în care autoritățile din statele membre și-au retras cheltuielile declarate și le-au înlocuit cu cheltuieli noi; salută faptul că aceste proceduri sunt limitate în perioada de programare 2014-2020;

61. solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să evalueze, pentru fiecare domeniu de politică în parte și pentru bugetul Uniunii în general, nivelul de eroare rămas după toate măsurile corective, ținând cont de caracterul multianual al programelor;

62. invită Comisia să aplice cu strictețe articolul 32 alineatul (5) din noul Regulament financiar în cazul în care nivelul de eroare se menține la un nivel ridicat și să identifice, în consecință, deficiențele sistemelor de control, să analizeze costurile și beneficiile unor posibile măsuri corective și să adopte sau să propună măsuri adecvate în ceea ce privește simplificarea, îmbunătățirea sistemelor de control și restructurarea programelor sau a sistemelor de punere în aplicare, înainte de evaluarea de la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020;

63. subliniază observația Curții, potrivit căreia, dacă Comisia, autoritățile din statele membre sau auditurile independente ar fi utilizat toate informațiile de care dispuneau, ar fi trebuit să prevină, să depisteze sau să corecteze un procent semnificativ din erori înainte ca acestea să fie comise; își exprimă îngrijorarea legată de faptul că, potrivit Comisiei, este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca erorile să fie rectificate; arată că, dacă s-ar fi utilizat toate informațiile disponibile, nivelul de eroare ar fi putut fi redus cu 3,3 puncte procentuale atât pentru cheltuielile aferente politicii regionale și urbane (6,1 %), cât și pentru cele aferente dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului (6,2 %); subliniază că, dacă s-ar fi utilizat toate informațiile disponibile, nivelul de eroare ar fi putut fi redus cu 2,8 puncte procentuale pentru competitivitatea pentru creștere și locuri de muncă, domeniu gestionat direct de Comisie;

64. constată că în 2014 s-a pus accentul pe întocmirea bugetului și analiza orientate către rezultate, însoțite de o schimbare a abordărilor metodologice; în acest context, subliniază că este necesară o analiză clară și transparentă a contribuției bugetului Uniunii pe 2014 la rezultatele obținute în ceea ce privește Strategia Europa 2020 și obiectivele de politică sectorială;

65. constată, de asemenea, că practica elaborării rapoartelor anuale de activitate urmărește să permită identificarea rezultatelor intervențiilor, dar că aceasta evaluează în continuare mai degrabă realizările decât rezultatele;

66. susține rezervele formulate de directorul general al DG REGIO în raportul său anual de activitate privind sistemele de gestiune și control aferente FEDR/Fondului de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 din 12 state membre (77 de programe) și programele CTE; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

67. susține rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în raportul său anual de activitate;

– ABB02 – Cheltuieli aferente măsurilor de piață: 77,7 milioane EUR expuse riscului; 4 mecanisme de asistență în 7 state membre (8 elemente de rezervă): Austria, Franța (pentru două măsuri de asistență), Țările de Jos, Polonia, Spania, România și Regatul Unit;

– ABB03 – Plăți directe: 831,6 milioane EUR expuse riscului; 15 de agenții de plată din 6 state membre: Spania (10 agenții de plată), Franța, Regatul Unit (RPA – Anglia), Grecia, Ungaria și Portugalia;

– ABB04 – Cheltuieli aferente dezvoltării rurale: 532,5 milioane EUR expuse riscului; 28 de agenții de plată din 16 state membre: Bulgaria, Germania (3 agenții de plată), Danemarca, Spania (6 agenții de plată), Franța (2 agenții de plată), Regatul Unit (2 agenții de plată), Ungaria, Grecia, Italia (4 agenții de plată), Lituania, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Suedia;

– ABB05 – Cheltuieli IPARD destinate Turciei: 5,07 milioane EUR expuse riscului;

este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

68. susține rezervele formulate de directorul general al DG EMPL în raportul său anual de activitate; constată că raportul său anual de activitate conține o rezervă referitoare la plățile efectuate pentru perioada de programare 2007-2013, rezervă care este formulată pentru o sumă expusă riscului de 169,4 milioane EUR în 2014 în legătură cu sisteme de management și de control pentru 36 de programe operaționale specifice ale Fondului social european (FSE) derulate în Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Spania și Regatul Unit pe durata perioadei de programare 2007-2013; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

69. solicită directorului general al DG DEVCO să prezinte în raportul său anual de activitate o asigurare mai bine diferențiată în funcție de risc și să direcționeze ulterior o parte mai mare a resurselor de control către domeniile vizate de rezervele specifice;

70. invită Consiliul să adopte o poziție mai vigilentă privind descărcarea de gestiune și salută poziția critică adoptată de Suedia și de Regatul Unit, care au solicitat Comisiei și Curții:

– să se concentreze pe domeniile și pe beneficiarii cu un risc ridicat de eroare, în loc de a adăuga mai multe controale pentru toți;

– să se concentreze mai degrabă pe controalele ex ante decât pe controalele ex post;

– să păstreze plafoanele de plată în privința cărora s-a ajuns la un acord unanim, în special prin menținerea disciplinei fiscale în raport cu angajamentele, dezangajarea efectivă a creditelor neutilizate pentru a face loc unor priorități și programe noi, creșterea transparenței prin punerea la dispoziție de previziuni pe termen lung, asigurarea unui echilibru între angajamente și plăți și reducerea soldurilor excesive de numerar din cadrul instrumentelor financiare, dat fiind faptul că fonduri neutilizate în valoare de peste 14 miliarde EUR rămân blocate în aceste instrumente și ar putea fi utilizate pentru acoperirea unor nevoi și priorități mai urgente;

salută, de asemenea, apelul adresat de Suedia și Regatul Unit autorităților din statele membre de a utiliza mai bine informațiile disponibile pentru a preveni, a depista și a corecta erorile înainte de a declara Comisiei cheltuielile;

Rezumat

71. concluzionează că descărcarea de gestiune:

(a) are drept prioritate includerea unei abordări echilibrate între metodele tradiționale și o axare consolidată pe performanță și rezultate, menținând în toate cazurile obligațiile care decurg din tratate, din politicile sectoriale și asigurând flexibilitatea necesară pentru a face față situațiilor neprevăzute;

(b) necesită îmbunătățiri în ceea ce privește disponibilitatea și managementul datelor pentru a stabili performanța și rezultatele;

(c) apreciază o legătură consolidată a bugetului Uniunii cu strategii și concepte-cheie ale politicii Uniunii (cum ar fi Strategia Europa 2020) și corelarea acestora cu politici sectoriale cheie;

(d) respectă metodele îmbunătățite de gestiune și control care sunt în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

(e) prevede posibilitatea de a dezvolta observațiile din descărcările de gestiune precedente sub forma unei monitorizări regulate.

(f) regretă creșterea semnificativă a nivelului de eroare la cheltuielile operaționale gestionate direct de către Comisie, care a ajuns pentru prima dată să egaleze nivelul de eroare al cheltuielilor realizate în gestiune partajată cu statele membre;

B. Capitole specifice

Gestiunea bugetară și financiară generală

72. subliniază că buna gestiune financiară vizează rezultatele concrete ale intervențiilor de la bugetul Uniunii, cu condiția evidentă ca acestea să respecte normele de legalitate și regularitate și să contribuie la valoarea adăugată a bugetului Uniunii din perspectiva Uniunii; subliniază că reducerea ratelor de eroare și a cazurilor de fraudă reprezintă o condiție prealabilă necesară pentru respectarea principiilor bunei gestiuni financiare;

73. subliniază că nivelul ratei de eroare nu semnifică neapărat fraudă, ineficiență sau risipă, ci o estimare a unor fluxuri financiare care nu ar fi trebuit plătite deoarece nu au fost utilizate în conformitate cu normele și cu regulamentele; subliniază, cu toate acestea, că creșterea considerabilă a erorilor grave în contextul procedurilor de achiziții publice reprezintă un motiv serios de îngrijorare, deoarece statele membre au ani de experiență cu normele actuale în materie de achiziții și, dacă întâmpină dificultăți cu aceste norme, perspectivele nu sunt încurajatoare pentru momentul în care vor trebui să își adapteze legislația și procedurile naționale la noile directive privind achizițiile și concesiunile; recunoaște că rata de eroare nu este un concept bine înțeles de către cetățenii Uniunii și solicită Curții, în acest context, să lanseze o dezbatere cu Comisia pentru a identifica potențialele deficiențe metodologice și a conveni asupra unor standarde comune pentru raportarea ratei de eroare;

74. recomandă ca normele și regulamentele să fie verificate prin intermediul unui proces de evaluare a impactului normativ (EIN)[85], pentru a li se testa compatibilitatea și conformitatea cu nevoile și cu obiectivele Uniunii, la fel ca în cazul sistemelor bazate pe rambursarea costurilor, în timp ce printre erorile cel mai des întâlnite se numără plățile pentru costuri neeligibile (41 %) și erorile în achizițiile publice (27 %); observă că aceste erori pot fi diferite de o fraudă sau de o înșelăciune deliberată comise în scopul obținerii unui profit;

75. în acest sens, atrage atenția asupra faptului că execuția bugetului Uniunii pe 2014 s-a realizat conform unor cadre normative diferite, deoarece în anul respectiv au fost în vigoare două cadre normative, aferente perioadei 2007-2013 și, respectiv, 2014-2020;

76. arată, prin urmare, că este corect și important să se facă distincția între diferitele tipuri de rate ale erorilor legate de diferitele tipuri de cheltuieli bugetare ale Uniunii, deoarece acestea se alocă potrivit unor criterii diferite și este, prin urmare, foarte dificil să fie comparate între ele;

77. constată că, în efortul său de a sprijini o cultură consolidată a performanței, Raportul anual pe 2014 al Curții acordă o atenție specială chestiunilor care țin de performanța bugetului Uniunii, deoarece complementaritatea veritabilă dintre finanțarea din partea Uniunii și Strategia Europa 2020 a fost testată în cadrul unui proiect-pilot; constată că Curtea a subliniat și a identificat o interconexiune scăzută și deficitară între acordurile de parteneriat/programele operaționale și Strategia Europa 2020; atrage însă atenția asupra faptului că această complementaritate ar trebui analizată în cadrul contextului general al scopurilor specifice ale fondurilor, în temeiul obiectivelor acestora prevăzute în tratat, printre care se numără și coeziunea economică, socială și teritorială;

78. este preocupat de rata de absorbție a fondurilor, care variază între 50 % și 92 % în statele membre; invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a motivelor pentru care unele regiuni continuă să prezinte o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia în considerare măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale care stau la baza acestor deficiențe;

79. apreciază caracterul inovator al Raportului anual al Curții pe 2014, care a inclus o abordare axată pe rezultate și performanțe, evaluând aplicarea și orientarea intervențiilor de la bugetul Uniunii în raport cu prioritățile Strategiei Europa 2020; consideră că conceptul abordării axate pe rezultate și pe performanță ar trebui aplicat în următorii ani, la elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european;

80. subliniază că observațiile Curții și realizările evidențiază necesitatea de a aplica măsuri care să îmbunătățească performanța bugetară și standardele de gestiune partajată;

Performanța bugetară

81. observă că performanța bugetară înseamnă o concentrare adecvată a cheltuielilor bugetare ale Uniunii asupra unor priorități reale ale Uniunii pentru perioada respectivă;

82. subliniază că cultura performanței se bazează pe trei piloni-cheie: strategie, simplificare și procedura bugetară;

83. recomandă continuarea procesului de simplificare atât a procedurilor, cât și a conținutului bugetar, pentru a reduce sarcinile administrative excesive și a limita suprareglementarea în anumite state membre; subliniază că procesul de simplificare nu ar trebui să ducă la dereglementare și nu ar trebui să însemne renunțarea la mecanismele și procedurile de control, ca de pildă auditurile ex ante; subliniază că simplificarea nu ar trebui să cauzeze modificări mult prea frecvente ale cadrului de reglementare, generând sarcini suplimentare pentru administrație și pentru beneficiari și subminând astfel efectele pozitive ale simplificării avute în vedere; salută existența grupului la nivel înalt înființat de Comisie și așteaptă rezultate;

84. recomandă o îmbunătățire a procedurii bugetare în ceea ce privește furnizarea de informații privind performanța și gestionarea acesteia, inclusiv din perspectiva raportului cost-eficacitate al controalelor, a declarațiilor de asigurare și descărcarea de gestiune, a bazelor de date privind proiectele și a comunicării;

85. invită Comisia să îmbunătățească comunicarea și cooperarea între actorii implicați în planificarea bugetară, execuție și descărcarea de gestiune, precum și cu publicul larg, aliniind așteptările, împărtășind experiențele legate de execuție și raportând cu privire la obținerea rezultatelor;

86. invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a utiliza instrumente cum sunt platformele de comunicare socială, sondajele și grupurile-țintă, pentru a măsura gradul de sensibilizare al publicului și a-și îmbunătăți strategia de comunicare pe viitor în ceea ce privește rezultatele proiectelor din perspectiva cetățenilor;

87. salută noul grup de lucru interinstituțional privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe, care își propune să ajungă la o înțelegere comună a principiilor bugetării bazate pe performanță și axate pe rezultate;

88. recomandă îmbunătățiri corespunzătoare în domenii precum corelarea intensității controalelor cu riscurile, inventarierea raportării cu privire la performanță sau fiabilitatea rezultatelor controalelor comunicate de statele membre;

89. constată că Comisia a creat o capacitate analitică considerabilă, axată în principal pe sectoarele care prezintă un interes pentru diferitele direcții generale, fără a analiza chestiuni orizontale sau multidisciplinare și nici rezultatele concrete ale politicilor sale (co)finanțate din bugetul Uniunii;

90. recomandă să se pună accentul pe o abordare axată pe performanță și pe problema eșecurilor/imperfecțiunilor pieței, deoarece această abordare contribuie la canalizarea intervențiilor finanțate de Uniune înspre domeniile în care criteriile de economie, eficiență și eficacitate sunt cel mai bine luate în considerare; subliniază că proiectul ar trebui adaptat la diferite tipuri de imperfecțiuni/eșecuri ale pieței, unul legat de informațiile asimetrice și celălalt de evaluări comerciale de rentabilitate care, în general, nu includ toate externalitățile pozitive și beneficiile sociale mai largi, chiar dacă ambele sunt, în mod justificat, sprijinite prin finanțare din partea Uniunii;

91. sugerează Comisiei să adopte, atunci când evaluează valoarea adăugată europeană, un criteriu bazat pe ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă proiectul sau activitatea în cauză nu ar fi avut loc sau nu ar fi primit finanțare din partea Uniunii;

92. solicită clarificări de urgență cu privire la sumele plătite din fondurile Uniunii către societăți din sectorul mass-mediei din fiecare stat membru și cu privire la societățile beneficiare ale plăților și la motivul care a stat la baza lor, fie că a fost vorba despre sporirea vizibilității fondurilor sau de alte motive;

Gestiunea partajată

93. reamintește că o mare parte din responsabilitatea pentru alocarea corectă a bugetului Uniunii le revine statelor membre, deoarece 76 % dintre cheltuieli se realizează în cadrul gestiunii partajate; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

94. subliniază că o definiție corectă a nevoilor Uniunii combinată cu prioritățile în materie de dezvoltare ale statelor membre este esențială pentru alocarea corectă;

95. subliniază că, cu cât se străduiesc statele membre mai mult să îndeplinească obiectivele naționale și cuantificate ale Strategiei Europa 2020, cu atât mai mult cheltuielile bugetare ale Uniunii vor putea fi mai bine direcționate, și cu cât aceste obiective vor reflecta mai bine nevoile economice, sociale, teritoriale și de mediu reale ale Uniunii, cu atât mai bine va asigura Uniunea un mediu pentru buna gestiune financiară; în acest context, recomandă crearea unei platforme permanente alcătuite din reprezentanți ai Comisiei, ai reprezentanțelor guvernelor naționale, inclusiv reprezentanțele permanente, și ai guvernelor și autorităților regionale;

96. împărtășește opinia Curții potrivit căreia Comisia, autoritățile naționale și auditorii independenți trebuie să utilizeze toate informațiile pertinente disponibile pentru a preveni, a depista și a corecta erorile înainte de rambursare; afirmă cu fermitate că atunci când există date disponibile nu ar trebui să existe niciun motiv pentru care Comisia, autoritățile naționale și auditorii independenți să nu ia măsurile adecvate pentru a preveni, a depista și a corecta erorile;

97. solicită Curții să pună la punct un sistem, împreună cu autoritățile naționale de audit, care să permită Curții să evalueze măsurile luate de statele membre ca urmare a recomandărilor sale;

98. invită Comisia să ofere îndrumări statelor membre, astfel încât acordurile de parteneriat și programele operaționale să transpună integral Strategia Europa 2020, precum și să implementeze conceptul de indicatori comuni ai rezultatelor propus în Raportul anual al Curții pe 2014;

99. consideră că ar fi util ca Parlamentul și Consiliul să găsească împreună o modalitate prin care să abordeze chestiunea cheltuielilor statelor membre în cadrul gestiunii partajate;

100. sprijină includerea recomandărilor specifice fiecărei țări în acordurile de parteneriat;

101. îndeamnă Comisia să intensifice negocierile cu statele membre privind necesitatea publicării declarațiilor naționale și rezumatelor anuale;

Corecțiile și recuperările financiare

102. este preocupat deoarece, în ceea ce privește corecțiile financiare implementate în 2014 (față de plățile primite de la Uniune), unele state membre s-au situat la un nivel de trei ori mai ridicat decât procentajul mediu de 2,3 % (Slovacia la 8,7 %, Republica Cehă la 8,1 %, Grecia la 4,7 %);

103. constată că, pentru perioada de programare 2007-2013, au fost confirmate corecții financiare în valoare de 209 milioane EUR în cadrul FSE și au fost aplicate corecții în valoare de 156 de milioane EUR, dintre care 95 de milioane EUR au fost confirmate în 2014; observă că statele membre cu cele mai ridicate niveluri de corecții sunt Spania (56 de milioane EUR), România (43 de milioane EUR), Polonia (32 de milioane EUR) și Franța (20 de milioane EUR);

104. afirmă că sumele cumulative corectate pentru politica de coeziune în perioada 2007-2013 reprezintă 0,9 % din alocările bugetare; împărtășește opinia Comisiei, potrivit căreia se preconizează că corecțiile financiare pentru perioada 2007-2013 vor continua să crească în următorii ani pe măsură ce programele vor începe să se închidă;

105. constată că, pentru programele FEDR/FC, Comisia a aplicat corecții financiare în valoare de circa 2 miliarde EUR cumulativ de la începutul perioadei de programare 2007-2013, sumă care include 782 de milioane EUR corecții financiare aplicate de statele membre înainte sau în momentul declarării cheltuielilor către Comisie; observă cu preocupare că principalele state membre vizate sunt Republica Cehă (719 milioane EUR), Ungaria (298 de milioane EUR), Grecia (257 de milioane EUR), Spania (237 de milioane EUR), Slovacia (152 de milioane EUR), România (146 de milioane EUR) și Italia (105 milioane EUR);

106. constată că, în ceea ce privește FSE, statele membre cu nivelul cel mai ridicat de corecții financiare cumulate sunt România (355 de milioane EUR), Spania (213 milioane EUR) și Polonia (152 de milioane EUR);

107. consideră că corecțiile și recuperările financiare sunt mijloace eficace de protejare a bugetului Uniunii; regretă însă că, dat fiind cadrul juridic pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, complexitatea procedurilor aferente și numărul nivelurilor de control implicate care caracterizează numeroase domenii, erorile pot fi corectate doar la câțiva ani după producerea lor;

Protejarea intereselor financiare

108. subliniază că frauda și corupția erodează încrederea în instituțiile publice și democrație și subminează funcționarea pieței interne a Uniunii; constată că este necesară o abordare integrată prin care instituțiile Uniunii (și statele membre) să colaboreze; regretă faptul că mai multe instituții ale Uniunii (Comisia și agențiile, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi a Uniunii Europene) fac publice informațiile privind fraudele în moduri diferite;

109. recomandă Comisiei să includă toate modalitățile de raportare într-un sistem unic și coerent, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, sporind astfel eficacitatea luptei împotriva fraudei și corupției; reamintește importanța unei legislații coerente în interiorul Uniunii pentru a combate în mod eficient criminalitatea organizată care funcționează la nivel transnațional;

110. reamintește că transparența este instrumentul cel mai eficace de combatere a abuzurilor și fraudelor; solicită Comisiei să îmbunătățească legislația în acest domeniu prin impunerea obligației de a publica date privind toți beneficiarii fondurilor Uniunii, inclusiv date privind subcontractările;

111. îndeamnă Comisia să se alăture Convenției penale privind corupția (ETS nr. 173) a Consiliului Europei și să accelereze negocierile privind participarea Uniunii la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), în scopul de a contribui la politici anticorupție mai coordonate în Europa;

112. invită Comisia să își asume responsabilitatea deplină pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit la bugetul Uniunii și să stabilească principii uniforme de raportare în toate statele membre în vederea asigurării unei colectări de date comparabile, fiabile și adecvate;

113. salută declarația Comisiei din Raportul său anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare, care reamintește că atât Directiva privind protejarea intereselor financiare (PIF), cât și Regulamentul privind Parchetul European (EPPO) „urmează să completeze și să consolideze cadrul juridic, contribuind în mod considerabil la intensificarea luptei împotriva fraudei”; își reiterează poziția potrivit căreia este nevoie urgentă să se adopte cât mai curând posibil Directiva privind PIF, care trebuie să includă în domeniul său de aplicare TVA și să conțină o definiție clară a infracțiunilor de tip PIF, norme minime privind termenele maxime aplicabile pentru sancțiunile cu închisoarea și norme minime privind termenul de prescripție; reamintește cauza Taricco, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a atras atenția asupra faptului că frauda în materie de TVA reprezintă unul dintre elementele incluse efectiv în domeniul de aplicare a definiției infracțiunilor PIF, astfel cum este prevăzută de Convenția PIF din 1995; invită Comisia să clarifice relațiile dintre Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și să examineze posibilitatea unei abordări integrate mai ferme a acestor agenții pentru sporirea eficacității anchetelor[86];

114. salută decizia Comisiei de a crește transparența prin îmbunătățirea sistemului său de grupuri de experți, în special în ceea ce privește procedura de selectare a experților, dezvoltând o nouă politică privind conflictele de interese în cazul experților numiți cu titlu personal, care să dea posibilitatea Parlamentului să exercite un control direct asupra acestor numiri; ia act de cerința ca experții să fie înscriși în registrul de transparență, atunci când este cazul; îndeamnă Comisia, cu toate acestea, să ia în considerare atât recomandările Ombudsmanului European privind componența grupurilor de experți, cât și studiul „Componența grupurilor de experți ai Comisiei și statutul registrului grupului de experți” atunci când redactează amendamente la actualele norme orizontale privind grupurile de experți, pentru a crea o perspectivă mai sistematică și mai transparentă; solicită Comisiei să inițieze un dialog cu Parlamentul, înainte de adoptarea formală a acestor norme, în special în ceea ce privește viitorul raport al Comisiei pentru control bugetar și al Comisiei pentru afaceri juridice referitor la această chestiune; încurajează agențiile europene să analizeze posibilitatea unor reforme în același sens;

115. subliniază că statele membre nu urmăresc presupuse cazuri de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum le-au fost prezentate de către OLAF; invită Comisia să ia măsuri adecvate și invită OLAF să continue să sprijine statele membre în îmbunătățirea performanțelor acestora în ceea ce privește prevenirea și depistarea fraudelor cu fonduri europene;

116. invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile; este preocupat de fiabilitatea și calitatea datelor puse la dispoziție de statele membre; invită, prin urmare, Comisia să colaboreze strâns cu statele membre pentru a garanta că datele sunt cuprinzătoare, exacte și fiabile, ținând seama de obiectivul punerii depline în aplicare a modelului de audit unic;

117. își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a informa semestrial Parlamentul și Consiliul cu privire la aplicarea de către instituțiile UE a propriilor politici interne anticorupție și așteaptă cu interes viitorul raport la începutul anului 2016; solicită Comisiei să adauge un capitol privind performanțele instituțiilor Uniunii în combaterea corupției și consideră că viitoarele rapoarte ale Comisiei privind combaterea corupției ar trebui să se refere întotdeauna la toate instituțiile și organismele Uniunii;

118. este preocupat de datele furnizate de Eurodad cu privire la spălarea de bani, potrivit cărora Luxemburgul și Germania se clasează pe primele poziții din punctul de vedere al riscului de spălare de bani; consideră că este esențial ca statele membre să transpună integral directiva Uniunii privind spălarea de bani prin crearea unui registru public în care să fie înscriși proprietarii societăților, inclusiv proprietarii societăților fiduciare;

119. solicită trecerea de la un registru voluntar la un registru obligatoriu la nivelul Uniunii pentru toate persoanele care desfășoară activități de lobby pe lângă Comisie;

120. consideră că primul raport anticorupție bienal al Comisiei constituie o încercare promițătoare de a înțelege mai bine fenomenul corupției în toate dimensiunile sale, în vederea găsirii unor soluții eficace pentru a-l combate și a facilita creșterea responsabilității sferei publice față de cetățenii Uniunii; reafirmă, în acest context, importanța unei politici a toleranței zero a Uniunii față de fraudă, corupție și coluziune; consideră însă regretabil faptul că acest raport nu a inclus politicile anticorupție ale instituțiilor Uniunii însele;

121. solicită ca cel târziu în cel de al doilea raport anticorupție Comisia să efectueze analize aprofundate, atât la nivelul instituțiilor Uniunii, cât și al statelor membre, asupra mediului în care sunt implementate politicile, pentru a identifica factorii critici inerenți, zonele vulnerabile și factorii de risc care conduc la corupție;

122. invită Comisia să își îndeplinească fără întârziere obligațiile de raportare conform Convenției ONU împotriva corupției;

Rata de eroare în general

123. constată cu îngrijorare că cele mai frecvente tipuri de erori depistate sunt includerea în declarațiile de cheltuieli a unor costuri neeligibile (41 %), erorile grave în materie de achiziții publice (27 %) și declarațiile incorecte privind suprafața depuse de agricultori (20 %);

124. constată însă că procentul erorilor grave comise de statele membre în cadrul achizițiilor publice s-a redus semnificativ, de la 45 % în 2013 în domeniul politicilor regionale la 25 % din toate erorile calificate pentru domeniul de politici combinate de coeziune economică, socială și teritorială în 2014;

125. consideră îngrijorător faptul că în numeroase cazuri de erori cuantificabile Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de informații suficiente pentru a preveni, depista și corecta erorile înainte de a accepta cheltuielile; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi putut fi cu mult mai mic;

126. constată că pentru programele pe bază de drepturi la plată nivelul estimat de eroare este de 2,7 % (3 % în 2013), așadar semnificativ mai mic decât pentru cheltuielile care se bazează pe rambursarea costurilor, în cazul cărora nivelul estimat de eroare este de 5,5 % (5,6 % în 2013); invită Comisia să examineze posibilitatea trecerii de la un sistem bazat pe rambursare la un sistem bazat pe drepturi la plată, dacă este cazul, în vederea simplificării;

Cele mai bune practici

127. îndeamnă statele membre să își ia în serios obligația de a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, așa cum se întâmplă în cazul recomandărilor specifice fiecărei țări și în cadrul procedurii semestrului european; acest lucru ar reflecta o veritabilă schimbare a conceptului de performanță, care ar trebui, de asemenea, să fie urmată de punerea în aplicare a unei evaluări de impact a proceselor, cum ar fi o rezervă de performanță pentru beneficiarii responsabili și sancțiuni și limitări pentru ceilalți;

Evaluarea și analiza principalelor rezultate ale bugetului Uniunii pe 2014

128. constată că suma totală de aproximativ 142,5 miliarde EUR a reprezentat în 2014 aproape 2 % din cheltuielile publice totale ale statelor membre ale Uniunii, sau 1 % din PIB-ul Uniunii;

129. solicită ca identificarea efectelor reale ale utilizării bugetului Uniunii asupra indicatorilor macroeconomici ai Uniunii să devină parte din procedura de descărcare de gestiune;

130. regretă că doar 47 % dintre contribuțiile la instrumentele de inginerie financiară au fost plătite beneficiarilor finali până la sfârșitul anului 2013 în cadrul gestiunii partajate (37 % au fost plătite până la sfârșitul anului 2012) și că sumele în numerar deținute în instrumentele de inginerie financiară în cadrul gestiunii indirecte rămân ridicate (1,3 miliarde EUR în 2014, 1,4 miliarde EUR în 2013);

131. ia act de recomandarea Curții adresată Comisiei de a prezenta o propunere legislativă de modificare a regulamentului aplicabil privind prelungirea perioadei de eligibilitate pentru instrumentele de inginerie financiară în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, precum și de răspunsul Comisiei;

132. în urma recomandării Curții, solicită Comisiei să aibă în vedere, în cadrul gestiunii sale bugetare și financiare, constrângerile în materie de capacități care există în unele state membre, pentru a se evita subutilizarea fondurilor și a se majora ratele de absorbție, în special în domeniul fondurilor ESI; recunoaște totodată acțiunile întreprinse până în prezent, cum ar fi înființarea Grupului operativ pentru o mai bună implementare, care a generat deja îmbunătățiri;

133. solicită Comisiei să ia măsuri pentru a reduce angajamentele restante, inclusiv prin închiderea la timp a programelor pentru perioada 2007-2013 și reducerea lichidităților deținute de administratori;

134. reiterează faptul că Comisia ar trebui să stabilească anual o previziune privind fluxurile de numerar pe termen lung, ținând cont de plafoanele bugetare, necesarul de plăți, constrângerile legate de capacitate și potențialele retrageri de angajamente, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată[87];

135. este de părere că revizuirea la jumătatea perioadei a CFM, pe care Comisia urmează să o prezinte până la sfârșitul anului 2016, este prima și cea mai bună oportunitate pentru a aborda de manieră structurală nivelul ridicat de angajamente restante (RAL); îndeamnă Comisia să prezinte o propunere de revizuire a Regulamentului privind CFM, pentru a rezolva, printre altele, problema RAL;

Plăți restante

136. subliniază că angajamentele asumate în 2014 au fost în sumă de 109,3 miliarde EUR, reprezentând 76,6 % din creditele de angajament disponibile și că, prin urmare, un nivel foarte ridicat al creditelor de angajament este disponibil în 2015 (cu un report de 12,1 miliarde EUR, plafonul fiind majorat cu 16,5 miliarde EUR);

137. regretă faptul că, deși nivelul plăților rămâne în continuare mai mare decât plafonul prevăzut în CFM, utilizarea marjei pentru situații neprevăzute pentru plata cererilor de plată neonorate a crescut cu 1,4 miliarde EUR, ajungând la 25,8 miliarde EUR; subliniază că este important să se respecte pe deplin declarația comună referitoare la planificarea plăților pentru perioada 2015-2016 convenită de Parlament, Consiliu și Comisie în urma asumării angajamentului comun de a reduce la circa 2 miliarde EUR până la sfârșitul lui 2016 acumularea de cereri de plată restante pentru programele de coeziune din perioada 2007-2013; consideră că această situație reprezintă o încălcare a dispozițiilor articolului 310 din TFUE, care prevede că trebuie să existe un echilibru între venituri și cheltuieli în cadrul bugetului;

138. subliniază că reducerea nivelului angajamentelor restante este preconizată a fi doar temporară, din cauza creșterii plafonului din CFM care a fost solicitată pentru 2015 și pentru exercițiile ulterioare;

139. subliniază că, în special, până la sfârșitul anului 2014, plățile către statele membre pentru ESI multianuale pentru perioada 2007-2013[88] au ajuns la 309,5 miliarde EUR, reprezentând 77 % din cele 403 miliarde EUR pentru toate programele operaționale, în cadrul cărora cinci state membre, și anume Republica Cehă, Spania, Italia, Polonia și România, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din angajamentele neutilizate din fondurile ESI multianuale;

140. regretă faptul că întârzierea în ceea ce privește absorbția fondurilor multianuale este semnificativă și poate crea o reală problemă pentru unele state membre[89]; în acest sens, sprijină și recunoaște utilitatea aplicării formulelor de flexibilitate, date fiind întârzierea cu care au demarat toate programele;

Venituri

141. observă că fluxurile de venituri provin din mai multe surse:

(a) cea mai mare proporție o constituie în continuare contribuția statelor membre, calculată în funcție de venitul lor național brut (VNB), iar în 2014 această contribuție s-a ridicat la 94,9 miliarde EUR;

(b) alte surse includ plăți bazate pe TVA colectat în statele membre, care se ridică în total la 17,7 miliarde EUR;

142. salută faptul că, din cele trei recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, două recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar o recomandare este implementată în ceea ce privește unele aspecte;

VNB

143. subliniază că, atât timp cât nu se va modifica sistemul de venituri proprii al Uniunii, venitul național brut (VNB) este un factor determinant al încasărilor la bugetul Uniunii și subliniază că o măsură corectă și obiectivă este, prin urmare, esențială și reprezintă singurul aspect semnificativ în ceea ce privește veniturile în cadrul arhitecturii bugetare actuale a Uniunii, precum și că este deosebit de important să se dispună de baze de date fiabile și flexibile pentru calcularea contribuțiilor statelor membre;

144. invită, prin urmare, Comisia să declare că datele referitoare la VNB transmise de statele membre sunt fiabile, iar contribuțiile acestora sunt, așadar, corecte;

145. reamintește că, în 2014, actualizarea datelor privind VNB a condus la ajustări ale contribuțiilor statelor membre de dimensiuni fără precedent, care s-au ridicat la 9 813 milioane EUR;

146. subliniază că impactul acestor revizuiri majore ale soldurilor VNB ar fi putut fi de mai mică amploare dacă ar fi existat o politică comună în materie de revizuire la nivelul UE, care să prevadă un calendar armonizat pentru revizuirile majore;

147. regretă că frauda în domeniul TVA, în special așa-numita fraudă de tip carusel sau fraudă cu firme-fantomă, denaturează concurența, privează bugetele naționale de resurse semnificative și aduce prejudicii bugetului Uniunii; subliniază că decalajul în materie de TVA și pierderile estimate privind colectarea TVA s-au ridicat la 168 de miliarde EUR în 2013; este preocupat deoarece Comisia nu dispune de date fiabile privind frauda în domeniul TVA și frauda de tip carusel; observă că actualul sistem de TVA rămâne fragmentat și creează sarcini administrative semnificative, îndeosebi pentru IMM-uri și întreprinderile online; este preocupat de faptul că noul sistem de răspundere pentru TVA ca resursă proprie nu ar putea să își îndeplinească în totalitate obiectivul de simplificare și subliniază răspunderea statelor membre în ceea ce privește remedierea deficiențelor rețelei Eurofisc și mai buna coordonare a politicilor lor privind taxarea inversă, pentru a facilita schimbul de informații și a contribui la combaterea neregulilor și a fraudelor; solicită Comisiei să propună modificări legislative care să permită verificări încrucișate între datele vamale și cele fiscale și să își axeze monitorizarea statelor membre pe îmbunătățirea timpului de răspuns al acestora la cererile de informații și a fiabilității sistemului de schimb de informații privind TVA;

Măsuri de adoptat în continuare

148. solicită Comisiei să facă o analiză cu privire la viitorul finanțării Uniunii, evaluând adecvarea bazei pentru resursele proprii;

149. regretă că propunerile prezentate de Comisie în 2013 vizând introducerea unei politici de revizuire comune a Uniunii au rămas în continuare la stadiul de propuneri, deoarece Comisia nu a mai adoptat ulterior nicio măsură, în pofida faptului că 19 state membre au declarat că s-ar alinia cel puțin parțial la politica de revizuire a Uniunii până în septembrie 2014;

150. își exprimă satisfacția în legătură cu înființarea Grupului la nivel înalt privind resursele proprii; salută prezentarea primului raport de evaluare pe care respectivul grup l-a prezentat la sfârșitul anului 2014 și este de acord că sistemul s-a transformat treptat într-un sistem dominat de contribuțiile naționale, cu o parte reziduală de resurse proprii cu adevărat europene și autonome; consideră că sistemul actual de resurse proprii ar trebui să evolueze dinspre dezbaterea națională actuală privind contributorii și beneficiarii neți, care îi îndepărtează pe cetățenii Uniunii, către un sistem care să fie în mod clar recunoscut ca fiind în interesul general al Uniunii și al politicilor Uniunii;

151. subliniază că schimbările generate de lucrările legate de rezerve ar fi fost atenuate dacă ciclul de verificare al Comisiei ar fi fost mai scurt și reamintește că Parlamentul a îndemnat anul trecut Comisia[90]:

(a) să reducă durata ciclului său de verificare a VNB;

(b) să limiteze recursul la rezervele generale la cazurile excepționale;

152. constată cu profundă preocupare că Comisia a anunțat că următorul ciclu de verificare va fi finalizat doar în 2019 și că rezervele vor acoperi cel puțin nouă ani, la fel ca în ciclul anterior;

153. subliniază că, potrivit Curții, calitatea verificărilor efectuate de autoritățile vamale din statele membre nu s-a îmbunătățit; regretă faptul că versiunea actualizată a Ghidului privind auditul în domeniul vamal emis de Comisie în 2014 nu vizează unele dintre deficiențele identificate de Curte, în special în ceea ce privește modul în care trebuie tratate importurile vămuite în alte state membre;

154. solicită Comisiei:

(a) să ia măsuri pentru a reduce numărul anilor vizați de rezerve la sfârșitul următorului ciclu de verificare pentru contribuțiile bazate pe VNB;

(b) să pună în aplicare măsurile necesare pentru a reduce impactul revizuirilor metodelor și surselor prezentate de statele membre pentru calcularea VNB-ului lor;

(c) să îmbunătățească orientările existente furnizate autorităților vamale ale statelor membre în ceea ce privește controalele pe care le efectuează (în special auditurile postvămuire), precum și

(d) să se asigure că statele membre dispun de sisteme adecvate pentru pregătirea și gestionarea declarațiilor lor de taxe vamale și cotizații pentru zahăr;

(e) să mărească capacitatea Eurofisc de a realiza analize de risc astfel încât să acopere sistemul VIES (sistemul transnațional de schimb de informații referitoare la TVA);

Cele mai bune practici

155. veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, ceea ce constituie un tip de bune practici în sine, la fel ca practica actuală a contribuțiilor statelor membre bazate pe principiul VNB care până în prezent are sens; cu toate acestea, pentru ca acest model să funcționeze în continuare este necesar ca performanțele economice ale statelor membre să fie evaluate permanent; o alternativă pentru creșterea bazei resurselor proprii rămâne în continuare un subiect de actualitate;

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Aspecte generale

156. salută faptul că structura raportului anual al Curții urmărește, pentru prima dată, rubricile din cadrul financiar multianual (CFM), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014; în 2013, capitolul se numea „Cercetare și alte politici interne”; constată însă că această schimbare structurală limitează comparabilitatea constatărilor Curții cu cele din anii anteriori;

157. constată, de asemenea, că cercetarea și inovarea reprezintă 61 % (8,1 miliarde EUR) din totalul cheltuielilor, prin cel de al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică 2007-2013 (PC7) și Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare 2014-2020 – în timp ce educația, formarea, tineretul și sportul (1,5 miliarde EUR), programele spațiale (1,4 miliarde EUR), transportul (0,8 miliarde EUR) și alte acțiuni și programe (1,5 miliarde EUR) reprezintă restul de 39 %;

158. reamintește că rubrica 1a a fost drastic redusă în cursul negocierilor privind CFM (- 24 % față de propunerea inițială a Comisiei); este conștient de faptul că rubrica 1a include cheltuieli pentru ameliorarea cercetării și inovării, îmbunătățirea sistemelor de educație și promovarea ocupării forței de muncă, realizarea unei piețe unice digitale, promovarea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, modernizarea sectorului transporturilor și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri;

159. subliniază că 90 % dintre cheltuielile din acest domeniu reprezintă granturi pentru beneficiari publici și privați;

160. salută faptul că, din cele nouă recomandări formulate de Curte în anii 2011-2012, trei recomandări au fost implementate integral, iar șase recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor;

Europa 2020

161. este conștient de faptul că numărul total cumulat al acordurilor de subvenționare pentru întregul PC7 se ridică la 26 078 (din care 9 627 au fost închise); în același timp, Comisia a lansat programul de lucru pentru 2014-2015 al Orizont 2020, care s-a bucurat de un mare succes, primind 46 097 de propuneri până la 25 februarie 2015; pentru 79 de apeluri închise, 25 903 propuneri au fost eligibile, 3 765 au fost reținute pentru a fi finanțate și au fost semnate 1 410 acorduri de subvenționare;

162. își exprimă satisfacția cu privire la faptul că Comisia a fost în măsură să îndeplinească majoritatea obiectivelor indicatorilor-cheie de performanță; se îndoiește însă că obiectivul de a investi, până în 2020, 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare poate fi îndeplinit; invită toate statele membre să se străduiască să facă față acestei provocări; observă că situația pare să fie dificilă în special pentru Croația, Finlanda, Luxemburg, Portugalia, România, Spania și Suedia; invită Comisia să tragă concluzia necesară pentru viitoarea revizuire la jumătatea perioadei a CFM, care trebuie prezentată până la sfârșitul anului 2016;

163. salută impactul cercetării europene (rețele) asupra combaterii Ebola, îmbunătățirii tratamentelor împotriva cancerului, creării unui spațiu unic european pentru cercetarea clinică, combaterii inundațiilor, sporirii siguranței alimentare și îmbunătățirii siguranței navelor de croazieră, pentru a menționa doar câteva exemple;

164. salută faptul că evaluarea ex post a PC7 a devenit disponibilă în noiembrie 2015; se așteaptă ca rezultatele și recomandările acesteia să poată fi luate în considerare pentru programele de lucru ale programului Orizont 2020;

165. ia act cu interes de primele informații disponibile cu privire la „Raportul pe 2015 privind stadiul de avansare al Uniunii inovării”[91], care oferă informații actualizate în legătură cu situația implementării celor 34 de angajamente asumate în cadrul inițiativei emblematice O Uniune a inovării a Strategiei Europa 2020;

166. reamintește că „provocarea societală 6 (SC6)”, în special științele sociale și umaniste, a reprezentat o prioritate a Parlamentului, pe care acesta a introdus-o în etapa de elaborare a programului Orizont 2020; reamintește importanța acestei componente în domeniile în care Uniunea se confruntă cu provocări deosebite, cum ar fi combaterea șomajului, a radicalizării și a terorismului, sprijinirea migranților, guvernanța economică și monetară, precum și lupta împotriva inegalităților; este preocupat, prin urmare, de faptul că, în cursul fazei de implementare a programului, științele sociale și umaniste au coborât în ierarhia priorităților prin pierderea direcției care le era dedicată și reducerea creditelor de angajament cu 40 %, în timp ce pachetul global alocat programului Orizont 2020 în cadrul CFM 2014-2020 a crescut;

Aspecte de administrare

167. subliniază că:

(a) concluziile generale și observațiile privind practica gestiunii partajate sunt valabile pentru competitivitate;

(b) există sinergii și o abordare integrată între diferitele tipuri de instrumente pentru sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării (C&D&I), însă ar trebui îmbunătățite în continuare;

(c) Orizont 2020 a implementat norme mai simple spre deosebire de PC7; pe de altă parte, în cadrul Orizont 2020 există domenii care beneficiază de sprijin și care sunt supuse unui risc potențial mai mare, cum ar fi proiectele orientate spre întreprinderi cu participarea IMM-urilor și utilizarea noilor instrumente inovatoare, inclusiv a celor financiare;

168. invită beneficiarii să utilizeze la maximum certificatele de audit, deoarece acestea reduc ratele de eroare cu 50 % față de declarațiile de cheltuieli necertificate; consideră, cu toate acestea, că nivelul de eroare detectat de auditurile externe ar trebui să se amelioreze substanțial, ținând cont de sprijinul extrem de specializat pe care îl primesc de la Comisie; salută, în acest context, toate orientările, seminariile, modelele și lista celor mai comune erori pe care Comisia le-a pus la dispoziția beneficiarilor și a organismelor de audit, însă solicită Comisiei măsuri mai incisive pentru ca certificatele de audit extern să garanteze cu o mai mare precizie nivelul de eroare;

169. sprijină eforturile Comisiei de a dezvolta în continuare gestionarea riscurilor în domeniul cercetării; în acest context, salută faptul că, în cazul auditurilor ex post, selecția participanților urmând să fie auditați se bazează deja în mare măsură pe riscuri; Comisia estimează că 83 % dintre auditurile efectuate în perioada 2012-2016 vor fi selectate în funcție de criterii de risc;

170. salută înființarea unui centru comun de asistență pentru toate serviciile de cercetare din domeniul asistenței juridice, auditului, proceselor comerciale, IT și informațiilor și datelor;

171. recunoaște că un sprijin semnificativ pentru cercetare și inovare este inclus în acordurile de parteneriat ale fondurilor ESI și în programele operaționale ale statelor membre și ale regiunilor, creând astfel mai multe sinergii; sprijinul se ridică la peste 42 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare de bază și la 118 miliarde EUR pentru cercetare și inovare în sens larg;

Legalitatea și regularitatea; erori

172. este extrem de preocupat de faptul că Curtea a analizat 166 de operațiuni, dintre care 79 au fost afectate de erori; observă că, ținând cont de cele 53 de erori cuantificate, nivelul estimat de eroare este de 5,6 %;

173. consideră îngrijorător faptul că, în 27 de cazuri de erori cuantificabile, Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau depista și corecta erorile în cauză înainte de a accepta cheltuielile; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 2,8 puncte procentuale mai mic; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de câțiva ani, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

174. consideră inacceptabil faptul că nivelul de eroare din PC7 nu s-a redus față de nivelul de eroare din PC6 și că, potrivit declarațiilor Directorului General al DG RTD, nivelul de eroare va fi chiar mai ridicat; consideră că nivelul de eroare pentru programele din PC7 ar fi trebuit să se îmbunătățească, dată fiind experiența acumulată în gestionarea programului; regretă că majorarea dramatică a nivelului de eroare înregistrat în 2014 în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” nu face decât să evidențieze buna gestionare a acestui program în ultimii ani;

175. regretă că domeniul de cheltuieli„Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” a înregistrat cea mai mare creștere a ratelor de eroare din Uniune, între anii 2013 și 2014;

176. regretă că sursele erorilor au rămas aceleași:

(a) în domeniul cercetării (Cercetare): costuri cu personalul calculate incorect, alte costuri directe neeligibile, cum ar fi costuri nejustificate pentru deplasări sau echipamente; costuri indirecte neeligibile care se bazează pe rate eronate ale cheltuielilor de regie sau care includ categorii de costuri neeligibile fără legătură cu proiectul;

(b) pentru alte instrumente de finanțare (Altele): costuri neeligibile, costuri în sprijinul cărora nu au fost aduse justificări, precum și cazuri de nerespectare a normelor în materie de achiziții publice;

Contribuția pe tipuri de eroare	Cercetare	Altele
Costuri cu personalul calculate incorect	30,5 %	2,5 %
Alte costuri directe neeligibile	17,5 %	13,5 %
Costuri indirecte neeligibile	20 %
Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat		14 %
Subcontractări neeligibile	2 %
Total	70 %	30 %

177. rămâne convins că Comisia trebuie să depună în continuare eforturi pentru a obține un echilibru acceptabil între atractivitatea programelor pentru participanți și nevoia legitimă de responsabilitate și control financiar; reamintește, în acest context, declarația din 2012 a directorului general, care a atras atenția că o procedură menită să atingă o rată de eroare reziduală de 2 % în toate situațiile nu este o opțiune viabilă[92];

178. ia act de faptul că directorul general al Direcției Generale Cercetare și Inovare, la fel ca în anii anteriori, a formulat o rezervă orizontală privind rata de eroare reziduală aferentă declarațiilor de cheltuieli din cadrul PC7, implementat direct de către DG RTD, și plăților către întreprinderea comună pentru punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune privind medicamentele inovatoare, în cazul cărora riscul rezidual estimat este de 3 %, iar impactul estimat este de 111,39 milioane EUR;

179. ia act de faptul că rezerva nu a vizat unele părți ale cheltuielilor PC7 atunci când au existat dovezi că riscurile (și, prin urmare, ratele de eroare reziduală) sunt semnificativ mai mici decât pentru toate cheltuielile; în cadrul DG RTD acest lucru este valabil pentru cheltuielile acordate întreprinderilor comune Fusion for Energy, Clean Sky și Pile de combustie și hidrogen; în afara DG RTD, acest lucru se aplică și cheltuielilor efectuate de Agenția Executivă pentru Cercetare în cadrul programului Marie Curie și tuturor cheltuielilor Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare;

180. concluzionează că, chiar dacă rezerva orizontală ar putea fi necesară din punct de vedere juridic, aceasta aruncă o lumină negativă asupra gestiunii financiare a Comisiei, în special deoarece Direcția Generală Cercetare și Inovare poate oferi asigurări depline pentru 97 % dintre aceste cheltuieli;

181. ia act de faptul că, în domeniul cercetării, Comisia a emis ordine de recuperare, în 2014 și în 2015, în valoare de 42 de milioane EUR; 31 de milioane EUR au fost deja recuperate, iar, pentru restul sumelor rămase nerecuperate, în unele cazuri este vorba de falimentul întreprinderilor, în altele de proceduri de executare silită aflate în curs;

182. regretă informațiile apărute recent în presă care pun la îndoială capacitatea DG RTD de a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii; solicită Comisiei să clarifice circumstanțele, care în presă apar bine documentate și care lasă să se înțeleagă un caz clar de administrare defectuoasă și de prejudicii evidente la adresa intereselor financiare și reputației Uniunii; invită Ombudsmanul European să deschidă o anchetă în acest sens;

183. regretă că simplificarea care a condus la eliminarea auditurilor ex ante (de exemplu, nu se mai realizează certificări ex ante pentru cheltuielile care depășesc 375 000 EUR) produce erori acumulative, care generează un indice de eroare galopant, care crește de la an la an și care pare puțin probabil să se reducă în cazul programului Orizont 2020, dată fiind multiplicarea organismelor însărcinate cu gestionarea cheltuielilor din cadrul PC7;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

184. regretă faptul că există o problemă cu analiza secundară a datelor necesare pentru evaluările bazate pe performanță; consideră că aceasta ar trebui să reprezinte o provocare pentru viitorul apropiat; reamintește că este necesar să se îmbunătățească gestionarea informațiilor;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

185. constată că efectele și rezultatele concrete ale C&D&I din perspectiva comercializării și a contribuției la valoarea adăugată sunt absolut substanțiale;

186. salută rezultatele pozitive estimate de Grupul de experți la nivel înalt care realizează evaluarea ex post a PC7, și anume: faptul că programul a creat în mod direct peste 1,3 milioane de ani-muncă (prin intermediul unor proiecte finanțate pe o perioadă de 10 ani) și în mod indirect 4 milioane de ani-muncă pe o perioadă de 25 de ani; faptul că fiecare euro cheltuit de PC7 a generat aproximativ 11 euro de efecte economice directe și indirecte prin inovații, noi tehnologii și produse și că contribuția sa financiară la IMM-uri a depășit obiectivul de 15 % și a ajuns la 17 % (5 miliarde euro);

187. arată că, pentru a consolida abordarea bazată pe performanță, Curtea a prezentat un test-pilot privind indicatorii Strategiei Europa 2020, în cadrul căruia cheltuielile cu C&D joacă un rol important;

Instrumente financiare

188. constată că, îndeosebi pentru programul Orizont 2020, instrumentele financiare foarte avansate și inovatoare reprezintă unul dintre aspectele esențiale ale transpunerii în practică; salută, în acest sens, lansarea în 2014 a unei noi game de produse în cadrul „InnovFin-Finanțare UE pentru inovatori”, o inițiativă comună lansată de Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI și FEI) în cooperare cu Comisia;

189. solicită Comisiei să prezinte în cadrul viitoarelor proceduri de descărcare de gestiune informații privind implementarea InnovFin în ceea ce privește partea reprezentată de bugetul Uniunii care participă la acest fond de investiții;

190. atrage atenția că anumite sectoare și politici obțin mai greu finanțare prin intermediul instrumentelor financiare, de exemplu infrastructurile feroviare, cercetarea teoretică sau de bază, aceste sectoare fiind expuse astfel riscului de a fi excluse din acțiunile finanțate de Uniune;

Cele mai bune practici

191. constată că activitățile de audit din acest domeniu s-au intensificat, iar coordonarea de către Serviciul comun de audit s-a îmbunătățit, acesta fiind conceput ca un serviciu de gestiune partajată pentru cheltuielile tuturor direcțiilor generale, agențiilor executive și întreprinderilor comune implicate în cercetare și inovare;

192. consideră că externalizarea către agenții specializate, conform unor modalități specifice, ar putea constitui o bună practică în contextul gestionării unor programe de anvergură din acest domeniu; deoarece această practică a fost introdusă de curând, nu este posibil să se tragă concluzii concrete, dar ea reprezintă, cu toate acestea, o metodă și un model extrem de inovator;

Măsuri de adoptat în continuare

193. concluzionează că Comisia ar trebui:

(a) să adopte un set de măsuri pentru a reduce nivelul relativ ridicat al ratei de eroare din acest domeniu, să îmbunătățească gestionarea datelor și informațiilor în scopul de a analiza și proiecte de C&D&I foarte avansate și de a le testa impactul real comparativ cu potențialul programului Orizont 2020;

(b) să prezinte un raport de evaluare din perspectivă bugetară a experienței curente în contextul unei noi practici constând în utilizarea unor agenții specializate în acest domeniu[93], precum și să raporteze cu regularitate cu privire la respectarea indicatorilor aplicabili ai Strategiei Europa 2020;

194. invită DG Cercetare și Inovare să îmbunătățească gestionarea informațiilor, în special în conformitate cu o cultură a performanței, să includă toate părțile interesate, îndeosebi pe cele mai noi, și să îmbunătățească gestionarea informațiilor cu beneficiarii din statele membre; recomandă o cooperare mai strânsă cu auditori independenți care se concentrează nu doar pe erori, ci și pe ciclul de performanță, incluzând o evaluare adecvată a riscurilor; de asemenea, normele de reglementare ar trebui să fie supuse unei analize de impact;

195. invită DG Cercetare și Inovare să își publice, în raportul său anual de activitate, contribuția la recomandările specifice fiecărei țări, pe larg și detaliat, întrucât aceste recomandări ar trebui să demonstreze modul în care direcția generală facilitează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

196. constată că Comisia a lansat o consultare a părților interesate privind simplificările suplimentare care ar trebui introduse pentru programul Orizont 2020; solicită informații cu privire la modul în care vor fi transpuse în practică simplificările suplimentare;

197. subliniază că simplificarea și participarea la programul Orizont 2020 ar trebui să constituie, de asemenea, principiul director al acordului de grant adnotat; subliniază că, spre deosebire de PC7, în cadrul programului Orizont 2020 costurile facturate intern, inclusiv costurile cu personalul, trebuie să fie împărțite și raportate în funcție de categorii de costuri diferite; prin urmare, solicită Comisiei să revizuiască adnotările și să permită ca costurile facturate intern să fie eligibile la fel ca alte costuri directe, fără a fi împărțite pe categorii de costuri și fără înregistrarea timpului de lucru pentru servicii;

Coeziune economică, socială și teritorială

Aspecte generale

198. salută faptul că structura raportului anual al Curții urmărește, pentru prima dată, rubricile din CFM, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014; în 2013, raportul anual al Curții avea două capitole distincte: unul referitor la „Politică regională, transport și energie” și celălalt referitor la „Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”; consideră însă că această schimbare de politică limitează comparabilitatea constatărilor Curții cu cele din anii anteriori;

199. ia act de faptul că coeziunea economică, socială și teritorială redistribuie o parte substanțială a bugetului Uniunii, care în 2014 s-a ridicat la 54,4 miliarde EUR; 80 % din această sumă a fost alocată în favoarea politicii regionale și urbane, în special prin intermediul FEDR și al Fondului de coeziune, iar restul de 20 % a fost alocat în principal prin FSE pentru scopuri referitoare la ocuparea forței de muncă și afaceri sociale;

200. subliniază că FEDR și Fondul de coeziune au sprijinit, în perioada respectivă, în special domenii printre care se numără proiectele de infrastructură, crearea și păstrarea locurilor de muncă, inițiative de dezvoltare economică regională și activități ale IMM-urilor (FEDR), precum și investiții în infrastructură în domeniul mediului și transportului (Fondul de coeziune);

201. subliniază că FSE sprijină investițiile în capitalul uman și acțiunile care vizează ameliorarea capacității de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor la schimbările apărute în ceea ce privește modurile de lucru, îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, consolidarea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate, precum și creșterea capacității și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice; este de părere că, în pofida existenței unor indicatori de performanță, rezultatele investițiilor FSE sunt, drept urmare, mai dificil de cuantificat;

202. salută faptul că, dintre cele 16 recomandări făcute de Curte în anii 2011-2012, opt recomandări au fost implementate integral, șapte recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor și o recomandare este implementată în ceea ce privește unele aspecte;

Europa 2020

203. ia act de faptul că, în ceea ce privește politica regională și urbană, patru cei mai importanți indicatori-cheie de performanță (ICP) sunt: numărul de locuri de muncă create, numărul de întreprinderi care cooperează cu instituțiile de cercetare sprijinite, numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin și capacitatea suplimentară a producției de energie regenerabilă; deși realizările globale prezentate în rapoartele de implementare ale statelor membre au crescut în medie cu 29 % față de exercițiul anterior, nu toate obiectivele vor fi atinse din cauza crizei economice, potrivit Comisiei; invită Comisia să tragă concluzia necesară pentru viitoarea revizuire la jumătatea perioadei a CFM, care trebuie prezentată până la sfârșitul anului 2016;

204. salută eforturile Comisiei de a crește și mai mult contribuția politicii de coeziune la guvernanța economică a Uniunii, prin demersul de a examina toate acordurile de parteneriat și programele operaționale pentru perioada 2014-2020, pentru a garanta că recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate până la sfârșitul lunii iunie 2014, s-au reflectat în mod adecvat în strategiile statelor membre privind dezvoltarea și competitivitatea;

205. constată că, până la sfârșitul anului 2015, au fost utilizate în medie 89 % dintre fondurile pentru perioada de programare 2007-2013 (ținând cont de rata de absorbție), Italia (79 %), România (70 %) și Croația (59 %) fiind rămase în urmă;

206. subliniază că doi dintre cei mai importanți indicatori de performanță din domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale sunt rata șomajului și numărul de locuri de muncă create și/sau menținute; salută faptul că constatările preliminare ale evaluării ex post a perioadei de programare 2007-2013 arată că 8,8 milioane de participanți la FES au obținut (sau și-au menținut) un loc de muncă ca urmare a intervențiilor FES în această perioadă până la sfârșitul anului 2013; salută, de asemenea, faptul că peste 300 000 de persoane care au primit sprijin din partea FES au devenit liber-profesioniști și peste 50 000 de întreprinderi nou-înființate au fost sprijinite;

207. acordă o deosebită atenție Garanției pentru tineret; prin urmare, ia act cu satisfacție de faptul că, în 2014, 110 300 de tineri șomeri au participat la acțiunile finanțate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI); sunt alocate deja 1,3 milioane EUR pentru proiecte pe teren; în acest context, își exprimă recunoștința pentru orientările furnizate în Raportul special nr. 3/2015 al Curții de Conturi și pentru reacția constructivă a Comisiei la respectivele constatări; cu toate acestea, subliniază că în unele state membre există în continuare dificultăți în a implementa Garanția pentru tineret și în a asigura o rezervă de proiecte suficientă pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI);

208. ia act de constatările din raportul Comisiei privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), în care se indică faptul că pentru cele două exerciții combinate (2014-2015), 7 636 de lucrători (44,9 % dintre beneficiari) și-au găsit un nou loc de muncă la sfârșitul perioadei de execuție a FEG;

209. împărtășește opinia Comisiei conform căreia ratele șomajului (în special ale șomajului pe termen lung) și procentul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) sunt indicații cu privire la dezechilibrele de pe piața muncii; constată că cele cinci state în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al șomajului pe termen lung (ca procent din populația activă) din Uniune sunt Grecia (19,5 %), Spania (12,9 %), Croația (10,1 %), Slovacia (9,3 %) și Portugalia (8,4 %), față de media de 5,1 % de la nivelul Uniunii; constată, de asemenea, că statele în care se înregistrează cea mai mare rată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) sunt Cipru (33,7 %), Bulgaria (30,9 %), Ungaria (30,3 %), Grecia (30,0 %) și România (26,9 %), față de o medie de 16,37 % la nivelul Uniunii;

210. salută realizările înregistrate de implementarea programelor FEDR/FC 2007-2013, ilustrate de o serie de indicatori esențiali raportați anual de către statele membre, și rezultatele evaluărilor preliminare ale celor mai recente date disponibile, care arată că au fost create aproximativ 950 000 de locuri de muncă, că 36 000 de întreprinderi au cooperat cu instituții de cercetare, că peste 270 000 de întreprinderi au beneficiat de sprijin și că capacitatea suplimentară a producției de energie din surse regenerabile a depășit 4 000 de megawați;

211. salută faptul că, pentru prima dată, Curtea a încercat să evalueze și performanța programelor în cadrul unui exercițiu-pilot și că auditul a concluzionat că 89 dintre cele 186 de proiecte (48 %) au atins (sau au depășit) toate obiectivele care fuseseră specificate pentru a măsura performanța proiectului; ia act de faptul că, pentru 56 de proiecte (30 %), Curtea a constatat că unul sau mai mulți indicatori specificați pentru proiect nu au atins valoarea-țintă preconizată și că în 17 cazuri (9 %) termenul-limită pentru atingerea obiectivelor a fost respectat numai pentru o parte dintre obiective până la momentul realizării auditului; încurajează Curtea să continue să perfecționeze acest exercițiu, în special pentru programele din cadrul noii perioade de programare 2014-2020;

Aspecte de administrare

212. subliniază că cheltuielile de la rubrica 1b din CFM se realizează în gestiune partajată; în acest domeniu, responsabilitatea primară în ceea ce privește implementarea programelor operaționale și prevenirea, detectarea și corectarea cheltuielilor neconforme revine statelor membre;

213. subliniază insistent faptul că, în special în ceea ce privește politica de coeziune, importanța gestiunii partajate este substanțială și specifică, din două motive: programele sunt implementate în statele membre și în regiunile acestora, în conformitate cu normele comune ale Uniunii, dar respectând nevoile lor specifice; în al doilea rând, există, de asemenea, finanțare partajată atunci când proiectele sunt cofinanțate de statele membre și beneficiari, în multe cazuri;

214. consideră inacceptabil faptul că în 21 de cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, a depista și a corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 1,6 puncte procentuale mai mică; în plus, Curtea a constatat că în 13 cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale; aceste erori au contribuit cu 1,7 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de câțiva ani, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

215. subliniază că în cadrul FSE cele mai frecvente probleme depistate în materie de eligibilitate sunt următoarele: cheltuieli declarate în afara perioadei de eligibilitate (Republica Cehă, Germania), salarii exagerate (Germania, Finlanda, Polonia, Portugalia), costuri ce nu au legătură cu proiectul (Polonia, Portugalia, Țările de Jos), nerespectarea normelor naționale de eligibilitate (Polonia) și venituri ce nu au fost deduse (Austria); cele mai frecvente exemple de nerespectare a normelor privind achizițiile publice sunt următoarele: atribuire directă nejustificată (Germania, Italia), atribuirea directă nejustificată a unor lucrări/servicii suplimentare, excluderea nelegitimă a ofertanților, conflict de interese și criterii de selecție discriminatorii (Finlanda);

216. observă că Curtea a analizat 161 de operațiuni în domeniul regional și urban (101 au vizat FEDR, 55 au vizat FC și 5 au vizat instrumente financiare) și 170 de operațiuni din cadrul FSE; constată că 135 din 331 de operațiuni au fost afectate de erori; observă că Curtea estimează rata de eroare la 5,7 % (rata de eroare a FEDR și FC este estimată la 6,1 %, rata de eroare a FSE este estimată la 3,7 %);

217. solicită Comisiei să creeze un instrument eficace care să contribuie la îmbunătățirea fiabilității activităților de control și audit realizate de autoritățile naționale; reamintește importanța creșterii transparenței cu privire la datele referitoare la achizițiile publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și controalele prin publicarea datelor referitoare la beneficiarii contractelor și la subcontractanți;

218. ia act de faptul că, potrivit tuturor rezultatelor auditurilor disponibile la sfârșitul lunii noiembrie 2015, 90 % dintre verificările care vizează gestionarea programelor FEDR/Fondului de coeziune funcționează în mod adecvat sau au făcut obiectul unor mici îmbunătățiri; reamintește că principalele cauze ale erorilor comise de statele membre sunt structurile de management complexe și pierderea expertizei ca urmare a ratei ridicate de rotație a personalului sau a alocării insuficiente de personal cauzate de constrângerile bugetare;

219. solicită Comisiei să ofere statelor membre stimulente mai puternice pentru a crește și mai mult gradul de utilizare a instrumentelor financiare inovatoare în cadrul politicii lor regionale, ținând totodată seama de experiențele din perioada 2007-2013 pentru a evita blocarea fondurilor în instrumente financiare;

220. atrage atenția asupra recomandărilor din Raportul special al Curții de Conturi nr. 10/2015 intitulat „Este necesară intensificarea eforturilor de soluționare a problemelor legate de achizițiile publice din cadrul cheltuielilor UE privind politica de coeziune” și salută reacția pozitivă a Comisiei la constatările Curții;

221. este mulțumit de faptul că Comisia a publicat, în octombrie 2015, un document intitulat „Achizițiile publice - Orientări pentru responsabili privind modul de evitare a erorilor celor mai comune în cadrul proiectelor finanțate prin fonduri europene structurale și de investiții”; cu toate acestea, constată cu regret că principala sursă de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la rubrica „Coeziune economică, socială și teritorială” în ansamblu o reprezintă în continuare încălcările normelor privind achizițiile publice, care reprezintă aproape jumătate din rata de eroare estimată; reamintește că printre încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice se numără, de exemplu, atribuirile directe și nejustificate ale unor contracte, lucrările sau serviciile suplimentare, excluderea ilegală a ofertanților, precum și cazurile în care există conflicte de interese și criteriile de selecție discriminatorii; consideră că pentru a combate erorile și abuzurile este esențială o politică de transparență totală în ceea ce privește datele contractanților și ale subcontractanților;

222. salută instituirea de către Comisie, în noiembrie 2014, a unui grup operativ pentru o mai bună implementare pentru Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Italia (partea de sud), România, Slovacia și Slovenia, pentru a evita dezangajarea fondurilor;

223. reamintește că în cadrul juridic privind fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) 2014-2020 au fost introduse, de asemenea, condiționalități ex ante pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor Uniunii, care vizează, printre altele, sistemele de achiziții publice ale statelor membre; în acest context, au fost adoptate planuri de acțiune pentru 12 țări (Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Croația, Italia, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia), care vor fi evaluate până în 2016; subliniază că îndeplinirea condiționalităților ex ante este o condiție prealabilă pentru finanțare; solicită să se asigure transparența deplină necesară privind finanțarea proiectelor de infrastructură, inclusiv publicarea analizelor ex ante și ex post a sustenabilității economice, de mediu și sociale a proiectelor;

224. solicită Comisiei să facă publică întreaga documentație privind proiectul de cale ferată de mare viteză Lyon-Torino și finanțarea acestuia;

225. salută faptul că DG REGIO a realizat, începând cu 2009, 265 de misiuni de audit; DG REGIO a concluzionat că activitatea a 42 de autorități de audit responsabile de auditarea a aproximativ 91 % dintre creditele FEDR/Fondul de coeziune în perioada 2007-2013 poate fi considerată în general fiabilă; în ceea ce privește DG EMPL, la sfârșitul anului 2014 au fost evaluate 87 din cele 92 de autorități de audit (94,6 %); acestea acoperă 113 din 118 programe operaționale, reprezentând 99,1 % din programarea financiară pentru perioada de programare 2007-2013;

226. constată că întreruperile și procedurile de pre-suspendare au vizat 121 de programe din cadrul FEDR/Fondul de coeziune și cereri de plată în valoare de aproape 7,9 miliarde EUR depuse de statele membre; constată, de asemenea, că pentru FSE Comisia a trimis 11 scrisori de avertizare și 18 scrisori de pre-suspendare, că a instituit 31 de întreruperi ale plăților și a suspendat 11 programe operaționale și că, în total, au fost întrerupte cereri de plată în valoare de 1,3 miliarde EUR;

227. ia act de faptul că, în 2014, ca urmare a supravegherii stricte și a politicii de întrerupere a DG REGIO și DG EMPL și ca urmare a numărului tot mai mare de planuri de acțiune, au fost confirmate corecții financiare în valoare de 840 de milioane EUR și au fost executate 854 de milioane EUR pentru FEDR/FC pentru toate perioadele de programare (decise în 2014 și în exercițiile anterioare); ia act, de asemenea, de faptul că pentru FSE pentru perioada 2007-2013 au fost acceptate/decise corecții financiare în valoare de 209 milioane EUR și au fost executate 155,9 milioane EUR (decise în 2014 și în exercițiile anterioare);

228. constată cu satisfacție că, în 2014, datorită rolului de supraveghere al Comisiei, autoritățile de certificare au aplicat corecții financiare în valoare de 782 de milioane EUR înainte de a declara Comisiei cheltuielile pentru FEDR/FC, evitându-se astfel plata unor cheltuieli incorecte de la bugetul UE;

229. este preocupat de faptul că, potrivit Curții, strategia Europa 2020 nu este transpusă în mod sistematic prin obiective tematice în obiective operaționale în cadrul acordurilor de parteneriat și al programelor; constată totuși că strategia este transpusă în obiective operaționale la nivelul programelor aferente fondurilor ESI prin intermediul unor obiective specifice aliniate la cele 11 obiective tematice; consideră că rezultatele pot fi evaluate în mod semnificativ numai când obiectivele tematice și programele operaționale sunt aliniate, iar indicatorii de performanță și valorile de referință fac posibilă măsurarea progreselor;

230. observă că acordurile de parteneriat și regulamentul general pe de o parte creează norme comune care ar trebui să încurajeze o abordare integrată, dar, pe de altă parte, fiecare dintre fonduri este gestionat prin intermediul unui regulament specific și al unor proceduri specifice;

231. ia act cu interes de faptul că, în viitorul apropiat, Curtea va prezenta un audit special al acordurilor de parteneriat și al cadrului centrat pe performanțe al politicii de coeziune;

232. regretă, în ceea ce privește exercițiul 2014, că numărul programelor operaționale care fac obiectul unor rezerve a crescut de la 73 la 77 în cazul programelor aferente FEDR/Fondului de coeziune și a rămas constant în ceea ce privește 36 de programe operaționale din cadrul FSE; impactul financiar estimat al acestor rezerve a scăzut de la 423 de milioane EUR în 2013 la 224 de milioane EUR în 2014 pentru FEDR/Fondul de coeziune și a crescut de la 123,2 milioane EUR în 2013 la 169,4 milioane EUR în 2014 pentru FSE;

233. este de acord cu proiectul strategiei comune de audit pentru perioada 2014-2020, în care se va acorda prioritate unor audituri tematice în două domenii: fiabilitatea sistemelor de raportare a datelor privind performanța (o nouă caracteristică legată de axarea politicii pe rezultate) și instrumentele financiare;

234. regretă faptul că statele membre nu au adoptat încă integral utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în cadrul FSE; salută raportul intitulat „Opțiunile simplificate în materie de costuri în cadrul Fondului social european”, în cadrul căruia DG EMPL se așteaptă ca, în perioada de programare 2014-2020, în medie 35 % dintre costuri să fie solicitate prin opțiunile simplificate, unele state membre (Italia, Spania, Suedia și Țările de Jos) urmând să depășească cu mult acest nivel, în timp ce altele (Bulgaria, Letonia, Slovacia și Ungaria) se vor situa cu mult sub acest nivel; sprijină eforturile depuse de DG EMPL pentru a promova utilizarea opțiunilor simplificate de către statele membre și îndeamnă statele membre să valorifice pe deplin potențialul opțiunilor simplificate în materie de costuri;

235. apreciază, în acest context, înființarea de către Comisie a unui grup la nivel înalt pentru simplificare, în interesul beneficiarilor fondurilor ESI; dorește să primească copii ale rapoartelor pe care grupul le va publica începând cu februarie 2016;

236. salută eforturile Comisiei de a încuraja statele membre să utilizeze instrumentul IT ARACHNE pentru extragerea datelor, cu scopul de a preveni activitățile frauduloase; reamintește statelor membre că acest instrument IT este pus la dispoziție gratuit;

237. salută faptul că, în 2014, Comisia a lansat o primă serie de patru studii pentru a evalua integrarea elementelor politicii de coeziune reformate în exercițiul de programare pentru perioada 2014-2020; reamintește că temele celor patru studii sunt următoarele: condiționalitățile ex ante, principiul parteneriatului, cadrul de performanță și „noile dispoziții” (care acoperă o gamă largă de elemente noi de programare, cum ar fi evaluarea sarcinii administrative pentru beneficiari și acțiunile planificate pentru reducerea acesteia, principiile orizontale, abordările teritoriale etc.); dorește să primească copii ale studiilor atunci când acestea vor fi finalizate;

Legalitatea și regularitatea; erori

238. este îngrijorat de faptul că Curtea a analizat 161 de tranzacții în domeniul politicii regionale și urbane și 170 de tranzacții în domeniul politicii muncii și protecției sociale, dintre care 135 au fost afectate de erori (75 în domeniul politicii regionale și urbane și 60 în domeniul politicii muncii și protecției sociale); notează că pe baza a 25 erori cuantificate rata de eroare estimată ar urma să fie de 6,1 % în domeniul politicii regionale și urbane și pe baza a 28 erori cuantificate rata de eroare estimată ar urma să fie de 3,7 % în domeniul politicii muncii și protecției sociale, ceea ce duce la o rată de eroare cea mai probabilă pentru politica de coeziune în ansamblu de 5,7 %;

239. i se pare frustrant că în 21 de cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, a depista și a corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; tot frustrant este și faptul că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 1,6 puncte procentuale mai mică; în plus, Curtea a constatat că în 13 cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale; aceste erori au contribuit cu 1,7 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de ceva ani deja, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

240. constată cu regret că, la fel ca în exercițiile anterioare, nivelul de eroare, chiar și în ceea ce privește unele declarații finale de cheltuieli care făcuseră obiectul auditurilor externe și al verificărilor externe ale cheltuielilor, indică existența unor deficiențe la nivelul controalelor ex ante în ceea ce privește FED; subliniază că erorile legate de nerespectarea normelor privind achizițiile publice și de lipsa documentelor de justificare a cheltuielilor reprezintă aproape o treime din rata de eroare estimată;

241. subliniază că, dacă verificările efectuate de statele membre ar fi fost pe deplin fiabile în ambele domenii de politică, nivelul de eroare estimat ar fi putut fi redus cu 3,3 puncte procentuale în domeniul politicii regionale și urbane și cu 3,2 puncte procentuale în domeniul muncii și protecției sociale;

242. îndeamnă Comisia să precizeze, până la 1 iulie, care sunt planurile sale în vederea remedierii acestei situații, pentru a îmbunătăți în mod substanțial gestionarea financiară la nivelul statelor membre; este ferm convins că descărcarea de gestiune ar trebui să depindă de realizarea progreselor necesare în acest domeniu;

243. regretă că sursele erorilor au rămas aceleași:

(a) în domeniul politicii regionale și urbane (regional): neconformitate cu normele în materie de achiziții publice, declararea unor costuri neeligibile și nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat;

(b) în domeniul muncii și protecției sociale (muncă): declararea unor costuri neeligibile, proiect sau beneficiar neeligibil, precum și situații de neconformitate cu normele în materie de ajutoare de stat; cele mai frecvente probleme depistate în materie de eligibilitate sunt următoarele: cheltuieli declarate în afara perioadei de eligibilitate (Republica Cehă, Germania), salarii exagerate (Germania, Finlanda, Polonia, Portugalia), costuri ce nu au legătură cu proiectul (Polonia, Portugalia, Țările de Jos), nerespectarea normelor naționale de eligibilitate (Polonia) și venituri ce nu au fost deduse (Austria); cele mai frecvente exemple de nerespectare a normelor privind achizițiile publice sunt următoarele: atribuire directă nejustificată (Germania, Italia), atribuirea directă nejustificată a unor lucrări/servicii suplimentare, excluderea nelegitimă a ofertanților, conflict de interese și criterii de selecție discriminatorii (Finlanda);

Contribuția pe tipuri de eroare	Regional	Muncă
Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat	44,9 %	2,9 %
Costuri neeligibile	21,5 %	5,6 %
Ajutoare de stat	21,2 %
Proiect sau beneficiar neeligibil		3,9 %
Total	87,6 %	12,4 %

244. regretă faptul că erori de aceeași natură sunt depistate frecvent timp de mai mulți ani în același stat membru; recunoaște faptul că suspendarea și întreruperea plăților efectuate de către Comisie garantează că se întreprind acțiuni corective în cazurile în care se identifică deficiențe; invită Comisia să intensifice monitorizarea sistemelor de gestionare și control de la nivel național și regional în lumina acestei constatări și să relaxeze monitorizarea în țările în care sistemele de gestionare și control s-au dovedit fiabile;

245. este preocupat de încălcările normelor privind achizițiile publice înregistrate în cadrul procedurii de ofertare pentru sisteme informatice de monitorizare în perioadele de finanțare 2007-2013 și 2014-2020, care dau naștere, de asemenea, unor suspiciuni de fraudă; constată că aceste erori au fost depistate de autoritățile de audit cehe; este pe deplin de acord cu Comisia privind faptul că nu trebuie efectuată nicio plată până când nu se aplică măsurile de corecție respective și nu este finalizată ancheta poliției;

246. constată cu îngrijorare problemele legate de achizițiile publice pentru sistemele de monitorizare a cheltuielilor din fondurile structurale în perioada 2007-2013 și, de asemenea, în perioada 2014-2020 și solicită clarificări cu privire la cauza apariției acestor probleme în fiecare perioadă de finanțare, precum și la stadiul actual al investigațiilor privind fraudele și al recuperării fondurilor obținute ilegal;

247. subliniază că, potrivit cifrelor incluse în raportul anual de activitate pe 2014 al DG Politică Regională și Urbană, riscul de eroare, calculat ca media ponderată a estimării pentru fiecare program operațional sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de Fondul de coeziune, se situează sub 1 % în nouă state membre (în șase state membre în 2013), acest procent având valoarea de 4 % sau mai mult în numai două state membre (față de cinci state membre în 2013);

248. subliniază că, potrivit cifrelor incluse în raportul anual de activitate pe 2014 al DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, riscul de eroare, calculat ca media ponderată a estimării pentru fiecare program operațional sprijinit de Fondul social european, se situează sub 1 % în nouă state membre (la fel ca în 2013), acest procent având valoarea de 4 % sau mai mult în șase state membre (valoarea cea mai mare fiind de 7,9 %), în timp ce în 2013 acest procent a depășit 4 % în cinci state membre (valorile cele mai mari fiind de 8,8 % și 9,3 %);

249. subliniază că, pe parcursul ultimilor trei ani, Curtea nu a identificat nicio eroare cuantificabilă legată de utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri; aceasta demonstrează faptul că proiectele care au utilizat opțiuni simplificate în materie de costuri sunt mai puțin predispuse la erori decât proiectele care utilizează costuri reale;

250. consideră că ar fi util ca Comisia să prezinte o analiză specifică a normelor naționale de eligibilitate (atât pentru perioada 2007-2013, cât și pentru perioada 2014-2020) și pe această bază să pregătească orientări pentru statele membre privind simplificarea și eliminarea normelor inutil de complexe și de complicate (suprareglementare);

251. observă că respectarea normelor privind ajutoarele de stat pare să fie un instrument important pentru a reduce la minimum erorile în programele de coeziune;

252. subliniază că este important să se acorde un pic de atenție problemei subraportării erorilor și supraraportării corecțiilor financiare de către autoritățile naționale în statele membre;

253. își exprimă preocuparea în ceea ce privește controalele asupra fondurilor pentru refugiați, care sunt, în situațiile de urgență, atribuite adesea de către statele membre fără a respecta normele existente; consideră că este esențial ca Comisia să introducă un sistem de control mai riguros, și pentru a asigura respectarea drepturilor omului ale refugiaților și ale solicitanților de azil;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

254. constată cu satisfacție că fiabilitatea datelor raportate pentru rapoartele de control anuale aferente FEDR/Fondului de coeziune și FSE ale statelor membre a crescut; regretă totuși că în unele cazuri rata de corecție din partea Comisiei a depășit 1,5 % și datele au fost considerate nefiabile;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

255. apreciază că, în privința dovezilor privind rezultatele reale ale politicii și performanțele atinse, Curtea a folosit pentru prima dată o abordare bazată pe performanțe în privința complementarității bugetului Uniunii cu Strategia Europa 2020; consideră că rezultatele realizate prin implementarea acestei strategii de către fondurile structurale sunt foarte importante pentru indicatorul economic principal „PIB pe cap de locuitor” la nivelul întregii Uniuni, precum și pentru alți indicatori;

256. consideră important să se evalueze dacă și în ce măsură au fost finalizate proiectele FEDR, FC și FSE (până la sfârșitul lui 2014) și atinse obiectivele acestora;

257. regretă că mecanismele de finanțare bazate pe performanță reprezintă mai degrabă excepția decât regula; notează că în cele mai multe cazuri neîndeplinirea obiectivelor proiectului convenite în acordurile de grant nu a influențat nivelul fondurilor primite din partea Uniunii;

258. reamintește că implementarea celor 51 de proiecte prioritare în Grecia trebuie accelerată; în plus, 14 proiecte - care vizează, printre altele, cadastrul și registrul național - au fost identificate drept proiecte dificil de implementat, care riscă să fie anulate; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la evoluția situației în raportul Comisiei privind măsurile adoptate în urma descărcării de gestiune pe 2014;

259. reamintește că raportul Biroului de audit din Republica Cehă OPTP/2014/SM/01 privind procedura de achiziții pentru sistemul de monitorizare pentru 2014-2020, prezentat Comisiei în aprilie 2015, menționează cheltuieli nejustificate în valoare de 9 milioane EUR; salută faptul că Comisia a transmis o scrisoare de avertizare privind posibilitatea întreruperii plăților, solicitând autorităților cehe să aplice corecții financiare corespunzătoare; dorește să cunoască modul în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a evaluat această situație;

Instrumente de inginerie financiară

260. ia act de faptul că autoritățile de administrare din statele membre au raportat că, la sfârșitul lui 2014, funcționau în total 1 025 de instrumente de inginerie financiară (FEI) (inclusiv 73 de fonduri de participare și 952 de fonduri specifice): 90 % erau instrumente de inginerie financiară pentru întreprinderi, 6 % pentru proiecte de dezvoltare urbană și 4 % pentru fonduri destinate eficienței energetice/surselor regenerabile de energie; mai ia la cunoștință că aceste instrumente de inginerie financiară au fost constituite în 25 de state membre și au beneficiat de sprijin financiar din partea a 183 de programe operaționale; că valoarea totală a contribuțiilor programelor operaționale (PO) plătite instrumentelor de inginerie financiară s-a ridicat la 16 miliarde EUR, inclusiv 10,9 miliarde EUR pentru FEDR și FSE; și că plățile către beneficiarii finali au atins 9,19 miliarde EUR la sfârșitul lui 2014, din care 5,8 miliarde EUR fonduri structurale, atingând, astfel, o rată de absorbție de aproape 57 % din valoarea PO;

261. notează că, potrivit ultimului și foarte cuprinzătorului studiu care evaluează corect practica FEI în cadrul politicii de coeziune în perioada 2007–2013, FEI oferă multe avantaje, dar au și unele deficiențe, care ar trebui eliminate; analiza arată totuși că utilizarea lor în rândul statelor membre diferă radical; solicită Comisiei să analizeze principalele motive din spatele acestor diferențe dramatice între statele membre și să găsească un stimulent pentru ca ele să fie mai active în utilizarea FEI în domeniile în care acestea și-au demonstrat eficacitatea;

262. constată că este o diferență vizibilă între volumul resurselor financiare pompate în FEI și suma redistribuită beneficiarilor finali; consideră că acest lucru ar putea însemna că unele sume substanțiale au fost doar „parcate” în FEI pentru a evita riscul dezangajării; solicită Comisiei să contribuie la eliminarea acestei caracteristici negative a utilizării FEI și consideră că noua prevedere pentru 2014-2020 privind realizarea plăților către FEI în tranșe reprezintă o măsură pozitivă în acest sens;

263. consideră că proliferarea spectaculoasă a FEI va duce neapărat la o abordare complet nouă a modului cum sunt cheltuiți banii publici de către autoritățile din administrația publică și organismele de control și audit, ceea ce într-o oarecare măsură presupune o „nouă cultură” în mediul instrumentelor financiare inovatoare; solicită Comisiei să efectueze teste care să verifice gradul de pregătire pentru acest mediu;

264. notează că FEI ar putea contribui substanțial la eficiență, eficacitate și economie în utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene, dacă acestea sunt puse în practică în mod judicios, întrucât ele sunt în mod natural orientate spre atingerea unui rezultat sau spre generarea de performanțe; solicită, de asemenea, Comisiei să reflecte acest tip de avantaj în politica de cheltuieli bugetare a Uniunii;

265. ia notă de faptul că, până în 2014, au fost implementate un total de 53 de instrumente financiare, limitate în primul rând la sprijinirea IMM-urilor, în 7 state membre finanțate de FSE și că, în total, 16 716 IMM-uri (din care 11 286 microîntreprinderi) s-au aflat printre beneficiari pentru un buget total FSE de 472 milioane EUR;

266. reamintește că implementarea FEI în timpul perioadei de programare 2007-2013 a mers încet din cauza:

(a) complexității normelor;

(b) alocării, în unele cazuri, a unor resurse mai mari decât nevoile reale;

267. salută faptul că în timpul perioadei de programare 2014–2020 cadrul de reglementare prevede că utilizarea FEI se bazează pe o evaluare obligatorie „ex ante” în vederea identificării nevoilor de investiții și evitării angajării excesive de fonduri ale Uniunii;

268. salută deci crearea, împreună cu Banca Europeană de Investiții, a unei platforme tehnice consultative comune în materie de instrumente financiare (fi-compass) pentru a sprijini implementarea FEI pe tot cuprinsul perioadei 2014-2020;

Cele mai bune practici

269. salută tendința de simplificare, reducere a suprareglementării și îmbunătățire a administrării comune care a mers mână în mână cu noi elemente ale politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020, care pare să fie o bună practică metodologică și care se reflectă în multe măsuri concrete precum identificarea complementarității cu Planul de investiții pentru Europa prin coexistența pașnică a fondurilor SIE cu FEIS (Fondul european de investiții strategice), dublând aria de acoperire pentru FEI, oferind șansa unor inițiative cu țintă precisă, de exemplu pentru IMM-uri, creând echipe operative pentru o mai bună implementare, introducând o concentrare tematică pe creșterea inteligentă și implementarea cercetării și a strategiilor inovatoare respectând strategiile de specializare inteligentă, sau contribuția politicii de coeziune la politicile relevante ale Uniunii în domenii precum economia digitală, energia și afacerile sociale, printre altele;

270. salută crearea de către Comisie a unui grup la nivel înalt pentru simplificare, beneficiarii având posibilitatea să participe la identificarea obstacolelor și barierelor din calea simplificării și să găsească modalități de a le elimina; invită Comisia să examineze procedurile reușite de simplificare, recunoscute de Curte, cum ar fi Orizont 2020 și simplificarea costurilor indirecte prin rambursare forfetară, pentru a generaliza această metodă și în alte domenii de politică;

271. cere Comisiei să analizeze sau să revizuiască posibilitatea de a extinde la alte programe sistemul de plăți pentru sumele cuvenite, care generează mult mai puține erori decât sistemul de rambursare a costurilor, care dă naștere la majoritatea erorilor;

272. invită Comisia să monitorizeze modul în care statele membre îmbunătățesc normele de audit și controalele pentru a crea o bază comună a celor mai bune practici, mai ales în domeniul achizițiilor publice și al luptei împotriva fraudei și corupției;

Măsuri de adoptat în continuare

273. trage concluzia că Comisia ar trebui:

(a) să fi identificat probe ale impactului intervențiilor FEDR, FSE și FC din perioada 2007–2013 pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

(b) să facă în așa fel încât prioritățile Uniunii să fie mult mai strâns interconectate cu politica de coeziune;

(d) să susțină în continuare sinergiile din cadrul politicii de coeziune, precum și între politica de coeziune și alte intervenții bugetare ale Uniunii;

274. este de acord cu rezervele Comisiei în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale și cere să fie informat în legătură cu dezvoltarea programelor vizate de raportul Comisiei în urma deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune;

275. îndeamnă Comisia să continue să abordeze riguros deficiențele „controalelor de nivel primar” în statele membre, deoarece unele dintre cele mai importante erori sunt generate la acest nivel;

276. solicită Comisiei să raporteze în legătură cu adoptarea OSC de către statele membre în raportul ulterior deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune a Comisiei pe 2014;

277. este de acord cu opinia Curții, potrivit căreia Comisia ar trebui să extindă la toate statele membre evaluarea pe care o realizează cu privire la fiabilitatea corecțiilor financiare raportate de autoritățile de certificare și la impactul său asupra calculării de către Comisie a ratei de eroare reziduală. solicită Comisiei să raporteze în legătură cu rezultatele obținute în raportul ulterior deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune;

278. este de acord cu opinia Curții, potrivit căreia Comisia ar trebui să consolideze și mai mult sistemul de control pentru autoritățile în domeniul auditului și să raporteze în legătură cu rezultatele obținute în raportul ulterior deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune;

279. solicită DG REGIO și DG EMPL să publice, în rapoartele lor anuale de activitate respective, contribuțiile aduse la pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări elaborate de Comisie și să prezinte modul în care sprijină statele membre în implementarea lor, întrucât aceste recomandări ar trebui să demonstreze modul în care DG-urile contribuie la progresele înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

Resurse naturale

Aspecte generale

280. constată că domeniul de cheltuieli referitor la resursele naturale acoperă în principal diferite tipuri de activități din cadrul Politicii agricole comune (PAC) care are ca obiective creșterea productivității agricole, asigurarea unui nivel de trai decent pentru comunitatea agricolă, stabilizarea piețelor și garantarea aprovizionării la prețuri rezonabile; este conștient de faptul că două fonduri îndeplinesc această funcție: Fondul european de garantare agricolă (FEGA) redistribuie ajutoarele/plățile directe acordate de UE și finanțează măsurile de intervenție pe piață și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cofinanțează programele de dezvoltare rurală pe bază de proiecte;

281. constată că printre alte domenii se numără activitățile din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (FEP: Fondul european pentru pescuit) și activitățile pentru protecția mediului (protecție și ameliorare, utilizarea rațională a resurselor naturale), îndeosebi în cadrul LIFE (un program pentru mediu);

282. constată cu părere de rău că, din cele 21 de recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, 5 recomandări au fost implementate integral, 4 recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar 12 recomandări sunt implementate în ceea ce privește unele aspecte;

Aspecte de administrare

283. observă că cheltuielile din cadrul PAC au loc prin administrare comună (cofinanțare din partea statelor membre; de asemenea, plățile directe sunt distribuite prin agenții de plată, existând responsabilitatea pentru eligibilitatea beneficiarilor și efectuarea plăților către aceștia); că FEP este și el administrat în comun; și că administrarea LIFE se face centralizat de către Comisie;

284. subliniază că problema eficienței alocării este cauzată și de fiabilitatea limitată și actualizarea cu întârziere a bazei de date LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole); constată cu satisfacție că toate statele membre auditate au corectat carențele din sistemul LPIS, însă regretă că anumite deficiențe importante persistă încă în unele state membre; îndeamnă Comisia să facă uz de instrumentele de care dispune, care au fost întărite în temeiul noii legislații privind PAC[94], atunci când sistemele naționale prezintă deficiențe semnificative și persistente;

285. subliniază că una dintre deficiențele identificate constă în imperfecțiunile planurilor de acțiune ale statelor membre pentru dezvoltare rurală;

286. recomandă Comisiei să furnizeze statelor membre orientări pentru a aborda aceste probleme și să contribuie la luarea unor decizii juste de către acestea;

287. salută auditul de monitorizare realizat de Curte pentru a evalua dacă deficiențele constatate la statele membre în perioada 2007-2013 în privința LPIS au fost remediate;

288. constată cu satisfacție că deficiențele din cadrul LPIS fuseseră abordate în toate statele membre care au făcut obiectul auditului; regretă totuși că anumite deficiențe importante persistă în continuare în Grecia, Spania și Italia; îndeamnă Comisia să facă uz de instrumentele de care dispune, care au fost întărite în temeiul noii legislații privind PAC, atunci când sistemele naționale prezintă deficiențe semnificative și persistente;

289. constată cu îngrijorare că se poate produce o subestimare a nivelului de eroare raportat pentru exercițiul financiar de un organism de certificare în cadrul unei proceduri de consolidare a asigurării[95]; subliniază că, per ansamblu, pentru cele șase state membre care optaseră pentru aplicarea voluntară a procedurii, Curtea a constatat că deficiențele care afectau aplicarea procedurii făceau ca nivelurile de eroare raportate să fie nefiabile, iar Comisia este nevoită să aplice coeficienți de majorare ratelor de eroare raportate;

290. regretă profund faptul că organismul de atestare din Grecia a subestimat în foarte mare măsură nivelul de eroare raportat pentru exercițiul financiar 2014 în cadrul „îmbunătățirii procedurii de asigurare” și subliniază că, per ansamblu, pentru cele șase state membre care optaseră pentru aplicarea voluntară a acestei proceduri (Grecia, Bulgaria, România, Italia, Luxemburg, Regatul Unit), Curtea a constatat că deficiențele care afectau aplicarea procedurii de către statele membre făceau ca nivelurile de eroare raportate să fie nefiabile, cu excepția Luxemburgului;

291. regretă că Curtea a identificat deficiențe în sistemele de control legate de tranzacțiile în domeniul dezvoltării rurale ale celor cinci agenții de plată pe care le-a vizitat în 2014 în Irlanda, Italia (Campania), Portugalia, România și Suedia, mai ales în ceea ce privește verificările legate de condițiile de eligibilitate pentru condițiile de mediu, dimensiunea maximă a întreprinderilor și procedura de achiziții publice;

292. regretă că, în domeniul dezvoltării rurale, cea mai mare parte a erorilor și deficiențelor sistemice nu au fost abordate în planurile de acțiune examinate de Curte;

293. salută faptul că potrivit constatărilor Curții, Comisia a administrat în mod satisfăcător procedura de validare financiară pentru 2014;

294. atrage atenția cu preocupare asupra faptului că, în 2014, procedurile de conformitate mai aveau încă o durată excesivă; subliniază că reducerea numărului dosarelor deschise cu 15 % față de 2013 nu a fost suficientă, deoarece au mai rămas 180 de dosare deschise la sfârșitul lui 2014;

295. subliniază că auditul Curții privind gestionarea transferului de know-how și a măsurilor consultative a scos la iveală că un număr considerabil de servicii similare sunt finanțate de mai multe fonduri ale Uniunii (de exemplu FSE, precum și FEADR) și că aceasta implică riscul de dublă finanțare și presupune dublarea unor structuri costisitoare de administrare;

296. regretă faptul că, potrivit constatărilor Curții, sprijinul acordat de Uniune pentru infrastructura rurală nu a fost decât într-o mică măsură rentabil; regretă faptul că nevoia finanțării de către Uniune a dezvoltării rurale nu a fost justificată în mod clar în toate cazurile, iar coordonarea cu alte fonduri a fost nesatisfăcătoare și că procedura de selecție nu a asigurat întotdeauna finanțarea proiectelor cu cel mai bun raport cost-eficacitate; invită Comisia și statele membre să colecteze date pertinente și fiabile privind eficacitatea și eficiența măsurilor finanțate, pentru a se gestiona cheltuielile în funcție de rezultate;

Legalitatea și regularitatea; erori

297. este profund preocupat că Curtea a procedat la examinarea unui eșantion de 183 de tranzacții pentru FEGA care au presupus sprijinirea pieței și sprijin direct și a unui eșantion de 176 de tranzacții pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit, din care 177 erau afectate de erori (93 pentru agricultură legate de sprijinirea pieței și sprijin direct și 84 pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit); notează că, pe baza a 88 de erori cuantificate, rata de eroare estimată ar urma să fie de 2,9 % FEGA sprijinirea pieței și sprijin direct și, pe baza a 41 de erori cuantificate, rata de eroare estimată ar urma să fie de 6,2 % pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit, ceea ce duce la o rată probabilă de eroare pentru „resurse naturale” în ansamblu de 3,6 %; observă cu satisfacție că situația s-a îmbunătățit, întrucât, fără ecocondiționalitate, rata cea mai probabilă de eroare pentru „resurse naturale” în ansamblu ar fi de 3,6 %;

298. i se pare inacceptabil că, în 26 de cazuri de erori cuantificabile identificate în domeniul FEGA, sprijinirea pieței și sprijin direct la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; observă că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul subcapitol ar fi fost cu 0,6 puncte procentuale mai mică; remarcă, în plus, faptul că Curtea a constatat că, în 34 de cazuri, erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale și că aceste erori au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; Curtea a constatat totodată că, în 15 de cazuri de erori cuantificabile identificate în domeniul dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie și că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul subcapitol ar fi fost cu 3,3 puncte procentuale mai mică; de asemenea, Curtea a constatat că în trei cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale; în plus, Curtea a constatat că în trei cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale și că aceste erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de ceva ani deja, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

299. regretă că sursele erorilor au rămas aceleași;

(a) în cazul măsurilor FEGA de sprijinire a pieței și sprijin direct (pentru agricultură): cereri incorecte sau neeligibile din partea beneficiarilor (supradeclararea suprafeței agricole, parcele de teren neeligibile), beneficiari, activități, proiecte sau cheltuieli neeligibile, încălcări ale ecocondiționalității și erori administrative;

(b) pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit (cheltuieli în domeniul rural): cereri incorecte sau neeligibile din partea beneficiarilor (supradeclararea suprafeței agricole, parcele de teren neeligibile), beneficiari, activități, proiecte sau cheltuieli neeligibile, încălcări ale ecocondiționalității, nerespectarea angajamentelor de agromediu și nerespectarea normelor privind achizițiile publice;

Contribuția pe tipuri de eroare	Agricultura	Dezvoltarea rurală
Supradeclararea hectarelor eligibile	28 %	6 %
Beneficiar, activitate, proiect sau cheltuieli neeligibile	6 %	16 %
Încălcări ale ecocondiționalității	15 %	1 %
Erori administrative	15 %
Nerespectarea angajamentelor în materie de agromediu		10 %
Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat		3 %
Total	63 %	37 %

300. este deosebit de preocupat de cazurile suspectate de eludare intenționată a criteriilor de eligibilitate; ia act de faptul că acele cazuri au fost transmise mai departe către OLAF și solicită OLAF să comunice rezultatul investigațiilor în raportul de monitorizare al Comisiei;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

301. subliniază că este de importanță crucială ca LPIS să fie fiabil și actualizat, ceea ce ar trebui să reducă erorile;

302. întrucât ratele de eroare comunicate de statele membre pentru fiecare agenție de plăți nu sunt întotdeauna fiabile, DG AGRI ajustează acest nivel de eroare în principal pe baza auditurilor Comisiei și Curții efectuate în ultimii trei ani;

303. subliniază că chiar dacă în 2014 autoritățile de certificare au dat o evaluare pozitivă pentru toate statisticile de control FEGA-IACS raportate de statele membre, Comisia a trebuit să corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 17 dintre cele 69 de agenții de plăți, rata de eroare reziduală depășind 2 %, în 5 cazuri fiind de peste 5 %[96], în special în Spania (Andaluzia, Cantabria, Extremadura și La Rioja) și în Ungaria; subliniază că per total rata de eroare pentru plățile directe din cadrul PAC a crescut de la 0,55 % la 2,54 % ca urmare a ajustărilor efectuate de DG AGRI;

304. subliniază că chiar dacă în 2014 autoritățile de certificare au dat o evaluare pozitivă pentru 88 % din statisticile de control FEADR raportate de statele membre, Comisia a fost obligată să corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 43 dintre cele 72 de agenții de plăți, rata de eroare ajustată depășind 2 % (în 14 cazuri fiind de peste 5 %), din Bulgaria, Danemarca, Spania (Andaluzia și Valencia), Franța (ODARC și ASP), Regatul Unit (Anglia), Grecia, Irlanda, Lituania, Letonia, Țările de Jos, Portugalia și România; subliniază că per total rata de eroare pentru plățile pentru dezvoltarea rurală a crescut de la 1,52% la 5,09% ca urmare a ajustărilor efectuate de DG AGRI;

305. subliniază că există riscul de a subestima rata de eroare ajustată de Comisie, la nivel de agenție de plată individuală, deoarece ajustările se efectuează numai când este disponibil auditul Comisiei sau cel al Curții;

306. observă însă că, potrivit Curții, metodologia Comisiei reprezintă o abordare valabilă, care poate constitui o bază suficientă pentru a emite rezerve la nivelul diferitelor agenții de plăți;

307. subliniază că structura de aplicare a politicii este foarte fragmentată în cazul dezvoltării rurale[97], ceea ce limitează aria de acoperire a auditului de conformitate al Comisiei pentru cheltuielile din cadrul FEADR;

308. constată că, din moment ce media corecțiilor financiare din ultimii trei ani pentru FEGA corespunde cu 1,2% din cheltuielile vizate, respectiv 1% pentru FEADR, Comisia a aplicat corecții financiare care acoperă cu puțin sub jumătate din nivelul ratei de eroare ajustate pentru FEGA (2,6% în 2014) și o cincime din nivelul ratei de eroare ajustate pentru FEADR (5,1% în 2014); constată, de asemenea, că în ultimii trei ani recuperările au reprezentat 0,3% din cheltuieli pentru FEGA și 0,9% pentru FEADR;

309. subliniază că, pe baza datelor comunicate de Comisie în privința corecțiilor și recuperărilor financiare, pe de o parte (1,9% din cheltuieli), și a ratei de eroare ajustate agregate, pe de altă parte (5,1%), cifrele pe 2014 arată că în cazul FEADR, capacitatea de corecție este insuficientă pentru a reduce cheltuielile expuse riscului sub pragul de semnificație, până la sfârșitul perioadei de programare[98];

310. constată că declarația de asigurare dată de directorul general al DG AGRI conține trei rezerve față de cheltuielile din 2014 executate în gestiune partajată cu statele membre și o rezervă legată de gestiunea indirectă, care vizează în total 1 446,9 milioane EUR (1 451,9 milioane EUR în 2013); observă că suma cea mai mare supusă riscului în 2014 este cea din cadrul ABB03 (Plăți directe); salută aceste eforturi intense depuse de direcția generală pentru a monitoriza și corecta datele furnizate de autoritățile statelor membre, potrivit dispozițiilor articolului 66 din Regulamentul financiar; subliniază că deficiențele și corecțiile astfel identificate în cadrul sistemelor naționale reprezintă o parte substanțială a datelor pe care se bazează declarația de asigurare; invită Comisia să îmbunătățească în continuare datele care stau la baza declarației de asigurare;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

311. constată că a fost identificată o concentrare relativ puternică, dar mai degrabă formală pe criteriile de performanță (potrivit Curții, nu mai puțin de 93% din proiectele examinate), în vreme ce, prin contrast, măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor nu pare să fi fost la fel de riguroasă;

312. constată că, potrivit raportului anual de activitate al directorului general al DG AGRI, venitul aferent factorilor de producție în agricultură a fost stabil în 2014 (ICP 1); subliniază că, potrivit Comisiei[99], venitul agricol pe lucrător este influențat pozitiv de reducerea forței de muncă agricolă; solicită Comisiei să prezinte sistematic rapoarte pe această temă în raportul său anual de activitate;

313. constată cu surprindere că, potrivit raportului anual de activitate al directorului general al DG AGRI, rata de ocupare a forței de muncă în zona rurală (IPC 4) a fost stabilă în 2014, cu toate că numărul de fermieri din Uniune este în continuă scădere;

314. consideră că situația descrisă în raportul anual de activitate al DG AGRI[100] nu este sustenabilă, 44,7% din totalul fermelor din Uniune fiind ferme de semisubzistență, adică cu un venit anual mai mic de 4 000 EUR; constată, de asemenea, că, potrivit raportului privind distribuirea ajutoarelor directe către producătorii agricoli pentru anul financiar 2014 adoptat de către Comisie la 15.12.2015:

(a) în medie 80% dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc circa 20% din plăți și

(b) 79% dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc 5 000 EUR sau mai puțin pe an;

315. invită DG AGRI să consemneze în raportul său anual de activitate pe 2015 o serie largă de indicatori economici și de mediu, prezentând un tablou general bine echilibrat privind starea agriculturii din Uniune și contextul său mai general, pentru a permite colegislatorilor să evalueze mai exact rezultatele PAC și să inițieze un proces de reflecție în cunoștință de cauză cu privire la orientarea sa în viitor;

316. solicită DG AGRI să prezinte în raportul său anual informații privind modul în care evoluează distribuirea ajutorului agricol pentru venit și, în special, să ofere detalii cu privire la efectele noilor forme de sprijin, cum ar fi plata redistributivă, introduse prin reforma PAC din 2013;

317. apreciază că Curtea s-a concentrat în cadrul unui exercițiu pilot de performanță pe 71 de proiecte de dezvoltare rurală, care au inclus investiții în active corporale;

318. salută rezultatele atinse în perioada 2007-2013 de politica pentru dezvoltare rurală conform datelor preliminare (sfârșitul lui 2014), în care sunt menționate microîntreprinderile (73 300) și tinerii agricultori (164 000) care au beneficiat de sprijin, precum și sprijinul pentru inovare care vizează introducerea de noi produse sau tehnologii în 136 000 de gospodării agricole;

319. regretă că Curtea a demonstrat existența unor deficiențe la nivelul direcționării măsurilor și al selectării proiectelor, precum și faptul că lipseau probe cu privire la caracterul rezonabil al costurilor;

320. regretă că Curtea a identificat deficiențe în sistemele de control legate de tranzacțiile în domeniul dezvoltării rurale ale celor cinci agenții de plată pe care le-a vizitat în 2014 în Irlanda, Italia (Campania), Portugalia, România și Suedia, mai ales în ceea ce privește verificările legate de condițiile de eligibilitate pentru condițiile de mediu, dimensiunea maximă a întreprinderilor și procedura de achiziții publice;

Instrumente de inginerie financiară

321. notează că utilizarea FEI în acest domeniu este absolut neglijabilă și mai degrabă excepțională;

322. regretă că Curtea a detectat deficiențe în ceea ce privește efectul de pârghie și efectul de reînnoire al facilităților de finanțare în sectorul dezvoltării rurale și a concluzionat că FEI nu au fost încununate de succes în perioada 2007-2013[101]; solicită Comisiei să pună în aplicare măsuri pentru a stimula beneficiarii în măsură suficientă, astfel încât să genereze o valoare adăugată semnificativă;

323. constată că Comisia a lansat o procedură de atestare a conformității pentru a colecta informații detaliate și exacte cu privire la existența unui risc de conflict de interese în cadrul Fondului de stat pentru intervenții în agricultură din Republica Cehă și subliniază că neluarea măsurilor necesare pentru a preveni un conflict de interese ar putea obliga în cele din urmă autoritatea competentă din Republica Cehă să retragă acreditarea agenției de plată și/sau ar putea duce la aplicarea de către Comisie a unor corecții financiare; solicită Comisiei să acționeze rapid și să prezinte Parlamentului un raport privind această chestiune până în iunie 2016; invită OLAF să informeze fără întârziere Parlamentul cu privire la decizia sa de a deschide sau nu un dosar;

324. constată că, după sfârșitul perioadei de eligibilitate a FEI, resursele din investiții reinjectate în fonduri pot fi utilizate de statele membre și pot deveni resurse naționale în temeiul cadrului juridic în vigoare; regretă faptul că, astfel, resursele prevăzute inițial pentru anumite instrumente financiare pot fi transferate ulterior către alte sectoare și întreprinderi individuale; invită Comisia să creeze condițiile necesare pentru ca statele membre să utilizeze aceste resurse în același sector;

Cele mai bune practici

325. notează că analiza detaliată a Curții și-a propus să constate dacă sprijinul din partea Uniunii era direcționat către obiective clar definite corespunzând unor nevoi teritoriale și structurale, precum și unor dezavantaje structurale identificate; aceasta a testat, de asemenea, criteriul de performanță aferent direcționării și selecției; consideră că versiunea îmbunătățită a cadrului comun de monitorizare și evaluare (CMEF), elaborată de DG AGRI, în ceea ce privește abordarea din punctul de vedere al performanței, conține o serie de indicatori specifici care vor permite Comisiei să măsoare progresele realizate și să raporteze cu privire la acestea;

Măsuri de adoptat în continuare

326. trage concluzia că Comisia ar trebui:

(a) să ia măsuri corespunzătoare pentru ca planurile de acțiune ale statelor membre să fie mai incisive pentru a identifica cauzele cele mai frecvente ale erorilor; să revizuiască strategia privind auditurile de conformitate din domeniul dezvoltării rurale;

(b) să analizeze impactul reformei PAC asupra performanței sectorului și prioritățile sale în privința sprijinului bugetar din partea Uniunii;

(c) să faciliteze sinergiile în domeniul resurselor naturale pentru a elimina eterogenitatea actuală a măsurilor de sprijin;

(d) să prezinte Parlamentului un raport detaliat privind implementarea plafonării plăților directe în cadrul PAC pentru fiecare stat membru în parte;

327. solicită ca:

(a) Comisia să aibă în vedere prezentarea, în raportul anual de activitate al DG AGRI, de informații privind modul în care evoluează distribuirea ajutorului agricol pentru venit;

(b) statele membre să depună mai multe eforturi pentru a include în bazele lor de date LPIS informații fiabile și actualizate pentru a evita efectuarea de plăți pentru terenuri neeligibile;

(c) Comisia să elaboreze propuneri în vederea sancționării raportării incorecte sau false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte: statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare;

(d) Comisia să ia măsuri corespunzătoare care să prevadă că planurile de acțiune ale statelor membre în domeniul dezvoltării rurale cuprind acțiuni destinate să remedieze cauzele de eroare constatate în mod frecvent;

(e) Comisia să își revizuiască strategia privind auditurile de conformitate în domeniul dezvoltării rurale pentru a determina dacă, în cazul statelor membre cu programe regionale, deficiențele de la nivelul sistemelor identificate într-o anumită regiune sunt prezente și în celelalte regiuni, în special în cazul măsurilor de investiții;

(f) Comisia să se asigure că noua procedură de asigurare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor, care va deveni obligatorie începând cu exercițiul financiar 2015, este aplicată în mod corect de către organismele de certificare și generează informații fiabile cu privire la nivelul de eroare;

(g) statele membre să evalueze în ce măsură este necesară sprijinirea unor activități de transfer de cunoștințe și de consiliere care sunt deja disponibile pe piață la un preț rezonabil și, dacă există o necesitate justificată în acest sens, statele membre să se asigure că costurile activităților pentru care se acordă sprijin nu depășesc costurile unor activități similare oferite pe piață;

(h) Comisia să asigure complementaritatea fondurilor Uniunii, astfel încât să se reducă riscul dublei finanțări și duplicarea eforturilor administrative în transferul cunoștințelor și măsurile consultative;

(i) Comisia să încurajeze statele membre să instituie un instrument financiar unic care să poată pune la dispoziție atât împrumuturi, cât și garanții, intensificându-se astfel activitatea acestuia și mărindu-i-se masa critică;

(j) Comisia să stabilească standarde și ținte adecvate pentru efectul de levier și de reînnoire, pentru a spori eficacitatea instrumentelor financiare pentru perioada de programare 2014-2020;

(k) Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente să reducă, în măsura în care este posibil, reportările creditelor de angajament, care s-au ridicat la 0,9 milioane EUR (50 %) in 2014; subliniază că în 2013 Curtea a prezentat observații similare și că nu dispunem încă de informații cu privire la măsurile corective;

Europa în lume

Aspecte generale

328. notează că acest domeniu acoperă cheltuielile aferente activităților de politică externă, susținerii țărilor candidate și pre-candidate, precum și asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar pentru țările în curs de dezvoltare și țările învecinate care nu fac parte din activitățile finanțate de Fondurile europene de dezvoltare;

329. notează că rubrica 4 de la Europa în lume funcționează cu o sumă totală de 7,4 miliarde EUR, cheltuielile fiind bazate pe instrumente de cooperare și metode de acordare a sprijinului;

330. remarcă că în prezent sunt fără îndoială trei domenii relevante pentru agenda privind extinderea și vecinătatea: parteneriat, extindere și sinergii cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE);

331. salută faptul că, dintre cele opt recomandări făcute de Curte în anii 2011-2012, patru recomandări au fost implementate integral, două recomandări au fost implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor și două recomandări sunt implementate în ceea ce privește unele aspecte;

Aspecte de administrare

332. observă că există administrare directă la această secțiune, cheltuielile fiind gestionate de Comisie și direcțiile sale generale; aceasta are loc de la sediul central din Bruxelles sau prin delegațiile Uniunii din anumite țări sau în cooperare cu organizațiile internaționale;

333. constată cu surprindere că delegațiile cu nivelul cel mai ridicat al riscului, măsurat de indicatorii-cheie de performanță 5 (punerea în aplicare la timp) și 6 (obiectiv atins), sunt diferite de delegațiile notate ca având rezultatele cele mai scăzute; consideră că acest lucru ridică întrebări cu privire la calitatea și seriozitatea raportării din partea unor delegații;

334. constată cu multă îngrijorare că, potrivit rapoartelor privind gestionarea asistenței externe în legătură cu 2 598 de proiecte conduse de delegațiile UE:

– 805 proiecte în valoare de 13,7 miliarde EUR (45,53 % din suma totală) se află în întârziere,

– 610 proiecte în valoare de 9,9 miliarde EUR (32,96 %) nu vor realiza obiectivele stabilite inițial,

– 500 de proiecte în valoare de 8,6 miliarde EUR (29 %) se află în întârziere și nu vor realiza obiectivele stabilite inițial,

– 915 proiecte în valoare de 15 miliarde EUR (50 %) fie se află în întârziere, fie nu vor realiza obiectivele stabilite inițial,

– măsurile de sprijin bugetar reprezintă aproape o cincime din proiectele care înregistrează cele mai grave probleme;

335. regretă faptul că proiectele care se confruntă cu probleme de punere în aplicare sunt vizitate mai rar de către personalul delegațiilor decât proiectele care nu înregistrează probleme;

336. reamintește că Parlamentul a solicitat Comisiei să prezinte măsurile luate pentru îmbunătățirea performanțelor delegațiilor Uniunii în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea resurselor, administrarea financiară și auditurile și să transmită Parlamentului concluziile la care a ajuns în urma analizei rapoartelor privind gestionarea asistenței externe (EAMR), împreună cu aceste rapoarte;

337. insistă ca Comisia să nu recurgă în niciun caz la procedura contradictorie prevăzută la articolul 163 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii pentru a amâna sau a bloca adoptarea unui raport special al Curții de Conturi;

338. reafirmă cu tărie că pentru consolidarea încrederii este nevoie de măsuri de întărire a răspunderii delegațiilor Uniunii prin intermediul EAMR elaborate și semnate de șefii delegațiilor Uniunii;

339. consideră că EAMR elaborate și semnate de șefii delegațiilor Uniunii sunt un instrument util de management intern pentru a permite Comisiei să identifice din timp problemele cu proiectele și să le rezolve încă din etapa de implementare; regretă că aceste rapoarte nu sunt anexate la rapoartele de activitate anuale ale DG DEVCO și DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (NEAR), așa cum se prevede la articolul 3 din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

340. regretă că performanța generală a delegațiilor Uniunii în implementarea programelor de asistență externă măsurată prin indicatorii-cheie de performanță utilizați în EAMR pe 2014 s-a înrăutățit față de 2013; constată totuși că aceste rapoarte prezintă o evaluare a unor proiecte aflate în curs și că performanța este influențată de factori ce nu pot fi controlați de delegațiile Uniunii, inclusiv calitatea guvernanței în țările beneficiare, situația securității, crizele politice, seriozitatea partenerilor care trebuie să le implementeze etc.;

341. este conștient că evaluările rezultate din rapoartele privind gestionarea asistenței externe oferă doar o imagine instantanee a situației fiecărui proiect la sfârșitul anului și că impactul real al dificultăților identificate poate fi evaluat doar la finalul proiectului;

342. roagă insistent Comisia să folosească EAMR pentru a remedia deficiențele identificate, așa încât proiectele să atingă obiectivele stabilite inițial; așteaptă din partea Comisiei să asigure că proiectele de asistență externă sunt planificate într-un termen realist, așa încât să se reducă ponderea proiectelor întârziate; așteaptă din partea Comisiei să prezinte Parlamentului rapoarte privind acțiunile corective luate pentru a remedia situația delegațiilor cu probleme grave de implementare;

343. observă că doar o mică parte a proiectelor în curs de desfășurare au fost apreciate ca având probleme grave care să justifice o avertizare; salută acțiunile corective preconizate, care ar putea genera un rezultat pozitiv până la finalul perioadei de implementare;

344. este în același timp de părere că șefilor delegațiilor Uniunii ar trebui să li se reamintească cu regularitate, în timpul recrutării și înaintea detașării, sarcinile care le revin în ceea ce privește responsabilitățile de gestionare și control în cadrul asigurării managementului aferent portofoliului lor delegat de operațiuni (procese de gestionare esențiale, gestionarea controlului, înțelegerea și evaluarea adecvată a indicatorilor-cheie de performanță), furnizarea de rapoarte de calitate și complete în contextul redactării raportului anual de activitate și îi îndeamnă să nu se concentreze exclusiv pe aspectele politice ale funcției lor;

345. își exprimă preocuparea cu privire la gestionarea de către Uniune a asistenței externe în țările terțe; subliniază faptul că un euro din doi este plătit cu întârziere (la momentul ultimului raport fiind afectate 805 proiecte) și un euro din trei nu și-a atins obiectivul prevăzut (în cazul a 610 proiecte), iar ambele probleme afectează un euro din patru (500 de proiecte); este preocupat de faptul că, în ceea ce privește sprijinul bugetar, aproape o cincime (18,5 %) dintre aceste măsuri sunt tardive și nu își ating obiectivele, iar aproape jumătate dintre proiectele FED sunt afectate de aceleași probleme legate de implementare; este îngrijorat că proiectele care se confruntă cu probleme fac obiectul vizitelor mai rar decât cele fără probleme; solicită Comisiei să prezinte un raport actualizat privind situația proiectelor respective și o invită să includă în acest raport programele de ajutor din domeniul politicii de vecinătate;

346. consideră că, în orientările generale, șefii delegațiilor Uniunii ar trebui îndrumați în mod clar în ceea ce privește definiția rezervelor și componentele acestora;

347. consideră că, pe baza informațiilor de gestiune și a indicatorilor-cheie de performanță, este important să fie identificate și consolidate tendințele, astfel încât să se evalueze ciclurile de programare pentru a îmbunătăți eficacitatea sectorială generală a ajutorului Uniunii pentru dezvoltare;

348. salută intensificarea monitorizării desfășurate de Comisie în raport cu proiectele finanțate de Uniune în taberele din Tindouf, în 2015 fiind efectuate în total 24 de misiuni de monitorizare, iar personalul Comisiei responsabil de acțiunile umanitare petrecând în aceste tabere până la două săptămâni în fiecare lună; salută toate eforturile depuse de Comisie pentru a asigura o eficiență maximă în utilizarea fondurilor Uniunii în tabere și ia act de faptul că, în cazul Tindouf, mărfurile destinate acțiunilor umanitare sunt scutite de taxe vamale;

Legalitatea și regularitatea; erori

349. constată că Curtea a analizat 172 de operațiuni, dintre care 43 au fost afectate de erori; observă că, ținând cont de cele 28 de erori cuantificate, nivelul estimat de eroare este de 2,7 %;

350. apreciază că Curtea a publicat o rată de eroare specifică în privința cheltuielilor gestionate direct de Comisie (fiind excluse tranzacțiile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar) și regretă că rata de eroare pentru aceste tranzacții specifice a fost calculată la 3,7 %; i se pare frustrant faptul că în șapte cazuri de erori cuantificabile, Comisia dispunea de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau depista și corecta erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor; constată că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 0,2 puncte procentuale mai mică;

351. constată că printre principalele erori se numără cheltuieli neeligibile declarate de beneficiarii financiari (inclusiv perioada, taxele, nerespectarea regulii de origine sau documentație insuficientă) și validare și acceptare insuficiente ale plăților din partea Comisiei;

Contribuția pe tipuri de eroare	Europa în lume
Cheltuieli neeligibile	57 %
Servicii/lucrări/furnituri nefurnizate	24 %
Absența unor documente care să justifice cheltuielile	8 %
Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat	6 %
Calcularea incorectă a cheltuielilor declarate	4 %
Total	100 %

352. apreciază că Curtea a publicat o rată de eroare specifică în privința cheltuielilor gestionate direct de Comisie, fiind excluse tranzacțiile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar; regretă că rata de eroare pentru aceste tranzacții specifice a fost cuantificată la 3,7 %;

353. subliniază că operațiunile de sprijin bugetar examinate de Curte nu au fost afectate de erori privind legalitatea și regularitatea; consideră totuși că Comisia ar trebui să prevadă un sistem de monitorizare constantă a fondurilor acordate drept sprijin bugetar, inclusiv a mecanismelor permanente de control, pentru a verifica respectarea condițiilor de acces la această formă de sprijin;

354. regretă că Curtea a observat încă o dată, în 2014, eroarea sistemică care constă în a înregistra cheltuieli ce se bazau pe estimări proprii, și nu pe costuri suportate, plătite și acceptate pe care o detectase deja în exercițiul financiar 2013; dar ia act cu satisfacție de faptul că DG ELARG și-a corectat validările incorecte din conturile pe 2013 și 2014 în mai 2014, revizuind, totodată, instrucțiunile prevăzute în manualul ELARG de contabilitate;

355. reamintește că, în declarația sa de asigurare[102], Directorul general al Europe Aid a declarat că procedurile de control instituite furnizează garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente dar a emis o rezervă globală cu privire la faptul că rata de eroare se situează la peste 2 %, fapt care demonstrează că procedurile de control nu au reușit să prevină, să depisteze și să corecteze erori semnificative;

356. consideră fundamentală posibilitatea de a suspenda acordarea fondurilor de preaderare nu numai în cazul unor abuzuri dovedite asupra lor, ci și în cazul în care țara în curs de aderare încalcă în orice fel drepturile consacrate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

357. constată că, din cauza naturii cheltuielilor și a teritoriilor unde sunt alocate, gestionarea datelor în acest domeniu diferă vizibil de orice altă secțiune a bugetului Uniunii;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

358. observă că, dată fiind natura sprijinului, îmbunătățirea managementului riscului și sistemele de control mai stricte contribuie substanțial la o concentrare asupra performanței;

Instrumente de inginerie financiară

359. observă că în acest domeniu FEI nu reprezintă un element central; dacă există vreo oportunitate pentru acest tip de sprijin, el este utilizat mai degrabă prin acțiuni ale FED;

Măsuri de adoptat în continuare

360. trage concluzia că Comisia ar trebui:

(a) să urmeze recomandarea Curții de a crea și implementa proceduri de control intern pentru a garanta că plățile de refinanțare se bazează pe cheltuielile efective și să înăsprească controalele ex ante pentru contractele de grant, recurgând inclusiv la planificarea bazată pe riscuri și vizite de monitorizare;

(b) să reflecte actuala și brusca schimbare a setului de priorități în privința acordării eficiente a sprijinului financiar din partea Uniunii vizând nu doar aspectele teritoriale (Ucraina, Turcia, Balcanii de Vest, țările din Parteneriatul Estic, printre altele), ci și pe cele tematice;

361. solicită Comisiei să stabilească și să implementeze proceduri de control intern pentru a se asigura că prefinanțările sunt validate și închise pe baza cheltuielilor suportate efectiv, excluzându-se angajamentele juridice.

362. susține întru totul instrucțiunile date de Comisie în raportul său de sinteză[103] prin care îndeamnă DG DEVCO „să țină seama într-o mai mare măsură de rezultatul controalelor efectuate, pentru a oferi garanții mai bine diferențiate în funcție de risc și își mobilizeze ulterior mai multe resurse de control către zonele care fac obiectul unor rezerve, ținând cont de raportul relativ costuri/beneficii al diferitelor controale”;

363. solicită Comisiei:

(a) să furnizeze Parlamentului anual o evaluare globală a EAMR, precum și

(b) să indice în rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR măsurile luate pentru a remedia situația delegațiilor cu probleme de implementare, să scurteze termenele în cazul sprijinului bugetar și să simplifice programele;

Administrație

364. observă că acest domeniu foarte specific se referă la cheltuielile efectuate de instituțiile și alte organisme ale Uniunii, iar Comisia are adesea, în acest context, un rol de furnizor de servicii pentru celelalte instituții;

365. subliniază că aproximativ 60 % din suma totală reprezintă costurile cu personalul; celelalte posturi includ, printre altele, clădirile, echipamentele, energia, comunicațiile și TI;

366. solicită tuturor instituțiilor și agențiilor Uniunii să implementeze articolul 16 din Statutul funcționarilor, publicând anual informații privind înalții funcționari care au părăsit administrația Uniunii, precum și o listă a conflictelor de interese; solicită ca structura independentă menționată anterior să evalueze compatibilitatea locurilor de muncă post-Uniune sau a situației în care funcționarii și foștii deputați în Parlamentul European trec din sectorul public în sectorul privat (așa-numita chestiune a „ușilor turnante”) și riscul unui conflict de interese și să definească perioade clare de existență a stării de incompatibilitate, care ar trebui să acopere cel puțin perioada pentru care se acordă indemnizații tranzitorii;

367. subliniază că cinci foști funcționari au fost angajați în 2014 în calitate de consilieri speciali, fiind remunerați, de exemplu, pentru 43 de săptămâni într-un caz și pentru 30 de săptămâni în alte două cazuri; invită Comisia să prezinte informații suplimentare prin care să explice de ce nu au fost prelungite contractele inițiale în loc să li se plătească foștilor funcționari menționați anterior comisioane zilnice și să informeze dacă s-a ținut cont de acele contracte inițiale și, dacă da, în ce mod, precum și dacă s-au plătit pensii în același timp;

368. subliniază că, prin creșterea numărului de ore de lucru de la 37,5 la 40 de ore pe săptămână în cadrul revizuirii Statutului funcționarilor, s-a economisit echivalentul a aproximativ 2 900 de posturi și că această creștere practic compensează reducerile de personal cu 5 % pe o perioadă de câțiva ani care au fost convenite în cadrul reformei Statutului funcționarilor; invită Comisia să prezinte un raport transparent cu indicații anuale privind reducerea planificată a numărului de posturi și să țină seama în acest sens de prelungirea timpului de lucru;

369. subliniază că, pentru fiecare membru al Comisiei, procedura de descărcare de gestiune are prioritate față de alte reuniuni, întrucât comisia competentă a Parlamentului consideră că fiecare comisar răspunde în fața Parlamentului;

370. subliniază rolul important al celor care denunță nereguli; invită Comisia să se asigure că fiecare instituție a Uniunii pune în aplicare norme privind protecția denunțătorilor; invită Comisia să promoveze o legislație privind protecția persoanelor care denunță nereguli în Uniune;

371. solicită ca toate instituțiile și agențiile Uniunii care încă nu au făcut acest lucru să adopte de urgență norme interne privind semnalarea neregulilor și să aplice o abordare comună privind obligațiile ce le revin, axându-se pe protecția persoanelor care denunță neregulile; solicită acordarea unei atenții deosebite protecției persoanelor care semnalează nereguli în contextul Directivei privind protecția secretelor comerciale; invită Comisia să propună dispoziții legislative privind nivelul minim de protecție în Uniune a persoanelor care semnalează nereguli; invită instituțiile și agențiile să modifice Statutul funcționarilor pentru a garanta că aceștia au obligația formală de a raporta toate tipurile de nereguli, dar și pentru a stabili măsuri adecvate de protecție a persoanelor care semnalează nereguli; invită instituțiile și agențiile să pună în practică fără întârziere articolul 22 litera (c) din Statutul funcționarilor;

372. își exprimă preocuparea în legătură cu numărul de sinucideri au avut loc în cadrul administrației; consideră că, pentru a preîntâmpina reproducerea unor astfel de incidente, este oportun ca Comisia să realizeze o analiză temeinică a stării de bine a personalului;

373. constată cu părere de rău că, din cele opt recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, nu a fost implementată integral nicio recomandare, cinci recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar trei recomandări sunt implementate în ceea ce privește unele aspecte;

374. ia act de faptul că nivelul concediilor medicale în cadrul Comisiei rămâne stabil; salută înființarea unui grup de ajutor psihosocial datorită căruia s-a redus numărul zilelor de absență, de la 2 200 în 2010 la 772 în 2014; este preocupat însă de faptul că intervenția a fost necesară în 868 de cazuri, chiar dacă nivelul de satisfacție a fost de 95 %;

375. ia act de faptul că peste 250 de membri ai personalului care nu au fost incluși în noile cabinete au fost integrați în direcții generale sau găzduiți de acestea, iar aproximativ 550 de membri ai personalului din noile cabinete au fost incluși în noua Comisie Juncker;

376. consideră că imunitatea de jurisdicție penală de care se bucură personalul Uniunii în statele membre, ce datează de 64 de ani, este un privilegiu de mult timp depășit; solicită ca acest privilegiu în temeiul Protocolului la Tratat să se limiteze la personalul Uniunii în țări terțe;

Legalitatea și regularitatea; erori

377. constată că Curtea a analizat 129 de operațiuni, dintre care 20 au fost afectate de erori; observă că, ținând cont de cele 12 erori cuantificate, nivelul estimat de eroare este de 0,5 %;

378. ia act de faptul că printre principalele erori se numără alocațiile personalului și beneficiile conexe ineligibile sau calculate incorect, plățile pentru servicii neacoperite de contractul existent și alte cheltuieli fără o justificare adecvată;

Contribuția pe tipuri de eroare	Administrație
Alocațiile personalului și beneficiile conexe ineligibile sau calculate incorect	70 %
Plățile pentru servicii neacoperite de contractul existent	22 %
Alte cheltuieli fără o justificare adecvată	8 %
Total	100%

Codul de conduită și conflictele de interese

379. observă atenția deosebită pe care publicul și mass-media o acordă aspectelor legate de integritate, ceea ce înseamnă că buna funcționare a codurilor de conduită implică o atenție permanentă; subliniază că un cod de conduită reprezintă o măsură de prevenire eficace doar dacă este aplicat în mod adecvat, iar respectarea sa este verificată în mod sistematic, nu numai în caz de incidente; subliniază faptul că este necesară o revizuire a codului de conduită până la sfârșitul anului 2017;

380. încurajează instituțiile și agențiile Uniunii să sensibilizeze într-o măsură mai mare funcționarii lor cu privire la politica în materie de conflicte de interese, în paralel cu activitățile de sensibilizare aflate în curs și cu includerea integrității și transparenței printre punctele obligatorii de luat în discuție în cadrul procedurilor de recrutare și de evaluare a performanțelor; consideră că în legislația referitoare la conflictele de interese ar trebui să se facă distincția între reprezentanții aleși și funcționarii publici; consideră că asemenea dispoziții sunt necesare și în statele membre în cazul funcționarilor și angajaților din sectorul public implicați în administrarea și monitorizarea subvențiilor acordate de Uniune; invită Comisia să prezinte un proiect de temei juridic pentru această chestiune;

381. consideră că Comisia ar trebui să dea publicității, din proprie inițiativă, documentele referitoare la recomandările formulate de Comitetul ad-hoc pe probleme de etică cu privire la activitățile profesionale în care se angajează foștii comisari după expirarea mandatului, modificând informațiile cu caracter comercial sau personal în conformitate cu Regulamentul nr. 1049/2001;

382. invită Comisia să revizuiască codul de conduită al comisarilor până la sfârșitul lui 2017, incluzând o definiție a ceea ce constituie un „conflict de interese”, precum și introducând criterii de apreciere a compatibilității activităților profesionale după expirarea mandatului și prelungind până la trei ani perioada de incompatibilitate pentru comisari; invită Comisia să solicite statelor membre să indice clar toate conflictele de interese potențiale ale candidaților pe care îi propun pentru posturile de membri ai Comisiei și să explice cum este definită noțiunea de conflict de interese în legislațiile lor interne respective; în cazul în care interpretarea noțiunii de conflict de interese diferă în legislațiile naționale și în normele aplicate de Comisie în acest sens, consideră statele membre ar trebui să respecte interpretarea dată de Comisie;

383. solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită, în această privință, prevenirii conflictelor de interese și a practicilor de corupție în cazul agențiilor descentralizate, care sunt deosebit de vulnerabile, având în vedere că sunt relativ necunoscute publicului și că sunt situate pe întreg teritoriul UE;

384. subliniază că o măsură importantă în ceea ce privește conflictele de interese o reprezintă creșterea transparenței Președintelui Comisiei, a comitetului ad-hoc pe probleme de etică din cadrul Comisiei și a Secretariatului General atunci când se analizează potențialele situații de conflict; invită Comisia să publice, în mod proactiv, avizele comitetului pe probleme de etică, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pentru a permite publicului să tragă Comisia la răspundere pentru deciziile luate; repetă recomandarea Parlamentului privind reforma comitetului ad-hoc pe probleme de etică în vederea extinderii competențelor sale și a includerii de experți independenți;

385. estimează că în codul de conduită pentru comisari ar trebui să fie prevăzută o descriere mai clară a atribuțiilor comitetului ad hoc pe probleme de etică, precum și cerința ca membrii acestuia să fie experți independenți;

386. invită Comisia să publice declarațiile de interese într-un format deschis, care poate fi citit automat;

387. consideră că un fost angajat al Ministerului pentru Dezvoltarea Regională din Republica Cehă, care face parte în prezent din cabinetul comisarului Crețu, nu ar trebui să urmărească chestiunile privind afacerile regionale din Republica Cehă, deoarece această sarcină poate constitui un conflict de interese;

Conflicte de interese în cadrul gestiunii partajate și în țări terțe în legătură cu gestionarea fondurilor UE

388. atrage atenția asupra faptului că unele state membre nu au legi privind miniștrii care să excludă posibilitatea ca demnitarii să dețină în totalitate sau parțial întreprinderi;

389. consideră că posibilitatea ca întreprinderile deținute de acești demnitari ai Uniunii să poată solicita fonduri din partea Uniunii sau să poată primi astfel de fonduri în calitate de subcontractanți, în timp ce proprietarii și demnitarii înșiși sunt simultan responsabili pentru utilizarea adecvată a fondurilor în cauză, respectiv pentru controlarea utilizării lor, reprezintă un grav conflict de interese;

390. invită Comisia să includă pe viitor, în toate actele legislative ale Uniunii, o clauză privind plățile care să prevadă că întreprinderile din statele membre ale Uniunii și din țări terțe care sunt deținute de demnitari nu pot solicita și nu pot primi finanțare din partea Uniunii;

Transparența

391. consideră că toate datele privind execuția bugetară în cadrul UE ar trebui să fie transparente și justificabile prin publicare, inclusiv cheltuielile statelor membre legate de gestiunea partajată;

392. subliniază principiul conform căruia Comisia ar trebui să înceteze, la toate nivelurile, contactele cu lobbyiști neînregistrați;

393. invită Comisia să extindă practica de a înregistra informațiile referitoare la reuniunile cu lobbyiști, pentru a include toate persoanele implicate în procesul de elaborare a politicilor Uniunii, solicitând direcțiilor sale generale rapoarte periodice cu privire la reuniunile care au loc în cadrul serviciilor sale respective și publicând aceste informații într-un mod ușor accesibil pe site-ul Comisiei;

394. consideră că Comisia ar trebui să aibă obligația de a înregistra și a publica toate contribuțiile lobbyiștilor/reprezentanților grupurilor de interese privind proiectele de politici și acte legislative sub forma unei „amprente legislative”; sugerează ca această amprentă legislativă să conțină informații detaliate cu privire la lobbyiștii ale căror opinii au avut un impact substanțial asupra propunerilor Comisiei;

395. salută publicarea unei liste a înalților funcționari care părăsesc Comisia și invită Comisia să îi includă pe toți membrii cabinetului în definiția înalților funcționari;

Grupurile de experți

396. îndeamnă Comisia să dea curs recomandărilor Ombudsmanului privind conflictele de interese legate de grupurile de experți și să amâne adoptarea unor noi norme orizontale până când Parlamentul își va putea exprima opinia pe baza lucrărilor în curs privind un raport din proprie inițiativă elaborat în comun de comisiile CONT și JURI;

Altele

Migrația și refugiații

397. salută informațiile cu privire la fondurile ce pot fi utilizate pentru a atenua criza provocată de fluxul ridicat de refugiați[104];

398. consideră că fondurile Uniunii utilizate pentru politica privind migrația ar trebui să facă obiectul unui control și al unor audituri pe bază de indicatori de performanță;

399. este îngrijorat de actuala criză a migrației și subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea între statele membre; ia act de fondurile alocate în 2014 domeniului migrației și gestionării frontierelor externe și invită Curtea să analizeze posibilitatea elaborării unui raport special care să se axeze pe eficacitatea acestor fonduri;

400. se referă la punctele 234 și 235 din raportul referitor la descărcarea de gestiune pentru 2013 (P8_TA(2015)0118); solicită informații actualizate cu privire la cooperarea în curs cu International Management Group (IMG), precum și informații din partea Comisiei, în special cu privire la actualele și noile contracte și plăți;

401. solicită clarificări cu privire la proiectele din Grecia care nu au fost finalizare și care nu mai pot fi finanțate după 31 decembrie 2015; solicită clarificări cu privire la ce se va întâmpla cu fiecare dintre aceste proiecte;

OLAF

402. consideră că OLAF este un actor esențial în lupta împotriva corupției și consideră că este extrem de important ca această instituție să funcționeze într-un mod eficace și independent; recomandă, în conformitate cu Regulamentul privind OLAF, să i se ofere Comitetului de supraveghere al OLAF acces la informațiile necesare pentru îndeplinirea eficace a mandatului său în ceea ce privește controlul activităților OLAF, precum și să i se confere independență bugetară;

403. subliniază că statele membre nu urmăresc presupuse cazuri de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum le-au fost prezentate de către OLAF; invită Comisia să ia măsuri adecvate și invită OLAF să continue și să își accelereze analiza privind motivele pentru care statele membre nu urmăresc presupusele cazuri, să prezinte Parlamentului constatările sale în acest sens și să continue să sprijine statele membre în îmbunătățirea performanțelor acestora în ceea ce privește prevenirea și depistarea fraudelor cu fonduri europene;

404. ia act de efortul depus de OLAF pentru a pune în practică majoritatea recomandărilor formulate de Comitetul său de supraveghere[105]; își exprimă dorința de a fi informat totuși dacă recomandările respective au fost puse în aplicare sau nu și dacă există diferențe fundamentale în acest sens; se așteaptă ca, în viitor, OLAF să precizeze clar domeniile și măsura în care se îndepărtează de la recomandările inițiale ale Comitetului de supraveghere; constată că 2014 a fost primul an în care Comitetul de supraveghere a hotărât să monitorizeze evoluția recomandărilor formulate anterior; invită OLAF și Comitetul de supraveghere să repete acest exercițiu în fiecare an;

405. îndeamnă OLAF să pună în aplicare recomandările privind participarea directă a directorului general la investigații, deoarece articolul 7 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 883/2013 prevede în mod clar că investigațiile trebuie să fie efectuate de către personalul desemnat de directorul general și nu de către directorul general însuși, întrucât acest lucru poate crea situații cu obiective contradictorii;

406. solicită OLAF să pună în aplicare recomandarea Comitetului de supraveghere de a include verificarea oricărui potențial conflict de interese dintre sarcinile unui expert național și participarea sa la activitățile de investigare în cazul respectiv;

407. este ferm convins de necesitatea de a informa Comitetul de supraveghere cu privire la toate cazurile respinse în care au fost transmise informații autorităților judiciare naționale, în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul nr. 883/2013, pentru a proteja garanțiile procedurale ale persoanelor vizate de acuzații; solicită OLAF să pună cât mai curând în aplicare recomandarea Comitetului de supraveghere;

408. ia act de faptul că, în 2014, OLAF a încheiat un număr total de 307 investigații și activități coordonate; ia act de faptul că OLAF a emis recomandări în cazul a 147 dintre aceste investigații, ceea ce înseamnă o rată de urmărire subsecventă de 47 %; constată că, înainte de 2011, rata a fost de peste 50 % în mod regulat; se așteaptă ca OLAF să ia măsuri pentru a-și restabili eficacitatea în mod permanent prin îmbunătățirea procedurii de selecție; este de părere că OLAF ar trebui să ia din nou în considerare Recomandarea nr. 31 a Comitetului de supraveghere în vederea creșterii eficacității proprii;

409. ia act de eforturile depuse în comun de OLAF și de Comitetul de supraveghere în vederea ajungerii la un acord privind noile mecanisme de lucru; își repetă apelul lansat în legătură cu bugetul pe 2013 cu privire la soluționarea rapidă a problemelor rămase între OLAF și Comitetul său de supraveghere, astfel încât acestea să-și poată îndeplini efectiv îndatoririle legale în condițiile actuale de cooperare limitată între ele; invită Comisia să-și asume în întregime rolul și să caute activ o soluție pe termen lung care să fie pusă în practică fără întârziere;

410. așteaptă decizia colegiului de ridicare a imunității directorului general al OLAF pentru a permite autorităților judiciare belgiene să investigheze posibila înregistrare ilegală a convorbirilor telefonice (consemnate de OLAF) purtate între un martor (îndemnat de OLAF să facă apelul telefonic) și o persoană de la sediul OLAF, sub asistența investigatorilor OLAF;

411. subliniază că, pentru a asigura coerența cu mandatul său, Comitetul de supraveghere ar trebui să dispună de personal autonom care să nu facă parte din administrația OLAF și care să se bucure de autonomie financiară; salută eforturile depuse în permanență de Comisie în acest sens;

412. îndeamnă OLAF să acorde Comitetului de supraveghere acces la documentele pe care Comitetul de supraveghere le consideră necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în conformitate cu responsabilitățile sale din cadrul mandatului legislativ;

413. constată că, în 2014, OLAF a întreprins măsuri semnificative pentru a spori gradul de protecție a intereselor financiare ale Uniunii la nivelul Comisiei și al statelor membre, finalizând măsurile prioritare din cadrul strategiei multianuale de combatere a fraudelor, care se axează atât pe elaborarea de strategii antifraudă la nivelul serviciilor Comisiei și al agențiilor, cât și pe sprijinirea statelor membre în elaborarea propriilor strategii de combatere a fraudelor;

414. subliniază că, în 2014, OLAF a recomandat recuperarea unui cuantum record de resurse financiare în folosul bugetului Uniunii, care s-a ridicat în total la 901 milioane EUR, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul față de 2013; subliniază că în 2014 a crescut și suma totală recuperată de autoritățile competente în urma recomandării OLAF de a se recupera 206,5 milioane EUR (în 2013 această sumă a fost de 117 milioane EUR);

415. îndeamnă OLAF să elaboreze norme interne privind semnalarea neregulilor în conformitate cu noul Statut al funcționarilor din 2014;

416. reamintește că Comisia a primit din partea instanțelor belgiene o cerere de ridicare a imunității personalului său; insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să coopereze pe deplin cu autoritățile judiciare belgiene;

417. menționează că raportul anual al OLAF pe 2014 specifică activitățile de investigare și rezultatele obținute pe sectoare; solicită OLAF să prezinte în următorul raport anual informații detaliate privind tipul investigațiilor și rezultatele obținute în toate sectoarele;

Acordurile privind tutunul

418. reamintește că, în luna mai 2015, Comisia a promis să prezinte cât mai curând evaluarea sa privind acordul cu Philip Morris International (PMI); subliniază că Comisia a amânat publicarea evaluării de mai multe ori și că aceasta a fost publicată în cele din urmă la 24 februarie 2016, cu o zi înainte de o dezbatere în plen pe acest subiect în cadrul Parlamentului; este ferm convins că astfel de întârzieri în publicare reprezintă o greșeală gravă din partea Comisiei în ceea ce privește obligațiile sale în materie de transparență, atât față de Parlament, cât și față de cetățeni, subminând astfel capacitatea Parlamentului de a-și exprima în timp util punctul de vedere asupra acestei chestiuni complexe și delicate;

419. subliniază că, în 2004, atunci când a fost încheiat pentru prima dată, acordul PMI era un instrument inovator pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun, dar subliniază faptul că împrejurările de pe piață și cadrul de reglementare au suferit modificări substanțiale de la acea dată; subliniază că acordurile încheiate cu cele mai mari patru companii de tutun[106] nu tratează caracteristici importante ale comerțului ilicit cu tutun practicat în prezent, în special proporția ridicată a comerțului pe care o reprezintă în momentul actual țigările ieftine fără marcă; invită Comisia să propună un plan de acțiune prin care să prevadă noi măsuri pentru soluționarea de urgență a acestei probleme;

420. este de părere că toate elementele cuprinse în acordurile privind tutunul vor fi incluse în noul cadru juridic compus din Directiva privind produsele din tutun[107] (TPD) și Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCT);

421. reamintește că Parlamentul și-a exprimat, la 9 martie 2016[108] , opinia potrivit căreia că acordul cu PMI nu ar trebui să fie reînnoit, prelungit sau renegociat;

422. îndeamnă Comisia să instituie la nivelul Uniunii, înainte de data expirării acordului cu PMI, toate măsurile necesare pentru urmărirea și localizarea produselor din tutun fabricate de PMI și să inițieze acțiuni în judecată pentru orice confiscare ilegală a produselor fabricate de această societate până la aplicarea completă a tuturor dispozițiilor din Directiva privind produsele din tutun, astfel încât să nu se formeze un vid normativ în perioada dintre expirarea acordului cu PMI și intrarea în vigoare a DPT și a CCCT;

423. invită PMI să aplice în continuare dispozițiile din acordul actual referitoare la urmărire și localizare și la obligația de diligență („cunoaște-ți clientela”), indiferent de faptul dacă acordul va fi sau nu prelungit;

424. invită Comisia să propună un regulament suplimentar, nou, prin care să se instituie un sistem independent de urmărire și localizare și să se introducă dispoziții privind diligența („cunoaște-ți clientela”) care să se aplice tutunului tăiat brut, filtrelor și tipurilor de hârtie utilizate de industria tutunului, ca un instrument suplimentar de combatere a contrabandei și a produselor contrafăcute;

425. regretă faptul că Comisia a înregistrat întârzieri în evaluarea acordurilor privind tutunul; invită Comisia să realizeze aceste evaluări cât mai curând posibil și să pună în evidență rezultatele obținute în urma investițiilor realizate cu ajutorul fondurilor furnizate de societățile care produc articole din tutun în temeiul acestor acorduri;

426. este preocupat de constatarea Ombudsmanului European[109], care a declarat că, cu excepția DG Sănătate, Comisia nu aplică integral normele și orientările OMS din cadrul ONU referitoare la transparență și la activitatea de lobby în domeniul produselor din tutun; consideră, așadar, că această situație pune în pericol credibilitatea și integritatea Comisiei;

427. îndeamnă toate instituțiile vizate ale Uniunii să pună în aplicare articolul 5 alineatul (3) din CCCT a OMS, în conformitate cu recomandările incluse în orientările aferente acesteia; îndeamnă Comisia să publice fără întârziere acordurile de evaluare încheiate cu societățile care produc articole din tutun, precum și o evaluare a impactului privind punerea în aplicare a CCCT a OMS;

Școlile europene

428. subliniază faptul că o sumă de 164,2 milioane EUR a fost alocată din bugetul UE pentru a finanța școlile europene, această sumă fiind echivalentul a 59 % din bugetul operațional al acestor școli;

429. este deosebit de preocupat de concluziile formulate în raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2014, potrivit cărora: „Având în vedere deficiențele persistente constatate la nivelul sistemelor de contabilitate și control, Curtea nu este în măsură să confirme faptul că conturile consolidate aferente exercițiului 2014 nu au fost afectate de denaturări semnificative”;

430. constată că directorul general al DG Resurse Umane și Securitate (DG HR) și-a menținut rezerva din motive de reputație în raportul de sinteză al Comisiei din 2014 în legătură cu școlile europene, iar reprezentantul Comisiei Europene a votat împotriva acordării descărcării de gestiune pentru conturile școlilor europene aferente exercițiilor 2012 și 2013; regretă faptul că reprezentanții statelor membre nu privesc problemele respective la fel de serios;

431. reamintește că Parlamentul, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei pentru exercițiul 2010, a pus deja sub semnul întrebării „structurile decizionale și de finanțare prevăzute în Convenția privind școlile europene;” și a solicitat Comisiei „să analizeze, împreună cu statele membre, posibilitatea revizuirii acestei convenții și să raporteze până la 31 decembrie 2012 cu privire la progresul realizat în acest sens”; constată că Parlamentul nu a mai primit vreodată raportul privind progresele înregistrate;

432. sprijină pe deplin cele 11 de recomandări formulate de Curte în raportul său din 11 noiembrie 2015 cu privire la conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2014, care se referă la aspecte privind contabilitatea, personalul, procedurile de achiziții, standardele de control și plățile;

433. invită Comisia să prezinte, până la 1 iulie 2016, un raport cu privire la progresele înregistrate de școlile europene în procesul de punere în aplicare a recomandărilor Curții și a planului de acțiune al Comisiei;

434. invită autoritatea bugetară să înscrie în rezervă o parte din creditele alocate de la bugetul Uniunii pentru finanțarea școlilor europene, urmând ca acestea să fie atribuite pe parcursul procedurii bugetare din 2017, cu titlu prioritar, cabinetului Secretarului General, în cazul în care nu s-au realizat suficiente progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Curții;

435. invită autoritatea bugetară să înscrie în rezervă o parte din creditele alocate de la bugetul Uniunii pentru finanțarea școlilor europene, urmând ca acestea să fie atribuite pe parcursul procedurii bugetare din 2017, cu titlu prioritar, cabinetului Secretarului General, în cazul în care nu s-au realizat suficiente progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Curții;

Euronews

436. constată că Euronews a primit 18 milioane EUR de la bugetul Uniunii în 2014, deși Comisia nu este acționar al postului și este preocupat de faptul că structura de conducere actuală a Euronews ar putea să nu permită deplina independență și autonomie față de acționarii săi internaționali; invită Comisia, în temeiul contribuției sale financiare importante, să se asigure că Euronews respectă principiile bunei gestiuni financiare și toate acordurile juridice cu Comisia, inclusiv carta obligatorie privind independența editorială;

Rezumat

437. în lumina acestor observații, formulează următoarele concluzii:

(a) principiile bunei gestiuni financiare reprezintă elemente esențiale care stau la baza gestiunii bugetului Uniunii;

(b) evaluările de impact și de risc trebuie considerate o parte integrantă a acestui proces;

(c) actuala strategie referitoare la simplificare este importantă pentru a asigura o gestiune financiară corespunzătoare și eficientă; această strategie trebuie să fie însoțită de standarde înalte în domeniul disciplinei bugetare;

(d) practicile de gestiune partajată ar putea face obiectul unor măsuri de îmbunătățire în direcția creșterii compatibilității între politicile Uniunii și cele ale statelor membre;

(e) un efort sporit de sprijinire a protecției intereselor financiare este esențial;

(f) rata de eroare globală rămâne aproape stabilă la 4,4 %, totuși tipologia erorilor este foarte eterogenă;

(g) nu au fost identificate probleme serioase în privința veniturilor; principiul VNB rămâne esențial pentru acest succes; adecvarea veniturilor reprezintă totuși o problemă;

(h) o rată de eroare mai înaltă decât media a fost identificată în cheltuielile pentru competitivitate în materie de creștere economică și locuri de muncă, deși în același timp o monitorizare temporară în acest domeniu a evidențiat semne clare ale unei abordări axate pe performanță;

(i) sprijinul pentru coeziune a relevat o rată de eroare evident mai înaltă pentru politica regională și urbană în comparație cu cea pentru afaceri sociale; abordarea axată pe performanță este sprijinită și prin instrumentele de inginerie financiară (FEI), în special în unele state membre;

(j) o gestionare și o procesare mai eficientă a datelor ar contribui, fără îndoială, la o abordare mai avansată a performanței;

(k) domeniul resurselor naturale dispune de potențial pentru a dezvolta sprijinul bazat pe proiecte, pentru îmbunătățirea eficienței resurselor Uniunii; în plus, se pot aduce îmbunătățiri semnificative în management și în sprijinul instituțional, în special la nivelul statelor membre;

Rezultate generale și recomandări strategice

438. consideră că descărcarea de gestiune 2014:

(a) creează o nouă paradigmă pentru înțelegerea efectelor și beneficiilor bugetului Uniunii de manieră mai amplă, pentru a acoperi toate aspectele, inclusiv erorile, legalitatea, absorbția, performanța și rezultatele ca sistem; și invită Comisia și pe ceilalți actori relevanți să continue dezvoltarea unei metodologii și a unui cadru adecvate pentru a continua valorificarea cu și mai mare rigoare a abordării axate pe performanță;

(b) indică faptul că testul de performanță utilizat în Strategia Europa 2020 este un pas în direcția cea bună, deși compatibilitatea acestuia cu cadrul politicii economice a UE necesită adaptări ulterioare, inclusiv o analiză globală a cheltuielilor cu indicatori macroeconomici relevanți și o actualizare regulată a priorităților politicii economice și sociale a Uniunii;

(c) identifică posibilități de îmbunătățire în gestiunea bugetară și salută eforturile de simplificare a acesteia, inclusiv studiul de impact în ceea ce o privește; precizează că un proces de monitorizare periodic este foarte benefic;

(d) invită instituțiile relevante ale Uniunii să își adapteze sistemele de gestiune și de procedură pentru a implementa cu succes noile elemente provenite din nevoile bugetare curente și viitoare ale Uniunii, pentru a-i permite bugetului Uniunii să își realizeze potențialul de manieră optimă.

C. Avizele comisiilor

Afaceri externe

439. este preocupat de creșterea ratei erorilor semnificative de la rubrica 4 pentru exercițiul financiar 2014; susține toate recomandările făcute de Curtea de Conturi Europeană (CCE) în raportul său anual și îndeamnă Comisia să pună în practică prompt recomandările din anii precedenți care nu au fost încă implementate integral;

440. salută faptul că DG NEAR a remediat eroarea sistemică ce i-a afectat cheltuielile în 2013 și că a operat în cadrul sistemelor sale modificările substanțiale cerute de Curte; apreciază, de asemenea, faptul că raportul anual de activitate al DG ECHO a fost considerat corect în urma auditului efectuat de Curte;

441. observă cu îngrijorare erorile identificate în contextul verificării cheltuielilor aferente contractelor de subvenții, care constituie peste 50 % dintre erorile identificate de Curte la rubrica 4; constantă că cel mai important tip de eroare se referă la cheltuieli neeligibile; subliniază că este important să se prevină sau să se detecteze și să se corecteze erorile înainte de a accepta cheltuielile, printr-o mai bună aplicare a controalelor ex-ante; constată cu deosebită îngrijorare faptul că EuropeAid nu a reușit să detecteze erorile; îndeamnă Comisia să se asigure că eforturile depuse până în prezent pentru a rezolva aceste probleme cu verificarea cheltuielilor vor fi intensificate și să dea curs integral recomandării privind supravegherea subvențiilor, făcute de Curte în raportul său anual pe 2011;

442. subliniază că, în cazurile în care Comisia decide să finanțeze, eventual prin intermediul Băncii Europene de Investiții, proiecte de infrastructură de mare anvergură cu un impact major asupra mediului, este necesară o evaluare ex-ante corespunzătoare, obiectul exercițiului fiind de a verifica sustenabilitatea financiară, de mediu și socială a acestora, și solicită ca finanțarea acordată de Uniune în țări terțe să fie canalizată către proiecte care garantează că sunt sustenabile din punct de vedere financiar și că sunt utile din punct de vedere economic și social;

443. recunoaște progresele continue înregistrate de Comisie în acreditarea tuturor misiunilor din cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu „evaluarea bazată pe șase piloni”; salută în special faptul că cele mai mari trei misiuni au devenit conforme; subliniază necesitatea ca Comisia să acrediteze toate misiunile în conformitate cu recomandările Curții;

444. salută înființarea platformei de sprijinire a misiunilor și își reînnoiește apelul adresat Comisiei de a face eforturi în direcția înființării unui veritabil centru de servicii comune (CSC), împreună cu un sistem de management integrat al resurselor, ca o modalitate de a îmbunătăți rapiditatea desfășurării misiunilor și eficiența costurilor aferente acestora; propune ca depozitul permanent pentru misiunile politicii de securitate și apărare comune (PSAC) să fie modernizat, astfel încât să deservească și misiunile PSAC existente și să fie administrat de viitorul CSC;

445. regretă faptul că au existat întârzieri semnificative în achiziția unor echipamente și a unor servicii esențiale destinate misiunilor PSAC, precum și efectele negative ale acestor întârzieri asupra funcționării misiunilor; reamintește faptul că Curtea a evidențiat această ineficiență în Raportul său special din 2012 privind asistența acordată de Uniune în Kosovo, concluzia sa fiind că normele privind achizițiile publice prevăzute în Regulamentul financiar nu sunt concepute pentru misiuni PSAC, „în cazul cărora sunt necesare uneori răspunsuri rapide și flexibile”; regretă că recenta revizuire a Regulamentului financiar nu a adus normelor financiare modificările necesare; își reafirmă opinia potrivit căreia gestionarea liniilor bugetare relevante ar trebui delegată comandantului operațiilor civile, la fel cum s-a procedat și în cazul șefilor de delegații ale Uniunii;

446. reamintește faptul că eficiența misiunilor de instruire și de consiliere din cadrul PSAC este îngreunată foarte mult de dificultățile instituționale ale Uniunii în a furniza chiar și echipamente de sprijin de bază pentru aceste acțiuni; salută în acest context eforturile depuse de Comisie pentru a pune în aplicare Comunicarea comună privind consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare; invită Comisia să prezinte propunerile legislative necesare pentru crearea, cât mai curând posibil, a unui fond special, astfel încât să poată fi inclus în bugetul Uniunii în cursul evaluării de la jumătatea perioadei a CFM;

447. salută rapoartele speciale din 2015 ale Curții privind EUPOL Afganistan și sprijinul acordat de Uniune luptei împotriva torturii și a pedepsei cu moartea; îndeamnă Comisia să pună în aplicare, în contextul acestor rapoarte, toate recomandările făcute de Curte;

448. subliniază că este important să se țină seama de criterii referitoare la context atunci când se evaluează eficacitatea proiectelor Uniunii în țările terțe, deoarece acțiunile de ajutor extern ale Uniunii se desfășoară adesea în regiuni afectate de crize și în medii dificile din punct de vedere politic.

Dezvoltare și cooperare

449. reamintește că cheltuirea fondurilor Uniunii destinate ajutorului pentru dezvoltare și ajutorului umanitar se realizează adesea într-un context extrem de dificil, ceea ce creează dificultăți suplimentare în cadrul proceselor de implementare și evaluare a proiectelor și de control al cheltuielilor; riscul apariției erorilor este, prin urmare, mai ridicat în cazul ajutorului pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar decât în alte domenii de politică ale Uniunii;

450. ia act de faptul că, potrivit Curții, 57 % dintre erori sunt legate de cheltuieli neeligibile; sprijină recomandarea Curții adresată EuropeAid de a-și îmbunătăți controalele ex ante și de a se folosi mai bine de vizitele la fața locului pentru a detecta erorile;

451. salută faptul că, potrivit Curții, procedurile de control instituite de DG ECHO pentru tranzacțiile financiare funcționează în mod corect și că sistemul său de raportare este fiabil; felicită DG ECHO pentru acest lucru;

452. subliniază că cheltuielile efectuate pentru obiective legate de securitate prezintă importanță pentru sprijinirea dezvoltării și sunt deosebit de relevante în cadrul eforturilor actuale de a trata în mod cuprinzător raportul dintre securitate și dezvoltare și de a îndeplini obiectivul nr. 16 al Agendei de dezvoltare, însă evidențiază faptul că această finanțare nu constituie ajutor pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări și, în prezent, nu poate fi pusă la dispoziție din bugetul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului sau din bugetul Fondului european de dezvoltare (FED);

453. constată că, în 2014 au fost finanțate din instrumente de cooperare pentru dezvoltare (ICD) două proiecte referitoare la gestionarea frontierelor Libiei în valoare de 12,9 milioane EUR; reamintește că principalul obiectiv al ICD este reducerea sărăciei; își reafirmă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că programele de dezvoltare pot fi utilizate în scopuri care nu sunt direct legate de dezvoltare; reamintește că o astfel de abordare nu va ajuta Uniunea să își atingă obiectivul de utilizare a 0,7 % din VNB pentru acordarea de asistență oficială pentru dezvoltare;

454. ia act de valoarea potențială a cadrului privind rezultatele al DG DEVCO, lansat în 2015, dar și de riscurile asociate identificate de Curte în Raportul său special nr. 21/2015; consideră, de asemenea, că este necesar să se adopte măsuri pentru a evita anumite riscuri de natură politică, legate de faptul că eforturile ar putea fi concentrate în mod disproporționat asupra atingerii unui număr limitat de rezultate cuantificabile incluse de DG DEVCO în cadrul privind rezultatele, în detrimentul altor rezultate legate de obiectivele politicii Uniunii de cooperare pentru dezvoltare, precum și al rezultatelor de natură calitativă; subliniază faptul că este important ca acest cadru privind rezultatele să fie considerat un instrument complementar în raport cu alte mecanisme de monitorizare și raportare;

455. salută Raportul special al Curții de Conturi nr. 18/2014 privind sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul EuropeAid; invită DG DEVCO să remedieze de urgență diversele puncte slabe din sistemele sale de evaluare și monitorizare subliniate în raportul special al Curții, în special cele legate de deficiențele grave ale sistemului de evaluare al DG DEVCO; subliniază faptul că funcționarea deficitară a sistemului de evaluare crește riscurile selectării unor proiecte de o calitate insuficientă sau care nu își ating obiectivele; constată cu îngrijorare că Comisia și Curtea au opinii diferite în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la eficacitatea operațiunilor de sprijin bugetar; consideră că există o legătură între deficitul de personal existent la nivelul delegațiilor Uniunii și în Unitatea „Evaluare” a DG DEVCO și problemele semnalate de Curte; consideră că acest lucru ilustrează consecințele negative pe care reducerile de personal le pot avea asupra funcționării eficiente a programelor Uniunii;

456. este încrezător că DG DEVCO va adopta măsurile necesare pentru a remedia diferitele deficiențe existente la nivelul sistemelor sale de evaluare și monitorizare, care au fost semnalate în Raportul special nr. 18/2014 al Curții de Conturi;

457. solicită introducerea unor competențe de control formale în legătură cu FED, eventual prin intermediul unui acord instituțional cu caracter obligatoriu, în conformitate cu articolul 295 din TFUE;

458. este profund îngrijorat de constatările Curții prezentate în Raportul său special nr. 11/2015 privind gestionarea de către Comisie a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului (APP); observă faptul că Curtea își exprimă îndoielile cu privire la viabilitatea acestor acorduri din cauza dificultăților de aplicare a conceptului de pescuit al stocurilor excedentare; observă, de asemenea, că Curtea readuce serios în discuție calitatea monitorizării de către Comisie a punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului; regretă și faptul că, potrivit Curții, evaluările ex post ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sunt insuficient utilizate la elaborarea acordurilor ulterioare; îndeamnă Comisia să pună în aplicare cât mai curând posibil numeroasele recomandări ale Curții;

459. reamintește că deficitul acut de credite de plată, prezent în mod constant pe durata exercițiului 2014, a dus la exacerbarea dificultăților pe care le întâmpină DG ECHO în elaborarea unor răspunsuri adecvate la crizele umanitare tot mai grave din vecinătatea Uniunii și de pe glob; salută faptul că punerea la dispoziție, în cadrul bugetelor 2015 și 2016 ale Uniunii, a unui volum de credite mai bine adaptat la nevoile de finanțare a permis soluționarea, în mare măsură, a problemelor DG ECHO legate de deficitul de plăți;

460. regretă că, din cauza creditelor de plată insuficiente din 2014, nu s-au putut realiza în anul respectiv plățile aferente sprijinului bugetar care trebuia acordat Marocului și Iordaniei conform angajamentelor asumate, în cuantum total de 43 de milioane EUR; consideră că acest lucru dăunează grav credibilității Uniunii;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

461. constată cu îngrijorare că nivelul estimat de eroare în domeniul de politică „ocuparea forței de muncă și afaceri sociale” a fost de 3,7 % în 2014, ceva mai ridicat decât în exercițiul anterior (3,1 %); subliniază că acest lucru reprezintă un regres în atingerea unei rate de eroare de sub 2 %;

462. salută faptul că raportul Curții analizează execuția bugetului Uniunii ținând seama de Strategia Europa 2020; ia act de observația conform căreia contribuția de la bugetul Uniunii nu este identificată separat în contextul realizării țintelor principale, cum ar fi cele privind ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

463. salută, de asemenea, recomandările Curții privind alinierea într-o mai mare măsură a Strategiei Europa 2020 și a CFM și transpunerea obiectivelor de politică la nivel înalt în ținte operaționale utile și subliniază importanța unei axări pe performanțe și pe rezultate, precum și pe valoarea adăugată, în special în cazul țintelor principale privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, în cazul cărora Comisia nu are competența de a impune un cadru legal cu caracter obligatoriu; invită Comisia să elaboreze în continuare indicatori de rezultat și sisteme de monitorizare pentru a compara rezultatele cu obiectivele convenite, în scopul unei mai bune informări la stabilirea obiectivelor viitoare și al îmbunătățirii eficienței cheltuielilor de la bugetul Uniunii;

464. ia act de observațiile Curții privind riscul sporit de nereguli în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care participă la programul Orizont 2020; susține răspunsul Comisiei conform căruia implicarea IMM-urilor în acest program este crucială pentru generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă, observă că normele administrative pentru IMM-uri au fost simplificate și subliniază că o simplificare suplimentară ar genera o mai mare implicare a IMM-urilor; subliniază importanța creării unor locuri de muncă sustenabile prin intermediul IMM-urilor;

465. constată că IMM-urile sunt principalii creatori de locuri de muncă în Europa și consideră că se poate face mai mult pentru a spori participarea acestora la programele de finanțare ale Uniunii; solicită Comisiei să introducă măsuri suplimentare care să încurajeze participarea activă a IMM-urilor, inclusiv aplicarea principiului de a gândi mai întâi la scară mică;

466. constată că natura intangibilă a investițiilor în capitalul uman, diversitatea activităților și implicarea mai multor parteneri, adesea de mici dimensiuni, în realizarea proiectelor continuă să constituie principalele riscuri de nereguli care afectează cheltuielile din FSE; invită Comisia să întreprindă în continuare acțiuni specifice de reducere a riscurilor, atât cu caracter preventiv, cât și cu caracter corectiv;

467. ia act de constatările din Raportul special nr. 17/2015 al Curții de Conturi cu privire la redirecționarea unor finanțări FSE în perioada 2012-2014; observă cu preocupare deficiențele din raportarea Comisiei privind impactul acestor fonduri și consideră că, pentru a asigura soliditatea răspunderii financiare și eficiența utilizării fondurilor UE, sunt absolut necesare mai multe acțiuni orientate către o elaborare a politicilor bazată pe rezultate;

468. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că rate mai ridicate de eroare, urmate de suspendări și întreruperi, ar putea afecta încheierea cu succes a programelor 2007-2013;

469. consideră că promovarea utilizării pe o scară mai largă a unor opțiuni simplificate în materie de costuri poate duce la reducerea sarcinii administrative, la mai puține erori și la o orientare mai accentuată asupra performanței și rezultatelor; subliniază, cu toate acestea, că opțiunile simplificate în materie de costuri ar trebui aplicate într-un climat de securitate juridică și de încredere, alături de o evaluare a beneficiilor și cu implicarea totală a actorilor de la toate nivelurile; subliniază că opțiunile simplificate în materie de costuri ar trebui să rămână o opțiune aflată la dispoziția statelor membre;

470. insistă ca statele membre să evite complicarea suplimentară a normelor și cerințelor legate de implementarea FSE, care impune sarcini adiționale pentru beneficiari și crește riscul de eroare;

471. își exprimă îngrijorarea că, din cele 178 de tranzacții examinate de Curte în domeniul de politică „ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”, 62 (34,8 %) au fost afectate de erori, dintre care 12 au fost erori cuantificabile de peste 20 % (6,7 %); îndeamnă Comisia să ia măsuri corective și să aplice proceduri stricte pentru a reduce riscurile de nereguli în acest domeniu de politică, precum și să monitorizeze cazurile de cheltuieli neeligibile identificate de Curte;

472. regretă faptul că numărul programelor din cadrul FSE cu o rată de eroare de peste 5 % a crescut de la 18,8 % în 2013 la 22,9 % în 2014, precum și că volumul plăților afectate de aceste rate a crescut semnificativ, de la 11,2 % la 25,2 %;

473. atrage atenția asupra observației repetate a Curții potrivit căreia procentul de eroare ar fi mai scăzut dacă autoritățile naționale ar utiliza mai bine informațiile disponibile înainte de a trimite cereri de plată Comisiei; insistă, în această privință, ca statele membre și autoritățile naționale să efectueze un control mai detaliat și să evite să solicite rambursarea unor cheltuieli incorecte;

474. încurajează statele membre să utilizeze Arachne, un instrument de evaluare a riscurilor, și încurajează Comisia să continue să furnizeze statelor membre orientări pertinente și asistență tehnică pentru implementarea corectă a cerințelor de management și control în perioada 2014-2020; insistă ca Comisia să consolideze schimburile de bune practici între statele membre;

475. invită Comisia să dea curs recomandările Curții pentru a se asigura că execuția bugetului Uniunii contribuie mai bine la realizarea țintelor principale privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale din Strategia Europa 2020; se așteaptă, în acest sens, ca statele membre și Comisia să utilizeze indicatori de performanță mai buni și să îmbunătățească raportarea rezultatelor obținute în perioada 2014-2020;

Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

476. dorește să reitereze faptul că, în conformitate cu TFUE, Parlamentul European acordă Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la execuția bugetară după examinarea conturilor, a situațiilor financiare, a raportului de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, a raportului anual al Curții coroborat cu răspunsurile instituțiilor auditate, a declarației de asigurare și a oricărui raport special pertinent emis de Curte;

477. amintește că 2014 este prevăzut a fi primul an de execuție a noului CFM, menit să stabilească volumul și alocarea cheltuielilor Uniunii pentru perioada 2014-2020, și că, prin urmare, rata de execuție este mai scăzută decât în anii precedenți;

478. ia act de prezentarea domeniilor de politici legate de mediu și de sănătate din Raportul anual al Curții de Conturi Europene referitor la exercițiul financiar 2014; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că domeniile de politici legate de mediu și de climă apar din nou în capitolul dedicat și dezvoltării rurale și pescuitului; își reiterează criticile față de structura lipsită de logică a domeniilor de politici care intră în componența acestui capitol; nu împărtășește opinia potrivit căreia decizia politică de grupare a domeniilor de politici ar trebui luată de către Curte; îndeamnă Curtea să își revizuiască abordarea în următorul raport anual;

479. consideră demn de remarcat, în acest context, că rata de eroare cea mai ridicată din raportul Curții de Conturi Europene privind exercițiul 2014, și anume 6,2 %, față de media de 4,4 %, se înregistrează la capitolul care include dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul și sănătatea; de asemenea, constată că multe dintre deficiențele principale identificate de Curtea de Conturi Europeană sunt similare cu cele deja semnalate în rapoartele privind cei trei ani precedenți;

480. observă că punctele de vedere ale Curții și ale Comisiei cu privire la modul în care ar trebui calculate erorile nu coincid; constată că, potrivit Comisiei, rata de eroare reprezentativă anuală calculată de Curte ar trebui analizată ținând seama de caracterul multianual al corecțiilor financiare și recuperărilor nete;

481. observă că Curtea nu a formulat nicio observație privind gestionarea politicilor în materie de sănătate publică, siguranță alimentară și mediu și politici climatice;

482. în ceea ce privește execuția generală a rubricilor bugetare consacrate mediului, politicilor climatice, sănătății publice și siguranței alimentare în 2014, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară își exprimă satisfacția; reamintește și cu această ocazie că mai puțin de 0,5 % din bugetul Uniunii este consacrat instrumentelor de politici menționate mai sus, fără a pierde din vedere valoarea adăugată evidentă la nivelul Uniunii în aceste domenii și sprijinul de care se bucură din partea cetățenilor europeni politicile Uniunii în materie de mediu și climă, dar și de sănătate publică și siguranță alimentară;

483. este mulțumit de activitatea desfășurată de cele cinci agenții descentralizate care țin de domeniul de competență al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și care au atribuții tehnice, științifice sau manageriale care ajută instituțiile Uniunii să elaboreze și să pună în aplicare politici în domeniul mediului, climei, sănătății publice și siguranței alimentare, precum și de modul în care sunt executate bugetele acestora;

Măsuri privind mediul și clima

484. subliniază că la dispoziția DG ENV a fost pusă suma de 352 041 708 EUR în credite de angajament și că 99,7 % din aceste credite au fost executate; consideră că, în ceea ce privește creditele de plată, proporția de 95,03 % în care a fost utilizată suma disponibilă de 290 769 321 EUR este satisfăcătoare; constată, de asemenea, că cheltuielile administrative ale programului LIFE+ sunt executate pe durata a două exerciții bugetare (prin reportări automate) și că, dacă nu se ține seama de aceste cheltuieli administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 99,89 %;

485. ia act de faptul că DG CLIMA și-a majorat la 99,7 % nivelul de execuție pentru creditele de angajament în valoare de 102 694 032 EUR și la 93,1 % pentru creditele de plată în valoare de 32 837 296 EUR și că, dacă nu se ține seama de cheltuielile administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 98,5 %;

486. este mulțumit de rata globală de execuție a bugetului operațional aferent programului LIFE+, care a fost în 2014 de 99,9 % pentru creditele de angajament și de 97,4 % pentru creditele de plată; constată că, în 2014, cererilor de propuneri de proiecte din statele membre le-a fost alocată suma de 283 121 194 EUR, o sumă de 40 000 000 EUR a fost folosită pentru finanțarea operațiunilor din cadrul instrumentelor financiare Mecanismul de finanțare a capitalului natural și Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică, 8 952 827 EUR au venit în sprijinul activităților operaționale desfășurate de organizații neguvernamentale implicate în protecția și îmbunătățirea calității mediului la nivelul Uniunii și în elaborarea și punerea în aplicare a politicii și legislației Uniunii, iar o sumă de 49 502 621 EUR a fost utilizată pentru măsuri menite să vină în sprijinul rolului Comisiei de inițiere și monitorizare a acțiunilor de dezvoltare a politicilor și de elaborare a legislației; constată că o sumă de 20 914 622 EUR a fost folosită ca ajutor administrativ pentru programul LIFE și ca ajutor operațional pentru Agenția EASME;

487. este conștient de faptul că rata de plăți pentru acțiunile din cadrul programului LIFE+ este întotdeauna ușor mai scăzută în comparație cu creditele de angajament, dar rata de execuție este una ridicată;

488. constată că o sumă de 4 350 000 EUR a fost alocată sub formă de contribuții la convenții, protocoale și acorduri internaționale la care Uniunea este parte sau în legătură cu care este implicată în activități de pregătire;

489. consideră satisfăcător progresul înregistrat în implementarea a 12 proiecte-pilot și a șase acțiuni pregătitoare, care se ridică, în total, la 2 950 000 EUR; este conștient de faptul că execuția acestor acțiuni poate fi împovărătoare pentru Comisie, din cauza sumelor mici disponibile comparativ cu procedurile necesare pentru execuție (de exemplu, planurile de acțiune, cererile de propuneri); încurajează autoritatea bugetară să se concentreze în viitor pe proiecte-pilot și pe acțiuni pregătitoare cu o veritabilă valoare adăugată pentru Uniune;

Sănătatea publică

490. amintește că 2014 este primul an de aplicare a noilor programe: Programul de acțiune în domeniul sănătății a fost adoptat la 11 martie 2014 [Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[110]], iar cadrul financiar comun pentru alimente și furaje a fost adoptat la 27 iunie 2014 [Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[111]];

491. constată că DG SANTE a fost responsabilă, în 2014, de execuția sumei de 244 221 762 EUR înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice, din care o proporție de 96,6 % a fost angajată în mod satisfăcător; este conștient de faptul că aproximativ 75 % din acest buget este transferat direct către trei agenții descentralizate (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Medicamente); ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție a creditelor de angajament depășește 98,9 % pentru toate liniile cu excepția Agenției Europene pentru Medicamente, în cazul căreia subutilizarea creditelor de angajament corespunde rezultatului din exercițiul 2013, sumă care a fost reutilizată în exercițiul 2015;

492. ia act de faptul că rata de execuție a creditelor de plată este de 98,8 %, ceea ce reflectă o rată foarte bună de execuție;

493. observă că rata de execuție pentru programul de acțiune în domeniul sănătății publice 2008-2014 este, de asemenea, foarte bună (99,7 % atât la creditele de angajament, cât și la creditele de plată) și că creditele rămase neutilizate se referă în principal la veniturile alocate care pot să fie utilizate și în 2015;

494. este mulțumit de faptul că aplicarea tuturor celor zece proiecte-pilot și a celor cinci acțiuni pregătitoare care țin de responsabilitatea DG SANTE în domeniul sănătății publice este foarte avansată și toate creditele de angajament aferente (6 780 000 EUR) au fost utilizate;

Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor

495. ia act de faptul că rata de execuție pentru siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor este de 96,8 %; menționează însă că, dacă se ține seama de reportarea neautomată a sumei de 6 800 000 EUR, rata de execuție ajunge la 100 % din creditele disponibile;

496. ia act de faptul că, la fel ca în exercițiul anterior, contribuția Uniunii la programele de combatere a tuberculozei a fost cea mai importantă și că, pe de altă parte, contribuția Uniunii la programele de combatere a bolii limbii albastre a fost în continuare una redusă;

497. constată că principalii factori care au determinat neutilizarea sumei de 8 100 000 EUR din capitolul Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor pot fi explicați mai ales după cum urmează: o sumă de 500 000 EUR este aferentă veniturilor alocate pentru diferitele programe care pot fi utilizate în 2015 (adică nicio subutilizare), o sumă de 800 000 EUR este aferentă veniturilor alocate care practic nu pot fi reutilizate în 2015 (privind credite C5 din cadrul programelor vechi), iar o sumă de 6 800 000 EUR este aferentă fondului de urgență; ia act de faptul că această ultimă sumă a fost reportată în 2015 (pentru măsuri de combatere a pestei porcine africane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia în 2014);

498. recunoaște că, în ceea ce privește creditele de plată din 2014, rata de execuție de la capitolul bugetar destinat siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătății și bunăstării animalelor și sănătății plantelor este de 99,0 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 2013 (99,9 %); ia act de faptul că, pe durata exercițiului de transfer global, s-au solicitat, dar nu s-au primit, credite de plată suplimentare și că, până la sfârșitul anului, s-a înregistrat o singură plată care nu a putut fi realizată în întregime, dar, cu acordul statelor membre, suma restantă a fost plătită la începutul lunii ianuarie în 2015;

499. este mulțumit de faptul că execuția tuturor celor trei proiecte-pilot și a acțiunii pregătitoare care țin de responsabilitatea DG SANTE în domeniul siguranței alimentare este foarte avansată și că toate creditele de angajament aferente (1 250 000 EUR) au fost utilizate;

500. consideră, pe baza datelor disponibile și a raportului de execuție, că i se poate acorda Comisiei descărcarea de gestiune pentru cheltuielile aferente politicii privind mediul și clima și politicii privind sănătatea publică și siguranța alimentară pentru exercițiul financiar 2014.

Transport și turism

501. constată că în bugetul 2014, astfel cum a fost adoptat definitiv și apoi modificat în cursul exercițiului, în mod specific pentru politicile din domeniul transporturilor, s-au inclus credite de angajament în valoare totală de 2 931 147 377 EUR și au fost puse la dispoziție credite de plată în valoare de 1 089 127 380 EUR; constată, de asemenea, că din aceste sume:

– au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 2 616 755 356 EUR și credite de plată în valoare de 937 182 847 EUR pentru politicile de transport, inclusiv pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei, securitatea transporturilor și drepturile pasagerilor, precum și pentru agențiile de transport,

– au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 239 313 549 EUR și credite de plată în valoare de 71 213 206 EUR pentru cercetarea și inovarea legată de transporturi, inclusiv pentru SESAR și întreprinderea comună Shift2Rail,

– au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 75 078 470 EUR și credite de plată în valoare de 80 731 327 EUR pentru cheltuielile administrative;

502. salută rata de execuție ridicată care a fost înregistrată în 2014 și care se ridică la 98,2 % pentru creditele de angajament destinate politicilor din domeniul mobilității și al transporturilor și rata de execuție deosebit de ridicată de 95,2 % pentru creditele de plată; ia act de faptul că valoarea angajamentelor restante a crescut în 2014 cu 1 653 372 424 EUR în raport cu suma totală de 5 647 143 046 EUR și că creșterea sumelor restante este de obicei mai accentuată la începutul noului CFM întrucât plățile pentru proiectele noi se efectuează ulterior; cu toate acestea, invită Comisia și statele membre să se asigure că proiectele din domeniul transporturilor sunt puse în aplicare în mod corespunzător;

503. regretă faptul că, în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care include transporturile și pentru care cuantumul din sectorul transporturilor care a fost auditat reprezintă eșantionul cel mai mic (0,8 miliarde EUR) din fondurile totale auditate (13 miliarde EUR), nivelul de eroare estimat a fost de 5,6 % în 2014, situându-se la un nivel mai ridicat decât rezultatele echivalente raportate în 2013 (4,0 %) și fiind cauzat în principal de rambursarea unor costuri neeligibile din proiectele de cercetare, dar și de nerespectarea normelor privind achizițiile publice; invită Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a remedia această situație (inclusiv prin realizarea unor verificări ex ante mai aprofundate pentru a detecta și corecta erorile înainte de rambursare);

504. evidențiază faptul că, în 2014, nu au existat proiecte finanțate prin MIE deoarece termenul-limită al primei cereri de propuneri de proiecte a expirat în martie 2015, precum și faptul că instrumentul de datorie al MIE, care urma să fie gestionat de către Banca Europeană de Investiții (BEI), a fost aprobat abia la sfârșitul exercițiului 2014; observă că, în 2014, Curtea de Conturi a auditat șase tranzacții din sectorul transporturilor (DG Mobilitate și Transporturi) și a constatat că două dintre acestea erau afectate de erori cuantificabile; salută, astfel, faptul că procentul tranzacțiilor afectate de erori în 2014 (33 %) a scăzut față de cel înregistrat în 2013 (62 %) și în 2012 (49 %); invită Comisia și alți actori relevanți să garanteze respectarea normelor privind achizițiile publice și eligibilitatea costurilor aferente viitoarelor proiecte de transport;

505. ia act de faptul că, în conformitate cu strategia multianuală de control a Comisiei, care ține seama de impactul recuperărilor și al corecțiilor financiare și de efectele controalelor și auditurilor desfășurate pe durata punerii în aplicare a programului, în cazul TEN-T a rezultat o rată de eroare reziduală de 0,84 %;

506. atrage atenția asupra numărului mare de proiecte de înaltă calitate care nu au putut fi adoptate în cadrul cererilor de propuneri din 2014 aferente MIE-Transporturi din cauza lipsei fondurilor disponibile; consideră că este necesar să se asigure o finanțare suficientă pentru proiectele MIE-T; regretă faptul că bugetul MIE a fost redus prin finanțarea furnizată Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); reamintește, cu toate acestea, că punctul 17 din Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară[112] prevede o flexibilitate de 10 % pentru majorarea bugetului MIE în cadrul procedurii bugetare anuale și că această flexibilitate există în mod independent de finanțarea FEIS; insistă asupra faptului că implementarea proiectelor convenite de Parlamentul European și Consiliu în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[113] ar justifica o astfel de majorare a bugetului MIE;

507. încurajează Comisia să continue să supravegheze îndeaproape execuția instrumentelor financiare inovatoare pentru a valorifica potențialul investițiilor UE și a atrage finanțare din noi surse pentru proiectele de infrastructură TEN-T, printre aceste surse numărându-se Fondul Marguerite, Instrumentul de garantare a împrumuturilor (LGTT) și inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); solicită totodată Comisiei să garanteze faptul că contribuția bugetului UE la aceste instrumente este gestionată și utilizată în mod corespunzător;

508. ia act de disponibilitatea informațiilor privind proiectele de transport și turism în diverse baze de date, precum Sistemul de transparență financiară, baza de date INEA pentru proiectele TEN-T, proiectele cofinanțate prin Fondul de coeziune și fondurile regionale, precum și CORDIS pentru proiectele Orizont 2020; solicită să se asigure integrarea informațiilor referitoare la proiectele de transport furnizate de aceste instrumente pentru a avea o imagine mai clară, în amonte și în aval, a procesului de alocare a fondurilor UE; reiterează faptul că este important să se publice o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor de transport și turism, care să conțină o bază de date online, cu posibilitate de căutare, a proiectelor cofinanțate de Uniune, în care să se precizeze cuantumul exact al finanțării în scopul unei mai bune transparențe;

509. subliniază că, în perioada 2014-2020, proiectele de transport vor fi finanțate din diferite surse, inclusiv din MIE, Fondul de coeziune, Fondul european de dezvoltare regională și FEIS; invită, așadar, Comisia să creeze sinergii care vor permite o alocare mai eficientă a fondurilor puse la dispoziție de aceste surse de finanțare diferite;

510. recunoaște faptul că, în ceea ce privește fondurile UE, principiul „tot ce nu este cheltuit se pierde” poate determina statele membre să propună, cu ocazia procedurilor de selecție, proiecte al căror impact este redus; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în trecut, fondurile UE au fost utilizate pentru o serie de investiții cu rentabilitate scăzută în sectorul transporturilor, ca urmare a unei selecții deficitare a proiectelor; salută noul cadru juridic aplicabil în perioada 2014-2020, care pune accentul în mai mare măsură pe evaluarea raportului costuri-beneficii și pe procesele de revizuire a proiectelor;

511. salută faptul că întreprinderea comună Shift2Rail a fost înființată în iunie 2014, cu scopul de a spori competitivitatea industriei feroviare europene; ia act de faptul că se vor desfășura proceduri de descărcare de gestiune separate privind întreprinderea comună Shift2Rail, odată ce aceasta va deveni autonomă din punct de vedere financiar în anii următori; regretă, cu toate acestea, întârzierile înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei întreprinderi comune, precum și faptul că pentru IMM-uri este foarte dificil să aibă acces la aceasta;

512. consideră că Comisia ar trebui să garanteze o transparență totală a procesului de gestiune a fondurilor, asigurând faptul că interesul public este protejat și că acesta prevalează, în toate circumstanțele, asupra oricăror interese private;

513. constată că în bugetul 2014, astfel cum a fost adoptat definitiv și apoi modificat în cursul exercițiului, în mod specific pentru turism, s-au inclus credite de angajament în valoare totală de 11 226 160 EUR și au fost puse la dispoziție credite de plată în valoare de 6 827 266 EUR; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului proiectelor finanțate pentru a defini mai bine prioritățile viitoare în materie de cheltuieli, care ar trebui să corespundă statutului UE ca destinație turistică favorită la nivel mondial, și care ar trebui să transforme sectorul turismului într-un domeniu potențial de creștere de importanță determinantă pentru economia UE; invită Comisia să includă rezultatele proiectelor-pilot și ale acțiunilor pregătitoare în planificarea bugetară pentru exercițiul următor și să pună la dispoziție o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor din acest sector;

514. propune ca, în ceea ce privește sectoarele care țin de competența Comisiei pentru transport și turism, Parlamentul să acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014.

Dezvoltare regională

515. ia act de faptul că în Raportul anual al Curții din 10 noiembrie 2015 privind execuția bugetului pe 2014 al Uniunii Europene s-a constatat că rata de eroare cea mai probabilă din cadrul politicii de coeziune este estimată a fi de 5,7 %, reprezentând o creștere față de 2013 (5,3 %); își exprimă îngrijorarea cauzată de această creștere, semnificativă mai ales pentru că este vorba despre erori cu implicații financiare și efecte negative importante asupra bugetului; subliniază faptul că jumătate din rata de eroare estimată în cadrul politicii de coeziune este determinată de complexitatea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, precum și de cazuri de încălcare a acestor proceduri, cum ar fi atribuirea directă nejustificată a contractelor, conflictul de interese și criterii de selecție discriminatorii;

516. ia act de răspunsurile Comisiei la raportul Curții, potrivit cărora reducerea în medie a ratei de eroare în comparație cu perioada 2000-2006 se datorează îmbunătățirii sistemelor de gestiune și de control; invită Comisia să asigure informarea în timp util a autorităților și formarea acestora în ceea ce privește normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; în acest context, salută elaborarea Planului de acțiune privind achizițiile publice; ia act de aplicarea inițiativei „Pacte de integritate” și îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare ex ante corespunzătoare în ceea ce privește potențialul lor de a îmbunătăți efectiv transparența și eficiența în domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI; invită statele membre ca până în 2016 să îndeplinească condiționalitatea ex ante privind achizițiile publice și să transpună directivele din 2014 privind achizițiile publice în sistemele lor juridice până în aprilie 2016, pentru a se evita neregulile și pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă și eficientă a proiectelor și obținerea rezultatelor scontate și, prin urmare, realizarea obiectivelor politicii de coeziune; invită Comisia să supravegheze cu strictețe acest proces, asigurând consilierea și asistența tehnică necesară pentru statele membre în contextul transpunerii corecte a acestor directive în legislația națională;

517. amintește că nu toate neregulile constituie fraude și că trebuie să se facă o diferență între neregulile nefrauduloase și cele frauduloase; consideră că neregulile care nu constituie fraude sunt generate adesea de sisteme defectuoase de gestiune financiară și de control și de insuficiența capacității administrative, fie că este vorba de cunoașterea normelor, fie de cunoștințele tehnice de specialitate privind lucrări sau servicii specifice; invită Comisia și statele membre să se asigure că se stabilesc sisteme de gestiune și de control financiar adecvate, eficiente și eficace, în conformitate cu normele relevante ale cadrului de reglementare, dar care să țină seama de situația națională în materie de reglementare;

518. invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale să se asigure că beneficiarii au la dispoziție informații coerente cu privire la condițiile de finanțare, în special în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor și plafoanele relevante de rambursare;

519. ia act de faptul că punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre presupune, în funcție de sistemul instituțional al fiecărui stat, recurgerea la proceduri și norme naționale substanțiale care constituie un nivel suplimentar și ar putea duce la nereguli și, în consecință, la pierderea fondurilor ESI și la mărirea decalajelor dintre statele membre; invită Comisia să contribuie la simplificarea punerii în aplicare la nivel național și regional, respectând în același timp caracteristicile instituționale specifice ale statelor membre și oferindu-le acestora lămuririle necesare pentru punerea în aplicare a reglementărilor; reamintește Comisiei și statelor membre de Rezoluția Parlamentului European referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020, precum și de necesitatea de a lua măsurile necesare pentru a limita la nivelul minim necesar sarcina administrativă și de reglementare excesivă, permițând astfel o mai bună absorbție a fondurilor ESI și evitând comiterea de erori de către beneficiarii finali, în special de către IMM-uri; regretă faptul că reprezentanții statelor membre au fost excluși de Comisie din grupul de experți la nivel înalt privind simplificarea monitorizării pentru beneficiarii fondurilor ESI, neținându-se astfel seama de opinia acestora pentru a se îmbunătăți sistemul;

520. consideră capacitatea administrativă ca fiind esențială pentru utilizarea regulamentară și eficientă a fondurilor ESI și invită Comisia și statele membre să intensifice schimbul de cunoștințe și de bune practici cu privire la teme specifice legate de punerea în aplicare (de exemplu, achizițiile publice, ajutoarele de stat, criteriile de eligibilitate și pista de audit) în special în ceea ce privește potențialii beneficiari care au mai puține capacități administrative și financiare; recomandă, în acest context, organizarea unor activități specifice, dar cuprinzătoare pentru a forma funcționarii publici și autoritățile care lucrează la proiecte finanțate din fonduri ESI, precum și beneficiarii (de exemplu, cursuri de formare și de perfecționare, seminare sau furnizarea de sprijin tehnic și administrativ);

521. salută crearea de către Comisie a noului instrument TAIEX REGIO PEER 2 PEER pentru a facilita schimburile la nivel orizontal între autoritățile de management, de certificare și de audit din statele membre, menite să sprijine statele membre în vederea îmbunătățirii capacităților administrative; subliniază că este important să se intensifice eforturile de desemnare a autorităților, ceea ce reprezintă o condiție indispensabilă pentru depunerea cererilor de plată, pentru a se asigura faptul că punerea în aplicare a programelor și fluxul de resurse nu întâmpină obstacole; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să pună în aplicare efectiv și în mod eficient toate instrumentele disponibile pentru detectarea timpurie și prevenirea riscurilor în cadrul politicii de coeziune, mai exact instrumentele de extragere a datelor, cum ar fi ARACHNE, pentru detectarea timpurie și prevenirea riscurilor în cadrul procedurii de achiziții publice; întrucât în cadrul activităților Grupului operativ pentru o mai bună punere în aplicare se află și activități care ar putea mări eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată a proiectelor din domeniul politicii de coeziune care au fost deja puse în aplicare, Comisia este invitată să evalueze aceste caracteristici prin intermediul unor indicatori calitativi;

Agricultură și dezvoltare rurală

522. consideră că PAC, fiind una dintre primele politici europene, reprezintă un instrument important cu impact extins de care dispune Uniunea, nu doar în ceea ce privește producția alimentară și serviciile ecosistemice, ci și în ceea ce privește îmbunătățirile socioeconomice și cele legate de gen reale și potențiale din zonele rurale, precum și în ceea ce privește eforturile de combatere a depopulării zonelor rurale, luând în considerare nevoia dezvoltării conceptului de economie circulară; consideră că PAC contribuie astfel la echilibrul dintre regiunile Uniunii, acordând sprijin financiar și punând la dispoziție instrumente importante care îi ajută pe tinerii fermieri să își înceapă activitatea în agricultură și să asigure continuitatea între generații;

523. observă că DG AGRI a muncit mult în 2014 cu autoritățile statelor membre, astfel încât acestea să își crească capacitatea de a preîntâmpina erorile legate de cheltuielile agricole și de a-și pune în aplicare programele de dezvoltare rurală; recunoaște impactul pozitiv pe care l-au avut acțiunile DG AGRI, care reiese din raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014, și consideră că, împreună cu acțiunile statelor membre, acțiunile sale ar trebui să asigure o bază solidă pentru anii-cheie din perioada de cheltuieli 2014-2020;

524. solicită ca, în cazuri extreme, agențiilor de plăți cu performanțe slabe persistente să li se retragă acreditarea;

525. consideră că realizările și rezultatele coerente sunt esențiale în cadrul PAC, care garantează o producție alimentară sigură și stabilă, se aplică pe întreg teritoriul Uniunii și are un impact pozitiv la nivel social, economic și de mediu, acoperind producția de culturi și de produse alimentare de toate tipurile;

526. constată că venitul aferent factorilor de producție în agricultură pentru fiecare lucrător din statele membre care au aderat la Uniune în 2004 sau ulterior (UE-N13) reprezintă doar un sfert din venitul aferent factorilor de producție în agricultură generat în UE-15[114];

527. salută îmbunătățirile față de cifrele din raportul anual pe 2013 și constată că Curtea a concluzionat că, în ceea ce privește politica agricolă, procentul de operațiuni verificate denotă o reducere a ratei de eroare față de 2013; observă că rata de eroare pentru 2014 este de 2,9 % (față de 3,6 % în 2013) pentru operațiunile din cadrul FEGA auditate în 17 state membre și de 6,2 % (în scădere față de 7 %, cifra înregistrată în 2013) pentru operațiunile din domeniul dezvoltării rurale, mediului și pescuitului auditate în 18 state membre și constată o rată medie pentru capitolul „Resurse naturale” de 3,6%;

528. subliniază că este necesar să se dezvolte o metodologie comună de calculare a ratei de eroare, într-un efort de a garanta că aceasta este precisă și că nu apar diferențe semnificative între rata de eroare indicată de Comisie și cea stabilită de Curtea de Conturi;

529. atrage atenția asupra declarației Comisiei[115] potrivit căreia erorile în materie de ecocondiționalitate (de exemplu, declarații în timp util privind circulația animalelor, datele reuniunilor sau termenele) nu afectează eligibilitatea plăților (confirmată deja de Curte) și că, pentru mai multă claritate, rata de eroare privind ecocondiționalitatea ar trebui scăzută din rata de eroare globală;

530. subliniază că diferențele dintre modurile în care sunt puse în aplicare normele privind plățile cuplate în statele membre denaturează concurența, cum ar fi, de exemplu, în sectorul laptelui;

531. salută introducerea de către Comisie a unor orientări noi pentru stabilirea corecțiilor financiare în cadrul gestiunii partajate pentru nerespectarea normelor privind achizițiile publice[116];

532. remarcă faptul că anul 2014 a fost un an de tranziție, în care s-au efectuat plăți semnificative pentru ultima parte a perioadei de finanțare 2007-2013 și în care elementele finale (actele de punere în aplicare și actele delegate) au fost transpuse în practică la jumătatea anului pentru perioada de finanțare a PAC 2014-2020; remarcă, de asemenea, faptul că și anii 2015 și 2016 ar trebui considerați ani de tranziție, în care atât fermierii, cât și autoritățile statelor membre au trebuit să aplice pe deplin pentru prima dată ecologizarea și alte schimbări semnificative în materie de politici, schimbări care presupun norme noi și complexe și un număr ridicat de solicitanți noi pentru plățile directe, dat fiind faptul că punerea în aplicare a multora dintre acțiunile multianuale prevăzute de planurile de dezvoltare rurală (PDR) ale statelor membre va începe abia în 2016 și că va fi necesar să se acorde o atenție deosebită noilor instrumente introduse în cadrul reformei;

533. salută reducerea ratelor de eroare comparativ cu 2013 și ia act de eforturile semnificative depuse și de resursele importante alocate în acest sens, în special prin sprijinul informațional și tehnic acordat de Comisie autorităților din statele membre la punerea în aplicare, dar consideră că o simplă măsurare a erorilor nu constituie, în sine, o măsurare a performanței sau a rezultatelor;

534. reamintește Comisiei faptul că un cadru normativ complex creează riscul comiterii unor erori neintenționate, care este, în cele din urmă, suportat de beneficiari; solicită ca această abordare să fie sprijinită printr-o politică rezonabilă, proporțională și eficace referitoare la sancțiuni, evitând astfel situațiile în care pentru aceeași eroare se aplică o penalizare dublă, atât prin intermediul sistemului de plăți, cât și prin sistemul de ecocondiționalitate; îndeamnă Comisia să asigure într-o mai mare măsură proporționalitatea penalizărilor în raport cu tipul de eroare; solicită instituirea de instrumente care să permită o abordare care să ofere mai multe stimulente, să fie mai axată pe rezultate, să poată oferi rate reduse de inspecție și de eroare și să poată înlesni realizarea distincției dintre eroare și fraudă, garantând totodată că fermierii pot în continuare să asigure producția alimentară vitală ce reprezintă elementul central al acestei politici; consideră că continuarea eforturilor de simplificare și raționalizare a PAC este unul dintre punctele esențiale pentru atragerea de noi persoane în agricultură și menținerea lor și a abilităților lor în acest domeniu, pentru a asigura un sector agricol înfloritor în viitor în UE;

535. salută faptul că Curtea analizează modalitățile de măsurare a performanței în raportul său anual, îndeosebi deoarece Comisia intenționează să își axeze cheltuielile pe rezultate, dar atrage, cu toate acestea, atenția asupra dificultății de a estima rezultatele unor programe de finanțare multianuale, aceasta fiind, în prezent, metoda privilegiată de executare a măsurilor de mediu din cadrul pilonului al doilea cu ajutorul unui instrument care examinează un singur an și invită Curtea să își explice orientarea către performanță, în special în ceea ce privește cheltuielile agricole; cu toate acestea, invită Curtea ca, în cadrul evaluării de performanță realizate, să ia în considerare obiectivele multiple ale politicii de dezvoltare rurală, pentru a evita utilizarea de indicatori simpliști care poate duce la interpretări greșite;

536. ia act de opinia Curții, care reiese din auditurile sale, potrivit căreia Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) contribuie semnificativ la prevenirea și reducerea nivelurilor de eroare în regimurile la care se aplică[117] și ia act de observația potrivit căreia toate statele membre auditate au corectat carențele din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) prin măsuri de remediere[118];

537. salută propunerea Comisiei de simplificare a IACS prin intermediul unor controale preliminare de prevenire, fapt care va permite administrațiilor naționale să identifice problemele legate de cererile fermierilor și să realizeze corecturi și ar trebui să conducă la scăderea numărului de penalizări;

538. se alătură principalelor recomandări ale Curții: statele membre să asigure informații și imagini fiabile și actualizate privind LPIS, pentru a reduce riscul de erori asociate cu terenurile eligibile supradeclarate; Comisia să solicite ca planurile de acțiune ale statelor membre să includă măsuri de remediere a cauzelor celor mai frecvente ale erorilor, să își revizuiască strategia proprie privind auditurile de conformitate din domeniul dezvoltării rurale și să asigure aplicarea corectă a procedurii de asigurare a legalității și regularității operațiunilor, care va fi obligatorie începând din 2015;

539. ia act de acordul dintre Comisie și Curte potrivit căruia cheltuielile cu dezvoltarea rurală se supun unor norme și condiții de eligibilitate complexe, în parte datorită naturii acestei politici și caracterului eterogen al regiunilor europene; solicită, de asemenea, să fie consolidate simplificarea și măsurile de prevenire prevăzute de normele aferente perioadei 2014-2020 și solicită ca această simplificare să se realizeze la nivelul statelor membre în cadrul noilor programe de dezvoltare rurală și să fie tratată cu prioritate, ca mijloc important de reducere a ratelor de eroare și de creștere a eficienței și flexibilității, mărind astfel capacitatea de absorbție, în special pentru programele mici, care, din cauza inflexibilității de care au dat dovadă în trecut, au atras mai puțin interes și/sau au prezentat rate de eroare ridicate în permanență;

540. invită Comisia să prezinte în timp util un plan detaliat de reducere a birocrației în contextul PAC;

541. îndeamnă atât Comisia, cât și autoritățile din statele membre să abordeze și să reducă în continuare caracterul complex al plăților directe, ori de câte ori acest lucru este posibil, și să acorde o prioritate deosebită simplificării măsurilor de ecologizare – în special dacă în cadrul statelor membre există numeroase niveluri diferite implicate în gestionarea FEGA și a fondurilor de dezvoltare rurală –, cu abordări diferite pentru cei doi piloni, dacă este necesar; subliniază faptul că diferențele majore dintre statele membre în ceea ce privește plățile directe lărgesc decalajul de competitivitate dintre fermierii care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice;

542. se așteaptă ca Comisia să profite urgent și pe deplin de procesul de simplificare a PAC, în special în ceea ce privește simplificarea cadrului normativ complex și împovărător care reglementează ecocondiționalitatea și ecologizarea și care afectează, în cele din urmă, agricultorii din întreaga Europă; subliniază faptul că procesul de simplificare ar trebui să se concentreze pe simplificarea sarcinii administrative și nu ar trebui să pericliteze principiile și normele convenite în cadrul ultimei reforme a PAC, care ar trebui păstrate neschimbate; consideră că o astfel de simplificare nu ar trebui să presupună revizuirea cheltuielilor în domeniul PAC aferente perioadei 2013-2020;

543. subliniază că, din cauza achizițiilor de teren agricol de către investitori, exploatațiile mici conduse de proprietari se confruntă cu o presiune tot mai mare și că o parte a plăților directe sunt efectuate către concerne internaționale;

544. subliniază că este important să existe indicatori de performanță comparabili și cifre comparabile pentru același tip de programe din regiuni diferite și speră că se vor realiza progrese în acest context în perioada 2014-2020, cu scopul de a asigura o mai bună gestiune financiară a PAC, care să fie ancorată în nevoile fiecărui stat membru;

545. arată că PAC joacă un rol semnificativ în promovarea incluziunii sociale – îndeosebi, dar nu exclusiv, prin eforturi de cooperare –, în reducerea sărăciei și în dezvoltarea economică din zonele rurale prin crearea de locuri de muncă, prin inițiativa LEADER și prin introducerea unor servicii și infrastructuri noi sau îmbunătățite; solicită să se analizeze efectul global al celor doi piloni ai PAC în zonele rurale, precum și obiectivele pentru care și modurile în care sunt alocate finanțările, punându-se accentul pe beneficiarii finali reali;

546. observă că se preconizează că cheltuielile vor genera beneficii atât pentru zonele rurale, cât și pentru consumatori, în general, și reamintește că beneficiarii finali își cheltuiesc banii pe bunuri sau servicii din comunitățile lor locale sau angajând oameni în exploatațiile lor, contribuind astfel la menținerea în mediul rural a populației în acele regiuni în care agricultura și silvicultura reprezintă deseori principalele motoare ale economiei zonelor rurale și izolate;

547. constată că impactul interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de produse agricole, la jumătatea anului 2014, reprezintă o provocare majoră; pledează pentru o mai bună gestionare în faza inițială a tuturor măsurilor de urgență pentru a asigura direcționarea corespunzătoare a fondurilor și, dacă este necesar, recuperarea rapidă a sumelor declarate în mod ilegal; în acest context, salută eforturile continue ale Comisiei de a identifica debușee comerciale alternative pentru surplusurile agricole și de a sprijini sectoarele afectate de interdicție; salută eforturile Comisiei de a identifica debușee comerciale pentru preluarea surplusului de produse agricole și invită statele membre să depună eforturi comune în vederea eliminării obstacolelor din calea extinderii debușeelor comerciale; subliniază importanța acordului TTIP, care poate compensa închiderea unor piețe de schimb tradiționale;

548. salută decizia Comisiei de instituire a schemelor de ajutor excepționale pentru unele state în urma pierderilor înregistrate în sectorul laptelui și invită Comisia să aibă în vedere alte măsuri de ajutor pentru sectoarele care se confruntă cu probleme similare;

549. își exprima îngrijorarea că în multe state membre accesul femeilor din mediul rural la piața muncii este limitat și invită Comisia să își asume angajamentul de a îmbunătăți și stimula accesul femeilor din mediul rural la piața muncii ca o prioritate în viitoarele sale inițiative din domeniul dezvoltării și să aloce niveluri adecvate de finanțare pentru un program european similar garanției europene pentru tineret, de tip „Garanția europeană pentru femeile din mediul rural”, stabilind obiective aparte pentru categoria femeilor din mediul rural;

550. îndeamnă Comisia să precizeze normele privind recunoașterea organizațiilor de producători, în special din sectorul fructelor și legumelor, și să scurteze și mai mult durata de realizare a auditurilor efectuate de Comisie, pentru a oferi securitate juridică beneficiarilor și pentru a evita erorile inutile;

551. ținând cont de obiectivul din tratat[119] privind asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori, consideră că accesul echitabil pentru toți consumatorii este pus în pericol acolo unde se impune un TVA excesiv asupra produselor alimentare, ceea ce crește totodată riscul de fraudă în domeniul TVA;

552. consideră că obiectivele din perioada de programare 2007-2013 rămân obiective importante și că Uniunea trebuie să se concentreze, în perioada actuală, pe îmbunătățirea viabilității exploatațiilor și a sectorului agricol, pe promovarea unui mai bun echilibru în lanțul alimentar cu scopul de a consolida organizațiile de producători, de a sprijini sistemele de calitate, lanțurile scurte de aprovizionare, piețele locale, cooperativele sociale, serviciile ecosistemice și dezvoltarea teritorială echilibrată, exclusiv în zonele rurale aferente noilor PDR, evitând în același timp, așteptările sau cheltuielile exagerate în materie de mediu;

553. reamintește că, din toate auditurile Curții privind cheltuielile din 2014, doar trei cazuri au fost înaintate spre investigare către OLAF[120] sub suspiciunea existenței unor condiții de obținere a ajutorului create artificial (entități noi înființate de întreprinderi consolidate sau de grupuri de persoane), iar unul fusese deja identificat drept riscant de către autoritățile naționale, înaintea auditului Curții;

554. remarcă faptul că punerea în aplicare a politicii ar putea fi și mai mult îmbunătățită; insistă, prin urmare, să fie informat cu privire la îmbunătățirile în ceea ce privește urmărirea și realizarea obiectivelor de politică și respectarea normelor;

555. cere Comisiei să evalueze eficacitatea plăților pentru promovarea vânzărilor în țările terțe și să se asigure că aceste măsuri nu elimină producătorii locali de pe piață;

556. observă că, în momentul în care raportul anual de activitate pe 2014 era pregătit de DG AGRI, existau un număr de elemente IPARD pentru care nu erau informații disponibile și că unele informații trebuie actualizate (numărul exploatațiilor agricole sprijinite, creșterea valorii brute, numărul exploatațiilor care introduc standardele Uniunii) și consideră totodată că este necesară o analiză permanentă în noua perioadă de finanțare;

557. ia act de faptul că raportul anual al Curții pentru 2014 prezintă rezultate bune, dar solicită, cu toate acestea, Curții să informeze Parlamentul cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia pentru a adopta o metodologie de analiză care să fie într-o mai mare măsură multianuală, pe măsură ce își dezvoltă abordarea mai orientată înspre performanță avută în vedere.

Pescuit

558. ia act de comunicarea Comisiei către Parlament, Consiliu și Curte privind conturile anuale ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2014; ia, de asemenea, act de raportul anual al Curții privind exercițiul financiar 2014; ia act de raportul anual de activitate pe 2014 al DG MARE; ia act de Raportul special al Curții nr. 11/2015 referitor acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului;

559. ia act de avizele Curții privind legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente conturilor; ia act de avizul defavorabil al Curții privind creditele de plată, pentru care rata globală de eroare a fost de 4,4%, fără o rată de eroare specifică referitoare la domeniul pescuitului; solicită ca pescuitul să fie tratat separat și nu împreună cu agricultura, pentru a asigura o transparență sporită în domeniul pescuitului;

560. ia act de rezerva DG MARE cu privire la sistemul de gestiune și control al programelor din Fondul european pentru pescuit din unele state membre;

561. are asigurări că sistemul de control intern pus în aplicare de DG MARE oferă asigurări suficiente privind gestionarea adecvată a riscului legat de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor;

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

562. ia act de faptul că adoptarea după 1 ianuarie 2014 a programelor în gestiune partajată pentru FEPAM și alte fonduri ESI a condus la o revizuire tehnică a CFM pentru transferarea creditelor neutilizate din exercițiul 2014 în exercițiile următoare;

563. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că marea majoritate a statelor membre au transmis programul lor operațional referitor la FEPAM cu mare întârziere, ceea ce a dus la întârzieri importante în procesul de mobilizare a fondurilor; reamintește că statele membre sunt responsabile de execuția creditelor în gestiune partajată;

564. consideră că statele membre trebuie să îmbunătățească instrumentele și canalele pe care le utilizează pentru a transmite informații Comisiei; recomandă Comisiei să exercite o presiune mai mare asupra statelor membre pentru a furniza date fiabile;

565. îndeamnă Comisia să pună la dispoziția statelor membre tot sprijinul posibil pentru a asigura utilizarea adecvată și valorificarea deplină a resurselor FEPAM, cu niveluri ridicate de execuție, în conformitate cu prioritățile și nevoile respective, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului;

Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii

566. salută faptul că, începând cu 1 ianuarie 2014, Agenției i-a fost încredințată competența privind FEPAM; ia act de memorandumul de acord semnat între DG MARE și Agenție la 23 septembrie 2014; subliniază că este nevoie să se promoveze furnizarea de către Agenție a unui sprijin de înaltă calitate tuturor beneficiarilor săi pentru cele 19 acțiuni FEPAM;

Raportul special nr. 11/2015 al Curții de Conturi Europene (Descărcarea de gestiune 2014): Sunt acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului bine gestionate de către Comisie?

567. invită Comisia să ia în considerare recomandările Curții;

568. regretă costurile financiare generate de subutilizarea tonajelor de referință adoptate în cadrul unor protocoale recente; propune să se asigure o mai bună corelare între plățile pentru drepturile de acces și capturile efective; invită Comisia să se asigure că plățile de sprijin sectorial sunt consecvente cu alte plăți de sprijin realizate din bugetul UE și cere să se îmbunătățească rezultatele obținute de către țările partenere în punerea în aplicare a matricei de acțiuni stabilite în comun;

569. subliniază că, după cum a remarcat Curtea, complementaritatea și concordanța acordurilor din domeniul pescuitului negociate în cadrul aceleiași regiuni pot fi ameliorate, pentru a exploata la maximum potențialul acestor acorduri la nivel regional;

570. subliniază că informațiile furnizate în cadrul evaluărilor independente ex post nu au fost întotdeauna suficient de complete, consecvente sau comparabile, ceea ce le-a redus utilitatea pentru procesul decizional și negocieri; ia act, în plus, de faptul că aceste evaluări nu analizează în mod suficient măsura în care acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului își îndeplinesc toate obiectivele, de exemplu, nu fac referire la ocuparea forței de muncă în regiunile Uniunii care depind de pescuit și nu cuprind informații cu privire la aprovizionarea cu pește a pieței Uniunii;

571. își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de informații fiabile, verificabile și accesibile privind stocurile de pește și efortul de pescuit al flotelor naționale sau al altor flote străine care au primit acces, deoarece unul dintre obiectivele principale ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului este de a pescui numai stocurile excedentare, iar acest obiectiv s-a dovedit foarte dificil de pus în practică;

572. îndeamnă Comisia să monitorizeze mai îndeaproape execuția sprijinului sectorial pentru a asigura eficacitatea acestuia;

573. insistă asupra necesității de a monitoriza cu eficacitate acțiunile finanțate de Uniune pentru sprijinul sectorial în cadrul unor acorduri internaționale, prin intermediul unor matrice elaborate cât mai detaliat posibil; subliniază, de asemenea, nevoia de a se cere majorarea proporției destinate sprijinului sectorial; își exprimă convingerea că, în final, partea comercială a acordurilor va trebui să fie condiționată de un sprijin sectorial eficace, substanțial și monitorizat suficient;

574. ia act cu îngrijorare de faptul că protocoalele în vigoare în prezent nu prevăd posibilitatea realizării de plăți parțiale atunci când rezultatele sunt doar parțial realizate; admite că, în cazul nerealizării sau a realizării parțiale a rezultatelor, plata sprijinului sectorial pentru următorul an se suspendă până la îndeplinirea obiectivelor; cu toate acestea, invită Comisia ca, acolo unde este posibil, să includă în noile protocoale posibilitatea efectuării de plăți parțiale pentru sprijin sectorial;

Descărcarea de gestiune

575. propune, pe baza datelor disponibile, să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la cheltuielile din domeniile afacerilor maritime și pescuitului pentru exercițiul financiar 2014.

Cultură și educație

576. constată cu satisfacție faptul că, în primul său an de funcționare, programul Erasmus+ a păstrat consolidarea competențelor și a capacității de inserție profesională ca prioritate absolută, și-a îndeplinit obiectivul preconizat de creare a unor legături mai strânse între programele și evoluția politicilor Uniunii din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, a sporit eficiența măsurilor Uniunii, astfel încât să fie luat mai bine în considerare obiectivul învățării pe tot parcursul vieții și a contribuit la contracararea inegalităților sociale, economice și teritoriale prin facilitarea accesului unui număr mare de cetățeni europeni la măsurile propuse; subliniază, cu toate acestea, că există o serie de probleme legate de secțiunea Tineret a programului Erasmus+ care privesc accesul la finanțare, în comparație cu programul precedent, „Tineret în acțiune”; regretă faptul că Comisia nu a alocat resurse bugetare suficiente programului Erasmus+ pentru a îmbunătăți comunicarea privire la schimbările globale introduse în cadrul noilor linii ale programului, ceea ce ar fi permis unui număr mai mare de proiecte ale școlilor să beneficieze de facilitățile oferite de Erasmus+;

577. consideră că, deși descentralizarea sporită a plăților destinate programului Erasmus+ poate să răspundă mai ușor unora dintre cerințele programului de la nivel național și local, în funcție de acțiunile-cheie, o astfel de descentralizare trebuie să fie evaluată pentru a împiedica transformarea sa într-un obstacol în calea realizării obiectivelor strategice ale programului Erasmus+, în special în ceea ce privește tineretul;

578. observă că programul Erasmus+ contribuie la integrarea tinerilor europeni pe piața muncii, la promovarea capacității de inserție profesională și la dezvoltarea de noi competențe; constată că acest program stimulează inițiativele în domeniile cetățeniei, voluntariatului și internaționalizării tineretului și sportului; constată că Erasmus+ ajută la îmbunătățirea calității educației, a formării profesionale de tip formal și informal, precum și a învățării pe tot parcursul vieții; de asemenea, remarcă faptul că programul întărește sentimentul de cetățenie europeană pe baza înțelegerii și respectării drepturilor omului;

579. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la suspendarea de facto a plăților destinate programului Erasmus+ Tineret din Grecia, astfel cum s-a subliniat în raportul pe 2015 al Forumului European al Tineretului referitor la punerea în aplicare a programului;

580. ia act de dificultățile semnalate de DG EAC din cadrul Comisiei și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) în faza inițială de punere în aplicare a programelor Erasmus+, Europa Creativă și Europa pentru cetățeni, în special în legătură cu unele întârzieri în ceea ce privește lansarea cererilor de propuneri și plata fondurilor; speră că acestea sunt circumstanțe excepționale și, prin urmare, așteaptă cu nerăbdare anii următori, în care aceste programe vor intra într-o fază caracterizată de o mai mare stabilitate comparativ cu acest prim an de punere în practică; recomandă ca programul Erasmus+ să includă mai multe proiecte la scară mică, care se află în centrul experiențelor inovatoare din toate cele trei domenii: educația, tineretul și sportul;

581. salută măsurile întreprinse pentru instaurarea unor modele de finanțare bazate pe sume forfetare și pe costuri unitare, care simplifică gestiunea financiară atât pentru beneficiarii fondurilor Uniunii, cât și pentru Uniune însăși; subliniază totuși că, în special în secțiunea Tineret a Erasmus+, aceste sume forfetare și costuri unitare sunt, de asemenea, insuficiente pentru finanțarea cheltuielilor operaționale cheie ale asociațiilor de tineret și ONG-urilor; susține că investițiile Uniunii în cadrul programului ar trebui majorate în continuare;

582. reamintește că orice întârziere în efectuarea plăților finale de către EACEA afectează direct drepturile beneficiarilor, punând astfel în pericol asociațiile și proiectele culturale, creativitatea și diversitatea societății civile în domeniul culturii; încurajează EACEA să își îmbunătățească în continuare sistemele de control și de plată;

583. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că Școlile europene nu au tratat problemele pe care Curtea le-a reamintit și pune în evidență recomandările adresate Consiliului superior al Școlilor europene, prin care se solicita punerea în practică a unui sistem de rotație pentru posturile sensibile, precum și abordarea altor aspecte vulnerabile care pot periclita principiile de bază ale transparenței și bunei gestiuni financiare; ia act de adoptarea, în 2014, a noului Regulament financiar pentru Școlile europene, care reprezintă - dacă este pus în aplicare în mod corespunzător - una dintre metodele posibile de abordare a aspectelor critice identificate de Curte; invită Consiliul superior al Școlilor europene să analizeze posibilitatea centralizării unor posturi care sunt descentralizate în prezent, cum ar fi funcția de contabil și să examineze modul în care poate fi încurajată o separare a rolurilor de ordonanțare, de execuție și de control al tranzacțiilor financiare, astfel încât să se reducă la minimum riscul de eroare și fraudă; consideră că ar fi oportună o revizuire cuprinzătoare a guvernanței, gestionării și organizării sistemului Școlilor europene, având în vedere îngrijorările exprimate și faptul că 60 % din bugetul Școlilor europene, 177 de milioane EUR, provine de la bugetul Uniunii;

584. constată că discrepanța dintre programarea pe șapte ani a CFM și programarea pe zece ani a priorităților politice și strategice ale Uniunii ar putea afecta negativ consecvența evaluării rezultatelor obținute prin programele Uniunii; constată că apropiata revizuire a CFM reprezintă un eveniment determinant pentru gestionarea cheltuielilor Uniunii, deoarece prin acest proces se garantează faptul că programele de investiții ale Uniunii rămân eficiente; insistă asupra unei simplificări profunde a formularelor și criteriilor de candidatură, în special în ceea ce privește proiectele la scară mică, atât în cadrul Erasmus+, cât și al programului Europa creativă;

585. își exprimă îngrijorarea cu privire la plățile restante ale Comisiei, care s-au ridicat la 26 de miliarde EUR în 2014 – din care jumătate au fost considerate „anormale”, adică nu au fost facturate la sfârșitul exercițiului financiar, astfel cum a arătat Serviciul de Cercetare al Parlamentului European – numai în cazul Erasmus+ înregistrându-se un volum al plăților restante de 202 milioane EUR; ia act de faptul că aceste restanțe sunt cauzate în parte de un CFM excesiv de rigid, care nu permite realocarea fondurilor și are marje înguste, parțial din cauza neîndeplinirii de către statele membre a propriilor angajamente în ceea ce privește creditele de plată;

586. subliniază că programul „Europa pentru cetățeni” a instituit o legătură unică și directă între Uniune și cetățenii săi, cu scopul de a sprijini acțiunile și petițiile inițiate de cetățeni, precum și drepturile civile; consideră că nivelul de finanțare actual este mult prea redus și subliniază că la punerea în aplicare a programului ar trebui să fie respectat conținutul acestuia, astfel încât domeniul său de aplicare să fie extins prin includerea unor inițiative care promovează valorile cetățeniei europene; se opune cu fermitate oricărei reduceri suplimentare a bugetului sau oricăror întârzieri de plată în ceea ce privește programul Europa pentru cetățeni 2014-2020;

Libertăți civile, justiție și afaceri interne

587. ia act de constatarea Curții de Conturi, potrivit căreia conturile consolidate ale Uniunii prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2014; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la faptul că, pentru al 21-lea an consecutiv, sistemele de supraveghere financiară și de control supuse examinării au fost doar parțial eficace în a asigura legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor;

588. își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că plățile subiacente conturilor sunt afectate de o rată de eroare care depășește pragul de semnificație; reamintește, prin urmare, necesitatea unei gestiuni bugetare riguroase și solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a reduce rata de eroare;

589. ia act de noua prezentare a raportului anual al Curții privind conturile aferente cheltuielilor de la rubrica 3 („Securitate și cetățenie”) din CFM; solicită ca aceste cheltuieli să fie incluse în raportul prezentat anul viitor, ținând cont de majorarea bugetului; este de acord că este necesară o nouă abordare, orientată înspre investirea bugetului UE, și nu înspre cheltuirea acestuia;

590. regretă faptul că, în unele state membre, legislația privind conflictele de interese ale membrilor parlamentului, guvernului și consiliilor locale este vagă și insuficientă; invită Comisia să examineze această situație și să prezinte, dacă este cazul, propuneri în acest domeniu; consideră că toate propunerile prezentate în acest domeniu ar trebui să se aplice și membrilor Comisiei, aflați în funcție sau candidați la un astfel de post;

591. subliniază că este necesar să se asigure un raport costuri-beneficii optim și să se tragă învățăminte din proiectele anterioare, în cadrul cărora deficiențele din managementul Comisiei au generat întârzieri și depășiri ale costurilor bugetate, așa cum s-a întâmplat în cazul dezvoltării Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), care a fost finalizat cu șase ani mai târziu decât fusese planificat și a costat de opt ori mai mult decât bugetul inițial;

592. constată că, deși Fondul pentru frontierele externe a contribuit la managementul frontierelor externe, valoarea sa adăugată s-a dovedit limitată; observă că rezultatul global nu a putut fi cuantificat, din cauza deficiențelor care au afectat monitorizarea de către autoritățile responsabile și a lacunelor grave din evaluările realizate de Comisie și de statele membre.

Aspecte de gen

593. reamintește că, așa cum se menționează la articolul 8 din TFUE, egalitatea dintre femei și bărbați este una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană și este promovată de Uniune; consideră că perspectiva egalității de gen trebuie să fie integrată în toate politicile și, prin urmare, acest lucru trebuie să fie luat în considerare în cadrul procedurilor bugetare;

594. reamintește Comisiei că anumite linii bugetare ar putea contribui în mod indirect la perpetuarea inegalității de gen, execuția lor având efecte negative asupra femeilor; invită, prin urmare, Comisia să utilizeze, atât pentru liniile bugetare noi, cât și pentru cele existente, o analiză bugetară care să țină seama de dimensiunea de gen și, acolo unde este posibil, să opereze schimbările de politică necesare pentru a asigura că inegalitatea de gen nu apare în mod indirect;

595. reamintește Comisiei angajamentul său recent de a întocmi bugetul în funcție de rezultate și reiterează solicitarea Parlamentului referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, ceea ce ar permite evaluarea mai exactă a execuției bugetare din perspectiva genurilor;

596. invită Comisia să efectueze o evaluare a impactului pe care l-a avut finanțarea Uniunii asupra promovării egalității de gen;

597. invită Uniunea să majoreze cota din FSE dedicată dezvoltării de servicii publice de înaltă calitate la prețuri accesibile în domeniul îngrijirii copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor dependente (femeile fiind cele care se ocupă de îngrijirea acestora în cele mai multe cazuri), ținând seama, de asemenea, de dovezile furnizate de Indicele egalității de gen, elaborat recent de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE);

598. invită Comisia și statele membre să asigure formarea completă a funcționarilor publici care participă la luarea de decizii privind cheltuielile pentru a garanta deplina înțelegere a efectelor deciziilor lor asupra egalității de gen;

599. solicită tuturor instituțiilor Uniunii să evalueze dacă există o paritate reală în ceea ce privește distribuția posturilor în cadrul instituțiilor și al organismelor Uniunii, furnizând în cadrul procedurii de descărcare de gestiune statistici defalcate pe sexe privind numărul și gradele angajaților.

16.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: Cristian Dan Preda

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. este preocupat de creșterea ratei erorilor semnificative de la rubrica 4 pentru exercițiul financiar 2014; susține toate recomandările făcute de Curtea de Conturi Europeană (CCE) în raportul său anual și îndeamnă Comisia să pună în practică prompt recomandările din anii precedenți care nu au fost încă implementate integral;

2. salută faptul că DG NEAR a remediat eroarea sistemică ce i-a afectat cheltuielile în 2013 și că a operat în cadrul sistemelor sale modificările substanțiale cerute de CCE; apreciază, de asemenea, faptul că raportul anual de activitate al DG ECHO a fost considerat corect în urma auditului efectuat de CCE;

3. observă cu îngrijorare erorile identificate în contextul verificării cheltuielilor aferente contractelor de subvenții, care constituie peste 50% dintre erorile identificate de CCE la rubrica 4; constantă că cel mai important tip de eroare se referă la cheltuieli neeligibile; subliniază că este important să se prevină sau să se detecteze și să se corecteze erorile înainte de a accepta cheltuielile, printr-o mai bună aplicare a controalelor ex-ante; constată cu deosebită îngrijorare faptul că EuropeAid nu a reușit să detecteze erorile; îndeamnă Comisia să se asigure că eforturile depuse până în prezent pentru a rezolva aceste probleme cu verificarea cheltuielilor vor fi intensificate și să dea curs integral recomandării privind supravegherea subvențiilor, făcute de CCE în raportul său anual pe 2011;

4. subliniază că, în cazurile în care Comisia decide să finanțeze, eventual prin intermediul Băncii Europene de Investiții, proiecte de infrastructură de mare anvergură cu un impact mare asupra mediului, este necesară o evaluare ex-ante corespunzătoare, obiectul exercițiului fiind de a verifica sustenabilitatea financiară, de mediu și socială a acestora și solicită ca finanțarea acordată de UE în țări terțe să fie canalizată către proiecte care garantează că sunt sustenabile din punct de vedere financiar și că sunt utile din punct de vedere economic și social;

5. recunoaște progresele continue înregistrate de Comisie în acreditarea tuturor misiunilor din cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu „evaluarea bazată pe șase piloni” și salută în special faptul că cele mai mari trei misiuni au devenit conforme; subliniază necesitatea ca Comisia să acrediteze toate misiunile în conformitate cu recomandările CCE;

6. își repetă invitația adresată Comisiei de a elabora propuneri de reformă a normelor financiare pentru a evita întârzierile în plata operațională a fondurilor, permițând inclusiv să se recurgă la procedura accelerată – care poate fi utilizată în prezent pentru acordarea de asistență umanitară – pentru gestionarea crizelor, asigurând, totodată, coerența cu obiectivele strategice pe termen lung ale UE;

7. salută înființarea platformei de sprijinire a misiunilor și își reînnoiește apelul adresat Comisiei de a face eforturi în direcția înființării unui veritabil Centru de servicii comune (CSC), împreună cu un sistem de management integrat al resurselor (IRMS), ca o modalitate de a îmbunătăți rapiditatea desfășurării misiunilor și eficiența costurilor aferente acestora; propune ca depozitul permanent pentru misiunile politicii de securitate și apărare comune (PSAC) să fie modernizat, astfel încât să deservească și misiunile PSAC existente și să fie administrat de viitorul CSC;

8. regretă faptul că au existat întârzieri semnificative în achiziția unor echipamente și a unor servicii esențiale destinate misiunilor PSAC, precum și efectele negative ale acestor întârzieri asupra funcționării misiunilor; reamintește faptul că CCE a evidențiat această ineficiență în Raportul său special din 2012 privind asistența acordată de UE în Kosovo, concluzia sa fiind că normele privind achizițiile publice prevăzute în Regulamentul financiar nu sunt concepute pentru misiuni PSAC, în cazul cărora sunt necesare uneori răspunsuri rapide și flexibile; regretă că recenta revizuire a Regulamentului financiar nu a adus normelor financiare modificările necesare; își reafirmă opinia potrivit căreia gestionarea liniilor bugetare relevante ar trebui delegată comandantului operațiilor civile, la fel cum s-a procedat și în cazul șefilor de delegații ale UE;

9. reamintește faptul că eficiența misiunilor de instruire și de consiliere din cadrul PSAC este îngreunată foarte mult de dificultățile instituționale ale UE în a furniza chiar și echipamente de sprijin de bază pentru aceste acțiuni; salută în acest context eforturile depuse de Comisie pentru a pune în aplicare Comunicarea comună privind consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare; invită Comisia să prezinte propunerile legislative necesare pentru crearea, cât mai curând posibil, a unui fond special, astfel încât să poată fi inclus în bugetul UE în cursul evaluării de la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;

10. salută rapoartele speciale din 2015 ale CCE privind EUPOL Afganistan și sprijinul acordat de UE luptei împotriva torturii și a pedepsei cu moartea; îndeamnă Comisia să pună în aplicare toate recomandările făcute de Curtea de Conturi Europeană în aceste rapoarte;

11. subliniază că este important să se țină seama de criterii referitoare la context atunci când se evaluează eficacitatea proiectelor UE în țările terțe, deoarece acțiunile de ajutor extern ale UE se desfășoară adesea în regiuni afectate de crize și în medii dificile din punct de vedere politic.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	16.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	40 8 3
Membri titulari prezenți la votul final	Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Goffredo Maria Bettini, Mario Borghezio, James Carver, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Georgios Epitideios, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Richard Howitt, Tunne Kelam, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Vincent Peillon, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Eleni Theocharous, László Tőkés, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans
Membri supleanți prezenți la votul final	Angel Dzhambazki, András Gyürk, Takis Hadjigeorgiou, Javi López, Juan Fernando López Aguilar, Antonio López-Istúriz White, Urmas Paet, Soraya Post, Traian Ungureanu

19.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: Doru-Claudian Frunzulică

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că cheltuirea fondurilor UE destinate ajutorului pentru dezvoltare și ajutorului umanitar se realizează adesea într-un context extrem de dificil, ceea ce creează dificultăți suplimentare în cadrul proceselor de implementare și evaluare a proiectelor și de control al cheltuielilor; riscul apariției erorilor este, prin urmare, mai ridicat în cazul ajutorului pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar decât în alte domenii de politică ale Uniunii;

2. ia act de faptul că rata de eroare estimată de Curtea de Conturi în ceea ce privește cheltuielile pentru „Europa globală” a crescut de la 2,1 % la 2,7 % între 2013 și 2014; subliniază faptul că această rată de eroare este totuși sensibil mai redusă comparativ cu ratele de eroare care au afectat cheltuielile din bugetul Uniunii gestionate de statele membre;

3. ia act de faptul că, potrivit Curții de Conturi, 57% din erori sunt legate de cheltuieli neeligibile; sprijină recomandarea Curții de Conturi adresată EuropeAid de a-și îmbunătăți controalele ex ante și de a se folosi mai bine de vizitele la fața locului pentru a detecta erorile;

4. salută faptul că, potrivit Curții de Conturi, procedurile de control instituite de DG ECHO pentru tranzacțiile financiare funcționează în mod corect și că sistemul său de raportare este fiabil; felicită DG ECHO pentru acest lucru;

5. atrage atenția asupra angajamentului colectiv asumat de Uniune privind creșterea ponderii asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) acordate de Uniune și de statele sale membre până la 0,7 % din venitul național brut (VNB) al acestora și solicită să se adopte un calendar previzibil și obligatoriu pentru îndeplinirea acestui angajament; sprijină în totalitate majorarea constantă a finanțării acordate de UE pentru combaterea schimbărilor climatice, finanțare care trebuie să constea în fonduri noi și suplimentare, în conformitate cu angajamentul asumat de Uniune; critică erodarea, sub orice formă, a finanțării acordate în contextul AOD care nu are legătură cu clima și invită Comisia și statele membre să pună în aplicare recomandările formulate de Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 17/2013 privind finanțarea acordată de UE pentru combaterea schimbărilor climatice în contextul ajutorului extern;

6. subliniază că cheltuielile efectuate pentru obiective legate de securitate prezintă importanță pentru sprijinirea dezvoltării și sunt deosebit de relevante în cadrul eforturilor actuale de a trata în mod cuprinzător raportul dintre securitate și dezvoltare și de a îndeplini obiectivul nr. 16 al Agendei de dezvoltare, însă evidențiază, cu toate acestea, faptul că această finanțare nu constituie AOD și, în prezent, nu poate fi pusă la dispoziție din bugetul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului sau din bugetul Fondului european de dezvoltare (FED);

7. constată că, în 2014 au fost finanțate din ICD două proiecte referitoare la gestionarea frontierelor Libiei în valoare de 12,9 milioane EUR; reamintește că principalul obiectiv al ICD este reducerea sărăciei; își reafirmă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că programele de dezvoltare pot fi utilizate în scopuri care nu sunt direct legate de dezvoltare; reamintește că o astfel de abordare nu va ajuta Uniunea să își atingă obiectivul de utilizare a 0,7% din VNB pentru acordarea de asistență oficială pentru dezvoltare;

8. ia act de valoarea potențială a cadrului privind rezultatele al DG DEVCO, lansat în 2015, dar și de riscurile asociate identificate de Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 21/2015; consideră, de asemenea, că este necesar să se adopte măsuri pentru a evita anumite riscuri de natură politică, legate de faptul că eforturile ar putea fi concentrate în mod disproporționat asupra atingerii unui număr limitat de rezultate cuantificabile incluse de DG DEVCO în cadrul privind rezultatele, în detrimentul altor rezultate legate de obiectivele politicii Uniunii de cooperare pentru dezvoltare, precum și al rezultatelor de natură calitativă; subliniază faptul că este important ca acest cadru privind rezultatele să fie considerat un instrument complementar în raport cu alte mecanisme de monitorizare și raportare;

9. salută Raportul special al Curții de Conturi nr. 18/2014 privind sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul EuropeAid; invită DG DEVCO să abordeze de urgență diferitele deficiențe existente la nivelul sistemelor sale de evaluare și monitorizare, care au fost semnalate în Raportul special al Curții de Conturi, în special deficiențele grave care afectează sistemul de evaluare al DG DEVCO; subliniază faptul că funcționarea deficitară a sistemului de evaluare crește riscurile selectării unor proiecte de o calitate insuficientă sau care nu își ating obiectivele; constată cu îngrijorare că Comisia și Curtea de Conturi au opinii diferite în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la eficacitatea operațiunilor de sprijin bugetar; consideră că există o legătură între deficitul de personal existent la nivelul delegațiilor UE și în Unitatea „Evaluare” a DG DEVCO și problemele semnalate de Curtea de Conturi; consideră că acest lucru ilustrează consecințele negative pe care reducerile de personal le pot avea asupra funcționării eficiente a programelor Uniunii;

10. este încrezător că DG DEVCO va adopta măsurile necesare pentru a remedia diferitele deficiențe existente la nivelul sistemelor sale de evaluare și monitorizare, care au fost semnalate în Raportul special nr. 18/2014 al Curții de Conturi;

11. solicită instituirea unor competențe formale de control în ceea ce privește FED, eventual prin intermediul unui acord interinstituțional cu caracter obligatoriu, în conformitate cu dispozițiile articolului 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

12. este profund îngrijorat de constatările Curții de Conturi prezentate în Raportul său special nr. 11/2015 privind gestionarea de către Comisie a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului (APP); observă faptul că Curtea de Conturi își exprimă îndoielile cu privire la viabilitatea acestor acorduri din cauza dificultăților de aplicare a conceptului de pescuit al stocurilor excedentare; observă, de asemenea, faptul că Curtea de Conturi readuce serios în discuție calitatea monitorizării de către Comisie a punerii în aplicare a APP; regretă, de asemenea, că, potrivit Curții de Conturi, evaluările ex post ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sunt insuficient utilizate la elaborarea acordurilor ulterioare; îndeamnă Comisia să pună în aplicare cât mai curând posibil numeroasele recomandări ale Curții de Conturi;

13. subliniază că rapoartele privind gestionarea asistenței externe elaborate de către delegațiile UE oferă doar o imagine limitată a execuției proiectelor de asistență externă ale Uniunii și, prin urmare, nu pot fi considerate evaluări finale ale proiectelor; recomandă, prin urmare, să se evite formularea unor concluzii premature și părtinitoare cu privire la eficacitatea generală a politicilor de ajutorare ale Uniunii;

14. reamintește că deficitul acut de credite de plată, prezent în mod constant pe durata exercițiului 2014, a dus la exacerbarea dificultăților pe care le întâmpină DG ECHO în elaborarea unor răspunsuri adecvate la crizele umanitare tot mai grave din vecinătatea UE și de pe glob; salută faptul că punerea la dispoziție, în cadrul bugetelor 2015 și 2016 ale Uniunii, a unui volum de credite mai bine adaptat la nevoile de finanțare a permis soluționarea, în mare măsură, a problemelor DG ECHO legate de deficitul de plăți;

15. regretă că, din cauza creditelor de plată insuficiente din 2014, nu s-au putut realiza în anul respectiv plățile aferente sprijinului bugetar care trebuia acordat Marocului și Iordaniei conform angajamentelor asumate, în cuantum total de 43 de milioane EUR; consideră că acest lucru dăunează grav credibilității Uniunii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	17.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	Louis Aliot, Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Jan Zahradil, Joachim Zeller

8.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: David Casa

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. constată cu îngrijorare că nivelul estimat de eroare în domeniul de politică „ocuparea forței de muncă și afaceri sociale” a fost de 3,7 % în 2014, ceva mai ridicat decât în exercițiul anterior (3,1 %); subliniază faptul că acest lucru reprezintă un regres în atingerea unei rate de eroare de sub 2 %;

2. salută faptul că raportul Curții de Conturi analizează execuția bugetului Uniunii ținând seama de Strategia Europa 2020; ia act de observația conform căreia contribuția de la bugetul UE nu este identificată separat în contextul realizării țintelor principale, cum ar fi cele privind ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

3. salută, de asemenea, recomandările Curții privind alinierea într-o mai mare măsură a Strategiei Europa 2020 și a CFM și transpunerea obiectivelor de politică la nivel înalt în ținte operaționale utile și subliniază importanța unei axări pe performanțe și pe rezultate, precum și pe valoarea adăugată, în special în cazul țintelor principale privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, în cazul cărora Comisia nu are competența de a impune un cadru legal cu caracter obligatoriu; invită Comisia să elaboreze în continuare indicatori de rezultat și sisteme de monitorizare pentru a compara rezultatele cu obiectivele convenite, în scopul unei mai bune informări la stabilirea obiectivelor viitoare și al îmbunătățirii eficienței cheltuielilor de la bugetul UE;

4. ia act de observațiile Curții privind riscul sporit de nereguli în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care participă la programul Orizont 2020; susține răspunsul Comisiei conform căruia implicarea IMM-urilor în acest program este crucială pentru generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă, observă că normele administrative pentru IMM-uri au fost simplificate și subliniază că o simplificare suplimentară ar genera o mai mare implicare a IMM-urilor; subliniază importanța creării unor locuri de muncă sustenabile prin intermediul IMM-urilor;

5. constată că IMM-urile sunt principalii creatori de locuri de muncă în Europa și consideră că se poate face mai mult pentru a spori participarea acestora la programele de finanțare din UE; solicită Comisiei să introducă măsuri suplimentare care să încurajeze participarea activă a IMM-urilor, inclusiv aplicarea principiului de a gândi mai întâi la scară mică;

6. constată că natura intangibilă a investițiilor în capitalul uman, diversitatea activităților și implicarea mai multor parteneri, adesea de mici dimensiuni, în realizarea proiectelor continuă să constituie principalele riscuri de nereguli care afectează cheltuielile din FSE; invită Comisia să întreprindă în continuare acțiuni specifice de reducere a riscurilor, atât cu caracter preventiv, cât și cu caracter corectiv;

7. ia act de constatările din Raportul special nr. 17/2015 al Curții de Conturi cu privire la redirecționarea unor finanțări FSE în perioada 2012-2014; observă cu preocupare deficiențele din raportarea Comisiei privind impactul acestor fonduri și consideră că, pentru a asigura soliditatea răspunderii financiare și eficiența utilizării fondurilor UE, sunt absolut necesare mai multe acțiuni orientate către o elaborare a politicilor bazată pe rezultate;

8. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că rate mai ridicate de eroare, urmate de suspendări și întreruperi, ar putea afecta încheierea cu succes a programelor 2007-2013;

9. consideră că promovarea utilizării pe o scară mai largă a unor opțiuni simplificate în materie de costuri poate duce la reducerea sarcinii administrative, la mai puține erori și la o orientare mai accentuată asupra performanței și rezultatelor; subliniază, cu toate acestea, că opțiunile simplificate în materie de costuri ar trebui aplicate într-un climat de securitate juridică și de încredere, alături de o evaluarea a beneficiilor și cu implicarea totală a actorilor de la toate nivelurile; subliniază că opțiunile simplificate în materie de costuri ar trebui să rămână o opțiune aflată la dispoziția statelor membre;

10. insistă ca statele membre să evite complicarea suplimentară a normelor și cerințelor legate de implementarea Fondului social european, care impune sarcini adiționale pentru beneficiari și crește riscul de eroare;

11. își exprimă îngrijorarea că, din cele 178 de tranzacții examinate de Curte în domeniul de politică „ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”, 62 (34,8 %) au fost afectate de erori, dintre care 12 au fost erori cuantificabile de peste 20 % (6,7 %); îndeamnă Comisia să ia măsuri corective și să aplice proceduri stricte pentru a reduce riscurile de nereguli în acest domeniu de politică, precum și să monitorizeze cazurile de cheltuieli neeligibile identificate de Curte;

12. regretă faptul că numărul programelor din cadrul FSE cu o rată de eroare de peste 5 % a crescut de la 18,8 % în 2013 la 22,9 % în 2014, precum și că volumul plăților afectate de aceste rate a crescut semnificativ, de la 11,2 % la 25,2 %;

13. atrage atenția asupra observației repetate a Curții de Conturi potrivit căreia procentul de eroare ar fi mai scăzut dacă autoritățile naționale ar utiliza mai bine informațiile disponibile înainte de a trimite cereri de plată Comisiei; insistă, în această privință, ca statele membre și autoritățile naționale să efectueze un control mai detaliat și să evite să solicite rambursarea unor cheltuieli incorecte;

14. încurajează statele membre să utilizeze Arachne, un instrument de evaluare a riscurilor, și încurajează Comisia să continue să furnizeze statelor membre orientări pertinente și asistență tehnică pentru implementarea corectă a cerințelor de management și control în perioada 2014-2020; insistă ca Comisia să consolideze schimburile de bune practici între statele membre;

15. invită Comisia să dea curs recomandările Curții pentru a se asigura că execuția bugetului Uniunii contribuie mai bine la realizarea țintelor principale privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale din Strategia Europa 2020; se așteaptă, în acest sens, ca statele membre și Comisia să utilizeze indicatori de performanță mai buni și să îmbunătățească raportarea rezultatelor obținute în perioada 2014-2020;

16. este de acord cu recomandările Curții de Conturi, prin care se solicită statelor membre să asigure o rambursare promptă a beneficiarilor, cu respectarea strictă a termenelor, preconizată în reglementări.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.1.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 7 3
Membri titulari prezenți la votul final	Laura Agea, Guillaume Balas, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Jane Collins, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Thomas Händel, Marian Harkin, Czesław Hoc, Rina Ronja Kari, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Sven Schulze, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská
Membri supleanți prezenți la votul final	Maria Arena, Amjad Bashir, Lynn Boylan, Miapetra Kumpula-Natri, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Evelyn Regner, Michaela Šojdrová
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Eleonora Evi, Anneli Jäätteenmäki

25.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: Giovanni La Via

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. dorește să reitereze faptul că, în conformitate cu TFUE, Parlamentul European acordă Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la execuția bugetară după examinarea conturilor, a situațiilor financiare, a raportului de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, a raportului anual al Curții de Conturi Europene coroborat cu răspunsurile instituțiilor auditate, a declarației de asigurare și a oricărui raport special pertinent emis de Curtea de Conturi Europeană;

2. amintește că 2014 este prevăzut a fi primul an de execuție a noului cadru financiar multianual (CFM), menit să stabilească volumul și alocarea cheltuielilor Uniunii pentru perioada 2014-2020, și că, prin urmare, rata de execuție este mai scăzută decât în anii precedenți;

3. ia act de prezentarea domeniilor de politici legate de mediu și de sănătate din Raportul anual al Curții de Conturi Europene referitor la exercițiul financiar 2014; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că domeniile de politici legate de mediu și de climă apar din nou în capitolul dedicat și dezvoltării rurale și pescuitului; își reiterează criticile față de structura lipsită de logică a domeniilor de politici care intră în componența acestui capitol; nu împărtășește opinia potrivit căreia decizia politică de grupare a domeniilor de politici ar trebui luată de către Curtea de Conturi Europeană; îndeamnă Curtea de Conturi Europeană să își revizuiască abordarea în următorul raport anual;

4. consideră demn de remarcat, în acest context, că rata de eroare cea mai ridicată din raportul Curții de Conturi Europene privind exercițiul 2014, și anume 6,2 %, față de media de 4,4 %, se înregistrează la capitolul care include dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul și sănătatea; de asemenea, constată că multe dintre deficiențele principale identificate de Curtea de Conturi Europeană sunt similare cu cele deja semnalate în rapoartele privind cei trei ani precedenți;

5. observă că punctele de vedere ale Curții de Conturi Europene și ale Comisiei cu privire la modul în care ar trebui calculate erorile nu coincid; constată că, potrivit Comisiei, rata de eroare reprezentativă anuală calculată de Curtea de Conturi Europeană ar trebui analizată ținând seama de caracterul multianual al corecțiilor financiare și recuperărilor nete;

6. observă că Curtea de Conturi Europeană nu a formulat nicio observație privind gestionarea politicilor în materie de sănătate publică, siguranță alimentară și mediu și politici climatice;

7. în ceea ce privește execuția generală a rubricilor bugetare consacrate mediului, politicilor climatice, sănătății publice și siguranței alimentare în 2014, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară își exprimă satisfacția; reamintește și cu această ocazie că mai puțin de 0,5 % din bugetul Uniunii este consacrat instrumentelor de politici menționate mai sus, fără a pierde din vedere valoarea adăugată evidentă la nivelul Uniunii în aceste domenii și sprijinul de care se bucură din partea cetățenilor europeni politicile Uniunii în materie de mediu și climă, dar și de sănătate publică și siguranță alimentară;

8. este mulțumit de activitatea desfășurată de cele cinci agenții descentralizate care țin de domeniul de competență al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și care au atribuții tehnice, științifice sau manageriale care ajută instituțiile Uniunii să elaboreze și să pună în aplicare politici în domeniul mediului, climei, sănătății publice și siguranței alimentare, precum și de modul în care sunt executate bugetele acestora;

Măsuri privind mediul și clima

9. subliniază că la dispoziția DG ENV a fost pusă suma de 352 041 708 EUR în credite de angajament și că 99,7 % din aceste credite au fost executate; consideră că, în ceea ce privește creditele de plată, proporția de 95,03 % în care a fost utilizată suma disponibilă de 290 769 321 EUR este satisfăcătoare; constată, de asemenea, că cheltuielile administrative ale programului LIFE+ sunt executate pe durata a două exerciții bugetare (prin reportări automate) și că, dacă nu se ține seama de aceste cheltuieli administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 99,89 %;

10. ia act de faptul că DG CLIMA și-a majorat la 99,7 % nivelul de execuție pentru creditele de angajament în valoare de 102 694 032 EUR și la 93,1 % pentru creditele de plată în valoare de 32 837 296 EUR și că, dacă nu se ține seama de cheltuielile administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 98,5 %;

11. este mulțumit de rata globală de execuție a bugetului operațional aferent programului LIFE+, care a fost în 2014 de 99,9 % pentru creditele de angajament și de 97,4 % pentru creditele de plată; constată că, în 2014, cererilor de propuneri de proiecte din statele membre le-a fost alocată suma de 283 121 194 EUR, o sumă de 40 000 000 EUR a fost folosită pentru finanțarea operațiunilor din cadrul instrumentelor financiare Mecanismul de finanțare a capitalului natural și Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică, 8 952 827 EUR au venit în sprijinul activităților operaționale desfășurate de organizații neguvernamentale implicate în protecția și îmbunătățirea calității mediului la nivelul Uniunii și în elaborarea și punerea în aplicare a politicii și legislației Uniunii, iar o sumă de 49 502 621 EUR a fost utilizată pentru măsuri menite să vină în sprijinul rolului Comisiei de inițiere și monitorizare a acțiunilor de dezvoltare a politicilor și de elaborare a legislației; constată că o sumă de 20 914 622 EUR a fost folosită ca ajutor administrativ pentru programul LIFE și ca ajutor operațional pentru Agenția EASME;

12. este conștient de faptul că rata de plăți pentru acțiunile din cadrul programului LIFE+ este întotdeauna ușor mai scăzută în comparație cu creditele de angajament, dar rata de execuție este una ridicată;

13. constată că o sumă de 4 350 000 EUR a fost alocată sub formă de contribuții la convenții, protocoale și acorduri internaționale la care Uniunea este parte sau în legătură cu care este implicată în activități de pregătire;

14. consideră satisfăcător progresul înregistrat în implementarea a 12 proiecte-pilot și a șase acțiuni pregătitoare, care se ridică, în total, la 2 950 000 EUR; este conștient de faptul că execuția acestor acțiuni poate fi împovărătoare pentru Comisie, din cauza sumelor mici disponibile comparativ cu procedurile necesare pentru execuție (de exemplu, planurile de acțiune, cererile de oferte); încurajează autoritatea bugetară să se concentreze în viitor pe proiecte-pilot și pe acțiuni pregătitoare cu o veritabilă valoare adăugată pentru Uniune;

Sănătatea publică

15. amintește că 2014 este primul an de aplicare a noilor programe: Programul de acțiune în domeniul sănătății a fost adoptat la 11 martie 2014 [Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[121]], iar cadrul financiar comun pentru alimente și furaje a fost adoptat la 27 iunie 2014 [Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[122]];

16. constată că DG SANTE a fost responsabilă, în 2014, de execuția sumei de 244 221 762 EUR înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice, din care o proporție de 96,6 % a fost angajată în mod satisfăcător; este conștient de faptul că aproximativ 75 % din acest buget este transferat direct către trei agenții descentralizate (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Medicamente); ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție a creditelor de angajament depășește 98,9 % pentru toate liniile cu excepția Agenției Europene pentru Medicamente, în cazul căreia subutilizarea creditelor de angajament corespunde rezultatului din exercițiul 2013, sumă care a fost reutilizată în exercițiul 2015;

17. ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție a creditelor de plată este de 98,8 %, ceea ce reflectă o rată foarte bună de execuție;

18. observă că rata de execuție pentru programul de acțiune în domeniul sănătății publice 2008-2014 este, de asemenea, foarte bună (99,7 % atât la creditele de angajament, cât și la creditele de plată) și că creditele rămase neutilizate se referă în principal la veniturile alocate care pot să fie utilizate și în 2015;

19. este mulțumit de faptul că aplicarea tuturor celor zece proiecte-pilot și a celor cinci acțiuni pregătitoare care țin de responsabilitatea DG SANTE în domeniul sănătății publice este foarte avansată și toate creditele de angajament aferente (6 780 000 EUR) au fost utilizate;

Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor

20 ia act de faptul că rata de execuție pentru siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor este de 96,8 %; menționează însă că, dacă se ține seama de reportarea neautomată a sumei de 6 800 000 EUR, rata de execuție ajunge la 100 % din creditele disponibile;

21. ia act de faptul că, la fel ca în exercițiul anterior, contribuția Uniunii la programele de combatere a tuberculozei a fost cea mai importantă și că, pe de altă parte, contribuția Uniunii la programele de combatere a bolii limbii albastre a fost în continuare una redusă;

22. constată că principalii factori care au determinat subutilizarea sumei de 8 100 000 EUR din capitolul „Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor” pot fi explicați mai ales după cum urmează: o sumă de 500 000 EUR este aferentă veniturilor alocate pentru diferitele programe care pot fi utilizate în 2015 (adică nicio subutilizare), o sumă de 800 000 EUR este aferentă veniturilor alocate care practic nu pot fi reutilizate în 2015 (privind credite C5 din cadrul programelor vechi), iar o sumă de 6 800 000 EUR este aferentă Fondului de urgență; ia act de faptul că această ultimă sumă a fost reportată în 2015 (pentru măsuri de combatere a pestei porcine africane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia în 2014);

23. recunoaște că, în ceea ce privește creditele de plată din 2014, rata de execuție de la capitolul bugetar destinat siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătății și bunăstării animalelor și sănătății plantelor este de 99,0 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 2013 (99,9 %); ia act de faptul că, pe durata exercițiului de transfer global, s-au solicitat, dar nu s-au primit, credite de plată suplimentare și că, până la sfârșitul anului, s-a înregistrat o singură plată care nu a putut fi realizată în întregime, dar, cu acordul statelor membre, suma restantă a fost plătită la începutul lunii ianuarie în 2015;

24. este mulțumit de faptul că execuția tuturor celor trei proiecte-pilot și a acțiunii pregătitoare care țin de responsabilitatea DG SANTE în domeniul siguranței alimentare este foarte avansată și că toate creditele de angajament aferente (1 250 000 EUR) au fost utilizate;

25. consideră, pe baza datelor disponibile și a raportului de execuție, că i se poate acorda Comisiei descărcarea de gestiune pentru cheltuielile aferente politicii privind mediul și clima și politicii privind sănătatea publică și siguranța alimentară pentru exercițiul financiar 2014.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	21.1.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	53 12 3
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, György Hölvényi, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Marcus Pretzell, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Glenis Willmott, Damiano Zoffoli
Membri supleanți prezenți la votul final	Paul Brannen, Herbert Dorfmann, Christofer Fjellner, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Martin Häusling, Karol Karski, Andrey Kovatchev, Merja Kyllönen, Marijana Petir, Christel Schaldemose, Jasenko Selimovic, Bart Staes, Mihai Țurcanu, Tom Vandenkendelaere, Carlos Zorrinho
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Daniel Dalton

17.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: Massimiliano Salini

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. constată că în bugetul 2014, astfel cum a fost adoptat definitiv și apoi modificat în cursul exercițiului, în mod specific pentru politicile din domeniul transporturilor, s-au inclus credite de angajament în valoare totală de 2 931 147 377 EUR și au fost puse la dispoziție credite de plată în valoare de 1 089 127 380 EUR; constată, de asemenea, că din aceste sume:

– au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 75 078 470 EUR și credite de plată în valoare de 80 731 327 EUR pentru cheltuielile administrative;

2. salută rata de execuție ridicată care a fost înregistrată în 2014 și care se ridică la 98,2 % pentru creditele de angajament destinate politicilor din domeniul mobilității și al transporturilor și rata de execuție deosebit de ridicată de 95,2 % pentru creditele de plată; ia act de faptul că valoarea angajamentelor restante a crescut în 2014 cu 1 653 372 424 EUR în raport cu suma totală de 5 647 143 046 EUR și că creșterea sumelor restante este de obicei mai accentuată la începutul noului cadru financiar multianual întrucât plățile pentru proiectele noi se efectuează ulterior; cu toate acestea, invită Comisia și statele membre să se asigure că proiectele din domeniul transporturilor sunt puse în aplicare în mod corespunzător;

3. regretă faptul că, în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care include transporturile și pentru care cuantumul din sectorul transporturilor care a fost auditat reprezintă eșantionul cel mai mic (800 de milioane EUR) din fondurile totale auditate (13 miliarde EUR), nivelul de eroare estimat a fost de 5,6 % în 2014, situându-se la un nivel mai ridicat decât rezultatele echivalente raportate în 2013 (4,0 %) și fiind cauzat în principal de rambursarea unor costuri neeligibile din proiectele de cercetare, dar și de nerespectarea normelor privind achizițiile publice; invită Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a remedia această situație (inclusiv prin realizarea unor verificări ex ante mai aprofundate pentru a detecta și corecta erorile înainte de rambursare);

4. evidențiază faptul că, în 2014, nu au existat proiecte finanțate prin MIE deoarece termenul-limită al primei cereri de propuneri de proiecte a expirat în martie 2015, precum și faptul că instrumentul de datorie al MIE, care urma să fie gestionat de către Banca Europeană de Investiții (BEI), a fost aprobat abia la sfârșitul exercițiului 2014; observă că, în 2014, Curtea de Conturi a auditat șase tranzacții din sectorul transporturilor (DG Mobilitate și Transporturi) și a constatat că două dintre acestea erau afectate de erori cuantificabile; salută, astfel, faptul că procentul tranzacțiilor afectate de erori în 2014 (33 %) a scăzut față de cel înregistrat în 2013 (62 %) și în 2012 (49 %); invită Comisia și alți actori relevanți să garanteze respectarea normelor privind achizițiile publice și eligibilitatea costurilor aferente viitoarelor proiecte de transport;

5. ia act de faptul că, în conformitate cu strategia multianuală de control a Comisiei, care ține seama de impactul recuperărilor și al corecțiilor financiare și de efectele controalelor și auditurilor desfășurate pe durata punerii în aplicare a programului, în cazul TEN-T a rezultat o rată de eroare reziduală de 0,84 %;

6. atrage atenția asupra numărului mare de proiecte de înaltă calitate care nu au putut fi adoptate în cadrul cererilor de propuneri din 2014 aferente MIE-Transporturi din cauza lipsei fondurilor disponibile; consideră că este necesar să se asigure o finanțare suficientă pentru proiectele MIE-T; regretă faptul că bugetul MIE a fost redus prin finanțarea furnizată Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); reamintește, cu toate acestea, că punctul 17 din Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară[123] prevede o flexibilitate de 10 % pentru majorarea bugetului MIE în cadrul procedurii bugetare anuale și că această flexibilitate există în mod independent de finanțarea FEIS; insistă asupra faptului că implementarea proiectelor convenite de Parlamentul European și Consiliu în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[124] ar justifica o astfel de majorare a bugetului MIE;

7. încurajează Comisia să continue să supravegheze îndeaproape execuția instrumentelor financiare inovatoare pentru a valorifica potențialul investițiilor UE și a atrage finanțare din noi surse pentru proiectele de infrastructură TEN-T, printre aceste surse numărându-se Fondul Marguerite, Instrumentul de garantare a împrumuturilor (LGTT) și inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); solicită totodată Comisiei să garanteze faptul că contribuția bugetului UE la aceste instrumente este gestionată și utilizată în mod corespunzător;

8. ia act de disponibilitatea informațiilor privind proiectele de transport în diverse baze de date, precum Sistemul de transparență financiară, baza de date INEA pentru proiectele TEN-T, proiectele cofinanțate prin Fondul de coeziune și fondurile regionale, precum și CORDIS pentru proiectele Orizont 2020; solicită să se asigure integrarea informațiilor referitoare la proiectele de transport furnizate de aceste instrumente pentru a avea o imagine mai clară, în amonte și în aval, a procesului de alocare a fondurilor UE; reiterează faptul că este important să se publice o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor de transport și turism, care să conțină o bază de date, cu posibilitate de căutare, a proiectelor cofinanțate de Uniune, în care să se precizeze cuantumul exact al finanțării în scopul unei mai bune transparențe;

9. subliniază că, în perioada 2014-2020, proiectele de transport vor fi finanțate din diferite surse, inclusiv din MIE, Fondul de coeziune, Fondul european de dezvoltare regională și FEIS; invită, așadar, Comisia să creeze sinergii care vor permite o alocare mai eficientă a fondurilor puse la dispoziție de aceste surse de finanțare diferite;

10. recunoaște faptul că, în ceea ce privește fondurile UE, principiul „tot ce nu este cheltuit se pierde” poate determina statele membre să propună, cu ocazia procedurilor de selecție, proiecte al căror impact este redus; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în trecut, fondurile UE au fost utilizate pentru o serie de investiții cu rentabilitate scăzută în sectorul transporturilor, ca urmare a unei selecții deficitare a proiectelor; salută noul cadru juridic aplicabil în perioada 2014-2020, care pune accentul în mai mare măsură pe evaluarea raportului costuri-beneficii și pe procesele de revizuire a proiectelor;

11. salută faptul că întreprinderea comună Shift2Rail a fost înființată în iunie 2014, cu scopul de a spori competitivitatea industriei feroviare europene; ia act de faptul că se vor desfășura proceduri de descărcare de gestiune separate privind întreprinderea comună Shift2Rail, odată ce aceasta va deveni autonomă din punct de vedere financiar în anii următori; regretă, cu toate acestea, întârzierile înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei întreprinderi comune, precum și faptul că pentru IMM-uri este foarte dificil să aibă acces la aceasta;

12. consideră că Comisia ar trebui să garanteze o transparență totală a procesului de gestiune a fondurilor, asigurând faptul că interesul public este protejat și că acesta prevalează, în toate circumstanțele, asupra oricăror interese private;

13. constată că în bugetul 2014, astfel cum a fost adoptat definitiv și apoi modificat în cursul exercițiului, în mod specific pentru turism, s-au inclus credite de angajament în valoare totală de 11 226 160 EUR și au fost puse la dispoziție credite de plată în valoare de 6 827 266 EUR; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului proiectelor finanțate pentru a defini mai bine prioritățile viitoare în materie de cheltuieli, care ar trebui să corespundă statutului UE ca destinație turistică favorită la nivel mondial, și care ar trebui să transforme sectorul turismului într-un domeniu potențial de creștere de importanță determinantă pentru economia UE; invită Comisia să includă rezultatele proiectelor-pilot și ale acțiunilor pregătitoare în planificarea bugetară pentru exercițiul următor și să pună la dispoziție o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor din acest sector;

14. regretă totuși faptul că fondurile atribuite turismului nu sunt încă adecvate pentru a sprijini dezvoltarea acestui sector, având în vedere, de asemenea, posibilitățile oferite de noua economie colaborativă;

15. propune ca, în ceea ce privește sectoarele care țin de competența Comisiei pentru transport și turism, Parlamentul să acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	16.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	37 8 1
Membri titulari prezenți la votul final	Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Dieter-Lebrecht Koch, Stelios Kouloglou, Merja Kyllönen, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Daniel Dalton, Karoline Graswander-Hainz, Olga Sehnalová
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Gabriel Mato

17.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportoare pentru aviz: Ivana Maletić

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de faptul că în Raportul anual al Curții de Conturi („Curtea”) din 10 noiembrie 2015 privind execuția bugetului pe 2014 al Uniunii Europene s-a constatat că rata de eroare cea mai probabilă din cadrul politicii de coeziune este estimată a fi de 5,7 %, reprezentând o creștere față de 2013 (5,3 %); își exprimă îngrijorarea cauzată de această creștere, semnificativă mai ales pentru că este vorba despre erori cu implicații financiare și efecte negative importante asupra bugetului; subliniază faptul că jumătate din rata de eroare estimată în cadrul politicii de coeziune este determinată de complexitatea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, precum și de cazuri de încălcare a acestor proceduri, cum ar fi atribuirea directă nejustificată a contractelor, conflictul de interese și criterii de selecție discriminatorii;

2. ia act de răspunsurile Comisiei la raportul Curții, potrivit cărora media reducerii ratei de eroare în comparație cu perioada 2000-2006 se datorează îmbunătățirii sistemelor de gestiune și de control; invită Comisia să asigure informarea în timp util a autorităților și formarea acestora în ceea ce privește normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; în acest context, salută elaborarea Planului de acțiune privind achizițiile publice; ia act de aplicarea inițiativei „Pacte de integritate” și îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare ex ante corespunzătoare în ceea ce privește potențialul lor de a îmbunătăți efectiv transparența și eficiența în domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI; invită statele membre ca până în 2016 să îndeplinească condiționalitatea ex ante privind achizițiile publice și să transpună directivele din 2014 privind achizițiile publice în sistemele lor juridice până în aprilie 2016, pentru a se evita neregulile și pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă și eficientă a proiectelor și obținerea rezultatelor scontate și, prin urmare, realizarea obiectivelor politicii de coeziune; invită Comisia să supravegheze cu strictețe acest proces, asigurând consilierea și asistența tehnică necesară pentru statele membre în contextul transpunerii corecte a acestor directive în legislația națională;

3. amintește că nu toate neregulile constituie fraude și că trebuie să se facă o diferență între neregulile nefrauduloase și cele frauduloase; consideră că neregulile care nu constituie fraude sunt generate adesea de sisteme defectuoase de gestiune financiară și de control și de insuficiența capacității administrative, fie că este vorba de cunoașterea normelor, fie de cunoștințele tehnice de specialitate privind lucrări sau servicii specifice; invită Comisia și statele membre să se asigure că se stabilesc sisteme de gestiune și de control financiar adecvate, eficiente și eficace, în conformitate cu normele relevante ale cadrului de reglementare, dar care să țină seama de situația națională în materie de reglementare;

4. invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale să se asigure că beneficiarii au la dispoziție informații coerente cu privire la condițiile de finanțare, în special în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor și plafoanele relevante de rambursare;

5. ia act de faptul că punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre presupune, în funcție de sistemul instituțional al fiecărui stat, recurgerea la proceduri și norme naționale substanțiale care constituie un nivel suplimentar și ar putea duce la nereguli și, în consecință, la pierderea fondurilor ESI și la mărirea decalajelor dintre statele membre; invită Comisia să contribuie la simplificarea punerii în aplicare la nivel național și regional, respectând în același timp caracteristicile instituționale specifice ale statelor membre și oferindu-le acestora lămuririle necesare pentru punerea în aplicare a reglementărilor; reamintește Comisiei și statelor membre de Rezoluția Parlamentului European referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020, precum și de necesitatea de a lua măsurile necesare pentru a limita la nivelul minim necesar sarcina administrativă și de reglementare excesivă, permițând astfel o mai bună absorbție a fondurilor ESI și evitând comiterea de erori de către beneficiarii finali, în special de către IMM-uri; regretă faptul că reprezentanții statelor membre au fost excluși de Comisie din grupul de experți la nivel înalt privind simplificarea monitorizării pentru beneficiarii fondurilor ESI, neținându-se astfel seama de opinia acestora pentru a se îmbunătăți sistemul;

6. consideră capacitatea administrativă ca fiind esențială pentru utilizarea regulamentară și eficientă a fondurilor ESI și invită Comisia și statele membre să intensifice schimbul de cunoștințe și de bune practici cu privire la teme specifice legate de punerea în aplicare (de exemplu, achizițiile publice, ajutoarele de stat, criteriile de eligibilitate și pista de audit) în special în ceea ce privește potențialii beneficiari care au mai puține capacități administrative și financiare; recomandă, în acest context, organizarea unor activități specifice, dar cuprinzătoare pentru a forma funcționarii publici și autoritățile care lucrează la proiecte finanțate din fonduri ESI, precum și beneficiarii (de exemplu, cursuri de formare și de perfecționare, seminare sau furnizarea de sprijin tehnic și administrativ);

7. salută crearea de către Comisie a noului instrument TAIEX REGIO PEER 2 PEER pentru a facilita schimburile la nivel orizontal între autoritățile de management, de certificare și de audit din statele membre, menite să sprijine statele membre în vederea îmbunătățirii capacităților administrative; subliniază că este important să se intensifice eforturile de desemnare a autorităților, ceea ce reprezintă o condiție indispensabilă pentru depunerea cererilor de plată, pentru a se asigura faptul că punerea în aplicare a programelor și fluxul de resurse nu întâmpină obstacole; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să pună în aplicare efectiv și în mod eficient toate instrumentele disponibile pentru detectarea timpurie și prevenirea riscurilor în cadrul politicii de coeziune, mai exact instrumentele de extragere a datelor, cum ar fi e ARACHNE, pentru detectarea timpurie și prevenirea riscurilor în cadrul procedurii de achiziții publice; întrucât în cadrul activităților Grupului operativ pentru o mai bună punere în aplicare se află și activități care ar putea mări eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată a proiectelor din domeniul politicii de coeziune care au fost deja puse în aplicare, Comisia este invitată să evalueze aceste caracteristici prin intermediul unor indicatori calitativi;

8. ia act de opiniile Curții, potrivit cărora nu se pune suficient accent pe rezultate., iar obiectivele Strategiei Europa 2020 nu sunt transpuse sistematic în obiective operaționale în cadrul acordurilor de parteneriat; invită Comisia să ofere detalii cu privire la aceste chestiuni în contextul rapoartelor privind rezultatele negocierilor; reamintește că, deși 2014 a reprezentat începutul noii perioade de programare, majoritatea plăților din cadrul politicii de coeziune efectuate în 2014 erau aferente perioadei de programare anterioare; noul cadru de reglementare și orientările de punere în aplicare au fost adoptate cu o întârziere semnificativă, care a dus la întârzierea adoptării noilor programe, ceea ce a determinat, prin urmare, sporirea presiunii exercitate asupra statelor membre și a regiunilor, fapt care este posibil să fi condus la aplicarea greșită a noilor norme; invită Comisia să tragă concluzii cu privire la aceste aspecte, ținând totuși cont de faptul că evitarea neregulilor și combaterea fraudelor reprezintă întotdeauna priorități și necesități extrem de importante;

9. accentuează faptul că rata de eroare estimată pentru cheltuielile legate de coeziunea economică, socială și teritorială ar fi putut să fie semnificativ mai mică dacă statele membre ar fi folosit toate informațiile disponibile și furnizate și că, de asemenea, aceste erori ar fi trebuit să fie soluționate în mod corespunzător în cadrul sistemelor naționale de control; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să propună măsuri în vederea realizării unui echilibru între o mai mare simplificare, aplicarea strictă a normelor și buna gestiune financiară, mai exact, să pună în aplicare mecanisme eficace pentru detectarea timpurie a neregulilor, în timp ce întreruperea și suspendarea plăților în cazul unor nereguli ar trebui să fie o acțiune de ultimă instanță, deoarece astfel de măsuri cresc riscul de eroare din cauza termenelor strânse necesare pentru absorbția corectă a fondurilor ESI; solicită Comisiei să raporteze cu privire la meritul efectiv al acestor măsuri de întrerupere și suspendare a plăților în reducerea neregularităților și a erorilor; constată că întreruperea și suspendarea plăților în caz de nereguli ar putea împiedica punerea în aplicare a anumitor programe, având în vedere că există deja întârzieri la plățile din cadrul politicii de coeziune; reamintește Comisiei, în această ultimă privință, de planul de plată adoptat la 18 noiembrie 2015.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	16.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 3 1
Membri titulari prezenți la votul final	Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Bill Etheridge, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final	Viorica Dăncilă, Ivana Maletić, Bronis Ropė, Davor Škrlec, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Marco Zullo

29.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: Tibor Szanyi

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că PAC, fiind una dintre primele politici europene, reprezintă un instrument important cu impact extins de care dispune UE, nu doar în ceea ce privește producția alimentară și serviciile ecosistemice, ci și în ceea ce privește îmbunătățirile socioeconomice și cele legate de gen reale și potențiale din zonele rurale, precum și în ceea ce privește eforturile de combatere a depopulării zonelor rurale, luând în considerare nevoia dezvoltării conceptului de economie circulară; consideră că PAC contribuie astfel la echilibrul dintre regiunile Uniunii Europene, acordând sprijin financiar și punând la dispoziție instrumente importante care îi ajută pe tinerii fermieri să își înceapă activitatea în agricultură și să asigure continuitatea între generații;

2. observă că DG AGRI a muncit mult în 2014 cu autoritățile statelor membre, astfel încât acestea să își crească capacitatea de a preîntâmpina erorile legate de cheltuielile agricole și de a-și pune în aplicare programele de dezvoltare rurală; recunoaște impactul pozitiv pe care l-au avut acțiunile DG AGRI, care reiese din raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014, și consideră că, împreună cu acțiunile statelor membre, acțiunile sale ar trebui să asigure o bază solidă pentru anii-cheie din perioada de cheltuieli 2014-2020;

3. solicită ca, în cazuri extreme, agențiilor de plăți cu performanțe slabe persistente să li se retragă acreditarea;

4. consideră că realizările și rezultatele coerente sunt esențiale în cadrul PAC, care garantează o producție alimentară sigură și stabilă, se aplică pe întreg teritoriul UE și are un impact pozitiv la nivel social, economic și de mediu, acoperind producția de culturi și de produse alimentare de toate tipurile;

5. constată că venitul aferent factorilor de producție în agricultură pentru fiecare lucrător din statele membre care au aderat la UE în 2004 sau ulterior (UE-N13) reprezintă doar un sfert din venitul aferent factorilor de producție în agricultură generat în UE-15[125];

6. salută îmbunătățirile față de cifrele din raportul anual pe 2013 și constată că Curtea de Conturi a concluzionat că, în ceea ce privește politica agricolă, procentul de operațiuni verificate denotă o reducere a ratei de eroare față de 2013; observă că rata de eroare pentru 2014 este de 2,9 % (față de 3,6 % în 2013) pentru operațiunile din cadrul FEGA auditate în 17 state membre și de 6,2 % (în scădere față de 7 %, cifra înregistrată în 2013) pentru operațiunile din domeniul dezvoltării rurale, mediului și pescuitului auditate în 18 state membre și constată o rată medie pentru capitolul „Resurse naturale” de 3,6%;

7. subliniază că este necesar să se dezvolte o metodologie comună de calculare a ratei de eroare, într-un efort de a garanta că aceasta este precisă și că nu apar diferențe semnificative între rata de eroare indicată de Comisie și cea stabilită de Curtea de Conturi;

8. atrage atenția asupra declarației Comisiei[126] potrivit căreia erorile în materie de ecocondiționalitate (de exemplu, declarații în timp util privind circulația animalelor, datele reuniunilor sau termenele) nu afectează eligibilitatea plăților (confirmată deja de Curte) și că, pentru mai multă claritate, rata de eroare privind ecocondiționalitatea ar trebui scăzută din rata de eroare globală;

9. subliniază că diferențele dintre modurile în care sunt puse în aplicare normele p privind plățile cuplate în statele membre denaturează concurența, cum ar fi, de exemplu, în sectorul laptelui;

10. salută introducerea de către Comisie a unor orientări noi pentru stabilirea corecțiilor financiare în cadrul gestiunii partajate pentru nerespectarea normelor privind achizițiile publice[127];

11. remarcă faptul că anul 2014 a fost un an de tranziție, în care s-au efectuat plăți semnificative pentru ultima parte a perioadei de finanțare 2007-2013 și în care elementele finale (actele de punere în aplicare și actele delegate) au fost transpuse în practică la jumătatea anului pentru perioada de finanțare a PAC 2014-2020; remarcă, de asemenea, faptul că și anii 2015 și 2016 ar trebui considerați ani de tranziție, în care a trebuit să se pună în aplicare ecologizarea și alte schimbări semnificative în materie de politici, atât pentru fermieri, cât și pentru autoritățile statelor membre, schimbări care presupun norme noi și complexe și un număr ridicat de solicitanți noi pentru plățile directe, dat fiind faptul că punerea în aplicare a multora dintre acțiunile multianuale prevăzute de planurile de dezvoltare rurală (PDR) ale statelor membre va începe abia în 2016 și că va fi necesar să se acorde o atenție deosebită noilor instrumente introduse în cadrul reformei;

12. salută reducerea ratelor de eroare comparativ cu 2013 și ia act de eforturile semnificative depuse și de resursele importante alocate în acest sens, în special prin sprijinul informațional și tehnic acordat de Comisie autorităților din statele membre la punerea în aplicare, dar consideră că o simplă măsurare a erorilor nu constituie, în sine, o măsurare a performanței sau a rezultatelor;

13. reamintește Comisiei faptul că un cadru normativ complex creează riscul comiterii unor erori neintenționate, care este, în cele din urmă, suportat de beneficiari; solicită ca această abordare să fie sprijinită printr-o politică rezonabilă, proporțională și eficace referitoare la sancțiuni, evitând astfel situațiile în care pentru aceeași eroare se aplică o penalizare dublă, atât prin intermediul sistemului de plăți, cât și prin sistemul de ecocondiționalitate; îndeamnă Comisia să asigure într-o mai mare măsură proporționalitatea penalizărilor în raport cu tipul de eroare; solicită instituirea de instrumente care să permită o abordare care să ofere mai multe stimulente, să fie mai axată pe rezultate, să poată oferi rate reduse de inspecție și de eroare și să poată înlesni realizarea distincției dintre eroare și fraudă, garantând totodată că fermierii pot în continuare să asigure producția alimentară vitală ce reprezintă elementul central al acestei politici; consideră că continuarea eforturilor de simplificare și raționalizare a PAC este unul dintre punctele esențiale pentru atragerea de noi persoane în agricultură și menținerea lor și a abilităților lor în acest domeniu, pentru a asigura un sector agricol înfloritor în viitor în UE;

14. salută faptul că Curtea de Conturi Europeană analizează modalitățile de măsurare a performanței în raportul său anual, îndeosebi deoarece Comisia intenționează să își axeze cheltuielile pe rezultate, dar atrage, cu toate acestea, atenția asupra dificultății de a estima rezultatele unor programe de finanțare multianuale, aceasta fiind, în prezent, metoda privilegiată de executare a măsurilor de mediu din cadrul pilonului al doilea cu ajutorul unui instrument care examinează un singur an și invită Curtea să își explice orientarea către performanță, în special în ceea ce privește cheltuielile agricole; cu toate acestea, invită Curtea de Conturi ca, în cadrul evaluării de performanță realizate, să ia în considerare obiectivele multiple ale politicii de dezvoltare rurală, pentru a evita utilizarea de indicatori simpliști care poate duce la interpretări greșite;

15. ia act de opinia Curții, care reiese din auditurile sale, potrivit căreia Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) contribuie semnificativ la prevenirea și reducerea nivelurilor de eroare în regimurile la care se aplică[128] și ia act de observația potrivit căreia toate statele membre auditate au corectat carențele din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) prin măsuri de remediere[129];

16. salută propunerea Comisiei de simplificare a IACS prin intermediul unor controale preliminare de prevenire, fapt care va permite administrațiilor naționale să identifice problemele legate de cererile fermierilor și să realizeze corecturi și ar trebui să conducă la scăderea numărului de penalizări;

17. se alătură principalelor recomandări ale Curții: statele membre să asigure informații și imagini fiabile și actualizate privind LPIS, pentru a reduce riscul de erori asociate cu terenurile eligibile supradeclarate; Comisia să solicite ca planurile de acțiune ale statelor membre să includă măsuri de remediere a cauzelor cel mai frecvente ale erorilor, să își revizuiască strategia proprie privind auditurile de conformitate din domeniul dezvoltării rurale și să asigure aplicarea corectă a procedurii de asigurare a legalității și regularității operațiunilor, care va fi obligatorie începând din 2015;

18. ia act de acordul dintre Comisie și Curte potrivit căruia cheltuielile cu dezvoltarea rurală se supun unor norme și condiții de eligibilitate complexe, în parte datorită naturii acestei politici și caracterului eterogen al regiunilor europene; solicită, de asemenea, să fie consolidate simplificarea și măsurile de prevenire prevăzute de normele aferente perioadei 2014-2020 și solicită ca această simplificare să se realizeze la nivelul statelor membre în cadrul noilor programe de dezvoltare rurală și să fie tratată cu prioritate, ca mijloc important de reducere a ratelor de eroare și de creștere a eficienței și flexibilității, mărind astfel capacitatea de absorbție, în special pentru programele mici, care, din cauza inflexibilității de care au dat dovadă în trecut, au atras mai puțin interes și/sau au prezentat rate de eroare ridicate în permanență;

19. invită Comisia să prezinte în timp util un plan detaliat de reducere a birocrației în contextul PAC;

20. îndeamnă atât Comisia, cât și autoritățile din statele membre să abordeze și să reducă în continuare caracterul complex al plăților directe, ori de câte ori acest lucru este posibil, și să acorde o prioritate deosebită simplificării măsurilor de ecologizare – în special dacă în cadrul statelor membre există numeroase niveluri diferite implicate în gestionarea FEGA și a fondurilor de dezvoltare rurală –, cu abordări diferite pentru cei doi piloni, dacă este necesar; subliniază faptul că diferențele majore dintre statele membre în ceea ce privește plățile directe lărgesc decalajul de competitivitate dintre fermierii care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice;

21. se așteaptă ca Comisia să profite urgent și pe deplin de procesul de simplificare a PAC, în special în ceea ce privește simplificarea cadrului normativ complex și împovărător care reglementează ecocondiționalitatea și ecologizarea și care afectează, în cele din urmă, agricultorii din întreaga Europă; subliniază faptul că procesul de simplificare ar trebui să se concentreze pe simplificarea sarcinii administrative și nu ar trebui să pericliteze principiile și normele convenite în cadrul ultimei reforme a PAC, care ar trebui păstrate neschimbate; consideră că o astfel de simplificare nu ar trebui să presupună revizuirea cheltuielilor în domeniul PAC aferente perioadei 2013-2020;

22. subliniază că, din cauza achizițiilor de teren agricol de către investitori, exploatațiile mici conduse de proprietari se confruntă cu o presiune tot mai mare și că o parte a plăților directe sunt efectuate către concerne internaționale;

23. constată importanța utilizării eficiente a resurselor, precum și a unei producții și a unor metode de prelucrare raționale din punct de vedere ecologic în sectorul agroalimentar și în cel silvic; subliniază că aceste idei ar trebui să se concretizeze printr-o producție alimentară care să fie viabilă, durabilă și sigură și că ar trebui găsit un echilibru între protecția mediului – de care ar trebui să beneficieze populația locală și care ar trebui să contribuie la contracararea practicilor agricole dăunătoare – și cerințele tot mai mari de producție alimentară asociate cu creșterea economică, asigurându-se totodată prețuri rezonabile pentru consumatori; speră că vor fi realizate progrese în ceea ce privește găsirea unor soluții practice la nivel de exploatații agricole vizând adaptarea practicilor agricole la schimbările climatice;

24. subliniază că este important să existe indicatori de performanță comparabili și cifre comparabile pentru același tip de programe din regiuni diferite și speră că se vor realiza progrese în acest context în perioada 2014-2020, cu scopul de a asigura o mai bună gestiune financiară a PAC, care să fie ancorată în nevoile fiecărui stat membru;

25. arată că PAC joacă un rol semnificativ în promovarea incluziunii sociale – îndeosebi, dar nu exclusiv, prin eforturi de cooperare –, în reducerea sărăciei și în dezvoltarea economică din zonele rurale prin crearea de locuri de muncă, prin inițiativa LEADER și prin introducerea unor servicii și infrastructuri noi sau îmbunătățite; solicită să se analizeze efectul global al celor doi piloni ai PAC în zonele rurale, precum și obiectivele pentru care și modurile în care sunt alocate finanțările, punându-se accentul pe beneficiarii finali reali;

26. observă că se preconizează că cheltuielile vor genera beneficii atât pentru zonele rurale, cât și pentru consumatori, în general, și reamintește că beneficiarii finali își cheltuiesc banii pe bunuri sau servicii din comunitățile lor locale sau angajând oameni în exploatațiile lor, contribuind astfel la menținerea în mediul rural a populației în acele regiuni în care agricultura și silvicultura reprezintă deseori principalele motoare ale economiei zonelor rurale și izolate;

27. constată că impactul interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de produse agricole, la jumătatea anului 2014, reprezintă o provocare majoră; pledează pentru o mai bună gestionare în faza inițială a tuturor măsurilor de urgență pentru a asigura direcționarea corespunzătoare a fondurilor și, dacă este necesar, recuperarea rapidă a sumelor declarate în mod ilegal; în acest context, salută eforturile continue ale Comisiei de a identifica debușee comerciale alternative pentru surplusurile agricole și de a sprijini sectoarele afectate de interdicție; salută eforturile Comisiei de a identifica debușee comerciale pentru preluarea surplusului de produse agricole și invită statele membre să depună eforturi comune în vederea eliminării obstacolelor din calea extinderii debușeelor comerciale; subliniază importanța acordului, TTIP care poate compensa închiderea unor piețe de schimb tradiționale;

28. salută decizia Comisiei de instituire a schemelor de ajutor excepționale pentru unele state în urma pierderilor înregistrate în sectorul laptelui și invită Comisia să aibă în vedere alte măsuri de ajutor pentru sectoarele care se confruntă cu probleme similare;

29. își exprima îngrijorarea că în multe state membre accesul femeilor din mediul rural la piața muncii este limitat și invită Comisia să își asume angajamentul de a îmbunătăți și stimula accesul femeilor din mediul rural la piața muncii ca o prioritate în viitoarele sale inițiative din domeniul dezvoltării și să aloce niveluri adecvate de finanțare pentru un program european similar garanției europene pentru tineret, de tip „Garanția europeană pentru femeile din mediul rural”, stabilind obiective aparte pentru categoria femeilor din mediul rural;

30. îndeamnă Comisia să precizeze normele privind recunoașterea organizațiilor de producători, în special din sectorul fructelor și legumelor, și să scurteze și mai mult durata de realizare a auditurilor realizate de Comisie, pentru a oferi securitate juridică beneficiarilor și pentru a evita erorile inutile;

31. ținând cont de obiectivul din tratat[130] privind asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori, consideră că accesul echitabil pentru toți consumatorii este pus în pericol acolo unde se impune o TVA excesivă asupra produselor alimentare, ceea ce crește totodată riscul de fraudă în domeniul TVA;

32. consideră că obiectivele din perioada de programare 2007-2013 rămân obiective importante și că Uniunea trebuie să se concentreze, în perioada actuală, pe îmbunătățirea viabilității exploatațiilor și a sectorului agricol, pe promovarea unui mai bun echilibru în lanțul alimentar cu scopul de a consolida organizațiile de producători, de a sprijini sistemele de calitate, lanțurile scurte de aprovizionare, piețele locale, cooperativele sociale, serviciile ecosistemice și dezvoltarea teritorială echilibrată, exclusiv în zonele rurale aferente noilor PDR, evitând în același timp, așteptările sau cheltuielile exagerate în materie de mediu;

33. reamintește că, din toate auditurile Curții privind cheltuielile din 2014, doar trei cazuri au fost înaintate spre investigare către OLAF[131] sub suspiciunea existenței unor „condiții de obținere a ajutorului create artificial” (entități noi înființate de întreprinderi consolidate sau de grupuri de persoane), iar unul fusese deja identificat drept riscant de către autoritățile naționale, înaintea auditului Curții;

34. remarcă faptul că punerea în aplicare a politicii ar putea fi și mai mult îmbunătățită; insistă, prin urmare, să fie informat cu privire la îmbunătățirile în ceea ce privește urmărirea și realizarea obiectivelor de politică și respectarea normelor;

35. cere Comisiei să evalueze eficacitatea plăților, să promoveze vânzările în țările terțe și să se asigure că aceste măsuri nu elimină producătorii locali de pe piață;

36. observă că, în momentul în care raportul anual de activitate pe 2014 era pregătit de DG AGRI, existau un număr de elemente IPARD pentru care nu existau informații disponibile și că unele informații trebuie actualizate (numărul exploatațiilor agricole sprijinite, creșterea valorii brute, numărul exploatațiilor care introduc standardele UE) și consideră totodată că este necesară o analiză permanentă în noua perioadă de finanțare;

37. ia act de faptul că Raportul anual al Curții de Conturi pentru 2014 prezintă rezultate bune, dar solicită, cu toate acestea, Curții să informeze Parlamentul cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia pentru a adopta o metodologie de analiză care să fie într-o mai mare măsură multianuală, pe măsură ce își dezvoltă abordarea mai orientată înspre performanță avută în vedere.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.1.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 8 2
Membri titulari prezenți la votul final	John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Michel Dantin, Albert Deß, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Jordi Sebastià, Jasenko Selimovic, Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Pilar Ayuso, Rosa D’Amato, Jørn Dohrmann, Stefan Eck, Georgios Epitideios, Maria Heubuch, Ivan Jakovčić, Tibor Szanyi, Ramón Luis Valcárcel Siso

14.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru pescuit

destinat Comisiei pentru control bugetar

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III ‒ Comisia

(2015/2154(DEC))

Raportor pentru aviz: João Ferreira

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de comunicarea Comisiei către Parlament, Consiliu și Curtea de Conturi privind conturile anuale ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2014; ia, de asemenea, act de Raportul anual al Curții de Conturi privind exercițiul financiar 2014; ia act de raportul anual de activitate pe 2014 al DG MARE; ia act de Raportul special al Curții de Conturi nr. 11/2015 referitor acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului,

2. ia act de avizele Curții de Conturi privind legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente conturilor; ia act de avizul defavorabil al Curții de Conturi privind creditele de plată, pentru care rata globală de eroare a fost de 4,4%, fără o rată de eroare specifică referitoare la domeniul pescuitului; solicită ca pescuitul să fie tratat separat și nu împreună cu agricultura, pentru a asigura o transparență sporită în domeniul pescuitului;

3. ia act de rezerva DG MARE cu privire la sistemul de gestiune și control al programelor din Fondul european pentru pescuit din unele state membre;

4. are asigurări că sistemul de control intern pus în aplicare de DG MARE oferă asigurări suficiente privind gestionarea adecvată a riscului legat de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor;

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

5. ia act de faptul că adoptarea după 1 ianuarie 2014 a programelor în gestiune partajată pentru FEPAM și alte fonduri ESI a condus la o revizuire tehnică a cadrului financiar multianual (CFM) pentru transferarea creditelor neutilizate din exercițiul 2014 în exercițiile următoare;

6. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că marea majoritate a statelor membre au transmis programul lor operațional referitor la FEPAM cu mare întârziere, ceea ce duce la întârzieri importante în procesul de execuție a fondului; reamintește că statele membre sunt responsabile de execuția creditelor în gestiune partajată;

7. consideră că statele membre trebuie să îmbunătățească instrumentele și canalele pe care le utilizează pentru a transmite informații Comisiei; recomandă Comisiei să exercite o presiune mai mare asupra statelor membre pentru a furniza date fiabile;

8. îndeamnă Comisia să pună la dispoziția statelor membre tot sprijinul posibil pentru a asigura utilizarea adecvată și valorificarea deplină a resurselor FEPAM, cu niveluri ridicate de execuție, în conformitate cu prioritățile și nevoile respective, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului;

Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii

9. salută faptul că, începând cu 1 ianuarie 2014, Agenției i-a fost încredințată competența privind FEPAM; ia act de memorandumul de acord semnat între DG MARE și Agenție la 23 septembrie 2014; subliniază că este nevoie să se promoveze furnizarea de către Agenție a unui sprijin de înaltă calitate tuturor beneficiarilor săi pentru cele 19 acțiuni FEPAM;

Raportul special nr. 11/2015 al Curții de Conturi Europene (Descărcarea de gestiune 2014): Sunt acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului bine gestionate de către Comisie?

10. ia act de elementele incluse în Raportul special nr. 11/2015 referitor la acordurile în domeniul pescuitului;

11. invită Comisia să ia în considerare recomandările Curții;

12. regretă costurile financiare generate de subutilizarea tonajelor de referință adoptate în cadrul unor protocoale recente; propune să se asigure o mai bună corelare între plățile pentru drepturile de acces și capturile efective; invită Comisia să se asigure că plățile de sprijin sectorial sunt consecvente cu alte plăți de sprijin realizate din bugetul UE și cere să se îmbunătățească rezultatele obținute de către țările partenere în punerea în aplicare a matricei de acțiuni stabilite în comun;

13. subliniază că, după cum a remarcat Curtea, complementaritatea și concordanța acordurilor din domeniul pescuitului negociate în cadrul aceleiași regiuni pot fi ameliorate, pentru a exploata la maximum potențialul acestor acorduri la nivel regional;

14. subliniază că informațiile furnizate în cadrul evaluărilor independente ex post nu au fost întotdeauna suficient de complete, consecvente sau comparabile, ceea ce le-a redus utilitatea pentru procesul decizional și negocieri; ia act, în plus, de faptul că aceste evaluări nu analizează în mod suficient măsura în care acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului își îndeplinesc toate obiectivele, de exemplu, nu fac referire la ocuparea forței de muncă în regiunile UE care depind de pescuit și nu cuprind informații cu privire la aprovizionarea cu pește a pieței UE;

15. își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de informații fiabile, verificabile și accesibile privind stocurile de pește și efortul de pescuit al flotelor naționale sau al altor flote străine care au primit acces, deoarece unul dintre obiectivele principale ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului este de a pescui numai stocurile excedentare, iar acest obiectiv s-a dovedit foarte dificil de pus în practică;

16 își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea întreruperii activităților de pescuit în perioada dintre două protocoale; solicită Comisiei să garanteze securitatea juridică și economică a operatorilor, asigurând continuitatea operațiunilor de pescuit în perioada dintre două protocoale;

17. îndeamnă Comisia să monitorizeze mai îndeaproape execuția sprijinului sectorial pentru a asigura eficacitatea acestuia;

18. insistă asupra necesității de a monitoriza cu eficacitate acțiunile finanțate de Uniune pentru sprijinul sectorial în cadrul unor acorduri internaționale, prin intermediul unor matrice cât mai detaliate posibil, precum și asupra nevoii de a încuraja dezvoltarea cotei sprijinului sectorial; își exprimă convingerea că, în final, partea comercială a acordurilor va trebui să fie condiționată de un sprijin sectorial eficace, substanțial și monitorizat suficient;

19. ia act cu îngrijorare de faptul că protocoalele în vigoare în prezent nu prevăd posibilitatea realizării de plăți parțiale atunci când rezultatele sunt doar parțial realizate; admite că, în cazul nerealizării sau a realizării parțiale a rezultatelor, plata sprijinului sectorial pentru următorul an se suspendă până la îndeplinirea obiectivelor; cu toate acestea, invită Comisia ca, acolo unde este posibil, să includă în noile protocoale posibilitatea efectuării de plăți parțiale pentru sprijin sectorial;

Descărcarea de gestiune

20. propune, pe baza datelor disponibile, să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la cheltuielile din domeniile afacerilor maritime și pescuitului pentru exercițiul financiar 2014.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	14.1.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	17 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa
Membri supleanți prezenți la votul final	Izaskun Bilbao Barandica, José Blanco López, Nicola Caputo, Ole Christensen, Francisco José Millán Mon

17.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportoare pentru aviz: Yana Toom

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. constată cu satisfacție faptul că, în primul său an de funcționare, programul Erasmus+ a păstrat consolidarea competențelor și a capacității de inserție profesională ca prioritate absolută, și-a îndeplinit obiectivul preconizat de creare a unor legături mai strânse între programele și evoluția politicilor Uniunii din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, a sporit eficiența măsurilor Uniunii, astfel încât să fie luat mai bine în considerare obiectivul învățării pe tot parcursul vieții și a contribuit la contracararea inegalităților sociale, economice și teritoriale prin facilitarea accesului unui număr mare de cetățeni europeni la măsurile propuse; subliniază, cu toate acestea, că există o serie de probleme legate de secțiunea Tineret a programului Erasmus+ care privesc accesul la finanțare, în comparație cu programul precedent, „Tineret în acțiune”; regretă faptul că Comisia nu a alocat resurse bugetare suficiente programului Erasmus+ pentru a îmbunătăți comunicarea privire la schimbările globale introduse în cadrul noilor linii ale programului, ceea ce ar fi permis unui număr mai mare de proiecte ale școlilor să beneficieze de facilitățile oferite de Erasmus+;

2. consideră că, deși descentralizarea sporită a plăților destinate programului Erasmus+ poate să răspundă mai ușor unora dintre cerințele programului de la nivel național și local, în funcție de acțiunile-cheie, o astfel de descentralizare trebuie să fie evaluată pentru a împiedica transformarea sa într-un obstacol în calea realizării obiectivelor strategice ale programului Erasmus+, în special în ceea ce privește tineretul;

3. observă că programul Erasmus+ contribuie la integrarea tinerilor europeni pe piața muncii, la promovarea capacității de inserție profesională și la dezvoltarea de noi competențe; constată că acest program stimulează inițiativele în domeniile cetățeniei, voluntariatului și internaționalizării tineretului și sportului; constată că Erasmus+ ajută la îmbunătățirea calității educației, a formării profesionale de tip formal și informal, precum și a învățării pe tot parcursul vieții; de asemenea, remarcă faptul că programul întărește sentimentul de cetățenie europeană pe baza înțelegerii și respectării drepturilor omului;

4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la suspendarea de facto a plăților destinate programului Erasmus+ Tineret din Grecia, astfel cum s-a subliniat în raportul pe 2015 al Forumului European al Tineretului referitor la punerea în aplicare a programului;

5. ia act de dificultățile semnalate de DG EAC din cadrul Comisiei și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) în faza inițială de punere în aplicare a programelor Erasmus+, Europa Creativă și Europa pentru cetățeni, în special în legătură cu unele întârzieri în ceea ce privește lansarea cererilor de propuneri și plata fondurilor; speră că acestea sunt circumstanțe excepționale și, prin urmare, așteaptă cu nerăbdare anii următori, în care aceste programe vor intra într-o fază caracterizată de o mai mare stabilitate comparativ cu acest prim an de punere în practică; recomandă ca programul Erasmus+ să includă mai multe proiecte la scară mică, care se află în centrul experiențelor inovatoare din toate cele trei domenii: educația, tineretul și sportul;

6. salută măsurile întreprinse pentru instaurarea unor modele de finanțare bazate pe sume forfetare și pe costuri unitare, care simplifică gestiunea financiară atât pentru beneficiarii fondurilor Uniunii, cât și pentru Uniune însăși; subliniază totuși că, în special în secțiunea Tineret a Erasmus+, aceste sume forfetare și costuri unitare sunt, de asemenea, insuficiente pentru finanțarea cheltuielilor operaționale cheie ale asociațiilor de tineret și ONG-urilor; susține că investițiile Uniunii în cadrul programului ar trebui majorate în continuare;

7. recunoaște că agențiile exercită o influență semnificativă asupra proceselor de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor, precum și asupra implementării programelor în domenii de importanță vitală pentru cetățenii europeni și, în acest context, salută activitatea EACEA;

8. reamintește că orice întârziere în efectuarea plăților finale de către EACEA afectează direct drepturile beneficiarilor, punând astfel în pericol asociațiile și proiectele culturale, creativitatea și diversitatea societății civile în domeniul culturii; încurajează EACEA să își îmbunătățească în continuare sistemele de control și de plată;

9. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că Școlile europene nu au tratat problemele pe care Curtea de Conturi le-a reamintit și pune în evidență recomandările adresate Consiliului superior al Școlilor europene, prin care se solicita punerea în practică a unui sistem de rotație pentru posturile sensibile, precum și abordarea altor aspecte vulnerabile care pot periclita principiile de bază ale transparenței și bunei gestiuni financiare; ia act de adoptarea, în 2014, a noului Regulament financiar pentru Școlile europene, care reprezintă - dacă este pus în aplicare în mod corespunzător - una dintre metodele posibile de abordare a aspectelor critice identificate de Curtea de Conturi; invită Consiliului superior al Școlilor europene să analizeze posibilitatea centralizării unor posturi care sunt descentralizate în prezent, cum ar fi funcția de contabil și să examineze modul în care poate fi încurajată o separare a rolurilor de ordonanțare, de execuție și de control al tranzacțiilor financiare, astfel încât să se reducă la minimum riscul de eroare și fraudă; consideră că ar fi oportună o revizuire cuprinzătoare a guvernanței, gestionării și organizării sistemului Școlilor europene, având în vedere îngrijorările exprimate și faptul că 60 % din bugetul Școlilor europene, 177 de milioane EUR, provine de la bugetul Uniunii;

10. constată că discrepanța dintre programarea pe șapte ani a cadrului financiar multianual (CFM) și programarea pe zece ani a priorităților politice și strategice ale Uniunii ar putea afecta negativ consecvența evaluării rezultatelor obținute prin programele Uniunii; constată că apropiata revizuire a CFM reprezintă un eveniment determinant pentru gestionarea cheltuielilor Uniunii, deoarece prin acest proces se garantează faptul că programele de investiții ale Uniunii rămân eficiente; insistă asupra unei simplificări profunde a formularelor și criteriilor de candidatură, în special în ceea ce privește proiectele la scară mică, atât în cadrul Erasmus+, cât și al programului Europa creativă;

11. își exprimă îngrijorarea cu privire la plățile restante ale Comisiei, care s-au ridicat la 26 de miliarde EUR în 2014 – din care jumătate au fost considerate „anormale”, adică nu au fost facturate la sfârșitul exercițiului financiar, astfel cum a arătat Serviciul de Cercetare al Parlamentului European – numai în cazul Erasmus+ înregistrându-se un volum al plăților restante de 202 milioane EUR; ia act de faptul că aceste restanțe sunt cauzate în parte de un CFM excesiv de rigid, care nu permite realocarea fondurilor și are marje înguste, parțial din cauza neîndeplinirii de către statele membre a propriilor angajamente în ceea ce privește creditele de plată;

12. subliniază că programul „Europa pentru cetățeni” a instituit o legătură unică și directă între Uniune și cetățenii săi, cu scopul de a sprijini acțiunile și petițiile inițiate de cetățeni, precum și drepturile civile; consideră că nivelul de finanțare actual este mult prea redus și subliniază că la punerea în aplicare a programului ar trebui să fie respectat conținutul acestuia, astfel încât domeniul său de aplicare să fie extins prin includerea unor inițiative care promovează valorile cetățeniei europene; se opune cu fermitate oricărei reduceri suplimentare a bugetului sau oricăror întârzieri de plată în ceea ce privește programul Europa pentru cetățeni 2014-2020;

13. consideră, în general, că instrumentele Uniunii menite să sprijine Agenda europeană pentru cultură – cum ar fi programele Europa Creativă și Orizont 2020 sau platforma Europeana – trebuie să fie consolidate din punct de vedere financiar pentru a atinge și sprijini obiectivele stabilite pentru ele;

14. invită instituțiile Uniunii să depună eforturi în continuare pentru a reduce volumul plăților restante, respectând, în același timp, creditele de plată și sprijinind ferm activitatea grupului interinstituțional la nivel înalt privind resursele proprii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	17.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 4 2
Membri titulari prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Angel Dzhambazki, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final	Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Marlene Mizzi, Elisabeth Morin-Chartier, Paul Nuttall, Hannu Takkula

19.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportoare pentru aviz: Monica Macovei

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de constatarea Curții de Conturi, potrivit căreia conturile consolidate ale Uniunii prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2014; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la faptul că, pentru al 21-lea an consecutiv, sistemele de supraveghere financiară și de control supuse examinării au fost doar parțial eficace în a asigura legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor;

2. își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că plățile subiacente conturilor sunt afectate de o rată de eroare care depășește pragul de semnificație; reamintește, prin urmare, necesitatea unei gestiuni bugetare riguroase și solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a reduce rata de eroare;

3. ia act de noua prezentare a raportului anual al Curții privind conturile aferente cheltuielilor de la rubrica 3 („Securitate și cetățenie”) din CFM; solicită ca aceste cheltuieli să fie incluse în raportul prezentat anul viitor, ținând cont de majorarea bugetului; este de acord că este necesară o nouă abordare, orientată înspre investirea bugetului UE, și nu înspre cheltuirea acestuia;

4. regretă faptul că, în unele state membre, legislația privind conflictele de interese ale membrilor parlamentului, guvernului și consiliilor locale este vagă și insuficientă; invită Comisia să examineze această situație și să prezinte, dacă este cazul, propuneri în acest domeniu; consideră că toate propunerile prezentate în acest domeniu ar trebui să se aplice și membrilor Comisiei, aflați în funcție sau candidați la un astfel de post;

5. subliniază că este necesar să se asigure un raport costuri-beneficii optim și să se tragă învățăminte din proiectele anterioare, în cadrul cărora deficiențele din managementul Comisiei au generat întârzieri și depășiri ale costurilor bugetate, așa cum s-a întâmplat în cazul dezvoltării Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), care a fost finalizat cu șase ani mai târziu decât fusese planificat și a costat de opt ori mai mult decât bugetul inițial;

6. constată că, deși Fondul pentru frontierele externe a contribuit la managementul frontierelor externe, valoarea sa adăugată s-a dovedit limitată; observă că rezultatul global nu a putut fi cuantificat, din cauza deficiențelor care au afectat monitorizarea de către autoritățile responsabile și a lacunelor grave din evaluările realizate de Comisie și de statele membre.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	16.2.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	54 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Philipp Albrecht, Michał Boni, Caterina Chinnici, Ignazio Corrao, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Lorenzo Fontana, Kinga Gál, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Eva Joly, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Timothy Kirkhope, Barbara Kudrycka, Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, József Nagy, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Marina Albiol Guzmán, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Pál Csáky, Daniel Dalton, Dennis de Jong, Gérard Deprez, Anna Hedh, Petr Ježek, Emil Radev, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli, Elissavet Vozemberg-Vrionidi

29.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2015/2154(DEC))

Raportoare pentru aviz: Barbara Matera

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, așa cum se menționează la articolul 8 din TFUE, egalitatea dintre femei și bărbați este una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea și este promovată de Uniune; întrucât perspectiva egalității de gen trebuie să fie integrată în toate politicile și, prin urmare, acest lucru trebuie să fie luat în considerare în cadrul procedurilor bugetare;

B. întrucât, dată fiind implicarea constantă a Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului, procesul bugetar al Uniunii oferă o oportunitate pentru planificarea și evaluarea progreselor realizate în direcția egalității de gen în cadrul Uniunii;

C. întrucât integrarea dimensiunii de gen în buget ar trebui să se bazeze pe o metodologie clară, care să identifice aspectele de gen în cadrul bugetului general al Uniunii și, în cazul în care este posibil, să evalueze dacă politicile vor consolida sau diminua inegalitățile existente între femei și bărbați;

D. întrucât Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri Comisiei să promoveze în toate domeniile de politică integrarea principiului egalității de gen, integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluarea impactului din perspectiva genurilor; întrucât Parlamentul a solicitat, de asemenea, Curții de Conturi să includă o perspectivă de gen în evaluările sale privind execuția bugetului Uniunii;

E. întrucât, în raportul său anual privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014, Curtea de Conturi confirmă că bugetul Uniunii reprezintă un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică și subliniază că obiectivele politice de nivel înalt trebuie transformate în ținte operaționale practice, însoțite de indicatori de rezultat obișnuiți,

1. subliniază că promovarea egalității dintre femei și bărbați trebuie integrată în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, solicitarea de a se asigura integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa execuției bugetare și a evaluării acesteia;

2. reamintește Comisiei că anumite linii bugetare ar putea contribui în mod indirect la perpetuarea inegalității de gen, execuția lor având efecte negative asupra femeilor; invită, prin urmare, Comisia să utilizeze, atât pentru liniile bugetare noi, cât și pentru cele existente, o analiză bugetară care să țină seama de dimensiunea de gen și, acolo unde este posibil, să opereze schimbările de politică necesare pentru a asigura că inegalitatea de gen nu apare în mod indirect;

3. reamintește Comisiei angajamentul său recent de a întocmi bugetul în funcție de rezultate și reiterează solicitarea Parlamentului referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, ceea ce ar permite evaluarea mai exactă a execuției bugetare din perspectiva genurilor;

4. invită Comisia Europeană să includă perspectiva de gen în rapoartele sale viitoare privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute; solicită Comisiei să găsească soluții satisfăcătoare la problemele apărute pentru integrarea dimensiunii de gen în buget și pentru evaluarea impactului din perspectiva genurilor;

5. invită Comisia să efectueze o evaluare a impactului pe care l-a avut finanțarea UE asupra promovării egalității de gen;

6. invită Uniunea să majoreze cota din Fondul social european dedicată dezvoltării de servicii publice de înaltă calitate la prețuri accesibile în domeniul îngrijirii copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor dependente (femeile fiind cele care se ocupă de îngrijirea acestora în cele mai multe cazuri), ținând seama, de asemenea, de dovezile furnizate de Indicele egalității de gen, elaborat recent de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE);

7. salută eforturile Comisiei de a reduce cheltuielile administrative, incluzând o serie de programe în cadrul aceleiași rubrici, dar este îngrijorat de faptul că obiectivele programului Daphne nu vor fi realizate în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”; constată că pentru programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” au fost semnate numai câteva acorduri de grant în 2014; încurajează Comisia să asigure execuția și transparența integrală a creditelor bugetare alocate acestui program;

8. invită Curtea de Conturi Europeană să pună în raportul său anual și în rapoartele sale speciale, ca parte a auditurilor de performanță, un accent mai mare pe principiul egalității, echității și ecologiei, pe lângă tripticul clasic (economie, eficiență, eficacitate);

9. invită Comisia și statele membre să asigure formarea completă a funcționarilor publici care participă la luarea de decizii privind cheltuielile pentru a garanta deplina înțelegere a efectelor deciziilor lor asupra egalității de gen;

10. solicită tuturor instituțiilor UE să evalueze dacă există o paritate reală în ceea ce privește distribuția posturilor în cadrul instituțiilor și al organismelor UE, furnizând în cadrul procedurii de descărcare de gestiune statistici defalcate pe sexe privind numărul și gradele angajaților.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	28.1.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 6 0
Membri titulari prezenți la votul final	Daniela Aiuto, Maria Arena, Catherine Bearder, Malin Björk, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Mary Honeyball, Vicky Maeijer, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, Terry Reintke, Jordi Sebastià, Ernest Urtasun, Beatrix von Storch, Jadwiga Wiśniewska, Jana Žitňanská
Membri supleanți prezenți la votul final	Izaskun Bilbao Barandica, Stefan Eck, Eleonora Forenza, Ildikó Gáll-Pelcz, Constance Le Grip, Clare Moody, Julie Ward
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Pedro Silva Pereira, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Kristina Winberg

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	7.4.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 5 0
Membri titulari prezenți la votul final	Louis Aliot, Jonathan Arnott, Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Michael Theurer, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final	Richard Ashworth, Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Tiziana Beghin, Philippe De Backer, Luke Ming Flanagan, Arne Gericke, Ramón Jáuregui Atondo

[1] JO L 51, 20.2.2014.
[2] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[3] JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
[4] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[5] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[6] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[7] JO L 51, 20.2.2014.
[8] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[9] JO C 367, 5.11.2015, p. 2.
[10] JO C 409, 9.12.2015, p. 73.
[11] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[12] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[13] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[14] JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
[15] JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
[16] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[17] JO L 51, 20.2.2014.
[18] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[19] JO C 367, 5.11.2015, p. 9.
[20] JO C 409, 9.12.2015, p. 90.
[21] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[22] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[23] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[24] JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
[25] JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
[26] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[27] JO L 51, 20.2.2014.
[28] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[29] JO C 367, 5.11.2015, p. 2.
[30] JO C 409, 9.12.2015, p. 56.
[31] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[32] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[33] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[34] JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
[35] JO L 341, 18.12.2013, p. 69.
[36] JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
[37] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[38] JO L 51, 20.2.2014.
[39] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[40] JO C 367, 5.11.2015, p. 12.
[41] JO C 409, 9.12.2015, p. 247.
[42] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[43] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[44] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[45] JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
[46] JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
[47] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[48] JO L 51, 20.2.2014.
[49] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[50] JO C 367, 5.11.2015, p. 10.
[51] JO C 409, 9.12.2015, p. 379.
[52] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[53] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[54] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[55] JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
[56] JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
[57] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[58] JO L 51, 20.2.2014.
[59] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[60] JO C 367, 5.11.2015, p. 10.
[61] JO C 409, 9.12.2015, p. 362.
[62] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[63] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[64] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[65] JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
[66] JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
[67] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[68] JO L 51, 20.2.2014.
[69] JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
[70] JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
[71] JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
[72] JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
[73] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[74] JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
[75] Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2016)0000.
[76] Printre altele, Strategia Europa 2020, semestrul european, pachetul de șase acte legislative, pachetul de două acte legislative și recomandările specifice fiecărei țări; calea de urmat ar putea fi respectarea cu strictețe a recomandărilor specifice fiecărei țări ca un criteriu de referință pentru alocarea eficientă a fondurilor de la bugetul UE.
[77] Raportul Geier: Rezoluția Parlamentului European din aprilie 2013 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2012-2167 DEC), punctul 321; raportul Pieper, Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 (2013-2195 DEC), punctele 314-315/raportul Gräßle, Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 (2014/2075), punctul 305.
[78] Raportul anual pe 2014 al Curții de Conturi, punctul 3.10.
[79] Raportul anual pe 2014 al Curții de Conturi, punctul 3.5
[80] Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.
[81] Raportul anual al Curții pe 2014, punctul 3.65.
[82] Cifrele pentru 2013 au fost recalculate pentru a corespunde structurii Raportului anual pe 2014 și pentru a permite astfel realizarea unei comparații între cele două exerciții.
[83] Conform Raportului anual al Curții pentru 2014, nivelul comparabil de eroare estimat pentru 2013 și 2012 a fost cu 0,2 și, respectiv, 0,3 puncte procentuale mai scăzut, deoarece Curtea a actualizat modul în care cuantifică încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice.
[84] Raportul anual al Curții, punctele 1.54 și 1.65.
[85] Deoarece EIN reprezintă un instrument foarte eficace de a face gestiunea financiară cu adevărat corectă.
[86] A se vedea COM(2013)0534 - 2013/0255(APP), punctul 29.
[87] Planul de plăți, adoptat de Comisie în martie 2015, care prezintă măsurile pe termen scurt de reducere a nivelului facturilor neplătite nu este instrumentul potrivit; nivelul ridicat al angajamentelor restante necesită o perspectivă pe termen lung.
[88] Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), sursa CCE RA 2014.
[89] Ratele de absorbție variază între 50 % și 92 % în statele membre.
[90] Raportul Gräβle referitor la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2013.
[91] Răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris suplimentare adresate comisarului Moedas, întrebarea nr. 3.
[92] Raportul de activitate pe 2012 al Direcției Generale Cercetare și Inovare, p. 45 și următoarele.
[93] Ca INEA.
[94] A se vedea articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, „Reducerea și suspendarea plăților lunare și interimare”.
[95] A se vedea Raportul anual pe 2014 al Curții de Conturi, punctele 7.44-7.50.
[96] A se vedea tabelul: Anexa 10- 3.2.8 privind raportul anual de activitate pe 2014 al DG AGRI.
[97] Politica de dezvoltare rurală este implementată prin 46 de măsuri, iar măsurile prin programele de dezvoltare rurală coordonate la nivel național sau regional.
[98] Raportul anual al Curții, pe 2014 pct. 7.71.
[99] A se vedea răspunsul comisarului Hogan la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 7b. audierea organizată de Comisia CONT la 14 ianuarie 2016.
[100] Raport anual de activitate al directorului general al DG AGRI p. 17.
[101] Raportul special nr. 5/2015 al Curții de Conturi Europene (Descărcarea de gestiune 2014): Reprezintă instrumentele financiare o soluție de succes și de perspectivă pentru domeniul dezvoltării rurale?
[102] A se vedea Raportul anual de activitate pe 2014 al Europe Aid, p. 115.
[103] Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014 (COM2015)279) final, p. 21.
[104] Răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate comisarului Thyssen, întrebările nr. 48 și 49;
[105] A se vedea documentul Măsurile întreprinse în urma Rezoluției Parlamentului European referitoare la Raportul anual pe 2014 al Comitetului de supraveghere a OLAF, adoptat de Comisie la 23 septembrie 2015.
[106] Philip Morris International, British American Tobacco, Japan Tobacco International și Imperial Tobacco Limited.
[107] Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE.
[108] Rezoluția Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la Acordul privind tutunul (acordul PMI) (2016/2555 RSP).
[109] http://www.ombudsman.europa.eu/ro/press/release.faces/ro/61027/html.bookmark.
[110] Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune al Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).
[111] Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).
[112] OJ C 373, 20.12.2013.
[113] Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
[114] DG AGRI – Raportul anual pe 2014 – pagina 12.
[115] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – răspunsul la punctul 7.15.
[116] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – răspunsul la punctul 7.32.
[117] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – punctul 7.35.
[118] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – punctul 7.40.
[119] Articolul 39 alineatul (1) litera (e) din TFUE.
[120] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – punctul 7.30.
[121] Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune al Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).
[122] Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).
[123] OJ C 373, 20.12.2013.
[124] Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
[125] DG AGRI – Raportul anual pe 2014 – pagina 12.
[126] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – răspunsul la punctul 7.15.
[127] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – răspunsul la punctul 7.32.
[128] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – punctul 7.35.
[129] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – punctul 7.40.
[130] Articolul 39 alineatul (1) litera (e) din TFUE.
[131] Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014 – punctul 7.30.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate