Procedură : 2013/0321(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0216/2016

Texte depuse :

A8-0216/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/09/2016 - 9.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0339

RECOMANDARE     ***
PDF 526kWORD 107k
23.6.2016
PE 582.160v03-00 A8-0216/2016

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce privește participarea Republicii Croația în calitate de parte contractantă, ca urmare a aderării sale la Uniunea Europeană

(14381/2013 – C8-0120/2016 – 2013/0321(NLE))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportoare: Danuta Jazłowiecka

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 JUSTIFICARE SUCCINTĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce privește participarea Republicii Croația în calitate de parte contractantă, ca urmare a aderării sale la Uniunea Europeană

(14381/2013 – C8-0120/2016 – 2013/0321(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14381/2013),

–  având în vedere Protocolul la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor în ceea ce privește participarea Republicii Croația în calitate de parte contractantă, ca urmare a aderării sale la Uniunea Europeană (14382/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 217, articolul 218 alineatul (6) litera (a) și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0120/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0216/2016),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Confederației Elvețiene.


JUSTIFICARE SUCCINTĂ

I. Acordurile bilaterale — informații generale

Datorită proximității geografice și culturale și, în special, datorită importanței sale politice și economice, UE și cele 28 de state membre reprezintă cel mai important partener al Elveției. Comparativ, UE are legături mai strânse cu Elveția decât cu orice altă din afara Spațiului Economic European (SEE), prin intermediul unei game largi de acorduri. În timp ce Elveția este al patrulea partener comercial al UE ca importanță, după Statele Unite, China și Rusia, UE reprezintă cel mai mare partener comercial al Elveției. Peste un milion de cetățeni ai UE locuiesc în Elveția, iar alte 230 000 traversează frontiera zilnic pentru a merge la lucru. Aproximativ 430 000 de cetățeni elvețieni locuiesc în UE. Odată cu aderarea României, Bulgariei și Croației la UE, piața internă s-a extins și mai mult, ajungând la aproape 505 milioane de cetățeni și devenind și mai importantă pentru partenerul nostru elvețian.

În urma respingerii de către Elveția a aderării la Acordul privind SEE în 1992, iar ambele părți fiind conștiente de importanța vitală a cooperării, s-au negociat o serie de acorduri bilaterale (așa-numitele Acorduri bilaterale I). Acestea au acoperit libera circulație a persoanelor, transportul pe uscat, transportul aerian, agricultura, cercetarea, precum și barierele tehnice pentru schimburile comerciale și achizițiile publice și au intrat în vigoare la 1 iunie 2002.

Un al doilea pachet de acorduri (Acordurile bilaterale II) a fost negociat începând din iunie 2002, fiind semnat în 2004. Acest pachet conține nouă acorduri diferite care vizează impozitarea veniturilor din economii, cooperarea în lupta împotriva fraudei, asocierea Elveției la acquis-ul Schengen, participarea Elveției la regulamentele „Dublin” și „Eurodac”, comerțul cu produse agricole transformate, participarea Elveției la Agenția Europeană de Mediu și la Rețeaua europeană de informare și observare pentru mediu (EIONET), cooperarea în materie de statistică, participarea Elveției la programele de formare Media Plus și Media, precum și un acord privind evitarea dublei impozitări pentru pensionarii instituțiilor comunitare.

În cadrul politicii sale europene, Elveția a vizat întotdeauna consolidarea relațiilor cu UE, cu aproape 20 de acorduri principale și peste 120 de acorduri bilaterale stipulate și validate de poporul elvețian în cadrul a șapte referendumuri, începând din anul 2000.

II. Libera circulație a persoanelor

Acordul privind libera circulație a persoanelor, semnat în temeiul Acordului bilateral I, a acordat cetățenilor părților contractante dreptul de a intra, locui și munci în teritoriile lor respective, prin eliminarea reciprocă a majorității restricțiilor. Cu toate acestea, pentru a beneficia pe deplin de drepturile menționate mai sus, este necesar un contract de angajare sau de prestări de servicii sau să se dispună de suficiente mijloace financiare și de asigurare Obiectivul acestui acord era de a stabili între Uniune și Elveția norme echivalente cu cele prevăzute în acquis-ul comunitar, permițând intrarea, șederea, munca, stabilirea ca lucrător care desfășoară o activitate independentă, studiile, introducând dreptul la asigurări sociale și acordând condiții de viață, de angajare și de muncă identice cu cele garantate propriilor resortisanți. În plus, obiectivul acordului era de a facilita prestarea de servicii pe teritoriul părților contractante.

Acordul a făcut obiectul unor dispoziții tranzitorii, permițând treptat tuturor statelor membre ale UE și Elveției să beneficieze de libera circulație.

Acordul bilateral I conține, de asemenea, o „clauză ghilotină“ fundamentală, care prevede că, în cazul în care se anulează oricare dintre cele șapte tratate, toate tratatele sunt reziliate în mod automat, precum și o clauză de „standstill”, prin care părțile contractante se angajează să nu mai adopte alte măsuri restrictive cu privire la resortisanții celeilalte părți în domeniile de aplicare a prezentului acord.

III. Protocoale la Acordul privind libera circulație a persoanelor

Acordul privind libera circulație a persoanelor, semnat în 2000 în temeiul Acordului bilateral I și în vigoare din 1 iunie 2002, a fost semnat între Elveția și UE-15. Acordul privind libera circulație a persoanelor este singurul care nu a fost extins în mod automat la noile state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004. Prin urmare, acordul a fost modificat printr-un protocol și extins la Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia. Primul protocol la acord a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006. Fiecare protocol urmează modelul acordului cu UE 15, stabilind contingente, condiții de acces pe piața muncii, restricții și clauze de protecție.

Ca urmare a aderării la Uniunea Europeană a Bulgariei și României la 1 ianuarie 2007, acordul a fost modificat din nou, intrând în vigoare în 2009 ca „Protocolul II“.

Protocolul III a fost inițiat în urma aderării Croației la Uniunea Europeană în 2013. Cu toate acestea, ca urmare a referendumului din 9 februarie 2014 „Împotriva imigrației în masă”, acesta a fost inițial blocat. Drept răspuns, UE a suspendat negocierile privind o serie de acorduri cu Elveția, inclusiv Programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020” și programul de schimb de studenți „Erasmus +”. Cu toate acestea, la 4 martie 2016, Elveția și UE au semnat Protocolul III de extindere a Acordului privind libera circulație a persoanelor la Croația.

Prezentul Protocol III necesită, la fel ca cele anterioare, aprobarea Parlamentului European.

IV. Prezentul protocol

Se prevede că pentru o perioadă de șapte ani de la data intrării în vigoare a protocolului, Elveția poate limita accesul cetățenilor croați pe piața muncii (contingente, prioritate pentru lucrătorii locali, controlul condițiilor de muncă și al salariilor). În cursul ultimilor doi ani ai acestei perioade de tranziție, restricțiile trebuie să fie aprobate de către Comitetul mixt Elveția-UE.

În ceea ce privește restricțiile privind accesul la piața forței de muncă, Elveția poate menține limite cantitative privind accesul lucrătorilor încadrați în muncă în Elveția și pentru persoanele care desfășoară activități independente care sunt resortisanți ai Croației, pentru următoarele două categorii de ședere: a) șederea pe o perioadă mai mare de patru luni și mai mică de un an; b) șederea pe o perioadă mai mare sau egală cu un an.

Limitele cantitative sunt stabilite pentru fiecare din cei șapte ani de punere în aplicare a protocolului. Contingentele pentru fiecare an sunt stabilite în mod progresiv pentru ca Elveția să poată deschide treptat, de la an la an, accesul la piața forței de muncă pentru lucrătorii din Croația.

Sunt prevăzute dispoziții suplimentare pentru a permite Elveției și Croației să mențină controalele privind prioritatea acordată lucrătorilor integrați pe piața obișnuită a forței de muncă, precum și condițiile de muncă și salariale aplicabile resortisanților celeilalte părți contractante.

Croația ar trebui să fie autorizată să introducă, pentru aceleași perioade, aceleași limite cantitative în ceea ce privește resortisanții elvețieni. O importantă clauză de salvgardare finală prevede că la sfârșitul perioadei de șapte ani a protocolului, Elveția are posibilitatea ca, pentru o nouă perioadă de trei ani, să activeze în mod unilateral clauza de salvgardare pentru cetățenii croați în vederea limitării numărului de permise de ședere care permit accesul la piața muncii. Sunt prevăzute dispoziții specifice în acest sens.

Perioada de tranziție totală cu clauză de salvgardare — dacă este cazul — este de 10 ani de la data intrării în vigoare a protocolului.

V. Votul popular din 9 februarie 2014 „Împotriva imigrației în masă”

La 9 februarie 2014, în cadrul unui referendum la nivel național, Elveția a adoptat cu 50,3 % din voturi și majoritatea cantoanelor, o inițiativă prezentată de către Partidul popular elvețian, intitulată „Împotriva imigrației în masă”. Elementul principal al inițiativei a fost introducerea unui nou articolul 121a la Constituția Federală Elvețiană. Principalele elemente ale acestui articol afirmă că Elveția reglementează imigrația în mod autonom, că poate introduce restricții și contingente pentru acordarea permiselor de ședere pe baza intereselor economice generale ale Elveției, precum și că întreprinderile sunt obligate să acorde prioritate resortisanților elvețieni atunci când angajează personal. În plus, fapt deosebit de important pentru Acordul UE-Elveția, inițiativa „Împotriva imigrației în masă”, a afirmat că niciun tratat sau acord internațional nu poate încălca articolul nou introdus.

În practică, articolul 121a din Constituție vizează limitarea imigrației în Elveția, reintroducerea contingentelor pentru străini și solicită renegocierea Acordului privind libera circulație a persoanelor încheiat cu UE. Cu adoptarea sa, Consiliul federal dispune de trei ani pentru a pune în aplicare măsuri în vederea atingerii acestor obiective, respectiv până în februarie 2017. Cu toate acestea, trebuie subliniat că articolul 121a nu este compatibil cu Acordul privind libera circulație a persoanelor.

În iulie 2014, o scrisoare prin care se solicită revizuirea Acordului privind libera circulație a persoanelor a fost transmisă Serviciului European de Acțiune Externă, responsabil cu administrarea acordului UE-Elveția privind libera circulație a persoanelor. În urma consultării statelor membre, s-a transmis un răspuns imediat din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, dna Catherine Ashton, în care se subliniază că renegocierea principiului nediscriminării, inclusiv a tratamentului egal, cu obiectivul de a introduce limite cantitative și contingente, combinate cu o preferință pentru resortisanții elvețieni ar fi în contradicție fundamentală cu acordul și că, prin urmare, UE nu este de acord cu nicio revizuire în acest sens.

Având în vedere clauza „ghilotină” și necesitatea de a respecta termenii acordului, în prezent, au loc consultări cu reprezentanții Elveției pentru a se găsi o soluție acceptabilă pentru ambele părți, eventual pe baza unei interpretări a articolului 14 punctul 2 din acord, care prevede că, în cazul unor „dificultăți economice și sociale grave, Comitetul mixt poate examina măsurile corespunzătoare pentru a remedia situația.

Este necesar ca în lunile următoare să se găsească soluții la consecințele referendumului menționat. Ținând seama de faptul de decizia autonomă a Elveției poate duce la rezilierea Acordului bilateral I, este, prin urmare, de competența Confederației Elvețiene să propună o soluție acceptabilă.

VI. Poziția raportoarei

Elveția, la fel ca statele membre ale UE, beneficiază de piața internă și de extinderea sa, acest fapt fiind în repetate rânduri declarat de către partea elvețiană(1) și subliniat în cadrul analizei efectuate de către Elveția privind consecințele anulării Acordurilor bilaterale I(2). Nu există nicio îndoială că atât Croația cât și Elveția vor beneficia de semnarea Protocolului III, pe plan politic, economic și cultural, precum și de o piață internă mai mare în care libera circulație este un element esențial.

Pentru toate aceste motive, raportorul sprijină protocolul la acord și recomandă aprobarea sa.

(1)

„Economiesuisse“, uniunea societăților elvețiene, definește acordurile bilaterale ca fiind „inevitabile și indispensabile”, în special în ceea ce privește accesul la piețele din noile state membre;

(2)

https://www.seco.admin.ch/seco/fr/home/Aussenwirtschaftspolitik_Wirtschaftliche_Zusammenarbeit/Wirtschaftsbeziehungen/Wirtschaftsbeziehungen_mit_der_EU/wirtschaftliche-bedeutung-der-bilateralen-i/volkswirtschaftliche-auswirkungen-eines-wegfalls-der-bilateralen.html


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

2

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Jan Keller, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Javi López, Morten Løkkegaard, Thomas Mann, Dominique Martin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Yana Toom, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Georges Bach, Lynn Boylan, Sergio Gutiérrez Prieto, Dieter-Lebrecht Koch, Joachim Schuster, Csaba Sógor, Neoklis Sylikiotis, Flavio Zanonato, Gabriele Zimmer

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Paul Tang


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

44

+

ALDE

ECR

EFDD

GUE/NGL

Green/EFA

PPE

 

S&D

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Morten Løkkegaard, Yana Toom, Renate Weber

Arne Gericke, Czesław Hoc

Laura Agea, Daniela Aiuto, Tiziana Beghin

Lynn Boylan, Neoklis Sylikiotis, Gabriele Zimmer

Terry Reintke, Tatjana Zdanoka

Georges Bach, David Casa, Danuta Jazłowiecka, Dieter-Lebrecht Koch, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Csaba Sógor, Romana Tomc

Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Sergio Gutiérrez Prieto, Jan Keller, Javi López, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Joachim Schuster, Paul Tang, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato

2

-

ENF

NI

Dominique Martin

Lampros Fountoulis

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică