Procedură : 2016/2007(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0168/2016

Texte depuse :

A8-0168/2016

Dezbateri :

PV 25/05/2016 - 24
CRE 25/05/2016 - 24

Voturi :

PV 26/05/2016 - 6.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0228

RAPORT     
PDF 654kWORD 185k
3.5.2016
PE 575.277v02-00 A8-0168/2016

referitor la monedele virtuale

(2016/2007(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Jakob von Weizsäcker

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la monedele virtuale

(2016/2007(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere documentul Băncii Reglementelor Internaționale referitor la monedele digitale, publicat în noiembrie 2015(1),

–  având în vedere documentul publicat de Banca Angliei referitor la economia monedelor digitale (Q3/2014)(2),

–  având în vedere avizul Autorității Bancare Europene referitor la monedele virtuale, publicat în iunie 2014(3),

–  având în vedere analiza Băncii Centrale Europene referitoare la monedele virtuale, publicată în februarie 2015(4),

–  având în vedere planul de acțiune al Comisiei care vizează consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, prezentat la 2 februarie 2016(5),

–  având în vedere studiul Comisiei privind amploarea discrepanțelor în materie de încasare a TVA-ului în UE, publicat în mai 2015(6),

–  având în vedere studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei privind agenda digitală referitoare la monedelor virtuale(7),

–  având în vedere Orientările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) pentru o abordare bazată pe riscuri a monedelor virtuale din iunie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 12 februarie 2016 referitoare la combaterea finanțării terorismului(8),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție privind tratamentul TVA aplicat operațiunilor de schimb de monedă virtuală (C-264/14)(9) și concluziile avocatului general Kokott, prezentate la data de 16 iulie 2015(10),

–  având în vedere consultarea ESMA privind realizarea de investiții folosind monedele virtuale sau tehnologia registrelor distribuite, publicată în iulie 2015(11),

–  având în vedere nota informativă a EPRS intitulată „Bitcoin market, economics and regulation”(12) (Bitcoin: piață, economie și reglementări),

–  având în vedere raportul Europol intitulat „Changes in modus operandi of Islamic State terrorist attacks” (Schimbări ale modului de operare în atacurile teroriste ale Statului Islamic), publicat la 18 ianuarie 2016(13),

–  având în vedere raportul Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), publicat în iunie 2014(14),

–  având în vedere studiul OCDE intitulat „The Bitcoin Question - currency versus trust-less transfer technology”(15) (Bitcoin - monedă versus tehnologie de transfer în care nu se poate avea încredere),

–  având în vedere documentul de lucru al FMI intitulat „Virtual Currencies and Beyond” (Monedele virtuale și dincolo de acestea), din ianuarie 2016(16),

–  având în vedere raportul consilierului științific principal al Guvernului britanic, Biroul pentru știință, intitulat „Distributed Ledger Technology: beyond block chain” (Tehnologia registrelor distribuite: dincolo de tehnologia „blockchain”), din 2016 (17),

–  având în vedere audierea Comisiei pentru afaceri economice și monetare privind monedele virtuale din 25 ianuarie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0168/2016),

A.  întrucât, până în prezent, nu s-a formulat încă o definiție universal aplicabilă, însă monedele virtuale sunt denumite uneori „bani electronici”, iar Autoritatea Bancară Europeană (ABE) le consideră o reprezentare digitală a unei valori care nu este emisă de o bancă centrală sau autoritate publică, nu sunt neapărat legate de o monedă fiduciară, ci sunt acceptate de persoanele fizice sau juridice ca mijloc de plată și pot fi transferate, stocate sau tranzacționate electronic; întrucât monedele virtuale se bazează, în principal, pe tehnologia registrelor distribuite, baza tehnologică pentru peste 600 de sisteme de monede virtuale(18), care facilitează schimburile inter pares, cel mai cunoscut dintre acestea fiind până în prezent bitcoin; întrucât sistemul a fost lansat în 2009 și deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 90% în rândul monedelor virtuale bazate pe tehnologia registrelor distribuite, cu o valoare de piață a monedelor bitcoin aflate în circulație de aproximativ 5 miliarde EUR(19), însă nu a atins încă dimensiuni sistemice;

B.  întrucât tehnologia registrelor distribuite include baze de date caracterizate de grade diferite de încredere și reziliență, care au potențialul de a procesa rapid un număr mare de tranzacții și care au capacitatea de a revoluționa nu doar domeniul monedelor virtuale, ci și tehnologia financiară, în general, unde compensarea și decontarea ar putea deveni o aplicație evidentă, precum și alte domenii dincolo de domeniul financiar, în special în ceea ce privește dovada identității și a proprietății;

C.  întrucât investițiile în tehnologia registrelor distribuite fac parte integrantă din ciclul de inovare actual în domeniul tehnologiei financiare și au totalizat, până în prezent, peste 1 miliard EUR, atât din fonduri cu capital de risc, cât și din investiții ale întreprinderilor(20);

Oportunități și riscuri ale monedelor virtuale și ale tehnologiei registrelor distribuite în peisajul tehnologic al plăților care evoluează rapid

1.  Subliniază că monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite au potențialul de a contribui în mod pozitiv la bunăstarea cetățenilor și la dezvoltarea economică, inclusiv în sectorul financiar prin:

a)  reducerea costurilor tranzacțiilor și a celor operaționale pentru plăți și, în special, pentru transferul transfrontalier de fonduri, foarte posibil cu mult sub 1 %, față de procentajele tradiționale de 2 %-4 % pentru sistemele de plată online(21), și, în medie, cu peste 7 % pentru transferul transfrontalier de fonduri(22), ceea ce ar reprezenta, conform unor evaluări optimiste, o reducere potențială globală a costurilor totale pentru transferurile de fonduri de până la 20 miliarde EUR;

b)  reducerea, în general, a costului accesului la finanțare, chiar și în lipsa unui cont bancar tradițional, ceea ce ar putea contribui la incluziunea financiară și la atingerea obiectivului G20 și G8 de reducere a costului transferului de fonduri cu 5 % în cinci ani(23);

c)  creșterea rezilienței și, în funcție de arhitectura sistemului, a rapidității sistemelor de plată și a comerțului cu bunuri și servicii datorită arhitecturii intrinsec descentralizate a tehnologiei registrelor distribuite, care ar putea să continue să funcționeze fiabil chiar dacă anumite părți ale rețelei ar fi defectuoase sau piratate;

d)  crearea unor sisteme care să combine ușurința utilizării, costuri ale tranzacțiilor și operaționale reduse și un nivel ridicat de respectare a vieții private, dar fără un anonimat total, pentru a garanta, într-o anumită măsură, trasabilitatea tranzacțiilor în caz de nereguli și pentru a îmbunătăți transparența pentru participanții la piață, în general;

e)  utilizarea acestor sisteme pentru a dezvolta soluții de microplată online sigure care să respecte viața privată, care ar putea, eventual, înlocui unele dintre actualele modele de afaceri online, care pun serioase probleme în ceea ce privește protejarea vieții private;

f)  posibilitatea de a fuziona, într-o aplicație unică sigură și ușor de utilizat, diferite tipuri de mecanisme de plată tradiționale și inovatoare, de la cărți de credit la soluții mobile, ceea ce ar putea favoriza dezvoltarea anumitor aspecte ale comerțului electronic în Europa și aprofundarea pieței unice;

2.  ia act de faptul că monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite implică riscuri care trebuie abordate în mod corespunzător pentru a crește fiabilitatea lor, inclusiv în circumstanțele actuale, și anume:

a)  absența unor structuri de guvernanță flexibile, dar reziliente și fiabile, sau a unei definiții a acestor structuri, în special în cazul unor aplicații legate de tehnologia registrelor distribuite, cum ar fi bitcoin, care creează nesiguranță și probleme în materie de protecție a consumatorilor sau, în general, a utilizatorilor, mai ales în cazul problemelor neprevăzute de dezvoltatorii programelor inițiale;

b)  gradul ridicat de volatilitate a monedelor virtuale și riscul creării unor bule speculative, precum și lipsa unor forme tradiționale de supraveghere, de garanții și de protecție reglementare, chestiuni care sunt deosebit de problematice pentru consumatori;

c)  capacitatea uneori limitată a organismelor de reglementare din domeniul noilor tehnologii, care poate face dificilă definirea, în timp util, a garanțiilor corespunzătoare, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare și fiabilă a aplicațiilor legate de tehnologia registrelor distribuite, atunci când acestea devin atât de răspândite încât devin relevante din punct de vedere sistemic, sau chiar înainte ca acest lucru să se întâmple;

d)  insecuritatea juridică care caracterizează noile aplicații legate de tehnologia registrelor distribuite;

e)  consumul de energie pe care îl implică unele dintre aceste monede virtuale care, potrivit unui raport al consilierului științific principal al Guvernului britanic referitor la tehnologia registrelor distribuite, a fost evaluat la peste 1 GW în cazul bitcoin, ceea ce ar necesita investiții în cercetare, pentru a identifica forme mai eficiente de mecanisme de verificare a tranzacțiilor, și în promovarea acestor mecanisme;

f)  lipsa unei documentații tehnice suficient de transparente și ușor accesibile cu privire la funcționarea unora dintre monedele virtuale și a altor sisteme bazate pe tehnologia registrelor distribuite;

g)  sursele potențiale de instabilitate financiară care pot fi asociate cu produsele derivate, din cauza caracteristicilor prost înțelese ale monedelor virtuale;

h)  viitoarele limitări potențiale pe termen lung legate de eficacitatea politicii monetare în cazul în care sisteme private de monezi virtuale ar urma să fie utilizate la scară largă ca substitut la moneda fiduciară oficială;

i)  posibilitatea tranzacțiilor pe „piața neagră”, a spălării de bani, a finanțării terorismului(24), a fraudei și evaziunii fiscale și a altor activități infracționale bazate pe„pseudo-anonimat” și „amestecul de servicii” pe care unele dintre aceste servicii le oferă, precum și natura descentralizată a unora dintre monedele virtuale, ținând seama de faptul că trasabilitatea tranzacțiilor în numerar tinde să fie și mai dificilă;

3.  sugerează că abordarea acestor riscuri va necesita consolidarea capacității de reglementare, inclusiv a cunoștințelor de specialitate, și dezvoltarea unui cadru juridic solid, care să țină pasul cu inovația, pentru a oferi un răspuns rapid și proporțional în cazul în care utilizarea anumitor aplicații ale tehnologiei registrelor distribuite ar prezenta o importanță sistemică;

4.  evidențiază, cu toate acestea, că este posibil ca o reglementare precoce să nu fie potrivită pentru o situație care încă evoluează, putând transmite populației un mesaj greșit în legătură cu avantajele sau securitatea monedelor virtuale;

Utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în alte scopuri decât plățile

5.  ia act de faptul că potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a accelera, descentraliza, automatiza și standardiza procesele bazate pe date la un cost mai redus ar putea modifica fundamental modul în care sunt transferate activele și în care sunt ținute registrele, acest lucru putând avea implicații atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public, acesta din urmă fiind afectat la trei niveluri: ca furnizor de servicii, ca supervizor și ca legislator;

6.  evidențiază faptul că compensarea, decontarea și alte procese de gestionare post-tranzacționare reprezintă pentru sectorul financiar mondial un cost de peste 50 miliarde EUR pe an(25) și că acesta și procesele de reconciliere bancară sunt domenii în care utilizarea tehnologiei registrelor distribuite s-ar putea dovedi a fi revoluționară din punct de vedere al eficienței, rapidității și rezilienței, însă ar implica și noi provocări în materie de reglementare;

7.  subliniază faptul că actorii din sectorul privat au pus în aplicare mai multe inițiative în acest sens și invită autoritățile competente, atât de la nivel european, cât și de la nivel național, să monitorizeze astfel de inițiative;

8.  observă, de asemenea, că tehnologia registrelor distribuite ar putea fi utilizată pentru a intensifica schimbul de date și a spori transparența și încrederea nu numai între guvern și cetățeni, ci și între actorii din sectorul privat și clienții lor;

9.  recunoaște potențialul tehnologiei registrelor distribuite, încă în curs de dezvoltare, care depășește cu mult sectorul financiar, inclusiv finanțarea participativă pe bază de capital criptografic („crypto-equity crowdfunding”), serviciile de soluționare a litigiilor prin mediere, în special în sectoarele financiar și juridic, și posibilitatea de a încheia „contracte inteligente” combinate cu semnăturile digitale, aplicații care permit o securitate mai mare a datelor și sinergii cu dezvoltarea internetului obiectelor;

10.  subliniază dinamica pe care tehnologiile „blockchain” o generează în mediul de afaceri, precum și potențialul lor de transformare în economia reală pe termen lung;

11.  recunoaște potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a ajuta guvernele să reducă spălarea de bani, frauda și corupția;

12.  încurajează agențiile guvernamentale să testeze sistemele bazate pe tehnologia registrelor distribuite, după ce au realizat evaluări corespunzătoare ale impactului, pentru a îmbunătăți prestarea de servicii către cetățeni și soluțiile de guvernare electronică, în conformitate cu normele europene în materie de protecție a datelor; încurajează agențiile guvernamentale să evite efectele de blocare care ar putea fi asociate cu sistemele bazate pe tehnologia registrelor distribuite, supuse drepturilor de proprietate; recunoaște, în mod special, potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a îmbunătăți sistemele de registre cadastrale;

13.  recomandă agențiilor guvernamentale și autorităților competente care sunt însărcinate cu analiza unor volume mari de date să examineze utilizarea în timp real a instrumentelor de supraveghere și de raportare bazate pe tehnologia registrelor distribuite, ca parte din agenda RegTech în sectorul financiar și dincolo de acesta, inclusiv pentru a reduce cel puțin discrepanța evidentă în materie de încasare a TVA-ului în Uniune(26);

Reglementare inteligentă în vederea încurajării inovației și a garantării integrității

14.  solicită o abordare proporțională în materie de reglementare la nivelul UE, pentru a nu descuraja inovarea sau a adăuga costuri inutile în acest stadiu incipient, luând, în același timp, în serios provocările legate de reglementare pe care le-ar putea implica utilizarea la scară largă a monedelor virtuale și a tehnologiei registrelor distribuite;

15.  subliniază asemănările dintre tehnologia registrelor distribuite, constând dintr-un set de noduri care participă la un sistem și partajează o bază de date comune, și World Wide Web, definit ca un set global de resurse, interconectate în mod logic prin hyperlink-uri; remarcă faptul că atât tehnologia registrelor distribuite, cât și WWW se bazează pe internet, un sistem global de rețele de calculatoare centrale, personale și fără fir interconectate;

16.  reamintește că internetul, în pofida încercărilor de a promova o abordare bazată pe mai multe părți interesate, este în continuare guvernat de Administrația Națională pentru Telecomunicații și Informații, o agenție a Departamentului Comerțului din Statele Unite;

17.  salută crearea unei coaliții dinamice privind tehnologiile „blockchain” în cadrul Forumului pentru guvernanța internetului și invită Comisia să promoveze o guvernanță comună și globală a tehnologiei registrelor distribuite, astfel încât să se evite problemele întâmpinate anterior în dezvoltarea internetului;

18.  evidențiază faptul că legislația europeană esențială, cum ar fi Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR), Regulamentul privind decontarea titlurilor de valoare și depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR), Directiva privind caracterul definitiv al decontării (SFD), Directiva și Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFID/MiFIR), Directiva privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA) ar putea oferi un cadru de reglementare în funcție de activitățile desfășurate, indiferent de tehnologiile subiacente, chiar dacă monedele virtuale și aplicațiile bazate pe tehnologia registrelor distribuite acced la noi piețe și își extind activitățile; observă totuși că ar putea fi necesară o legislație mai specifică;

19.  salută sugestiile Comisiei de a include platformele de schimb de monede virtuale în Directiva privind combaterea spălării banilor (DCSB), pentru a pune capăt anonimatului legat de astfel de platforme; solicită ca orice propunere în acest sens să fie bine orientată, justificată printr-o analiză completă a riscurilor legate de monedele virtuale și bazată pe o evaluare aprofundată a impactului;

20.  recomandă Comisiei să realizeze o analiză cuprinzătoare a monedelor virtuale, pe baza acestei evaluări, să aibă în vedere, dacă este cazul, o revizuire a legislației UE relevante în materie de plăți, inclusiv a Directivei privind conturile de plăți (DCP), a Directivei privind serviciile de plată (DSP) și a Directivei privind moneda electronică (DME), ținând seama de noile posibilități pe care le oferă noile evoluții tehnologice, inclusiv monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite, în vederea consolidării în continuare a concurenței și a reducerii costurilor tranzacțiilor, inclusiv prin intermediul unei interoperabilități sporite și, eventual, prin promovarea unui portofel electronic universal care să nu fie supus drepturilor de proprietate;

21.  constată că mai multe monede virtuale locale au fost create în Europa ca răspuns la crizele financiare și la problemele legate de criza creditelor; îndeamnă la o prudență deosebită în definirea monedelor virtuale, în contextul oricăror viitoare propuneri legislative, pentru a lua în considerare în mod corespunzător existența „monedelor locale” cu caracter „non-profit”, având deseori fungibilitate limitată și oferind beneficii sociale și de mediu semnificative, și pentru a împiedica reglementarea disproporționată în acest domeniu, cu condiția ca impozitarea să nu fie nici evitată, nici eludată;

22.  solicită crearea unui Grup operativ orizontal privind tehnologia registrelor distribuite, condus de Comisie, alcătuit din experți tehnici și experți în domeniul reglementării, cu scopul de:

i)  a oferi cunoștințele de specialitate tehnice și în materie de reglementare necesare în diferitele sectoare ale aplicațiilor pertinente bazate pe tehnologia registrelor distribuite, pentru a reuni părțile interesate și a sprijini actorii publici în cauză, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în eforturile lor de a monitoriza utilizarea tehnologiei registrelor distribuite la nivel european și mondial;

ii)  a promova sensibilizarea și a analiza beneficiile și riscurile – inclusiv pentru beneficiarii finali – ale aplicațiilor bazate pe tehnologia registrelor distribuite, pentru a utiliza în mod optim potențialul lor, inclusiv prin definirea unui set de bază de caracteristici pentru tehnologia registrelor distribuite, favorabile interesului general, cum ar fi standardele deschise care nu sunt supuse drepturilor de proprietate, și prin identificarea standardelor de bune practici atunci când acestea apar;

iii) a sprijini o reacție rapidă, bine informată și proporțională la noile oportunități și provocări legate de introducerea unor aplicații importante bazate pe tehnologia registrelor distribuite, inclusiv prin intermediul unei foi de parcurs pentru viitoarele etape de la nivelul UE și al statelor membre, care ar include o evaluare a legislației europene în vigoare, în vederea actualizării acesteia ca răspuns la utilizarea semnificativă și sistemică a tehnologiei registrelor distribuite, dacă este cazul, abordând și aspectele legate de protecția consumatorilor și provocările sistemice;

iv) a concepe teste de rezistență pentru toate aspectele relevante legate de monedele virtuale și alte sisteme bazate pe tehnologia registrelor distribuite care ating un nivel de utilizare care le conferă o importanță sistemică pentru stabilitate;

23.  subliniază importanța sensibilizării consumatorilor, a transparenței și a încrederii în legătură cu utilizarea monedelor virtuale; invită Comisia să elaboreze, în cooperare cu statele membre și cu industria monedelor virtuale, orientări cu scopul de a garanta că sunt furnizate informații corecte, clare și complete utilizatorilor de monede virtuale existenți și viitori, pentru a le permite să facă o alegere în cunoștință de cauză, crescând astfel transparența sistemelor de monede virtuale în ceea ce privește felul în care sunt organizate și utilizate și felul în care se deosebesc de sistemele reglementate și supravegheate de plată din punctul de vedere al protecției consumatorilor;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

http://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf

(2)

 http://www.bankofengland.co.uk/publications/Documents/quarterlybulletin/2014/qb14q3digitalcurrenciesBitcoin2.pdf

(3)

https://www.eba.europa.eu/documents/10180/657547/EBA-Op-2014-08+Opinion+on+Virtual+Currencies.pdf

(4)

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemesen.pdf

(5)

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/criminal/news/160202_en.htm

(6)

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5592_en.htm

(7)

 http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC97043/the%20digital%20agenda%20of%20virtual%20currencies_final.pdf

(8)

http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/02/12-conclusions-terrorism-financing/

(9)

 http://curia.europa.eu/juris/documents.jsf?pro=&lgrec=de&nat=or&oqp=&lg=&dates=&language=ro&jur=C%2CT%2CF&cit=none%252CC%252CCJ%252CR%252C2008E%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252Ctrue%252Cfalse%252Cfalse&num=C-264%252F14&td=%3BALL&pcs=Oor&avg=&page=1&mat=or&jge=&for=&cid=645615

(10)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A62014CC0264

(11)

https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/2015-532_call_for_evidence_on_virtual_currency_investment.pdf

(12)

 http://www.europarl.europa.eu/RegData/bibliotheque/briefing/2014/140793/LDM_BRI(2014)140793_REV1_EN.pdf

(13)

 https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/publications/changes_in_modus_operandi_of_is_in_terrorist_attacks.pdf

(14)

http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/virtual-currency-key-definitions-and-potential-aml-cft-risks.pdf

(15)

http://www.oecd.org/daf/fin/financial-markets/The-Bitcoin-Question-2014.pdf

(16)

https://www.imf.org/external/pubs/ft/sdn/2016/sdn1603.pdf

(17)

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf

(18)

http://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf

(19)

http://coinmarketcap.com/

(20)

A se vedea, printre altele: http://www.coindesk.com/state-of-Bitcoin-blockchain-2016/

(21)

https://www.eba.europa.eu/documents/10180/657547/EBA-Op-2014-08+Opinion+on+Virtual+Currencies.pdf

(22)

https://remittanceprices.worldbank.org/sites/default/files/rpw_report_december_2015.pdf

(23)

 http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTFINANCIALSECTOR/0,,contentMDK:22383199~pagePK:210058~piPK:210062~theSitePK:282885,00.html

(24)

Deși există posibilitatea de a utiliza monedele virtuale în scopul finanțării terorismului, Europol a evidențiat recent (la 18 ianuarie 2016) că, „în ciuda declarațiilor publicate de către terți cu privire la utilizarea monedelor anonime, cum ar fi bitcoin, de către teroriști pentru finanțarea activităților lor, acest lucru nu a fost confirmat de serviciile responsabile de aplicare a legii”.

(25)

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf

(26)

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5592_en.htm


EXPUNERE DE MOTIVE

La șapte ani de la lansarea bitcoin, prima și cea mai cunoscută monedă virtuală, a devenit evident faptul că inovația care stă la baza sa, tehnologia registrelor distribuite, va avea un impact considerabil asupra sectorului financiar și nu numai. Această tehnologie permite, în principiu, înregistrarea descentralizată, rapidă, rezilientă și destul de sigură a oricărui tip de tranzacție, împreună cu istoricul tranzacțiilor anterioare, într-un „registru distribuit”. Investițiile în tehnologia registrelor distribuite cresc și anumite aplicații ar putea deveni rapid sistemice. Deși persistă anumite semne de întrebare cu privire la domeniul de aplicare al acestei transformări tehnologice în curs, oportunitățile considerabile și riscurile neneglijabile pe care aceasta la implică fac ca acest prim raport al Parlamentului European privind monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite să fie foarte oportun.

Peisajul tehnologic aflat în evoluție rapidă

Principalele oportunități pe care le oferă monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite sunt legate de reducerea costurilor tranzacțiilor și ușurința utilizării, oferind, în același timp, reziliență și diferite niveluri de protecție a vieții private. În acest context, trebuie remarcat faptul că costurile operațiunilor de plată rămân surprinzător de ridicate. În medie, peste 7% din transferurile de fonduri sunt absorbite de costurile de transfer, pe care atât G20, cât și G8 s-au angajat să le reducă. Totuși, și în cadrul pieței unice, se poate ajunge la costuri mai competitive ale tranzacțiilor. Pe termen mediu, concurența ar putea fi consolidată în continuare prin introducerea unui portofel unic interoperabil și care nu este supus drepturilor de proprietate.

Totuși, este posibil ca o mare parte din potențialul tehnologiei registrelor distribuite să se dezvolte în afara sectorului plăților. În raport, se menționează că gestionarea post-tranzacționare este un caz de utilizare evidentă a tehnologiei registrelor distribuite în sectorul privat. În sens mai larg, este probabil ca aplicațiile să apară în special în domenii în care fiabilitatea, dovada identității și a proprietății și standardizarea sunt importante: contractele inteligente, transferurile de proprietate intelectuală, gestionarea lanțului de aprovizionare și o serie de servicii guvernamentale. De exemplu, în cadrul agendei RegTech, ar trebui examinat potențialul de a reducere discrepanța în materie de încasare a TVA-ului, care este în prezent de 168 de miliarde EUR, prin utilizarea tehnologiei registrelor distribuite(1).

La fel ca în cazul oportunităților, riscurile asociate monedelor virtuale și tehnologiei registrelor distribuite vor reieși mai clar pe măsură ce utilizarea lor se va răspândi. Însă anumite riscuri semnificative au devenit deja evidente, de exemplu, utilizarea abuzivă a anumitor aplicații în scopuri ilicite, inclusiv spălarea de bani și finanțarea terorismului(2). De asemenea, având în vedere că tehnologia registrelor distribuite este susceptibilă de a fi utilizată într-o serie de domenii sistemice, trebuie asigurată funcționarea corespunzătoare și reziliența acestor sisteme pe baza bunei guvernanțe și a structurilor de supraveghere. Mai mult decât atât, chestiunile legate de protecția consumatorilor sunt susceptibile de a juca un rol important într-o serie de aplicații.

Reglementare inteligentă pentru tehnologia registrelor distribuite

Cheia pentru o reglementare inteligentă într-un mediu caracterizat de inovația dinamică constă în capacitatea autorității de reglementare de a dezvolta capacități suficiente, inclusiv în materie de cunoștințe tehnice de specialitate. Reglementarea preventivă și greoaie, care ar înăbuși creșterea, trebuie și poate fi evitată. Însă un astfel de regim de reglementare inteligentă, bazat pe excelența analitică și pe proporționalitate, nu trebuie confundat cu o reglementare lejeră: măsurile de reglementare rapide și ferme trebuie să facă parte din setul de instrumente pentru a aborda riscurile înainte ca acestea să devină sistemice, dacă este cazul. Pentru a garanta capacitățile de reglementare necesare pentru această abordare, raportorul solicită instituirea unui Grup operativ privind tehnologia registrelor distribuite, care să fie condus de Comisie.

(1)

Comisie, comunicat de presă, http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-5593_en.htm

(2)

A se vedea „Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului”, publicat recent http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1455113825366&uri=CELEX:52016DC0050


AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR (21.4.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la monedele virtuale

(2016/2007(INI))

Raportoare pentru aviz: Ulrike Trebesius

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că industria monedelor virtuale și tehnologia utilizată în acest domeniu se află într-o etapă incipientă;

2.  subliniază faptul că industria monedelor virtuale și tehnologia utilizată în acest domeniu reprezintă tehnologii inovatoare și nu sunt dezvoltate pe baza infrastructurii existente;

3.  recunoaște că pentru consumatori, întreprinderi, organizațiile caritative și economie, în general, monedele virtuale și tehnologiile utilizate în acest domeniu prezintă potențiale avantaje, printre care se numără o viteză și o eficiență mai mari și costuri reduse pentru efectuarea plăților și a transferurilor, în special a celor transfrontaliere, o posibilă promovare a incluziunii financiare și facilitarea accesului la finanțare și la resurse financiare pentru sectorul afacerilor și pentru IMM-uri; remarcă și faptul că utilizarea monedelor virtuale și a tehnologiei registrelor distribuite a contribuit la microplățile pentru achiziția online a bunurilor și le-a facilitat;

4.  subliniază faptul că monedele virtuale reprezintă singura modalitate de plată, în afară de cea în numerar, care poate facilita decontarea în timp real (beneficiarul primește 100 % din fonduri în momentul plății);

5.  subliniază că este importantă dezvoltarea unor condiții europene competitive egale pentru a permite eliberarea și dezvoltarea deplină a potențialului valoros al tehnologiei registrelor distribuite, deoarece ele pot fi utilizate în diverse domenii inovatoare și într-o gamă variată de industrii și servicii, cum ar fi „contractele inteligente”, finanțarea participativă pe bază de capital criptografic („crypto-equity crowdfunding”) și serviciile de soluționare a litigiilor prin mediere, în special în sectoarele financiar și juridic; în plus, încurajează, organismele publice să evalueze beneficiile și să exploreze posibilitatea de a aplica astfel de tehnologii inovatoare în alte domenii, cu scopul de a furniza servicii mai bune, mai rapide și mai eficiente cetățenilor UE;

6.  recunoaște faptul că monedele virtuale pot prezenta riscuri în ceea ce privește activitățile infracționale precum finanțarea terorismului, spălarea banilor, evaziunea fiscală și frauda fiscală, dar și alte activități și provocări potențial ilegale; remarcă, cu toate acestea, că puține elemente dovedesc că monedele virtuale au fost utilizate pe scară largă ca modalități de plată în cadrul activităților infracționale și că trasabilitatea tranzacțiilor în numerar tinde să fie mult mai scăzută decât cea a tranzacțiilor în monede virtuale;

7.  subliniază că deținătorii de monede virtuale sunt vulnerabili la activități ilegale și probleme precum înșelătorii, furtul monedelor virtuale, criminalitate informatică, piraterie, funcționarea necorespunzătoare a software-ului/hardware-ului, fraudă și sisteme frauduloase, false pretexte sau declarații false; solicită Comisiei să se asigure că se pune în aplicare un nivel adecvat de garanții și de căi de atac eficiente pentru consumatorii care s-ar putea confrunta cu unele din riscurile menționate anterior legate de utilizarea monedelor virtuale;

8.  recunoaște faptul că monedele virtuale, care nu sunt nici monedă națională, nici străină, atunci când sunt utilizate ca o alternativă la monedele fiduciare, ar putea implica potențiale riscuri pentru sistemul financiar, atât în ceea ce privește reglementarea, cât și în ceea ce privește supravegherea și securitatea piețelor, și ar putea prezenta riscuri și amenințări pentru integritatea financiară și reglementarea eficientă a sectorului financiar; subliniază că riscurile la adresa stabilității financiare ar putea fi tot mai pronunțate pe măsură ce utilizarea monedelor virtuale va deveni mai răspândită;

9.  recunoaște că persoanele care doresc să își protejeze resursele financiare pot utiliza monede independente precum bitcoin în perioadele de scădere a ratelor dobânzii sau ca un refugiu în momentele de instabilitate economică;

10.  constată fluctuațiile uriașe observate în trecut ale ratelor de schimb ale unor monede virtuale și riscurile potențiale pentru consumatori care decurg din utilizarea acestora; subliniază, cu toate acestea, că în UE nu există nicio reglementare specifică care să asigure protecția consumatorilor împotriva pierderilor financiare în cazul în care o platformă de schimb de monede virtuale sau care deține monede virtuale eșuează sau își încetează activitatea; constată că monedele virtuale pot fi securitizate prin intermediul activelor suport; evidențiază necesitatea protejării consumatorilor în momentul utilizării monedelor virtuale, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică, algoritmii utilizați, persoanele de contact și informațiile de contact în cazul unor întrebări sau probleme, precum și necesitatea unor clauze și condiții clare și ușor de înțeles, inclusiv a unei declarații clare privind riscurile, și subliniază faptul că monedele virtuale și valoarea acestora nu sunt garantate în mod necesar de nicio bancă și de nicio țară; subliniază că aceste potențiale probleme ar trebui comunicate de către întreprinderile din sectorul monedelor virtuale;

11.  subliniază dificultățile și incertitudinile legate de anticiparea felului în care pot evolua monedele virtuale și de identificarea eventualelor strategii politice specifice pe termen lung fără a frâna inovarea; solicită Comisiei să elaboreze o strategie coerentă și cuprinzătoare la nivelul UE, cu scopul de a identifica beneficiile și riscurile monedelor virtuale și ale tehnologiilor utilizate în acest domeniu și eventuale strategii politice pe termen lung, ținând cont în același timp de necesitatea de a evita fragmentarea și denaturarea pieței unice, de principiul unei mai bune reglementări, de necesitatea de a promova inovația în domeniul financiar și tehnologic și de a colabora cu părțile interesate relevante și întreprinderile din sectorul monedelor virtuale pentru a menține UE ca un spațiu atractiv pentru cercetare și dezvoltare și pentru exploatarea acestor tehnologii; evidențiază importanța unei monitorizări și analize constante ale modului în care evoluează monedele virtuale și ale provocărilor politice pe care le prezintă acestea; sugerează ca un grup operativ, condus de Comisie, să sprijine actorii publici și privați relevanți, precum și să evalueze și să analizeze toate potențialele evoluții ale tehnologiilor din domeniul monedelor virtuale și ale aplicațiilor legate de tehnologia registrelor distribuite; invită Comisia să acorde o atenție deosebită algoritmilor utilizați în monedele virtuale și să evalueze securitatea acestora;

12.  invită Comisia să țină cont de contribuția monedelor virtuale și a tehnologiei registrelor distribuite în toate sectoarele, inclusiv de rolul lor în dezvoltarea pieței unice digitale, cu scopul de a le permite întreprinderilor legitime din sectorul monedelor virtuale să prospere;

13.  recunoaște faptul că elaborarea unor soluții eficiente de reglementare privind dezvoltarea monedelor virtuale se află încă într-un stadiu incipient și delicat; subliniază că organele de reglementare din anumite domenii au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unor soluții eficiente; remarcă, cu toate acestea, că trebuie să se depună în continuare eforturi considerabile pentru a institui cadre eficace de reglementare a monedelor virtuale astfel încât să asigure protecția împotriva riscurilor, fără a frâna inovarea financiară și tehnologică;

14.  subliniază importanța sensibilizării consumatorilor, a transparenței și a încrederii în legătură cu utilizarea monedelor virtuale; invită Comisia, în cooperare cu statele membre și cu industria monedelor virtuale, să elaboreze orientări cu scopul de a garanta că sunt furnizate informații corecte, clare și complete utilizatorilor de monede virtuale existenți și viitori, pentru a le permite să facă o alegere în cunoștință de cauză, crescând astfel transparența sistemelor de monede virtuale în ceea ce privește felul în care sunt organizate și utilizate și felul în care se deosebesc de sistemele reglementate și supravegheate de plată din punctul de vedere al protecției consumatorilor; invită, de asemenea, industria monedelor virtuale, împreună cu Comisia și cu statele membre, să ia în considerare aplicarea cerințelor relevante privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT) impuse de standardele internaționale în cazul platformelor de schimb de monede virtuale convertibile, precum și al oricăror alte tipuri de instituții care acționează ca noduri la intersecția activităților legate de monedele virtuale convertibile cu sistemul financiar reglementat al monedei fiduciare, și solicită Comisiei să evalueze și să aibă în vedere extinderea domeniului de aplicare a Directivei în domeniul combaterii spălării banilor astfel încât să includă platformele de schimb de monede virtuale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Nicola Danti, Dennis de Jong, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Antanas Guoga, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Robert Rochefort, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Birgit Collin-Langen, Edward Czesak, João Pimenta Lopes, Julia Reda, Ulrike Trebesius, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen, Kerstin Westphal

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georg Mayer


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

26.4.2016

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Esther de Lange, Markus Ferber, Jonás Fernández, Elisa Ferreira, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Fulvio Martusciello, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Cora van Nieuwenhuizen, Jakob von Weizsäcker, Pablo Zalba Bidegain, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Matt Carthy, Philippe De Backer, Mady Delvaux, Ashley Fox, Marian Harkin, Ian Hudghton, Sophia in ‘t Veld, Syed Kamall, Krišjānis Kariņš, Paloma López Bermejo, Emmanuel Maurel, Siôn Simon, Romana Tomc

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Virginie Rozière

Notă juridică