Procedură : 2015/2346(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0160/2016

Texte depuse :

A8-0160/2016

Dezbateri :

PV 25/05/2016 - 23
CRE 25/05/2016 - 23

Voturi :

PV 26/05/2016 - 6.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0236

RAPORT     
PDF 674kWORD 140k
28.4.2016
PE 573.111v02-00 A8-0160/2016

referitor la barierele netarifare de pe piața unică

(2015/2346(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportor: Daniel Dalton

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la barierele netarifare de pe piața unică

(2015/2346(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi (COM(2015)0550),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulat „O strategie privind piața unică pentru Europa – analize și dovezi”– (SWD(2015)0202),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulat „Raport privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre” (SWD(2015)0203),

–  având în vedere studiul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la piața internă a serviciilor: stadiul actual și etapele următoare(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la planul european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul în beneficiul tuturor actorilor(2),

–  având în vedere ediția din octombrie 2015 a tabloului de bord online al pieței unice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0160/2016),

A.  întrucât piața unică europeană are o contribuție semnificativă la economiile europene;

B.  întrucât se estimează că finalizarea pieței unice pentru libera circulație a bunurilor și a serviciilor, precum și pentru achizițiile publice, economia digitală și legislația privind protecția consumatorilor va aduce beneficii economice care se înscriu între 651 de miliarde de euro și 1 100 de miliarde de euro pe an, echivalentul a 5 % până la 8,63 % din PIB-ul UE;

C.  întrucât, la peste 20 de ani de la lansarea pieței unice, barierele netarifare nejustificate afectează în continuare comerțul și libera circulație a bunurilor și a serviciilor între statele membre; întrucât barierele netarifare pot avea la bază practici protecționiste și pot fi însoțite de provocări birocratice adesea disproporționale în comparație cu scopul lor;

D.  întrucât se estimează că piața unică a serviciilor reprezintă aproximativ 70 % din economia europeană, dar numai 20 % din schimburile comerciale din interiorul UE;

E.  întrucât 25% din profesiile reglementate sunt reglementate numai într-un singur stat membru;

F.  întrucât câștigurile potențiale obținute de pe urma unei piețe unice digitale funcționale ar putea ajunge la aproximativ 415 miliarde de euro pe an, iar creșterea PIB-ului la aproximativ 0,4 % până în 2020 și întrucât există multe lacune în legislația UE care împiedică funcționarea corespunzătoare a acesteia;

G.  întrucât numai 2 % din IMM-urile noi, microîntreprinderi și întreprinderile nou-înființate s-au extins la nivel transfrontalier prin intermediul investițiilor străine directe;

H.  întrucât lacunele de pe piața unică, inclusiv punerea în aplicare a legislației UE într-un mod fragmentar sau în contradicție cu obiectivele pieței unice, au adesea ca efect pentru consumatori o gamă de produse mai redusă și bunuri și servicii mai scumpe;

I.  întrucât costurile sunt vizibil mai mari pentru întreprinderi în cadrul lanțurilor de aprovizionare, ceea ce face ca produsele lor să fie mai costisitoare sau ca accesul lor la servicii comerciale să fie mai redus, ceea ce le afectează competitivitatea; întrucât inovația este încurajată prin intermediul unei piețe competitive;

J.  întrucât complexitatea regimului actual de TVA poate fi, de asemenea, considerată drept barieră netarifară nejustificată;

K.  întrucât acordurile fiscale anticoncurențiale încheiate de statele membre cu marile companii multinaționale pot fi considerate o barieră netarifară nejustificată,

L.  întrucât întreprinderile și cetățenii se confruntă cu obstacole majore la desfășurarea de activități transfrontaliere în cadrul pieței unice din cauza lipsei disponibilității și a calității informațiilor, a serviciilor de asistență și a procedurilor online, care conduc la o sarcină administrativă considerabilă și la costuri de conformare semnificative;

M.  întrucât monitorizarea barierelor și a costurilor este fragmentată și nesistematică și întrucât lipsesc cuantificarea și identificarea clară a barierelor și a costurilor, ceea ce îngreunează prioritizarea măsurilor de politică,

I.  Context și obiective politice

1.  constată că, în ciuda eliminării barierelor tarifare de la 1 iulie 1968, libera circulație a bunurilor și serviciilor a continuat să fie afectată de bariere netarifare, cum ar fi normele tehnice și cerințele de reglementare și de altă natură decât cele de reglementare naționale care se aplică furnizorilor de produse, furnizorilor de servicii și condițiilor de prestare a serviciilor sau birocrația; subliniază că demersul de consolidare a pieței unice implică luarea unor măsuri urgente la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre pentru a elimina astfel de bariere netarifare;

2.  consideră că barierele netarifare reprezintă o acțiune de reglementare disproporțională sau discriminatorie care are ca urmare o sarcină sau un cost care trebuie suportat de către o firmă care dorește să acceadă pe o piață și care nu este suportat de firmele care există deja pe piață sau un cost care revine firmelor străine și care nu este suportat de firmele de la nivel național, fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a reglementa și urmăririi unor obiective de politică publică legitime, cum ar fi protecția mediului și a drepturilor consumatorilor sau a drepturilor în materie de ocupare a forței de muncă;

3.  recunoaște că diferențele de la nivel național pot apărea din cauza guvernanței pe mai multe niveluri; consideră că necesitatea ca măsurile să fie proporționale și în conformitate cu obiectivele de politică publică legitime ar trebui să fie bine înțeleasă la toate nivelurile procesului decizional în materie de reglementare; consideră că asigurarea consecvenței și a coerenței politicilor și a practicilor de reglementare poate contribui în mod semnificativ la reducerea barierelor netarifare;

4.  consideră că atunci când astfel de bariere netarifare pot fi justificate ca fiind proporționale, informațiile privind cerințele de reglementare naționale divergente ar trebui să fie ușor accesibile, iar furnizarea aferentă de informații legate de notificare și finalizarea procedurilor să fie cât mai ușor de realizat; consideră că punerea în aplicare a sistemului actual construit în jurul unei game largi de puncte de contact, inclusiv puncte de contact pentru produse și puncte unice de contact, a fost inconsecventă la nivelul statelor membre și este excesiv de complexă; reamintește importanța consolidării și a raționalizării instrumentelor existente pe piața unică pentru IMM-uri în vederea simplificării extinderii transfrontaliere a acestora; îndeamnă Comisia și statele membre să pună un accent mai mare pe raționalizarea și îmbunătățirea acestor sisteme, în special pe nevoia unei îmbunătățiri rapide a punctelor unice de contact și solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate și etapele următoare până la sfârșitul anului 2016; subliniază că, dacă există mai multă deschidere și accesibilitate în ceea ce privește cerințele de reglementare, statele membre în cauză vor deveni mai atractive pentru investițiile străine;

5.  salută inițiativa privind realizarea unui portal digital unic anunțată în Comunicarea Comisiei privind piața unică digitală ca pas pozitiv în acest sens; îndeamnă Comisia să creeze un punct de intrare unic prin intermediul căruia întreprinderile și consumatorii să aibă acces la toate informațiile legate de piața unică, la asistență, la soluționarea problemelor și la procedurile naționale și de la nivelul UE necesare pentru a desfășura activități la nivel transfrontalier în UE;

6.  consideră că colaborarea dintre Comisie și statele membre pentru îmbunătățirea modului de funcționare a SOLVIT este importantă pentru eliminarea barierelor netarifare, în special în anumite zone geografice sau sectoare industriale în care întreprinderile nu recurg la SOLVIT în mod frecvent și în care nu toate cazurile semnalate sunt preluate de către autoritatea competentă;

7.  subliniază că, pentru multe întreprinderi, în special IMM-uri, care doresc să realizeze schimburi comerciale în alt stat membru, o astfel de expansiune va constitui în continuare, din perspectiva lor, „comerț internațional”; subliniază că IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile inovatoare, în special întreprinderile din economia colaborativă, ar trebui să fie în măsură să se dezvolte pe deplin prin intermediul comerțului transfrontalier;

8.  observă că eliminarea barierelor netarifare nu implică limitarea drepturilor lucrătorilor, în cazul în care acestea nu sunt discriminatorii sau disproporționale sau în cazul în care se întemeiază pe un obiectiv de politică publică legitim;

9.  consideră că unul din obiectivele Uniunii și al statelor sale membre ar trebui să fie eliminarea barierelor netarifare în cazul în care acestea nu pot fi justificate sau nu susțin obiectivele enumerate la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, conform cărora Europa se bazează pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate;

10.  reiterează faptul că strategia privind piața unică digitală și strategia privind piața unică pentru Europa includ inițiative care ar trebui puse în aplicare rapid și în mod ambițios, pentru a reduce barierele netarifare de pe piața unică; subliniază faptul că este esențial ca aceste inițiative să se bazeze pe principiile unei mai bune legiferări și pe cele mai eficiente instrumente, cum ar fi armonizarea și recunoașterea reciprocă;

II.  Barierele netarifare transversale

11.  consideră că diferențele în ceea ce privește viteza de transpunere și implementare exactă la nivel național a directivelor în vigoare creează insecuritate juridică pentru întreprinderi și o concurență diferită pe piața internă;

12.  consideră că, în cazurile în care Comisia a abrogat actele legislative inutile ale UE, statele membre ar trebui să acționeze rapid pentru a abroga dispozițiile interne corespunzătoare;

13.  consideră că nerespectarea repetată a legislației Uniunii de către statele membre acționează în detrimentul pieței unice și al consumatorilor; consideră, de asemenea, că procesul lent de transpunere face ca unele state membre să beneficieze de o prelungire necuvenită a termenului de conformare; solicită ca, printr-o cooperare între Comisie și statele membre, să se continue promovarea unei culturi a conformării, astfel cum se prevede în strategia privind piața unică; subliniază că trebuie să se abordeze rapid subiectul nerespectării legislației de către statele membre;

14.  atrage Comisiei și statelor membre atenția asupra faptului că unele guverne naționale încarcă directivele transpuse cu norme suplimentare atunci când pun în aplicare dreptul UE, adică practică așa-numita „suprareglementare”;

15.  atrage atenția asupra faptului că intensitatea și numărul controalelor care au fost recent impuse furnizorilor străini de servicii sunt în creștere; invită statele membre să se asigure că aceste controale sunt proporționale, justificate și nediscriminatorii;

16.  subliniază că punerea în aplicare inconsecventă de către statele membre a normelor actuale transpuse corect afectează piața unică în același mod ca transpunerea târzie; consideră că conformarea și punerea în aplicare sunt mai dificile atunci când definițiilor utilizate în mod frecvent, de exemplu, definiției „trasabilității” sau „introducerii pe piață”, li se dau sensuri diferite în diferite acte legislative;

17.  consideră că aplicarea inegală a acelorași norme în diferite state membre are potențialul de a crea noi bariere netarifare nejustificate; solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru a reduce la minimum divergențele într-o etapă cât mai timpurie posibil;

18.  consideră că Comisia ar trebui să intensifice utilizarea de orientări în ceea ce privește punerea în aplicare a directivelor, întrucât acest lucru poate fi un instrument util în asigurarea unui grad mai mare de aplicare uniformă;

19.  ia act de persistența diferențelor de la nivel național în ceea ce privește reglementarea pieței produselor, cu care întreprinderile care operează la nivel transfrontalier trebuie să se confrunte în continuare în ceea ce privește atât nivelul restricțiilor, cât și diferențele dintre statele membre; consideră că astfel întreprinderile sunt în mod inutil forțate să își adapteze produsele și serviciile pentru a se conforma la standarde multiple sau la teste repetate, limitând astfel comerțul din interiorul UE, reducând creșterea economică și împiedicând crearea de locuri de muncă;

20.  consideră că, deoarece economiile de scară sunt reduse pentru că este necesar să se opereze diferite linii de produse, sarcina le revine din multe puncte de vedere, legal financiar sau în alt mod, în mod disproporționat, IMM-urilor și microîntreprinderilor;

21.  atrage atenția asupra nivelurilor reduse ale achizițiilor publice realizate la nivel transfrontalier până în prezent, care reprezintă mai puțin de 20 % din totalul achizițiilor publice din Uniune publicate pe platformele paneuropene, numai 3,5% din contracte fiind acordate întreprinderilor din alte state membre; subliniază problemele întâlnite, în special de IMM-uri, în legătură cu participarea la achizițiile publice transfrontaliere; subliniază, în acest context, importanța noilor directive ale UE privind achizițiile publice și atribuirea contractelor de concesiune, pe care statele membre sunt obligate să le transpună până în aprilie 2016; solicită statelor membre să pună integral în aplicare această legislație, inclusiv procese de achiziții publice complet electronice;

22.  subliniază faptul că una dintre cele mai mari bariere netarifare constă în costurile de conformare cu cerințele în materie de TVA; solicită propuneri concrete de simplificare a TVA;

23.  recunoaște că regimurile diferite de TVA din întreaga Uniune Europeană ar putea fi percepute ca o barieră netarifară; subliniază că mini-ghișeul unic pentru TVA (VATMOSS) reprezintă un mijloc bun de a sprijini depășirea acestei bariere și în special IMM-urile în activitățile lor transfrontaliere; recunoaște că încă există unele aspecte problematice minore cu privire la VATMOSS; solicită Comisiei să faciliteze în continuare plata obligațiilor în materie de TVA de către întreprinderile din UE;

24.  consideră că multe practici ale administrațiilor naționale dau, de asemenea, naștere la bariere netarifare nejustificate, inclusiv prin cerințele de formalizare a documentelor de către organismele sau birourile naționale; îndeamnă statele membre să utilizeze soluții de e-guvernanță, care includ prioritizarea interoperabilității și a semnăturilor digitale, pentru a moderniza administrațiile publice, bazându-se pe exemple ca cele din Estonia și Danemarca, sporind numărul serviciilor digitale furnizate și îmbunătățind accesibilitatea lor pentru cetățeni și întreprinderi, și să faciliteze cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea administrațiilor publice, fără a afecta protecția datelor cu caracter personal; consideră că utilizarea e-guvernanței este un instrument important pentru întreprinderi, însă că acest lucru nu ar trebui să excludă modalități alternative de accesare a informațiilor sau să fie în defavoarea cetățenilor care nu pot avea acces la serviciile digitale;

25.  solicită Comisiei să adopte o abordare fermă cu privire la implementare și să se asigure că normele pieței unice sunt aplicate și puse în practică în mod corespunzător de către statele membre; consideră că, în această privință, procesul de punere în aplicare a directivelor transpuse ar trebui să fie mai bine coordonat, de exemplu prin intermediul unor ateliere de transpunere organizate de Comisie și prin schimburi de bune practici, pentru a reduce la minimum diferențele dintre statele membre într-o etapă timpurie;

III.  Bariere netarifare sectoriale

Piața unică a bunurilor

26.  subliniază importanța principiului recunoașterii reciproce pentru a asigura accesul pe piața unică al bunurilor care nu sunt armonizate la nivelul Uniunii, precum și în cazurile în care statele membre au norme naționale, adesea foarte diferite, cu privire la produse, însă cu același obiectiv de bază;

27.  subliniază faptul că multe întreprinderi nu sunt informate cu privire la recunoașterea reciprocă și consideră că trebuie să se conformeze cerințelor naționale din statul membru de destinație atunci când desfășoară activități comerciale pe piața unică;

28.  invită Comisia să ia măsuri pentru a îmbunătăți aplicarea recunoașterii reciproce; anticipează, în acest context, planurile Comisiei de a spori gradul de sensibilizare și de a revizui regulamentul privind recunoașterea reciprocă; consideră că și armonizarea este un instrument eficient de asigurare a unui acces egal la bunuri și servicii pe piața unică;

Piața unică a serviciilor

29.  atrage atenția asupra problemelor pe care le întâmpină furnizorii de servicii, în special furnizorii de servicii comerciale, furnizorii din domeniul transportului și din domeniul construcțiilor, probleme cauzate de cerințele multiple și diverse, nejustificate sau disproporționale, privind autorizațiile, înregistrarea, notificarea prealabilă sau cerințele de înființare în sine; subliniază că acest lucru ar putea duce la discriminarea furnizorilor străini de servicii, ceea ce ar fi în contradicție cu principiul liberei circulații a serviciilor; solicită, în acest context, un sistem mai dezvoltat de administrație electronică și înregistrare electronică pentru a simplifica procesul pentru furnizorii de servicii;

30.  subliniază faptul că în special lipsa implementării și aplicarea divergentă a Directivei privind serviciile constituie obstacole în calea pieței unice;

31.  subliniază faptul că este nevoie de un mediu de reglementare clar și unitar, care să permită dezvoltarea unor servicii care să se dezvolte într-o piață care protejează lucrătorii și consumatorii și care să garanteze că operatorii existenți sau noi de pe piața unică a UE nu se confruntă cu obstacole legislative inutile, indiferent de modelul de afaceri pe care îl desfășoară;

32.  atrage atenția și asupra restricțiilor nejustificate sau disproporționale din unele state membre în ceea ce privește forma juridică a furnizorilor de servicii și structura lor de acționariat sau de management, precum și în ceea ce privește restricțiile privind exercitarea în comun a profesiei; subliniază că unele dintre aceste restricții pot reprezenta obstacole disproporționale sau nejustificate în calea furnizării transfrontaliere de servicii; subliniază necesitatea de a asigura coerența evaluării proporționalității cerințelor și restricțiilor de reglementare aplicabile serviciilor;

33.  subliniază că obligația de notificare prevăzută în Directiva privind serviciile ar fi putut fi eficientă în legătură cu reducerea sau eliminarea barierelor netarifare nejustificate, însă a fost neglijată de statele membre și de Comisie; salută, prin urmare, faptul că se acordă din nou atenție procedurii de notificare în cadrul strategiei privind piața unică, deoarece, printr-un angajament timpuriu, măsurile de la nivel național pot fi revizuite pentru a soluționa problemele înainte să apară; consideră, de asemenea, că statele membre ar trebui să fie obligate să furnizeze justificări mai detaliate atunci când introduc noi măsuri de reglementare; subliniază experiența pozitivă legată de procedura de notificare pentru produse și sugerează ca aceasta ar trebui să fie folosită ca exemplu de îmbunătățire a procedurii pentru servicii;

34.  subliniază că serviciile publice beneficiază de o protecție specială în ceea ce privește normele pieței interne, în temeiul misiunilor de interes general care le sunt încredințate, și că, prin urmare, normele stabilite de autoritățile publice pentru buna lor funcționare nu reprezintă bariere netarifare; reamintește în acest sens că serviciile sociale și de sănătate nu sunt supuse Directivei privind serviciile;

35.  subliniază că furnizorii de servicii din domeniul construcțiilor se confruntă adesea cu anumite cerințe organizaționale din statul membru de origine, inclusiv cu privire la sistemele de certificare organizațională, ceea ce face ca serviciile pe care le oferă la nivel transfrontalier să devină prea complexe, descurajând astfel libera circulație a serviciilor și a specialiștilor în construcții;

36.  invită Comisia să elimine aceste bariere, inclusiv, acolo unde acest lucru se dovedește oportun, prin ameliorarea recunoașterii reciproce și, dacă este cazul, prin măsuri legislative; subliniază că acțiunile viitoare, cum ar fi pașaportul de servicii propus, nu ar trebui să aibă ca rezultat creșterea sarcinilor administrative, dar ar trebui să elimine barierele netarifare;

37.  solicită Comisiei să abordeze sarcinile legate de sectorul bancar fracturat din Europa, care creează dificultăți pentru nerezidenții care vor să deschidă un cont bancar în alt stat membru, în special pentru IMM-uri;

38.  subliniază faptul că multe dintre reglementările din statele membre privind accesul și exercitarea profesiilor reglementate sunt disproporționale și pot, prin urmare, crea obstacole de reglementare inutile, care împiedică accesul la o serie de profesii și mobilitatea furnizorilor de servicii din profesiile reglementate; recunoaște însă importanța garantării unei concurențe loiale, a calității formării și a susținerii sistemelor de calificare de succes;

39.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia sistemele duale de învățământ trebuie să fie recomandate ca exemple de bune practici în Uniunea Europeană;

40.  salută exercițiul de evaluare reciprocă realizat în ultimii doi ani; consideră că procesele de evaluare inter pares care sunt concepute corespunzător și care încurajează dezbaterea onestă între statele membre pot fi eficiente pentru încurajarea schimbărilor; încurajează statele membre și Comisia să extindă această practică, în special la alte domenii ale reglementării pieței unice;

41.  îndeamnă Comisia ca, în contextul semestrului european și al recomandărilor specifice fiecărei țări privind dereglementarea anumitor profesii în statele membre, să abordeze prioritățile în materie de reforme ale statelor membre în domeniul serviciilor profesionale;

Piața unică a comerțului cu amănuntul

42.  subliniază evaluarea inter pares privind unitățile de vânzare cu amănuntul realizată de Comisie în 2014-2015, care a arătat că, adesea, comercianții cu amănuntul se confruntă cu condiții și proceduri de înființare și funcționare disproporționale și inadecvate;

43.  invită Comisia și statele membre să accelereze procesul de deblocare a potențialului unei piețe unice digitale definitivate și punerea în aplicare a agendei digitale a UE;

44.  subliniază faptul că anumite state membre introduc norme discriminatorii împotriva activității economice în sectorul cu amănuntul sau cu ridicata, pe baza suprafeței pe care se desfășoară activitatea, a mărimii întreprinderii sau a originii capitalului, ceea ce contravine ideii de piață unică și principiilor liberei concurențe și restricționează dezvoltarea pieței muncii;

45.  subliniază că reglementările care impun restricții cu privire la activitățile de desfacere cu amănuntul și cu ridicata care contravin dreptului UE și sunt disproporționale pot crea bariere importante de acces pe piață, ceea ce ar duce la deschiderea unui număr mai redus de unități de desfacere, ar afecta concurența și ar crește prețurile pentru consumatori; subliniază, în acest sens, că unele măsuri, inclusiv onorariile și taxele de inspecție, pot funcționa ca bariere netarifare, în cazul în care acestea nu sunt justificate de obiective de politică publică legitime; consideră că nicio restricție operațională impusă activităților de desfacere cu amănuntul sau cu ridicata nu ar trebui să restricționeze în mod necorespunzător sau disproporționat aceste activități și nu trebuie să conducă la discriminarea de facto dintre operatorii de pe piață;

46.  invită Comisia să definească o serie de bune practici privind unitățile de vânzare cu amănuntul pentru a asigura libera circulație a produselor și serviciilor, respectând, în același timp, principiile proporționalității și subsidiarității;

47.  invită Comisia să analizeze restricțiile operaționale pentru comerțul cu amănuntul și cu ridicata de pe piața unică și să prezinte, dacă este necesar, propuneri de reformă, precum și rapoarte cu privire la această analiză în primăvara anului 2017;

48.  subliniază că un serviciu de mesagerie mai accesibil, mai convenabil, mai eficient și cu o calitate mai ridicată constituie o condiție preliminară esențială pentru un comerț electronic transfrontalier prosper în beneficiul IMM-urilor și al consumatorilor în special;

IV.  Concluzii

49.  invită Comisia să prezinte, în 2016, o evaluare cuprinzătoare a barierelor netarifare de pe piața unică și o analiză a metodelor de eliminare a acestora, făcând o diferență clară între barierele netarifare și reglementările privind realizarea obiectivelor de politică publică legitime ale statelor membre în mod proporțional, inclusiv o propunere ambițioasă de eliminare a acestor bariere netarifare cât mai curând posibil cu scopul de a valorifica potențialul încă neexploatat al pieței unice;

50.  invită Comisia să inițieze la timp examinarea acțiunilor legislative și de politică a UE în domenii emergente, cu o largă consultare a părților interesate, în special a IMM-urilor și a organizațiilor societății civile;

51.  invită Comisia să se asigure că statele membre respectă normele în vigoare privind piața unică, mai degrabă decât să elaboreze noi acte legislative suplimentare privind aspectele deja reglementate de normele actuale;

52.  invită Comisia să își intensifice activitatea în ceea ce privește punerea în aplicare și principiile care stau la baza pieței unice; consideră că intervenția timpurie în ceea ce privește măsurile naționale sau procedurile de implementare care constituie bariere netarifare nejustificate poate fi eficientă și poate fi realizată mai ușor decât intervențiile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; subliniază însă că, în cazuri grave sau persistente de greșeli sau aplicare necorespunzătoare a dreptului Uniunii, Comisia trebuie să utilizeze toate măsurile posibile, inclusiv prioritizarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura punerea completă în aplicare a legislației UE privind piața unică și implementarea reformelor structurale în statele membre;

53.  regretă faptul că accesul Parlamentului la informațiile relevante referitoare la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și la procedurile ce le preced este încă limitat și solicită mai multă transparență în această privință, cu respectarea corespunzătoare a normelor în materie de confidențialitate;

54.  invită statele membre să considere piața unică drept o inițiativă comună, care trebuie întreținută în mod coordonat și colectiv și o condiție pentru creșterea competitivității economiei UE; consideră că cei care suportă în cele din urmă consecințele barierelor netarifare nejustificate sunt consumatorii, deoarece accesul noilor entități pe piețele interne este refuzat, iar acestea se confruntă cu costuri ridicate, o calitate inferioară și o gamă de opțiuni redusă; consideră că statele membre ar trebui să dedice și mai mult timp problemelor orizontale ale pieței unice și identificării domeniilor în care sunt necesare acțiuni prioritare din partea unuia sau mai multor state membre, pentru a menține și a dezvolta piața unică;

°

°    °

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Crearea pieței unice se remarcă drept o realizare semnificativă, care a fost posibilă prin cooperare și partajarea unui obiectiv comun, și anume eliminarea barierelor în calea comerțului din Uniunea Europeană. Barierele tarifare au fost eliminate cu succes acum aproape cincizeci de ani, însă provocarea continuă de a îndepărta barierele netarifare este cea care motivează în prezent inițiativele noastre privind piața unică. În multe privințe, acest demers este în concordanță cu acțiunile întreprinse în prezent în comerțul internațional: barierele tarifare sunt mai ușor eliminate, însă îndepărtarea barierelor netarifare reprezintă cea mai dificilă provocare.

Raportorul observă că multe întreprinderi sau cetățeni care doresc să desfășoare activități comerciale transfrontaliere nu au imaginea de „piață unică” internă sau de piață „din afara UE”, ci mai curând alegerea se face între comerț intern și internațional, indiferent dacă este vorba de o țară europeană sau de o țară din afara UE. Acest lucru se întâmplă pentru că, deși tarifele au fost eliminate, varietatea reglementărilor naționale care pot fi întâmpinate de o întreprindere care dorește să realizeze comerț transfrontalier sau să furnizeze servicii în alt stat membru înseamnă că situația de pe teren nu poate fi diferită de tipurile de bariere pe care întreprinderea le poate întâmpina atunci când desfășoară activități comerciale în afara UE. Pentru întreprinderi, nu poate exista o aplicare practică clară a libertăților ce reprezintă baza pe care este construită piața unică. Acest lucru nu înseamnă că piața unică nu a fost eficientă sau că în prezent ea nu reprezintă un factor major care contribuie la prosperitatea europeană, ci mai curând că existența continuă a barierelor netarifare împiedică piața unică să își valorifice întregul potențial.

Raportorul recunoaște că nu toate barierele netarifare ar trebui eliminate. Principiul subsidiarității și respectarea guvernanței pe mai multe niveluri înseamnă că va exista întotdeauna un anumit grad de variație la nivel național în ceea ce privește practica în materie de reglementare și politica publică. Acesta este, într-adevăr, un aspect benefic, deoarece permite țărilor să concureze pe baza unor abordări diferite în materie de reglementare. Cu toate acestea, pot exista bariere netarifare care contravin principiilor proporționalității și nediscriminării sau care nu se bazează pe obiective legitime în materie de politici publice. Raportorul consideră că aceste bariere netarifare ar trebui să reprezinte ținta acțiunilor ce trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice.

Strategia recent adoptată privind piața unică evidențiază multe acțiuni care se preconizează că vor dezvolta și consolida piața unică, însă raportorul consideră că principalele schimbări necesare sunt de două tipuri: o aplicare mai bună și mai consecventă a normelor existente, precum și o schimbare de mentalitate din partea statelor membre, pentru a renunța la măsurile protecționiste din ce în ce mai numeroase și pentru a-și deschide mai mult piețele interne. În opinia raportorului, există deja o mare parte din acquis-ul care va permite pieței unice să funcționeze eficient și fără fricțiuni nedorite. În ceea ce privește bunurile s-au identificat numai un număr mic de decalaje, însă în domeniul serviciilor sunt necesare mai multe acțiuni, deși bazele există. Cu toate acestea, ar fi fost posibile mai multe realizări dacă aceste baze și normele aferente acestora ar fi fost respectate. Regimul privind notificarea, prevăzut în Directiva privind serviciile, reprezintă un prim exemplu că acțiunile realizate de statele membre nu le reflectă angajamentele. Prin urmare, raportorul consideră că Comisia poate realiza mai multe acțiuni pentru ca respectivele state membre să își respecte angajamentele, dar și că statele membre ar trebui să își pună în aplicare declarațiile. Statele membre pot sprijini o piață unică mai competitivă și mai deschisă conlucrând și angajându-se mai mult în evaluarea reciprocă a modului în care reglementările lor interne contribuie la piața unică.

În cele din urmă, raportorul consideră că eliminarea barierelor netarifare va ajuta întreprinderile din UE, însă beneficiarii finali vor fi consumatorii. Acest lucru este confirmat în studiul realizat pentru Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, în care se precizează că „de finalizarea pieței unice beneficiază o parte dintre întreprinderi, mai precis cele mai competitive și inovatoare, însă beneficiază toți consumatorii, datorită prețurilor mai mici și gamei de alegere mai mari”. Este, prin urmare, în interesul tuturor statelor membre și al Parlamentului European să se urmărească eliminarea acestor bariere netarifare, în beneficiul tuturor consumatorilor din Europa.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Antanas Guoga, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Robert Rochefort, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Birgit Collin-Langen, Edward Czesak, Julia Reda, Dariusz Rosati, Sabine Verheyen, Kerstin Westphal

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0366.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0580.

Notă juridică