Procedură : 2015/2105(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0220/2016

Texte depuse :

A8-0220/2016

Dezbateri :

PV 04/07/2016 - 17
CRE 04/07/2016 - 17

Voturi :

PV 05/07/2016 - 4.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0299

RAPORT     
PDF 878kWORD 447k
27.6.2016
PE 576.919v02-00 A8-0220/2016

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Raportoare: Tiziana Beghin

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Parlamentul European,

  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la situația actuală a Agendei de dezvoltare de la Doha înaintea celei de-a 10-a Conferințe ministeriale a OMC(1),

   având în vedere recomandările sale adresate Comisiei cu privire la negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții și Acordul privind comerțul cu servicii, din 8 iulie 2015 și, respectiv, din 3 februarie 2016,

  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”,

  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată în cadrul Summitului ONU privind dezvoltarea durabilă de la New York, în 2015,

  având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2015 referitoare la impactul extern al politicii comerciale și de investiții a UE asupra inițiativelor de tip public-privat în țările din afara UE(2),

  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe(3),

  având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh(4),

  având în vedere Raportul special nr. 2/2014 al Curții de Conturi Europene intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”,

  având în vedere Orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind întreprinderile multinaționale și Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind întreprinderile multinaționale și politica socială,

  având în vedere Regulamentul UE privind exploatarea ilegală a lemnului, Directiva UE privind raportarea de informații nefinanciare, propunerea CE de regulament privind minereurile din zonele de conflict, Actul din Regatul Unit privind sclavia modernă – clauza privind transparența în cadrul lanțurilor de aprovizionare – și Legea franceză privind obligația de diligență,

  având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020(5),

  având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la Europa 2020(6),

  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 privind politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice(7),

  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(8),

  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(9),

  având în vedere orientările UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului în cazul persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 24 iunie 2013,

  având în vedere Concluziile Consiliului European din 7–8 februarie 2013, Concluziile sale privind comerțul din 21 noiembrie 2014 și Concluziile Consiliului Afaceri Externe din 27 noiembrie 2015,

  având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional referitor la raportul privind transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE,

  având în vedere Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului,

  având în vedere articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

  având în vedere articolele 207, 208 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

  având în vedere articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor,  având în vedere principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare, stipulat în TFUE,

  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, precum și cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0000/2016),

A.  întrucât comerțul nu constituie în scop în sine, ci un mijloc de realizare a prosperității și egalității, de promovare a oportunităților de afaceri, a dezvoltării economice durabile, a progresului social și a înțelegerii culturale, de mărire a numărului locurilor de muncă și de ridicare a nivelului de trai fără majorarea cheltuielilor publice;

B.  întrucât nu poate exista protecție fără acorduri comerciale și întrucât niciun acord comercial nu poate exista fără măsuri de protecție;

C.  întrucât politica comercială comună a cunoscut o schimbare radicală odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009; întrucât tratatul nu constituie o sferă separată, ci funcționează în conexiune cu alte politici și în funcție de acestea; întrucât negocierile privind acordurile comerciale și de investiții trebuie să depășească simpla reducere a tarifelor, deoarece provocările complexe rezidă în prezent în problemele de reglementare și în convergența privind standardele internaționale;

D.  întrucât, fără a pune la îndoială contribuția liberului schimb la creșterea economică, în Uniunea Europeană nu a existat o dezbatere serioasă în privința costurilor politicilor de liber schimb (cum ar fi ajustările în industrie: închideri de întreprinderi, pierderi de locuri de muncă în sectorul de producție, transferul unor întregi industrii în țări terțe și creșterea importurilor) și nici în privința analizei globale costuri-beneficii a politicilor de liber schimb; întrucât lipsa unei astfel de dezbateri oneste determină diverse părți interesate să pună la îndoială logica și direcția politicii comerciale a UE și a politicilor UE în general și întrucât o dezbatere onestă ar preveni acest rezultat nedorit;

E.  întrucât supracapacitatea globală în industriile-cheie și dezechilibrul comercial care rezultă din aceasta au început să erodeze încrederea întreprinderilor și a industriilor din UE în soliditatea politicii comerciale a UE;

F.  întrucât, în perioadele de creștere economică lentă, contribuția comerțului exterior la redresarea economiei europene capătă o importanță fundamentală pentru a obține rezultate concrete și cuantificabile și pentru a facilita crearea unor locuri de muncă decente, precum și o dezvoltare economică durabilă și egalitate în Europa și dincolo de granițele acesteia;

G.  întrucât noua generație de politici în materie de comerț trebuie să răspundă preocupărilor legate de transparență și participare, bunăstare și locuri de muncă, de așteptările de la nivelul întreprinderilor ale unei economii mondializate și interconectate, de combaterea pauperității și de nevoia de a garanta o repartizare mai echitabilă a veniturilor provenind din comerț și de a soluționa noi aspecte, cum sunt comerțul digital și rolul esențial al IMM-urilor;

H.  întrucât negocierile comerciale în desfășurare au adus politica comercială a UE în atenția publicului și întrucât din ce în ce mai mulți cetățeni își manifestă interesul pentru politica comercială și se tem că reglementările și standardele europene naționale ar putea fi subminate de politica comercială comună;

I.  întrucât Comisia și-a luat angajamentul clar că niciun acord comercial nu va reduce niciodată nivelurile de protecție reglementară, că orice modificare a nivelurilor de protecție nu poate fi decât în sensul creșterii acestora și că dreptul de a reglementa va fi întotdeauna protejat;

J.  întrucât cetățenii, companiile și IMM-urile din UE se întreabă dacă marile asociații industriale reprezintă cu adevărat interesele cetățenilor UE și ale companiilor UE și, în general, Uniunea Europeană;

K.  întrucât cooperarea în materie de reglementare în acordurile comerciale trebuie să asigure cel mai ridicat nivel de protecție a sănătății și a siguranței, în conformitate cu principiul precauției prevăzut la articolul 191 din TFUE;

L.  întrucât transparența impune ca instituțiile UE să verifice dacă pozițiile prezentate în numele industriilor UE reflectă, de fapt, punctele de vedere ale acestora;

M.  întrucât politica comercială și de investiții a UE trebuie sprijinită nu numai prin garantarea unor rezultate benefice în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și generarea bunăstării cetățenilor și întreprinderilor, ci și prin consolidarea drepturilor ambientale și sociale și asigurarea celui mai înalt nivel de transparență, angajament și responsabilitate, prin menținerea unui dialog constant cu întreprinderile, consumatorii, partenerii sociali, toate celelalte părți interesate relevante și autoritățile locale și regionale, precum și prin stabilirea unor orientări clare în cadrul negocierilor;

N.  întrucât regulile de origine determină adevărata amploare a liberalizării comerțului, deoarece ele stabilesc bunurile care beneficiază în realitate de acordurile comerciale, dar întrucât acestea sunt adesea omise în dezbaterile publice privind politica comercială și până în prezent nu au făcut obiectul unei analize a Parlamentului;

O.  întrucât, în cadrul politicii sale comerciale și în cadrul negocierilor comerciale pe care le desfășoară, UE trebuie să ia în considerare sensibilitatea anumitor sectoare în ceea ce privește deschiderea pieței, în special a sectorului agricol;

P.  întrucât, până în 2050, se preconizează că UE-28 va reprezenta numai 15 % din PIB-ul mondial, în scădere de la 23,7 % în 2013, și întrucât, din 2015, 90 % din creșterea economică mondială este generată în afara Europei, în timp ce rata de creștere a economiilor emergente scade în mod considerabil;

Q.  întrucât, în prezent, UE este cel mai mare bloc comercial din lume, controlând o treime din comerțul mondial, și întrucât, până în 2020, se preconizează că această proporție va scădea la aproximativ 26 %;

R.  întrucât viitoarele negocieri și acorduri comerciale ar trebui să ia în considerare și să se mențină cu consecvență pe pozițiile adoptate în rezoluțiile Parlamentului referitoare la Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și la Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA);

S.  întrucât centrul de generare a bogăției se deplasează în mod clar către est, spre regiunea Asia-Pacific cu China, care a depășit deja Japonia și va depăși, probabil, SUA, devenind cea mai mare economie a lumii în 2025; întrucât toate acestea indică faptul că economiile emergente și țările în curs de dezvoltare reduc decalajul față de grupul țărilor industrializate și ating stadiul de economii mature;

T.  întrucât alte variabile, cum ar fi schimbările demografice, vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra poziției UE pe scena comerțului mondial; întrucât populația UE va scădea de la 7,1 % în 2013 la 5,3 % în 2060 ca procent din populația mondială;

U.  întrucât s-a estimat că fluxurile transfrontaliere de capital, bunuri, servicii și date au adăugat un surplus de 7,8 mii de miliarde de dolari la economia mondială în 2014 și doar valoarea adăugată a fluxurilor de date a acoperit 2,8 mii de miliarde de dolari din acest total, depășind estimarea de 2,7 mii de miliarde de dolari pentru comerțul cu bunuri;

O adaptare mai rapidă la tendințele aflate într-o schimbare accelerată în comerțul mondial

1.  salută noua strategie a Comisiei intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” și, în particular, noul accent pus pe elemente precum gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare, comerțul cu bunuri și servicii digitale, comerțul echitabil și etic și costurile sociale ale liberalizării comerțului; este ferm încredințat că orice viitoare politică comercială trebuie să combată toate formele de protecționism, inclusiv reducerea barierelor netarifare inutile din calea comerțului, și să asigure accesul pe noi piețe în special pentru IMM-uri; reamintește faptul că liberalizarea comerțului trebuie să aibă loc în mod corespunzător, pentru a asigura o dezvoltare durabilă; regretă întârzierea cu care Comisia a prezentat o nouă strategie, având în vedere că Parlamentul a solicitat prezentarea unei strategii comerciale revizuite pe termen mediu și lung până în vara anului 2012;

2.  este ferm încredințat că, deși serviciile reprezintă, în UE, 70 % din PIB și vor asigura 90 % din viitoarele locuri de muncă, industria prelucrătoare a UE constituie o componentă esențială pentru reindustrializarea Europei și, în consecință, strategia trebuie să axeze în mai mare măsură asupra rolului acestui sector în cadrul PCC; îndeamnă Comisia să conlucreze cu partenerii comerciali pentru a se asigura că piețele lor sunt mai deschise pentru societățile UE, în special din domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și achizițiilor publice, din moment ce societățile străine care le aparțin beneficiază încă de un acces larg pe piața internă a UE;

3.  recunoaște că politica comercială a UE este de o importanță geopolitică și economică deosebită pentru ca Europa să modeleze globalizarea, să consolideze standardele internaționale și să îmbunătățească accesul pe piețele străine; remarcă faptul că normele internaționale vor fi stabilite de alții, dacă noi nu acționăm acum; subliniază că, dat fiind statutul UE de cea mai mare economie din lume, promovarea unui comerț sustenabil și responsabil reprezintă instrumentul său cel mai solid pentru sprijinirea intereselor, a investițiilor și a companiilor europene și pentru promovarea valorilor europene în străinătate, stimulând totodată creșterea economică și investițiile și generând locuri de muncă pe plan intern; sprijină obiectivul Comisiei de accentuare a sinergiilor între politicile comerciale și relative la piața internă și recomandă să se acorde prioritate măsurilor ce vizează generarea de locuri de muncă;

4.  salută angajamentul Comisiei potrivit căruia niciun acord comercial nu va scădea standardele în materie de protecție a consumatorilor consacrate în Europa, inclusiv în contextul revoluției digitale; subliniază că Parlamentul va verifica în continuare îndeaproape dacă negocierile în curs respectă acest angajament;

5.  subliniază corelația dintre piața unică și politica comercială a UE, care ar trebui să fie perfect compatibile atât între ele, cât și în relație cu politicile și valorile mai largi ale Uniunii; consideră că un comerț cu caracter deschis, responsabil și liber, având la bază reguli eficiente, transparente și ferme, este esențial pentru realizarea întregului potențial al pieței unice, funcționând, crescând și acționând în interesul reciproc al cetățenilor, al consumatorilor și al întreprinderilor, mai ales a celor mici și mijlocii; reamintește că deschiderea comerțului conduce la o productivitate sporită, contribuie la creșterea competitivității externe și a creat aproape un loc de muncă din șapte pe piața unică, precum și beneficii semnificative pentru consumatori;

6.   invită Comisia să își actualizeze periodic strategia comercială și de investiții și să-i prezinte Parlamentului, la fiecare doi ani, cu începere din 2017, un raport de punere în aplicare detaliat, pentru a asigura că își duce la îndeplinire promisiunile; invită Comisia să includă în aceste rapoarte progresele înregistrate în cadrul negocierilor comerciale în curs de desfășurare și transpunerea în practică a acordurilor comerciale actuale;

7.  îndeamnă Comisia să își accelereze procedurile, astfel încât acordurile comerciale negociate să-i poată fi transmise Parlamentului într-un termen mai scurt și, prin urmare, să poată fi puse provizoriu în aplicare sau să intre mai rapid în vigoare;

O politică comercială transparentă și o voce mai puternică pentru cetățeni

8.  salută gradul ridicat de transparență și de deschidere a Comisiei în toate etapele negocierilor comerciale și sprijină inițiativa Comisiei privind transparența în contextul TTIP; confirmă faptul că, în urma mai multor solicitări din partea Parlamentului, Comisia a sporit transparența negocierilor, acordând tuturor deputaților în Parlamentul European și în parlamentele naționale accesul la documente de negociere clasificate și furnizând mai multe informații părților interesate; reamintește că accesul îmbunătățit al deputaților în Parlamentul European la informațiile clasificate în cadrul negocierilor privind TTIP a consolidat controlul parlamentar, permițând astfel Parlamentului să își asume și mai bine responsabilitatea în cadrul politicii comerciale comune; solicită, în consecință, o mai mare cuprindere a inițiativei privind transparența a Comisiei, astfel încât transparența deplină și, eventual, controlul public, să fie extinse la toate negocierile comerciale în curs și viitoare, și consultarea cu tarile partenere, pentru încurajarea celor mai ridicate standarde de transparență, pentru a asigura reciprocitatea procesului, astfel ca poziția UE în cadrul negocierilor să nu fie compromisă, și pentru a se ajunge la un acord cu privire la nivelul de transparență a negocierilor urmărit în cadrul studiilor preliminare; subliniază că transparența semnificativă poate consolida sprijinul global pentru un comerț bazat pe norme;

9.  solicită Consiliului să publice toate mandatele de negociere adoptate anterior și pe cele viitoare, fără întârziere;

10.  îi solicită Comisiei să asigure o implicare hotărâtă și echilibrată a societății civile și a partenerilor sociali, inclusiv prin intermediul unor consultări publice corespunzătoare, consultări online și campanii de comunicare, pentru a îmbunătăți conținutul politicii comerciale a UE și pentru a o orienta către apărarea drepturilor cetățenilor, consolidându-i astfel legitimitatea;

11.   subliniază că, în contextul dezbaterii actuale privind sfera de aplicare a negocierilor comerciale, cooperarea normativă trebuie să păstreze funcția primordială a reglementărilor de a urmări interesul public; subliniază că o cooperare consolidată între autoritățile de reglementare trebuie să faciliteze comerțul și investițiile, prin identificarea barierelor tehnice care stânjenesc comerțul, a poverilor și a formalităților administrative dublate sau redundante inutile, care afectează în mod disproporționat IMM-urile, fără a se compromite procedurile tehnice legate de standardele și de reglementările fundamentale, păstrând standardele europene privind legislația din domeniul social, al sănătății, al siguranței, al consumatorilor, al muncii și al mediului, precum și diversitatea culturală, și respectând pe deplin principiul precauției și autonomia în materie de reglementare a autorităților naționale, regionale și locale; reamintește că mecanismele corespunzătoare trebuie să se bazeze pe un schimb consolidat de informații și pe îmbunătățirea adoptării standardelor tehnice internaționale și să conducă la o mai mare convergență, fără a submina sau a întârzia, în niciun fel, procedurile legitimate democratic de luare a deciziilor ale niciunui partener comercial; încurajează utilizarea și crearea de noi standarde tehnice internaționale, bazate pe evaluări de impact, precum și toate eforturile de a asigura angajamentul deplin al partenerilor noștri comerciali în cadrul organismelor internaționale de standardizare; cu toate acestea, nu consideră că lipsa unui standard internațional comun ar trebui să împiedice recunoașterea reciprocă a echivalenței, acolo unde este cazul, sau eforturile în direcția unor standarde tehnice transatlantice comune;

12.  îi solicită Comisiei ca, atunci când desfășoară consultări ale industriei cu privire la inițiative comerciale, să se asigure că asociațiile UE reprezintă cu adevărat interesele comerciale ale UE, oglindind adevăratele interese ale industriilor naționale, cu scopul de a asigura transparența și a apăra interesele comerciale ale UE; subliniază că, atunci când este posibil, trebuie să fie date publicității documente ale instituțiilor UE, deoarece transparența este esențială pentru a câștiga sprijinul public pentru PCC; invită Comisia să pună în aplicare recomandările Ombudsmanului European din iulie 2015, în special în ceea ce privește accesul la documente pentru toate negocierile;

O mai mare coerență între obiectivele comerciale ale UE și alte aspecte ale politicii sale externe privind comerțul în vederea dezvoltării

13.   reamintește că PCC trebuie să fie desfășurate în contextul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, conform dispozițiilor articolului 21 din TUE și a articolului 208 din TFUE, și să promoveze valorile susținute de UE, astfel cum sunt definite la articolul 2 din TUE; reamintește că trebuie asigurată consecvența dintre politicile externe și cele interne care au o dimensiune externă; subliniază că UE are obligația legală de a respecta drepturile omului și ar trebui să promoveze dezvoltarea economică, socială și ecologică durabilă a țărilor partenere; opinează că UE îi incumbă răspunderea de a depune toate eforturile necesare pentru a prevedea, preveni și soluționa orice eventuale efecte negative cauzate de politica sa comercială comună, prin realizarea în mod regulat a unor evaluări ex ante și ex post ale impactului asupra drepturilor omului și a sustenabilității și, pe cale de consecință, prin revizuirea acordurilor comerciale, după caz; reamintește că doar comerțul echitabil și reglementat în mod corespunzător, dacă este aliniat la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), ar putea oferi oportunități de dezvoltare; reamintește că obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) includ mai multe ținte cu caracter comercial în cadrul mai multor domenii de politică, una dintre cele mai concrete vizând creșterea exporturilor din țările în curs de dezvoltare în vederea dublării, până în 2020, a ponderii țărilor cel mai puțin dezvoltate în cadrul exporturilor mondiale;

14.  salută reducerea semnificativă, după 1990, a numărului persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie absolută, conform definiției Băncii Mondiale; remarcă totuși că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a cataliza investițiile private și publice în țările cel mai puțin dezvoltate, pentru a furniza cadre instituționale și de infrastructură care le vor permite să valorifice mai bine avantajele oferite de comerț, și pentru a le ajuta să-și diversifice economiile și să le integreze în lanțurile valorice globale, permițându-le să se specializeze în produse cu o valoare adăugată mai ridicată;

15.  ia act de anunțurile făcute de Comisie în legătură cu consolidarea dezvoltării durabile și promovarea drepturilor omului, a standardelor sociale și de muncă, precum și a sustenabilității mediului la nivel mondial prin acordurile sale comerciale și de investiții, dar solicită să se depună eforturi susținute pentru deplina implementare și transpunere în practică a capitolelor corespunzătoare; împărtășește opinia Comisiei conform căreia UE îi incumbă o responsabilitate specială în ceea ce privește impactul politicilor sale comerciale asupra țărilor în curs de dezvoltare și, în special, asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC);

16.  consideră că migrația reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă UE în secolul 21; subliniază că asigurarea coerenței politicii comerciale și de investiții a UE este esențială pentru a aborda cauzele migrației; regretă că acest lucru nu se reflectă suficient în strategia „Comerț pentru toți”;

17.  consideră că obiectivul acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/ALSAC) - în particular în cazul țârilor partenere care trec prin crize economice - trebuie să fie, în primul rând, îmbunătățirea concretă și sustenabilă a condițiilor de viață ale oamenilor obișnuiți;

18.  subliniază că dispozițiile privind drepturile omului, standardele sociale și ambientale, angajamentele în materia dreptului muncii pe baza principalelor convenții și principii legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI), inclusiv Principiile OCDE privind întreprinderile multinaționale și Principiile ONU privind afacerile și drepturile omului, trebuie să producă efecte obligatorii și să constituie o componentă esențială a acordurilor comerciale ale UE, cu angajamente ce pot fi puse în executare; invită Comisia să includă capitole privind dezvoltarea durabilă în toate acordurile comerciale și de investiții ale UE; consideră că, pentru a da un caracter obligatoriu acestor dispoziții privind dezvoltarea durabilă, este necesar să se pună în aplicare o „abordare în trei etape”, care să implice consultări guvernamentale, grupuri consultative interne și grupuri de experți, recurgându-se la OIM și, ca ultimă instanță, utilizând prevederea generală în materie din acord pentru soluționarea litigiilor, cu posibilitatea aplicării de sancțiuni financiare; relevă faptul că standardele de muncă și de mediu nu se limitează la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă, ci trebuie să se aplice în toate domeniile acordurilor comerciale;

19.  subliniază importanța mecanismelor eficiente de salvgardare în cadrul acordurilor comerciale; solicită, în același timp, includerea unui mecanism eficient de punere în aplicare pentru drepturile lucrătorilor și drepturile privind mediul cărora nu li se aplică clauza privind drepturile omului; solicită instituirea unui mecanism prin care Parlamentul să-i poată solicita Comisiei inițierea unei anchete privind încălcarea de către o terță parte a obligațiilor sale în temeiul unei clauze privind elementele esențiale; îi solicită Comisiei să stabilească un proces structurat și depolitizat prin care trebuie să fie lansate, conform unor criterii clare, consultări cu un partener în cazul în care există suspiciunea de încălcare a obligațiilor în temeiul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

20.  subliniază implicarea societății civile în acordurile de liber schimb (ALS) și punerea la dispoziție a unor mijloace mai avansate pentru a facilita participarea societății civile;

21.  reiterează importanța respectării normelor europene și internaționale în domeniul comerțului cu arme, în special a Tratatului ONU privind comerțul cu arme și Codul de conduită al UE privind exporturile de arme; subliniază faptul că politica comercială a Uniunii este un instrument de diplomație economică care ar putea, de asemenea, să contribuie la soluționarea cauzelor profunde ale terorismului; subliniază faptul că o legislație eficientă în materie de control al exporturilor este, de asemenea, un aspect esențial al politicii comerciale a UE; invită, în acest sens, Comisia să actualizeze legislația în materie de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare a UE, pentru a urmări obiectivele strategice și valorile universale ale UE;

22.  reamintește că OIM estimează că 865 de milioane de femei din întreaga lume, dacă ar fi mai bine sprijinite, ar putea contribui mai mult la creșterea economică; constată că întreprinderile deținute de femei reprezintă un instrument de stimulare a competitivității, de accelerare și de susținere a dezvoltării întreprinderilor utilizat insuficient; subliniază că politica comercială poate avea impacturi diferite în materie de gen în diverse sectoare ale economiei și că este nevoie de mai multe date privind genul și comerțul; ia act de faptul că, în comunicarea sa „Comerț pentru toți”, Comisia nu abordează dimensiunea de gen a acordurilor comerciale; invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a utiliza negocierile comerciale ca pe un instrument de promovare a egalității de gen în întreaga lume, precum și pentru a garanta că atât femeile, cât și bărbații pot beneficia de avantajele liberalizării comerțului și de protecție împotriva efectelor negative aferente; consideră că, în acest scop, Comisia trebuie să se asigure că perspectiva de gen este inclusă, în plan orizontal, în toate viitoarele acorduri comerciale și că aceasta trebuie să monitorizeze impactul în materie de gen al acordurilor comerciale în vigoare;

23.  salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta intenționează să realizeze o evaluare intermediară a sistemului generalizat de preferințe (SGP) și, în special, a posibilității de a extinde preferințele la serviciile din cadrul sistemului; subliniază, în același timp, că SGP, inclusiv schemele SGP+ și ABE, sunt instrumente care permit sprijinirea valorilor fundamentale și care trebuie să fie implementate și monitorizate cu eficacitate;

Lanțuri valorice globale transparente, care respectă valorile și standardele fundamentale la nivel global

24.  confirmă faptul că internaționalizarea sistemelor de producție din lume a creat noi posibilități de dezvoltare economică și de a ieși din sărăcie prin inserția pe piața muncii a sute de milioane de persoane; reamintește că, potrivit OIM, aproximativ 780 de milioane de femei și de bărbați activi nu obțin venituri suficiente pentru a ieși din sărăcie; subliniază faptul că extinderea lanțurilor valorice globale (GVC) a creat oportunități de angajare, dar că nivelul redus de transpunere în practică a legislației existente în domeniul muncii și a standardelor de securitate în muncă în țările de aprovizionare, introduse pentru a proteja lucrătorii programelor de lucru istovitoare și a condițiilor inacceptabile; remarcă faptul că lanțurile valorice globale au incitat, de asemenea, unele întreprinderi furnizoare să ignore legislația muncii, să-și transfere activitățile economice în afara UE, să angajeze lucrători în condiții inacceptabile și nesigure, să impună programe de lucru istovitoare și să priveze lucrătorii de drepturile lor fundamentale; reamintește că aceste practici creează o concurență neloială pentru furnizorii care respectă legislația muncii și standardele de muncă și ambientale internaționale și pentru guvernele care doresc să îmbunătățească salariile și standardele de viață; îi solicită Comisiei să studieze impactul măririi GVC și să prezinte propuneri concrete de ameliorare a condițiilor din cadrul acestora, în strânsă cooperare cu OIM și OCDE; subliniază că o mai mare integrare a UE în lanțurile valorice globale trebuie să urmeze două principii: de salvgardare a modelului social și normativ european și de asigurare și de generare a unei creșteri durabile și echitabile și a unor locuri de muncă decente în UE și pentru partenerii săi; recunoaște că globalizarea lanțurilor valorice mărește conținutul de import din producția națională și exporturi, crescând astfel substanțial costul măsurilor protecționiste;

25.  consideră că politica comercială trebuie să contribuie la asigurarea unui proces transparent de producție la nivelul întregului lanț valoric, precum și conformitatea cu standardele fundamentale sociale, de siguranță și de mediu; invită Comisia să promoveze inițiative privind depunerea de cuvenite diligențe pentru lanțurile de aprovizionare care să treacă dincolo de obligațiile lipsite de caracter imperativ existente; salută dorința exprimată de Comisie de a coopera îndeaproape cu OIM și OCDE pentru a dezvolta o strategie globală în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, în special în sectorul textil; subliniază importanța identificării și evaluării unor noi oportunități sectoriale sau geografice de a crea noi inițiative responsabile în cadrul lanțului de aprovizionare; așteaptă cu interes viitoarea comunicare a Comisiei referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor;

26.  îndeamnă Comisia să promoveze cadrul cuprinzător de politică în materie de investiții pentru dezvoltare durabilă al UNCTAD;

27.  solicită ca ajutorul pentru comerț și asistența tehnică să se concentreze asupra autonomizării producătorilor săraci, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, a cooperativelor și a egalității femeilor, precum și asupra egalității de gen, pentru a amplifica beneficiile oferite de comerțul pe piețele locale și regionale;

28.  solicită Comisiei să elaboreze o legislație în vederea interzicerii importurilor de bunuri produse prin orice formă de muncă forțată sau de sclavie modernă și, în același timp, să consolideze controalele la import și asupra lanțurilor de aprovizionare pentru motive etice;

29.  subliniază că o mai bună protecție a întregului spectru de drepturi de proprietate intelectuală (DPI) și o punere în aplicare mai eficace sunt deosebit de importante pentru o integrare mai aprofundată în lanțurile valorice globale;

30.  îi solicită Comisiei să sprijine toate țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește utilizarea completă și eficace a tuturor dispozițiilor flexibile integrate în Acordul TRIPS, recunoscute și afirmate în Declarația de la Doha privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001, cu scopul de a asigura că sunt în măsură să ofere accesul la medicamente generice la prețuri accesibile în cadrul programelor lor interne de sănătate publică; îi reamintește, în această privință, Consiliului să-și onoreze angajamentele asumate prin Declarația de la Doha, asigurându-se că Comisia garantează în mod explicit accesul la medicamente atunci când negociază prevederile TRIPS-plus legate de produsele farmaceutice din cadrul viitoarelor acorduri comerciale bilaterale și regionale cu tari în curs de dezvoltare, sau atunci când unele tari în curs de dezvoltare se angajează pe calea aderării la OIM; salută sprijinul acordat de Comisie cererii de extindere a proprietății intelectuale asupra produselor farmaceutice a țârilor cel mai puțin dezvoltate, dar regretă decizia finală a Consiliului TRIPS al OIM de a acorda o prelungire de numai 17 ani;

31.  salută atenția acordată „comerțului echitabil” în comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți” și invită Comisia să își respecte cu prioritate angajamentele de a utiliza structura existentă pentru punerea în aplicare a ALS în vederea promovării comerțului echitabil, a promovării programelor de comerț echitabil pentru micii producători din țările terțe prin intermediul delegațiilor UE și a dezvoltării de activități de sensibilizare în UE, cum ar fi premiul „Orașul european al comerțului echitabil și etic”;

32.  consideră că noile tehnologii și internetul furnizează noi instrumente pentru trasabilitatea produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare;

33.  indică rolul jucat de serviciile bancare în dezvoltarea comerțului și a investițiilor; invită UE să susțină promovarea accesului la servicii bancare în țările în curs de dezvoltare;

34.  salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta intenționează să modernizeze regulile de origine, deoarece regulile respective reprezintă o barieră din ce în ce mai mare în calea comerțului în cazul în care modelele comerciale sunt dominate de lanțurile valorice globale; subliniază faptul că modernizarea regulilor de origine trebuie să fie o prioritate în toate acordurile de liber schimb pe care le negociază Uniunea; invită în special Comisia să asigure reguli de origine mai flexibile, inclusiv cerințe neobligatorii referitoare la valoarea adăugată și modificarea subcodurilor din Sistemul armonizat;

Monitorizarea, evaluarea și urmărirea acordurilor existente trebuie să devină o prioritate fundamentală a politicii comerciale comune

35.  salută propunerea Comisiei de stabilire a unui parteneriat consolidat cu Parlamentul și cu părțile interesate în vederea punerii în aplicare a acordurilor comerciale; subliniază că Parlamentul trebuie să fie implicat și informat pe deplin și în timp util, în toate etapele procedurii, inclusiv prin consultări sistematice cu Parlamentul înainte de elaborarea proiectelor de mandat de negociere; subliniază obligația Comisiei de a informa Parlamentul în legătură cu activitățile sale în ceea ce privește punerea în aplicare, monitorizarea și urmărirea acordurilor comerciale și de investiții;

36.  invită Comisia să nu solicite aplicarea provizorie a acordurilor comerciale, inclusiv a capitolelor comerciale din acordurile de asociere, înainte ca Parlamentul să își dea consimțământul; reamintește că acest lucru ar submina grav drepturile Parlamentului și ar putea genera incertitudine juridică în ceea ce privește alt semnatar al acordului și operatorii economici vizați; reamintește și salută angajamentele în acest sens ale comisarului pentru comerț, dar recomandă ferm ca acest aranjament să fie oficializat în noul acord interinstituțional;

37.  consideră că, în cazul acordurilor mixte, practica deja testată prin care un acord este pus în aplicare provizoriu numai după ce Parlamentul și-a dat consimțământul, în timp ce se așteaptă ratificarea de către parlamentele naționale, reprezintă cel mai bun echilibru între supravegherea democratică și eficiență;

38.  insistă asupra faptului că monitorizarea, evaluarea și urmărirea acordurilor existente trebuie să devină o prioritate fundamentală a politicii comerciale comune; invită Comisia să realoce resurse adecvate pentru a-i permite DG Comerț să monitorizeze mai bine acordurile comerciale care trebuie puse în aplicare, având în vedere agenda de negocieri în creștere; îi solicită Comisiei să stabilească indicatori specifici, pentru a asigura monitorizarea implementării acordurilor comerciale și să-i prezinte Parlamentului, în mod public și cu regularitate, un raport de punere în aplicare substanțial și detaliat indicând, de exemplu, performanțele înregistrate de industriile UE și impactul acordurilor asupra diverselor sectoare și cotele lor de piață;

39.  îi solicită Comisiei să îmbunătățească calitatea și acuratețea evaluărilor ex ante și ex post și să revizuiască metodologia acestora; subliniază necesitatea de a prezenta întotdeauna pentru inițiativele în materie de politică comercială o evaluare aprofundată și cuprinzătoare a impactului asupra sustenabilității, în special în lumina recentei recomandări a Ombudsmanului referitoare la plângerea 1409/201/JN privind acordul de liber schimb UE-Vietnam; subliniază că evaluarea trebuie să includă, cel puțin: sectoarele economice sensibile, drepturile omului, drepturile sociale și drepturile ambientale, precum și producțiile agricole și locale realizate în regiunile ultraperiferice (RU); își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa evaluărilor intermediare și ex post, precum și în legătură cu calitatea necorespunzătoare a unora dintre evaluările existente, după cum arată Raportul special nr. 02/2014 al Curții de Conturi Europene; insistă să se realizeze evaluări intermediare și ex post de o calitate mai înaltă în cazul tuturor acordurilor comerciale, astfel încât factorii de decizie, părțile interesate și contribuabilii europeni să poată evalua dacă acordurile comerciale au avut rezultatele preconizate; îi solicită Comisiei să furnizeze date privind impactul acordurilor comerciale încheiate, în special în ceea ce privește IMM-urile, crearea de locuri de muncă decente, drepturile omului și mediul, inclusiv în țările partenere, și să prezinte măsuri suplimentare care să asigure că tarile cel mai puțin dezvoltate sunt avantajate de politicile noastre comerciale;

40.  îi solicită Comisiei să-i prezinte Parlamentului un raport privind tarifarea duală și alte practici de denaturare a prețurilor ale principalilor parteneri comerciali ai UE, cu un accent special asupra resurselor energetice, indicând impactul economic al unor astfel de practici asupra economiei UE și măsurile pe care Comisia Europeană le-a luat - la nivel bilateral, multilateral și la nivelul OMC - pentru a eradica astfel de practici; îi solicită Comisiei să facă tot posibilul pentru a elimina practica de tarifare duală și alte practici de denaturare a prețurilor în relațiile sale comerciale cu toți partenerii comerciali;

Încurajarea comerțului global printr-o abordare multilaterală în cadrul OMC

41.  subliniază că sistemul comercial multilateral reprezentat de OMC rămâne cea mai bună opțiune pentru a garanta un sistem deschis, echitabil și bazat pe reguli, care ține cont de numeroasele și diferitele interese ale membrilor săi și le echilibrează; reafirmă că Parlamentul susține cu fermitate agenda multilaterală; salută încheierea negocierilor pentru Acordul de facilitare a comerțului, care va contribui la simplificarea și modernizarea procedurilor vamale în multe țări, ceea ce va face astfel mai ușoară integrarea țărilor în curs de dezvoltare în sistemul comercial mondial; solicită implementarea rapidă și corectă a acordului de către toate părțile;

42.  constată că la cea de-a 10-a Conferință ministerială a OMC de la Nairobi din 2015 s-au înregistrat progrese limitate; recunoaște diferențele dintre membrii OMC în ceea ce privește modul de acțiune în cadrul Rundei de la Doha, inclusiv legat de necesitatea de a lua în considerare noi abordări pentru a soluționa problemele actuale în contextul intereselor diferite ale țărilor în curs de dezvoltare și ale țărilor mai puțin dezvoltate, recunoscând responsabilitatea crescândă a economiilor emergente pentru încheierea Rundei de la Doha; salută angajamentul UE privind obiectivul de finanțare de 400 de milioane EUR pe o perioadă de 5 ani pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor cel mai puțin dezvoltate, în acțiunile lor de implementare a Acordului de facilitare a comerțului; salută interesul manifestat de unii membri ai OMC pentru discutarea unor noi câmpuri de negociere, cum ar fi investițiile, întreprinderile de stat, comerțul digital și concurența, dar fără a se limita la acestea; consideră că rezultatul Conferinței ministeriale de la Nairobi oferă ocazia de a da o nouă viață funcției de negociere a OMC; îndeamnă Comisia să ia inițiativa pentru a reforma și consolida OMC și prin consolidarea coordonării cu OIM și cu alte agenții ale ONU din domeniul mediului și al drepturilor omului, pentru a asigura o mai mare inlcuziune, eficacitate, transparență și responsabilitate; reamintește rolul esențial al ajutorului pentru comerț (ApC) în consolidarea capacităților comerciale și asistența tehnică pentru țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate; invită în acest sens UE și statele sale membre să se angajeze să mărească ajutorul pentru comerț, pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să beneficieze de o pondere mai mare a valorii adăugate în lanțurile valorice globale; invită Comisia să discute problema comerțului echitabil și etic în viitoarea revizuire a strategiei sale privind ajutorul pentru comerț;

43.  consideră că negocierile multilaterale, mai ales cele în cadrul OMC (cum ar fi Acordul privind tehnologia informației, Acordurile privind bunurile ecologice și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA)) reprezintă mai degrabă o opțiune secundară, oferind o șansă pentru revigorarea progresului la nivelul OMC, dar numai prin păstrarea unei uși deschise, pentru ca membrii OMC interesați să se poată alătura; este ferm convins că, acolo unde este posibil, astfel de acorduri trebuie să fie suficient de ambițioase încât să fie aplicate pe baza criteriului națiunii celei mai favorizate între toți membrii OMC și să acționeze ca fundamente pentru viitoarele acorduri multilaterale; subliniază că politica comercială ar trebui să folosită și ca instrument de creștere a competitivității produselor ecologice, atât din perspectiva uzului lor, cât și a metodelor de producție; subliniază că e important ca inițiativa privind „bunurile verzi” ecologice să fie „multilateralizată” și să fie analizată posibilitatea ca acordurile comerciale să prevadă aplicarea unor preferințe privilegiate pentru produsele ecologice autentice; subliniază că TiSA reprezintă o oportunitate de revigorare a progreselor în comerțul cu servicii la nivelul OMC;

44.  cere o dimensiune parlamentară puternică și eficientă a OMC, pentru a mări transparența organizației și pentru a consolida legitimitatea democratică a politicii comerciale la nivel mondial; îndeamnă OMC să profite de Conferința parlamentară privind Organizația Mondială a Comerțului, asigurând accesul parlamentarilor la toate informațiile de care au nevoie pentru a-și îndeplini rolul de supraveghere în mod eficient și pentru a contribui în mod semnificativ la politicile comerciale;

Abordarea personalizată în alegerea viitoarelor negocieri privind acordurile de liber schimb

45.  invită Comisia să își concentreze atenția, într-un mod echilibrat și respectând reciprocitatea și avantajele reciproce, asupra încheierii negocierilor curente și o invită să evalueze posibilele efecte cumulative, în special pentru produsele sensibile afectate de cote sau de liberalizare, în contextul negocierilor în curs și al acordurilor comerciale încheiate anterior; cere ca efectele reale și potențiale ale acordurilor comerciale încheiate să fie mai bine evaluate și comunicate înainte de a lansa noi negocieri pentru ALS, pentru a găsi un echilibru adecvat între protejarea sectoarelor agricole sensibile și promovarea intereselor ofensive ale Uniunii inerente poziției sale de exportator agroalimentar major, printre altele prevăzând perioade de tranziție și cote adecvate pentru produsele cele mai sensibile, iar în câteva cazuri chiar eliminarea perioadelor și cotelor; reamintește Comisiei să realizeze exerciții aprofundate de definire a ariei de aplicare și evaluări de impact imparțiale și obiective, ținând cont de interesele Uniunii, înainte de a concepe mandatele de negociere;

46.  consideră că este esențial, în primul rând, să se asigure că negocierile comerciale încheiate cu succes sunt ratificate cât mai repede posibil; solicită, în special, încheierea de înțelegeri cu Canada și cu Singapore, pentru a asigura deschiderea a două piețe mari care vor fi vitale pentru viitoarele interese ale întreprinderilor din UE; cere o dezbatere informată în toată UE în timpul discuțiilor politice, întrucât se votează în Parlamentul European și în parlamentele naționale;

47.  subliniază că este extrem de important ca în toate negocierile comerciale ale UE să se pună accent pe mizele sensibile și ofensive, cum ar fi promovarea investițiilor, eliminarea barierelor comerciale netarifare inutile, recunoașterea și protejarea indicațiilor geografice (IG) și a drepturilor de muncă, îmbunătățirea accesului la achizițiile publice (în special în contextul discuțiilor actuale privind parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și ALS UE-Japonia), asigurarea de locuri de muncă decente și de calitate, integrând IMM-urile în lanțurile valorice mondiale, cu excepția serviciilor publice și audiovizuale, și garantând juridic dreptul de reglementa atunci când se negociază acordurile de liber schimb ca pachete ambițioase, echilibrate și globale;

48.  insistă ca negocierile comerciale să urmeze o strategie comercială regională personalizată și să asigure o coerență totală cu politicile de integrare regională, în special cu Asia, Africa și America Latină, regiuni pe care Comisia le-a identificat ca fiind cruciale pentru interesele economice ale Uniunii, fără însă să submineze rolul jucat de parteneriatul strategic UE-SUA; invită, în acest sens, Comisia să înceapă imediat negocierile pentru un tratat de investiții cu Taiwanul; reamintește că UE și America Latină sunt aliați naturali, având împreună o populație de un miliard de persoane, ce generează un sfert din PIB-ul mondial; subliniază că potențialul acestui parteneriat a fost insuficient folosit; salută faptul că noua strategie comercială și de investiții a Comisiei pune un accent special pe America Latină; invită Comisia să se folosească de dinamica actuală în negocierile comerciale cu țările din Mercosur pentru a ajunge la un acord global, echilibrat și ambițios; sprijină modernizarea acordurilor încheiate cu Mexic și cu Chile; cere să se relanseze negocierile privind acordurile de liber schimb atât cu Australia, cât și cu Noua Zeelandă și reamintește importanța dezvoltării relațiilor comerciale ale UE cu India, dat fiind potențialul uriaș al acestei piețe; îndeamnă Comisia să redinamizeze negocierile cu Malaysia și să înceapă negocierile cu Indonezia cât mai rapid, după încheierea discuțiilor pregătitoare pentru un parteneriat economic global;

49.  subliniază că, având în vedere actualele provocări legate de migrație, ar trebui pus un accent special pe cadrul post-Cotonou (accentuând legătura sa cu clauzele privind drepturile omului cuprinse în acordurile de parteneriat economic) și pe sprijinirea creării unei zone continentale de liber schimb pentru Africa, pentru a stimula stabilitatea, integrarea regională, creșterea economică locală, ocuparea forței de muncă și inovarea; reamintește că e nevoie ca UE să asigure stabilitatea în vecinătățile sale estice și sudice și cere o mai mare integrare economică și comercială, realizând, astfel, implementarea completă, rapidă și adecvată a ZLSAC cu Ucraina, Georgia și Republica Moldova, precum și progrese concrete cu Tunisia, Maroc și Iordania;

50.  invită Comisia să implice în totalitate întreprinderile naționale în toate etapele negocierilor comerciale, lansând consultări și cu asociațiile naționale, în paralel cu consultările cu asociațiile umbrelă din UE, precum și să atașeze la textul acordului comercial negociat o listă care să indice clar rezultatul negocierilor pentru diferitele sectoare și motivele opțiunilor operate de Comisie;

Opoziția față de acordarea statutului de economie de piață funcțională Chinei și necesitatea unor instrumente de protecție comercială mai eficiente

51.  subliniază că o mai mare liberalizare a comerțului (care ar conduce la practici comerciale și la o concurență neloiale între țări pentru barierele netarifare (NTB), incluzând drepturile de muncă și standardele de mediu și de sănătate publică) impune UE să aibă o capacitate mai mare de a răspunde mai eficient la practicile comerciale neloiale, pentru a garanta condiții de concurență echitabile; subliniază că instrumentele de protecție comercială trebuie să rămână o componentă indispensabilă a strategiei comerciale a UE și să permită îmbunătățirea competitivității, restabilind, dacă este cazul, condițiile de concurență loială; reamintește că actuala legislație a UE în materie de protecție comercială datează din 1995; subliniază că sistemul de protecție comercială al Uniunii trebuie modernizat de urgență; evidențiază că legislația UE în materie de protecție comercială trebuie să fie mai eficientă, mai accesibilă pentru IMM-uri, mai bine adaptată la provocările și la modelele comerciale contemporane, dar și că anchetele trebuie să fie mai scurte, iar transparența și predictibilitatea mai mari; regretă că modernizarea instrumentelor de protecție comercială este blocată în Consiliu, care nu a fost în măsură să producă rezultate în cazul acestui act legislativ esențial; regretă că, în comunicarea intitulată „Comerț pentru toți”, Comisia nu face deloc referire la modernizarea instrumentelor de protecție comercială; invită urgent Consiliul să deblocheze modernizarea instrumentelor de protecție comercială pe baza poziției Parlamentului European, având în vedere mai ales că China insistă pentru a obține statutul de economie de piață;

52.  reiterează importanța parteneriatului strategic al UE cu China, în care comerțul liber și echitabil și investițiile joacă un rol important; este convins că, până în momentul în care China îndeplinește toate cele cinci criterii pentru a fi considerată o economie de piață, UE ar trebui să recurgă la o metodă ne standard în anchetele privind dumpingul și subvențiile importurilor provenind din China atunci când stabilește comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu acele dispoziții din secțiunea 15 din Protocolul de aderare a Chinei care prevăd posibilitatea de a aplica o metodologie fără caracter standard și aplicând aceste dispoziții integral; invită Comisia să facă o propunere în conformitate cu acest principiu și reamintește necesitatea de a se coordona îndeaproape cu alți parteneri din OMC cu privire la această chestiune;

53.  invită Comisia să nu ia nicio măsură fără a face în prealabil o evaluare de impact profundă și cuprinzătoare în care să urmărească toate efectele și consecințele posibile asupra ocupării forței de muncă și a creșterii sustenabile în toate sectoarele UE, precum și a posibilelor efecte și consecințe asupra mediului și creșterii;

O coerență mai mare între politicile industriale și comerciale ale UE și o protecție mai bună a drepturilor de proprietate intelectuală

54.  consideră că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a răspunde ansamblului de nevoi ale industriilor europene și că industria prelucrătoare a UE este prea des plasată într-un plan secundar, după sectorul serviciilor; subliniază că politica comercială trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru industria europeană, să ofere acces la piețele noi și emergente și să faciliteze creșterea convergenței în materie de standarde, în același timp cu reducerea dublei certificări; invită Comisia să asigure coerența între politicile industriale și comerciale ale UE și să promoveze dezvoltarea și competitivitatea industriei europene, insistând mai ales asupra strategiei de reindustrializare;

55.  subliniază rolul central pe care îl joacă regulile de origine în identificarea industriilor care au de câștigat sau de pierdut din acordurile de liber schimb încheiate de UE; admițând că, până în prezent, regulile privind originea nu au fost analizate în totalitate de Parlament, cere Comisiei să pregătească un raport în care să identifice evoluția, în ultimii zece ani la nivelul codului NC din 4 cifre, poziției sale preferate de negociere pentru acordurile sale privilegiate de liber schimb în ceea ce privește regulile de origine, justificând toate modificările făcute;

56.  consideră că ineficacitatea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală pune în pericol supraviețuirea unor întregi sectoare ale industriei europene; subliniază că fenomenul de contrafacere duce la pierderea locurilor de muncă și subminează inovația; subliniază că o protecție corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală și aplicarea lor efectivă reprezintă fundamentul economiei globale; salută angajamentul Comisiei de a mări protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul ALS și OMC și de a colabora cu partenerii pentru a combate frauda; sprijină Comisia în îndeplinirea obiectivului său de a proteja ansamblul de drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv brevetele, mărcile comerciale, drepturile de autor, proiectele, indicațiile geografice, marcajul de origine și produsele farmaceutice;

Crearea unor noi oportunități de piață pentru furnizorii europeni de servicii și recunoașterea calificărilor profesionale: un element esențial al strategiei comerciale a UE

57.  reamintește că UE joacă un rol fundamental în sectorul serviciilor; subliniază că crearea unor noi oportunități de piață trebuie să constituie un element esențial al strategiei UE în materie de comerț internațional; subliniază că este deosebit de importantă includerea serviciilor în acordurile comerciale, deoarece se creează astfel, oportunități pentru întreprinderile din UE și pentru angajații europeni, dar excluzând, totodată, în conformitate cu articolele 14 și 106 din TFUE și cu Protocolul 26, din domeniul de aplicare al oricărui acord serviciile de interes general și serviciile de interes economic general, actuale și viitoare; solicită Comisiei să promoveze și să includă recunoașterea calificărilor profesionale în acordurile comerciale, ceea ce va deschide noi oportunități întreprinderilor și angajaților europeni; solicită, în mod special, luarea în considerare a înglobării anumitor avantaje prevăzute de Directiva privind TIC în acordurile comerciale și de investiții, în schimbul unei astfel de recunoașteri;

58.  susține opinia Comisiei că circulația temporară a specialiștilor a devenit o condiție esențială a creșterii economice la nivel internațional; subliniază că capitolul privind mobilitatea forței de muncă ar trebui inclus în toate acordurile comerciale și de investiții ale UE; reamintește, cu toate acestea, că angajamentele incluse în modul 4 trebuie să se aplice numai mobilității profesioniștilor înalt calificați (precum persoanele cu o diplomă universitară sau o diplomă de master echivalent sau într-o poziție superioară de conducere) pentru un anumit scop, pentru o perioadă limitată de timp și în condiții precise prevăzute de legislația internă a țării în care este prestat serviciul și printr-un contract care respectă legislația internă respectivă, în conformitate cu articolul 16 din Directiva privind serviciile, garantând că nimic nu va împiedica UE și statele sale membre să mențină și să îmbunătățească standardele de muncă și contractele colective de muncă;

59.  salută intenția Comisiei de a folosi politicile comerciale pentru a aborda noi forme de protecționism digital și pentru a stabili norme pentru comerțul electronic și fluxurile transfrontaliere de date în conformitate cu dreptul UE privind protecția datelor și a vieții private și garantarea drepturilor fundamentale; consideră că trebuie depuse mult mai multe eforturi pentru a crea un climat favorabil pentru antreprenoriat și comerțul electronic în UE, prin reducerea monopolurilor și a abuzurilor de poziții de monopol pe piața telecomunicațiilor, reducerea practicilor de blocare geografică și prin soluții concrete de redresare; subliniază că este esențială cooperarea în materie de reglementare, reducerea fraudei online, recunoașterea reciprocă și armonizarea standardelor în sectorul comerțului electronic; invită Comisia să propună un nou model pentru capitolele referitoare la comerțul electronic, exceptând în totalitate cadrul juridic existent și viitor al UE referitor la protecția datelor cu caracter personal din domeniul de aplicare al tuturor acordurilor comerciale, urmărind să asigure un schimb de date care să respecte pe deplin normele privind protecția datelor în vigoare în țara de origine a persoanei vizate; solicită intensificarea cooperării între autoritățile de control, în special cu privire la practicile comerciale neloiale realizate online;

Caracterul esențial al economiei digitale pentru viitorul comerțului mondial

60.  ia act de importanța din ce în ce mai mare acum și în viitor a economiei digitale, nu numai în Europa, ci în întreaga lume, cu o valoare estimată de 3,3 miliarde de utilizatori de internet la nivel global, ceea ce reprezintă 40 % din populația lumii; consideră că tendințe precum tehnologia de „cloud computing”, serviciile de internet mobil, rețelele energetice inteligente și platformele de comunicare online determină transformarea radicală a mediului de afaceri; subliniază că politica comercială a UE trebuie să țină pasul cu tendințele digitale și tehnologice;

61.  solicită Comisiei ca, împreună cu partenerii din OMC, nu numai să creeze un grup de lucru privind comerțul digital la OMC, care să examineze în detaliu caracterul adecvat al cadrului actual privind comerțul electronic, analizând recomandările, clarificările și ajustările specifice, ci și să ia în calcul și instituirea unui cadru nou pentru facilitarea comerțului cu servicii, plecând de la cele mai bune practici rezultate din aplicarea Acordului de facilitare a comerțului;

Susținerea acțiunilor Comisiei de combatere a corupției

62.    recunoaște că includerea în acordurile comerciale a unor dispoziții referitoare la serviciile financiare a generat preocupări privind posibilele efectele negative ale acestora în ceea ce privește spălarea de bani, frauda și evaziunea fiscală; sprijină acțiunile Comisiei de combatere a corupției, care reprezintă o barieră netarifară majoră în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare; insistă ca acordurile comerciale și de investiții să ofere o bună oportunitate de a mări cooperarea în combaterea corupției, a spălării de bani și fraudei fiscale; consideră că angajamentele luate în baza standardelor internaționale, obligațiile de raportare pentru fiecare țară individual și schimbul automat de informații ar trebui incluse în acordurile internaționale respective, pentru a sprijini liberalizarea și mai mare a serviciilor financiare;

63.  consideră că legătura dintre acordurile comerciale și de investiții și tratatele privind evitarea dublei impuneri este extrem de slab explorată și invită Comisia să studieze atent toate efectele pe care le pot avea astfel de instrumente unul asupra celuilalt și asupra coerenței politice mai ample în combaterea evaziunii fiscale;

O politică comercială de perspectivă, care ia în considerare nevoile specifice ale IMM-urilor

64.  subliniază că o politică comercială de perspectivă trebuie să acorde o atenție mai mare nevoilor specifice ale IMM-urilor și să garanteze că acestea pot beneficia pe deplin de acordurile comerciale și de investiții; reamintește că doar o mică parte din IMM-urile europene sunt în măsură să identifice și să exploateze oportunitățile oferite de globalizare și de liberalizarea comerțului; remarcă faptul că doar 13 % dintre IMM-urile europene sunt active la nivel internațional în afara UE, dar ele reprezintă deja o treime din exporturile UE; sprijină inițiativele menite să faciliteze internaționalizarea IMM-urilor europene și, prin urmare, insistă asupra avantajelor pe care l-ar avea un capitol dedicat IMM-urilor în toate viitoarele ALS; consideră că trebuie explorate noi modalități de a oferi un sprijin mai bun IMM-urilor în vânzarea de bunuri și servicii în străinătate; subliniază că IMM-urile au nevoie de mai mult sprijin personalizat, începând din statele membre, un acces înlesnit la informații online accesibile despre măsurile comerciale și orientări specifice și clare cu privire la oportunitățile și beneficiile oferite de fiecare acord comercial încheiat în trecut sau în viitor, de UE;

65.  solicită Comisiei să abordeze orizontal nevoile IMM-urilor în toate capitolele acordurilor comerciale, inclusiv, dar fără a se limita la, crearea unor puncte unice de intrare online unde IMM-urile să poată afla informații despre reglementările relevante, lucru deosebit de important pentru furnizorii de servicii transfrontaliere pentru acordarea licențelor și alte cerințe administrative; subliniază că, unde este cazul, aceste instrumente ar trebui să acopere noile oportunități de acces pe piață pentru IMM-uri, în special pentru ofertele cu valoare mică; subliniază că trebuie reduse costurile de tranzacționare pentru IMM-uri prin simplificarea procedurilor vamale, reducerea barierelor netarifare și a sarcinilor de reglementare inutile și simplificarea regulilor de origine; consideră că IMM-urile pot juca un rol prin ajutorul acordat Comisiei pentru a modela aceste instrumente pentru a se asigura că acordurile comerciale corespund nevoilor acestora; încurajează Comisia să întrețină un dialog strâns cu reprezentanții IMM-urilor în toate etapele negocierilor comerciale;

66.  subliniază că un acces mai rapid pentru IMM-urile europene la procedurile antidumping este esențial pentru o mai bună protecție a acestora împotriva practicilor comerciale neloiale; subliniază că este necesară o reformă a cadrului multilateral al OMC, pentru o mai mare implicare a IMM-urilor și pentru a accelera soluționarea litigiilor;

67.  invită Comisia să evalueze și să îmbunătățească instrumentele existente din perspectiva subsidiarității, complementarității și nesuprapunerii în legătură cu programele statelor membre respective și valoarea adăugată europeană înainte de a elabora noi acțiuni propriu-zise de sprijinire a internaționalizării IMM-urilor; subliniază că Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului o evaluare independentă a tuturor programelor existente;

Investițiile

68.  subliniază importanța investițiilor interne și externe pentru economia UE, precum și necesitatea ca întreprinderile UE să fie protejate când investesc în piețe terțe; recunoaște, în acest context, eforturile Comisiei cu privire la noul sistem jurisdicțional al investițiilor (ICS); subliniază că e nevoie de mai multe dezbateri cu părțile interesate și cu Parlamentul European privind ICS; subliniază că acest sistem trebuie să respecte dreptul UE, în special în ceea ce privește prerogativele instanțelor Uniunii și, mai precis, normele UE în materie de concurență; împărtășește ambiția de a stabili, pe termen mediu, o soluție multilaterală pentru litigiile privind investițiile; regretă că propunerea ICS nu include o clauză privind obligațiile investitorilor;

69.  invită UE și statele sale membre să urmeze recomandările cadrului cuprinzător de politici în materie de investiții pentru dezvoltare durabilă al UNCTAD, pentru a stimula investiții mai responsabile, mai transparente și mai justificate;

70.  subliniază cerința din „Planul de investiții pentru Europa” elaborat de Comisie, de a stimula investițiile în UE și consideră că strategiile comerciale sunt o modalitate esențială de îndeplinire a acestui obiectiv; regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice nu conține o dimensiune externă; solicită Comisiei să se gândească numai la crearea unei componente externe, după o analiză atentă a performanței fondului și o examinare a utilității sale, având în vedere acordarea de împrumuturi de către Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și acțiunile Fondului european de dezvoltare; subliniază că aceste fonduri trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă și la crearea de locuri de muncă decente, la combaterea sărăciei și la atenuarea cauzelor profunde ale migrației;

71.   reamintește că politica de investiții a UE, în special atunci când sunt implicate fonduri publice, trebuie să contribuie la realizarea ODD; reamintește necesitatea de a mări transparența și răspunderea instituțiilor financiare de dezvoltare și a parteneriatelor de tip public-privat pentru a urmări și monitoriza în mod eficient fluxurile monetare, sustenabilitatea datoriilor și valoarea adăugată pentru dezvoltarea viabilă a proiectelor lor;

Comerț și agricultură

72.   subliniază că standardele ridicate ale Europei în ceea ce privește mediul înconjurător, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și condițiile sociale sunt foarte importante pentru cetățenii UE, în special în ceea ce privește morala publică și alegerile în cunoștință de cauză făcute de consumatori; consideră că acordurile comerciale ar trebui să promoveze o concurență loială pentru a se asigura că agricultorii din UE beneficiază în totalitate de concesii tarifare și nu sunt dezavantajați economic comparativ cu cei din țările terțe; subliniază că trebuie garantată protejarea standardelor UE privind siguranța alimentară și bunăstarea animalelor, prin păstrarea principiul precauției, a agriculturii sustenabile, a unui nivel ridicat al trasabilității produselor și prin verificarea aplicării legilor UE aplicabile în cazul tuturor exporturilor; constată diferențe semnificative între standardele de bunăstare a animalelor la nivel internațional; subliniază, în această privință, necesitatea de a reglementa exportul animalelor vii de fermă, în conformitate cu dreptul UE și standardele stabilite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE);

73.  consideră că, în contextul actualei crize din agricultură, este importantă deschiderea de noi piețe pentru produsele agricole din UE, cum ar fi produsele lactate, carnea și animalele vii, fructele și legumele; subliniază că este necesară identificarea de noi piețe alternative cu potențial ridicat de cumpărare;

74.  consideră că este necesar să se consolideze valoarea adăugată a agriculturii și să se organizeze campanii de promovare pentru deschiderea de piețe noi; subliniază mai presus de toate că este esențial să se consolideze sistemele europene de calitate, deoarece acestea asigură cea mai bună imagine pentru mărcile de produse europene pe piața mondială, oferind avantaje indirecte pentru întreaga agricultură europeană;

75.   subliniază că este nevoie de controale mai stricte la frontiere ale importurilor, precum și de inspecții mai riguroase ale Oficiului Alimentar și Veterinar cu privire la condițiile de producție și comercializare din țările care exportă în UE, pentru a asigura respectarea normelor Uniunii;

76.   subliniază că este important să se realizeze progrese, în cadrul tuturor negocierilor pentru acorduri de liber schimb, în ceea ce privește obstacolele sanitare și fitosanitare și alte bariere netarifare, în special în ceea ce privește limitele impuse de UE care pot avea impact asupra sănătății consumatorilor;

77.   reamintește importanța indicațiilor geografice în promovarea produselor agroalimentare europene tradiționale, protejându-le de practicile supărătoare de „free-riding” garantând drepturile și alegerile conștiente ale consumatorilor și protejând producătorii și agricultorii din mediul rural, în special IMM-urile; constată că protecția și recunoașterea indicațiilor geografice în țări terțe ar putea avea o valoare foarte mare pentru întreg sectorul agroalimentar al UE și consideră că toate acordurile comerciale ar trebui să includă măsuri de protecție și acțiuni de combatere a bunurilor contrafăcute;

Un acces mai bun la contractele de achiziții publice pentru operatorii economici europeni

78.  solicită eliminarea dezechilibrelor actuale în gradul de deschidere a piețelor de achiziții publice între UE și alți parteneri comerciali; invită Comisia să depună mai multe eforturi pentru a obține o deschidere ambițioasă și mai reciprocă a piețelor internaționale de achiziții publice, garantând în același timp excluderea serviciilor de interes economic general și asigurându-se că statele vor fi libere să adopte standarde sociale și de mediu pentru procedurile de achiziții (cum ar fi criteriile vizând „oferta cea mai avantajoasă economic” (MEAT - Most Economically Advantageous Tender)); consideră că politicile de achiziții publice ar trebui să respecte Convenția 94 a OIM cu privire la clauzele de muncă din contractele publice; subliniază că operatorii economici europeni, atât corporațiile, cât și IMM-urile, au nevoie de un acces mai bun la contractele publice în țările terțe, prin intermediul unor instrumente precum Small Business Act și eliminarea nivelului actual de asimetrie; reamintește, în acest sens, că UE este una dintre cele mai deschise piețe pentru achiziții publice dintre toți membrii OMC;

79.  ia act de publicarea de către Comisie a propunerii sale modificate de regulament privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice în UE, ceea ce reprezintă un instrument important pentru garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru accesul țărilor terțe pe piață, și regretă profund că guvernele statelor membre au blocat propunerea inițială; invită Comisia să asigure o reciprocitate pozitivă în accesul la piețele de achiziții publice cu partenerii comerciali majori;

Acces egal la resurse pentru o concurență loială pe piața mondială

80.  subliniază că resursele naturale sunt limitate și ar trebui utilizate într-un mod sustenabil din punct de vedere economic și ecologic, acordând prioritate reciclării; recunoaște dependența pronunțată a țărilor în curs de dezvoltare, și mai ales a celor mai puțin dezvoltate de resursele naturale; reamintește că politica comercială europeană trebuie să urmărească o strategie coerentă, sustenabilă, cuprinzătoare și intersectorială în ceea ce privește materiile prime, după cum a evidențiat deja Parlamentul în rezoluția sa referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în cadrul Strategiei Europa 2020;

81.  subliniază necesitatea de a evolua către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și invită , prin urmare, Comisia să intensifice cooperarea în domeniul cercetării energetice, urmărind să promoveze diversificarea furnizorilor, a rutelor și a surselor de energie, identificarea unor noi parteneri comerciali în domeniul energiei și crearea unei concurențe mai mari, scăzând prețurile pentru consumatorii de energie; subliniază că dezvoltarea surselor regenerabile de energie și promovarea eficienței energetice sunt esențiale pentru creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importuri; subliniază importanța includerii ambelor prevederi în acordurile de liber schimb, cu scopul de a construi parteneriate energetice și de a consolida cooperarea tehnologică (în special în domeniul surselor regenerabile de energie, al eficienței energetice și al garanțiilor) și de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon, pentru a realiza obiectivele prezentate la COP21;

Lupta împotriva comerțului ilegal cu animale sălbatice și cu produse de faună sălbatică

82.  este în continuare profund preocupat de creșterea recentă a infracțiunilor împotriva animalelor sălbatice și a comerțului ilegal conex, care nu numai că are un impact devastator asupra biodiversității și a numărului de specii, ci prezintă un pericol clar și prezent pentru subzistența și economiile locale, mai ales în țările în curs de dezvoltare; salută angajamentul UE de a elimina comerțul ilegal cu animale sălbatice ca parte a răspunsului UE la Agenda ONU de dezvoltare durabilă pentru 2031, în special la cel de al 15-lea obiectiv de dezvoltare durabilă, care marchează nu numai necesitatea stopării braconajului și a traficului de specii protejate de floră și faună, ci și a rezolvării cererii și ofertei ilegale de produse obținute din fauna sălbatică; se așteaptă în acest sens ca Comisia, după o perioadă de reflecție, inclusiv în consultare cu Parlamentul și statele membre, să analizeze modul optim de includere a unor dispoziții privind comerțul ilegal cu animale sălbatice în toate acorduri comerciale viitoare ale UE;

Îmbunătățirea cooperării vamale și combaterea comerțului ilicit la frontierele UE

83.  subliniază că procedurile vamale mai bine armonizate și mai eficiente în Europa și în străinătate contribuie la facilitarea comerțului și respectă cerințele aferente de facilitare a comerțului și contribuie la prevenirea pătrunderii falsurilor, a bunurilor ilegale și contrafăcute pe piața unică, care subminează creșterea economică a UE și expune consumatorii din UE; salută intenția Comisiei de a consolida cooperarea între autoritățile vamale; invită din nou Comisia și statele membre să înființeze un serviciu vamal unificat al UE pentru o aplicare mai eficientă a normelor și a procedurilor vamale pe întreg teritoriul vamal al UE;

84.  subliniază că Comisia ar trebui să urmărească în acordurile comerciale să convingă partenerii comerciali să creeze ghișee unice pentru conformitatea vamală și la frontieră, dacă este necesar, însoțite de un ajutor de consolidare a capacităților pentru fondurile comerciale, după caz;

85.  subliniază că e nevoie de o comunicare adecvată și de o coordonare fermă pentru a se asigura că eliminarea tarifelor este însoțită de măsurile tehnice, instituționale și politice corespunzătoare pentru a asigura securitatea continuă a comerțului;

86.  invită Comisia să aibă în vedere indicatori cheie de performanță pentru a evalua activitatea administrațiilor vamale la nivel național și internațional; regretă faptul că, în prezent, sunt disponibile foarte puține date publice; subliniază că ar fi util să se înțeleagă modul în care administrațiile vamale și alte agenții de supraveghere a frontierelor acționează curent la nivel național, dar și cu partenerii comerciali, pentru a comunica bunele practici și interesele specifice în domeniul facilitării comerțului în cadrul instituțiilor europene (ținând, astfel, cont de dispozițiile articolului 13 din Acordul OMC de facilitare a comerțului);

87.  cere Comisiei și statelor membre să lanseze o dezbatere deschisă referitoare la posibila trecere a autorităților vamale de la nivel național la nivelul UE;

Furnizarea de beneficii concrete pentru consumatori

88.  admite faptul că acordurile comerciale au potențialul de a aduce mari beneficii consumatorilor, în special prin creșterea concurenței, scăderea prețurilor, furnizarea unei game mai mari de alegeri și stimularea inovării; invită Comisia ca, pentru a activa acest potențial, să urmărească ferm în toate negocierile să obțină o limitare a practicilor de blocare geografică, reducerea taxele internaționale de roaming și consolidarea drepturilor pasagerilor;

89.  solicită adoptarea unor mecanisme de sprijinire a consumatorilor în contextul comerțului transfrontalier de bunuri și servicii cu țări terțe, de exemplu, prin puncte de contact online care să ofere informații sau asistență în cazul unor litigii;

90.  insistă asupra informării corecte a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor ce fac obiectul schimburilor comerciale;

Comerț pentru toți: adoptarea unor măsuri de susținere a politicilor de deschidere comercială și a politicilor de investiții pentru a maximiza câștigurile și a reduce la minimum pierderile

91.  este de acord cu opinia OCDE că politicile de „comerț deschis și echitabil” și cele de investiții necesită o gamă de politici eficiente de însoțire pentru a minimiza pierderile suferite de populațiile și economiile UE și a țărilor terțe ca urmare a liberalizării comerțului; îndeamnă statele membre și Comisia să facă eforturi mai mari pentru a completa deschiderea comercială printr-o gamă de măsuri de susținere pentru a garanta o dezvoltare durabilă, în domenii cum ar fi serviciile publice și investițiile, educația și sănătatea, politici active pentru piața forței de muncă, cercetarea și dezvoltare, dezvoltarea infrastructurilor și a normelor adecvate de garantare a drepturilor sociale și a protecției mediului;

92.  invită Comisia și statele membre să efectueze o analiză aprofundată ex ante și ex post, pe baza unei evaluări de impact sectoriale și regionale pentru acordurile comerciale și dosarele legislative relevante, anticipând posibilele efecte negative asupra pieței forței de muncă din UE și găsind modalități mai sofisticate de a introduce măsuri de atenuare pentru a redezvolta industriile și regiunile rămase în urmă, în vederea realizării unei distribuții mai echitabile și a asigurării unor câștiguri la scară largă din comerț; subliniază că, în acest sens, fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european, ar putea juca un rol deosebit; subliniază că Fondul european de ajustare la globalizare ar putea fi, de asemenea, un instrument important dacă este reformat și conceput astfel încât să beneficieze de o finanțare adecvată pentru oferi asistență firmelor și producătorilor afectați de efectele globalizării prin sancțiunile comerciale impuse țărilor terțe, dar i angajaților IMM-urilor loviți direct de efectele globalizării;

°

°  °

93.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, UNCTAD și OMC.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0415.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0250.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0219.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0175.

(5)

JO C 56 E, 26.2.2013, p. 87.

(6)

JO C 188 E, 28.6.2012, p. 42.

(7)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 94.

(8)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.

(9)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.


EXPUNERE DE MOTIVE

Negocierile comerciale precum ACIC, TTIP, CETA și TiSA au atras atenția publicului în direcția politicii comerciale europene. Mulți cetățeni ai Uniunii consideră că globalizarea este echivalentă cu pierderea locurilor de muncă și sunt îngrijorați de faptul că reglementările și standardele europene ar putea fi compromise de politica comercială și de investiții a Uniunii. În același timp, contribuția comerțului exterior la dezvoltarea economiei europene este de o importanță fundamentală.

În prezent, UE reprezintă cea mai bogată economie din lume. Importanța economică a UE va scădea: până în 2050, UE-28 va reprezenta numai 15 % din PIB-ul mondial, scăzând de la procentul de 23,7 % înregistrat în 2013. Centrul de generare a bogăției se deplasează către est, spre regiunea Asia-Pacific, iar evoluția demografică va avea, de asemenea, un impact negativ asupra poziției UE pe scena comerțului mondial.

O strategie comercială și de investiții eficientă, cuprinzătoare și de perspectivă este, prin urmare, de o importanță vitală pentru Uniunea Europeană.

La 14 octombrie 2015, Comisia a propus o nouă strategie comercială și de investiții pentru Uniunea Europeană, intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”. Raportoarea salută faptul că, astfel cum a solicitat deja Parlamentul în 2011, Comisia a adoptat o nouă strategie comercială și de investiții în rezoluția sa „referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020”, o viitoare strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile, care să țină seama de noile provocări cu care se confruntă UE. Raportoarea regretă faptul că strategia nu pune un accent special pe industria prelucrătoare și pe provocările din domeniul comercial pentru a aborda migrația.

Deoarece a crescut atenția publicului față de acordurile comerciale și mai mulți cetățeni europeni sunt îngrijorați în legătură cu globalizarea, raportoarea subliniază că este important ca politica comercială pentru secolul 21 să răspundă preocupărilor cetățenilor. Avem nevoie de mai multă transparență, angajament și responsabilitate față de toate părțile implicate. În plus, raportoarea ar dori să reamintească faptul că accesul la anumite informații consolidează controlul parlamentar și, prin urmare, invită Comisia să extindă inițiativa privind transparența la toate negocierile viitoare, și invită, de asemenea, Consiliul să publice toate mandatele de negociere.

În cadrul strategiei sale „Comerț pentru toți”, Comisia a stabilit obiectivul clar de a accelera liberalizarea comerțului, precum și de a integra tot mai mult UE în lanțurile valorice globale. Prin urmare, raportoarea consideră că este extrem de important ca sistemul de apărare comercială al Uniunii să fie modernizat de urgență, cu atât mai mult cu cât China solicită insistent recunoașterea statutului de economie de piață.

Având în vedere provocările externe cu care se confruntă UE în secolul 21 (cum ar fi migrația), raportoarea este de părere că trebuie acordată prioritate coerenței dintre obiectivele comerciale ale Uniunii și celelalte aspecte ale politicii sale externe. Este necesar ca acordurile comerciale și de investiții să fie concepute astfel încât să devină un mijloc important de consolidare a dezvoltării durabile, de promovare a drepturilor omului, a standardelor sociale și de muncă, precum și a durabilității mediului la nivel mondial.

Deoarece scena comerțului mondial se schimbă rapid, raportoarea invită Comisia să actualizeze periodic strategia comercială și să prezinte un raport anual detaliat de punere în aplicare pentru a permite cetățenilor europeni să verifice dacă Comisia își onorează angajamentele luate.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (18.4.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Raportoare: Tokia Saïfi

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de noua strategie a Uniunii Europene privind comerțul și investițiile, intitulată „Comerț pentru toți - Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” și subliniază rolul fundamental al comerțului în ceea ce privește pacea, creșterea durabilă, dezvoltarea și ocuparea forței de muncă; este conștientă, prin urmare, de responsabilitatea crescândă a UE de a contribui la realizarea acestor obiective în relațiile sale comerciale și externe la nivel mondial;

2.  reamintește nevoia de coerență în politicile exterioare ale UE și în alte politici care au o dimensiune externă, cum ar fi comerțul, dezvoltarea, drepturile omului, agricultura, mediul, energia și migrația și să urmărească obiectivele definite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); subliniază faptul că politica comercială a UE și acordurile comerciale și de investiții fac parte integrantă din politica externă a UE și solicită, în acest sens, Uniunii Europene și statelor sale membre să adopte o strategie globală a UE privind politica externă și de securitate; subliniază, în acest context, rolul central de coordonare al Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și al delegațiilor Uniunii în țări terțe, care pot juca un important rol de facilitare pe teren, în scopul de a promova respectul pentru valorile și drepturile fundamentale ale Uniunii Europene; invită statele membre să se exprime cu o singură voce;

3.  reamintește că politica comercială contribuie la protejarea și respectarea valorilor apărate de Uniunea Europeană, definite la articolul 2 din TUE, cum ar fi democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, a drepturilor și libertăților fundamentale, solidaritatea, egalitatea, respectarea demnității umane și protecția mediului și a drepturilor sociale; consideră că apărarea acestor valori ar permite să se pună capăt practicilor necorespunzătoare și că politica comercială va fi eficace dacă toți actorii majori din domeniul comerțului mondial respectă aceleași norme, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice; subliniază faptul că este necesar ca politica comercială a UE să fie coerentă cu obiectivele de dezvoltare durabilă în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și să contribuie la acestea; salută anunțul Comisiei privind introducerea în acordurile comerciale a unor instrumente menite să combată corupția și va urmări cu atenție măsurile propuse;

4.  subliniază faptul că toate acordurile comerciale încheiate de UE ar trebui să conțină clauze obligatorii privind drepturile omului care să permită UE să promoveze și să asigure respectarea valorilor universale în țări terțe; constată că este nevoie de voință politică pentru a putea utiliza efectiv aceste clauze și a impune țărilor terțe să respecte angajamentele asumate; solicită o mai bună consultare cu Parlamentul în etapele inițiale ale procesului de negociere privind acordurile comerciale și de investiții, punerea în aplicare eficientă a clauzelor privind drepturile omului, precum și informarea Parlamentului privind aspectele legate de drepturile omului din acorduri;

5.  subliniază faptul că sistemele SPG, SPG+ și EBA pot fi instrumente esențiale care permit respectarea acestor valori și insistă asupra faptului că este important ca acestea să fie implementate și monitorizate în mod eficace; salută publicarea de către Comisie a primului raport bienal referitor la punerea în aplicare a sistemului SPG + și a dialogului întreținut cu Parlamentul privind acest raport înainte de publicarea sa;

6.  subliniază faptul că politica comercială a Uniunii este un instrument de diplomație economică care ar putea, de asemenea, să contribuie la soluționarea cauzelor profunde ale terorismului;

7.  insistă asupra faptului că este necesar să se dezvolte un comerț durabil și responsabil; subliniază faptul că este important ca în acordurile comerciale să fie introduse capitole privind dezvoltarea sustenabilă, care să permită stabilirea unor norme sociale și de mediu riguroase de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, în conformitate cu convențiile internaționale existente și, în special, în cooperare cu Organizația Internațională a Muncii (OIM); invită Comisia să ia mai mult în considerare aceste aspecte în efectuarea evaluărilor de impact ex-ante și ex-post ale acordurilor;

8.  salută anunțurile Comisiei privind o serie de inițiative de sprijinire a comerțului echitabil și încurajează Comisia să propună în continuare astfel de măsuri în cadrul politicii comerciale comune;

9.  reamintește că negocierile comerciale nu trebuie să aibă ca efect scăderea nivelului standardelor UE, trebuie să protejeze cetățenii europeni și să garanteze alegerile noastre sociale, precum și dreptul de a reglementa; subliniază faptul că acordurile comerciale și politica comercială a UE constituie un instrument esențial pentru consolidarea sistemului comercial mondial bazat pe norme, care este din ce în ce mai des supus presiunilor; ia act de faptul că acest aspect este deosebit de important pentru UE, având în vedere faptul că economia sa este puternic dependentă de schimburile comerciale; subliniază faptul că UE trebuie să urmărească stabilirea unor standarde înalte la nivel mondial prin intermediul politicii sale comerciale;

10.  invită Comisia să asigure punerea corectă în aplicare a acordurilor comerciale, inclusiv prin asocierea în mai mare măsură a Parlamentului European, a părților interesate și a societății civile în mod transparent și să garanteze faptul că beneficiile acordurilor încheiate sunt resimțite în mod real de către cetățenii europeni; subliniază că este important să se pună un accent mai mare pe respectarea și aplicarea acordurilor în mod reciproc; invită în special Comisia să asigure asumarea angajamentelor referitoare la drepturile omului și la drepturile fundamentale ale lucrătorilor;

11.  reamintește faptul că negocierile comerciale multilaterale, consolidarea arhitecturii comerțului multilateral, precum și angajamentul față de OMC, rămân o prioritate a Uniunii Europene, care duce, de asemenea, negocieri la nivel bilateral, într-un spirit ambițios de reciprocitate și avantaje mutuale; salută încheierea unui acord cu ocazia Conferinței ministeriale a OMC de la Nairobi din cadrul Rundei de la Doha; regretă domeniul de aplicare limitat și lipsa ambiției, dar subliniază oportunitatea de a trece dincolo de Agenda de dezvoltare de la Doha și posibilitatea de a face ca în final OMC să reflecte în mai mare măsură situația economică mondială actuală și ponderea economică respectivă a statelor sale membre; invită Comisia, de asemenea, să elaboreze strategii comerciale specifice anumitor regiuni, și în special cu privire la Asia, având în vedere recenta încheiere a parteneriatului transpacific;

12.  reiterează importanța respectării normelor europene și internaționale în domeniul comerțului cu arme, în special a Tratatului ONU privind comerțul cu arme și Codul de conduită al UE privind exporturile de arme;

13.  subliniază faptul că o legislație eficientă în materie de control al exporturilor este, de asemenea, un aspect esențial al politicii comerciale a UE; invită Comisia, în acest sens, să actualizeze legislația în materie de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare a UE, pentru a urmări obiectivele strategice și valorile universale ale UE;

14.  reamintește necesitatea ca UE să garanteze stabilitatea în vecinătatea sa și solicită o mai bună integrare economică a țărilor vecine din est și din zona mediteraneană, în special prin promovarea relațiilor comerciale;

15.  încurajează Comisia să continue și să-și intensifice eforturile în ceea ce privește comunicarea, transparența și accesul la documentele de negociere și să îmbunătățească coordonarea și schimbul de informații între comisari și direcțiile generale, SEAE, Consiliu, Parlament, precum și consultarea cu partenerii sociali și organizațiile societății civile. subliniază că documentele referitoare la toate celelalte negocieri ale unor acorduri comerciale aflate în curs de desfășurare ar trebui să beneficieze de același acces îmbunătățit acordat în privința documentelor referitoare la negocierile privind TTIP.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

3

7

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Iveta Grigule, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Afzal Khan, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Demetris Papadakis, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jaromír Štětina, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Antonio López-Istúriz White, Tokia Saïfi, Jean-Luc Schaffhauser, Helmut Scholz, György Schöpflin, Igor Šoltes, Bodil Valero

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Claudiu Ciprian Tănăsescu


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (16.3.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Raportor pentru aviz: Jan Zahradil

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că comerțul deschis trebuie să fie un motor al integrării regionale și al creșterii economice, al dezvoltării durabile și al creării de bunăstare și de locuri de muncă; reamintește faptul că țările care sunt cel mai bine integrate în economia mondială sunt, de asemenea, printre cele mai bogate țări ale lumii, precum și faptul că schimburile comerciale au contribuit la ieșirea a sute de milioane de oameni din sărăcie; recunoaște, însă, că nu toate țările în curs de dezvoltare au obținut astfel de beneficii și că mai ales țările cel mai puțin dezvoltate continuă să fie marginalizate în comerțul mondial; salută, în acest context, noua abordare a Comisiei, care implică utilizarea acordurilor comerciale și de investiții ca o pârghie de promovare a unor valori precum dezvoltarea durabilă, drepturile omului, comerțul echitabil și etic și lupta împotriva corupției;

2.  reamintește că doar comerțul echitabil și reglementat adecvat, dacă este aliniat la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), ar putea oferi oportunități de dezvoltare;

3.  salută, în special, angajamentul Comisiei că niciun acord comercial nu va reduce vreodată nivelul de protecție reglementară, că orice modificare a nivelului de protecție nu poate fi decât în sensul creșterii acestuia și că dreptul de reglementare va fi întotdeauna protejat;

4.  solicită Comisiei să consolideze forța executorie obligatorie a ODD și să includă capitole cuprinzătoare privind dezvoltarea durabilă în toate acordurile comerciale;

5.  subliniază că importanța potențialei contribuții a politicii comerciale la o dezvoltare durabilă a fost de curând reafirmată în documentul final al Programului de acțiune de la Addis Abeba și în cadrul Agendei pentru dezvoltare durabilă 2030; reamintește că obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) includ mai multe ținte cu caracter comercial în cadrul mai multor domenii de politică, una dintre țintele cele mai concrete vizând creșterea exporturilor din țările în curs de dezvoltare în vederea dublării, până în 2020, a ponderii țărilor cel mai puțin dezvoltate în cadrul exporturilor mondiale; invită Comisia să utilizeze întregul potențial de cooperare cu țările în curs de dezvoltare pentru a consolida economiile de piață;

6.  salută faptul că comunicarea intitulată „Comerț pentru toți” reafirmă principiul coerenței politicii pentru dezvoltare și are ca scop o politică comercială și de investiții mai responsabilă, inclusiv prin consolidarea inițiativelor de responsabilitate socială a întreprinderilor și a obligației de diligență de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, contribuind astfel la ODD și la o creștere favorabilă incluziunii în țările în curs de dezvoltare; salută, de asemenea, angajamentul de a efectua o analiză aprofundată a potențialelor efecte ale noilor acorduri de liber schimb asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate; regretă faptul că, în comunicarea intitulată „Comerț pentru toți”, nu se face nicio referire la Acordul de la Cotonou, care expiră în 2020; solicită UE să se angajeze într-un proces amplu de consultare și de dialog, inclusiv cu țările ACP, cu privire la cadrul ulterior expirării Acordului de la Cotonou;

7.  consideră că drepturile omului ar trebui să aibă prioritate în fața dispozițiilor acordurilor comerciale și de investiții;

8.  recunoaște că politica comercială și de investiții a UE trebuie să răspundă la preocupările consumatorilor prin consolidarea inițiativelor de responsabilitate socială a întreprinderilor și a obligației de diligență de-a lungul întregului lanț de producție; îndeamnă, cu toate acestea, Comisia și statele membre să depășească actuala abordare voluntară fără caracter obligatoriu și să depună eforturi pentru respectarea obligației de diligență;

9.  salută noul angajament privind un multilateralism integrator, precum și progresele făcute în cadrul Conferinței ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului din Nairobi, în special în domeniul agriculturii (de exemplu, eliminarea subvențiilor la exportul de produse agricole care denaturează schimburile comerciale și progresele realizate în ceea ce privește accesul pe piață al țărilor cel mai puțin dezvoltate); salută, în acest context, angajamentul UE privind un obiectiv de finanțare în valoare de 400 de milioane EUR pe o perioadă de 5 ani în vederea acordării unui sprijin și a unei asistențe tehnice țărilor în curs de dezvoltare, în special țărilor cel mai puțin dezvoltate, pentru a susține eforturile acestora de punere în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerțului; subliniază, de asemenea, necesitatea includerii în Runda de la Doha a comerțului electronic și a unei agende privind comerțul digital pentru a împărtăși progresele tehnologice mult mai rapid și mai echitabil cu țările în curs de dezvoltare, sprijinind în același timp dezvoltarea infrastructurii în special în zonele rurale izolate;

10.  recunoaște diversitatea din ce în ce mai mare a țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește integrarea lor în sistemul comercial multilateral și beneficiile care decurg din această integrare; solicită acordarea unor regimuri specifice în special țărilor cel mai puțin dezvoltate, al căror procent din comerțul mondial este marginal; salută, prin urmare, revizuirea sistemului generalizat de preferințe tarifare (SGP);

11.  reamintește rolul esențial al ajutorului pentru comerț (AfT) în ceea ce privește consolidarea capacităților comerciale, asistența tehnică, politicile de sprijinire a afacerilor și integrarea regională; invită UE și statele sale membre să se angajeze, în cadrul viitoarei revizuiri a strategiei AfT, să mărească sprijinul AfT pentru țările în curs de dezvoltare, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, în vederea sprijinirii microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici locale, a diversificării producției, a transferului tehnologic, a dezvoltării capacității de producție interne, a transporturilor și a altor infrastructuri, precum și a capacitării femeilor și a cooperativelor; indică însă faptul că, în absența unor eforturi serioase din partea țărilor direct implicate și a unor îmbunătățiri semnificative la nivelul guvernanței, comerțul nu poate, singur, să ajute țările să își depășească problemele de dezvoltare; subliniază, în acest sens, importanța concentrării pe îndeplinirea țintelor aferente obiectivului nr. 16 din cadrul ODD, în special din domeniul bunei guvernanțe și al fiscalității; solicită Comisiei să abordeze problema comerțului echitabil și etic în viitoarea revizuire a strategiei sale privind AfT, după cum a anunțat în comunicarea intitulată „Comerț pentru toți”;

12.  indică rolul jucat de serviciile bancare în dezvoltarea comerțului și a investițiilor; invită UE să susțină promovarea accesului la servicii bancare în țările în curs de dezvoltare;

13.  reamintește că acordurile de parteneriat economic (APE) pot reprezenta un instrument de dezvoltare esențial care să servească la reducerea sărăciei și pot contribui la promovarea drepturilor omului pe termen lung, precum și la consolidarea integrării economice regionale; invită UE să stabilească structuri specifice de monitorizare în cadrul APE, care să fie dedicate dezvoltării durabile și să asigure implicarea corespunzătoare a organizațiilor societății civile și a sindicatelor; invită UE să încurajeze semnarea APE finale; invită Comisia să includă în acordurile comerciale și de investiții ale UE capitole solide și cuprinzătoare privind dezvoltarea durabilă, care să fie aplicate în mod eficient și respectate;

14.  reamintește faptul că politica de investiții a UE, în special atunci când sunt implicate fonduri publice, trebuie să contribuie la realizarea ODD; reamintește necesitatea de a mări transparența și răspunderea instituțiilor financiare de dezvoltare și a parteneriatelor de tip public-privat pentru a urmări și monitoriza în mod eficient fluxurile monetare, sustenabilitatea datoriilor și valoarea adăugată pentru dezvoltarea viabilă a proiectelor lor;

15.  invită Comisia să amelioreze coerența politicii de dezvoltare în cadrul politicii comerciale, în special în măsura în care aceasta privește sănătatea publică; solicită Comisiei să sprijine țările în curs de dezvoltare pentru a utiliza în mod eficient dispozițiile flexibile integrate în Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) și recunoscute prin Declarația de la Doha privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001, cu scopul de a asigura furnizarea medicamentelor de bază la prețuri accesibile în cadrul programelor lor interne de sănătate publică; invită Comisia să asigure o transparență deplină a conținutului programelor sale de asistență privind drepturile de proprietate intelectuală pentru țările cu venituri mici și medii și să se asigure că asistența paralelă privind drepturile de proprietate intelectuală nu afectează alte proiecte de dezvoltare privind sănătatea;

16.  evidențiază faptul că, în conformitate cu obiectivul nr. 16 din ODD, promovarea structurilor de bună guvernanță în întreaga lume are o importanță crucială pentru crearea unui acces echitabil la justiție pentru toți și a unor instituții eficiente și responsabile la toate nivelurile; subliniază faptul că acordurile comerciale și investițiile străine directe ar putea reprezenta un instrument decisiv de stabilire a stimulentelor adecvate pentru îndeplinirea acestui obiectiv; subliniază, în acest context, că în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare corupția este o barieră netarifară majoră; salută intenția Comisiei de a include dispoziții anticorupție ambițioase în cadrul tuturor acordurilor comerciale viitoare; invită Comisia să introducă noi măsuri menite să consolideze securitatea juridică a investițiilor;

17.  subliniază că, pentru ca țările în curs de dezvoltare să profite de oportunitățile comerciale și de investiții, este necesar să se continue sprijinirea reformelor pentru mobilizarea veniturilor interne (DRM) în țările în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta să își îmbunătățească capacitatea de creștere a veniturilor și să combată frauda și evaziunea fiscală prin sprijinirea conceperii unor sisteme fiscale eficiente, eficace, echitabile și transparente, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe;

18.  invită UE și statele sale membre să urmeze recomandările cadrului cuprinzător de politică în materie de investiții pentru dezvoltare durabilă al Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) pentru a promova investiții mai responsabile, mai transparente și mai justificabile.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.3.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

6

4

Membri titulari prezenți la votul final

Louis Aliot, Nicolas Bay, Ignazio Corrao, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta

Membri supleanți prezenți la votul final

Juan Fernando López Aguilar, Louis-Joseph Manscour, Paul Rübig, Jan Zahradil, Joachim Zeller

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Michèle Rivasi, Estefanía Torres Martínez


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (26.5.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Raportor pentru aviz: Joachim Schuster

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută orientarea generală a viitoarei strategii comerciale prezentate de Comisie în comunicarea sa din 14 octombrie 2015 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Comerț pentru toți Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”(1), și în special accentul pus de aceasta pe abordarea bazată pe valori, care urmărește să apere modelul social și normativ european pe plan intern și să utilizeze acordurile comerciale și programele de preferințe ca mijloace de promovare în întreaga lume a valorilor europene precum dezvoltarea durabilă, drepturile omului, comerțul echitabil și etic și lupta împotriva corupției; încurajează Comisia să extindă și să modernizeze acordurile de liber schimb ale UE cu țări terțe, în conformitate cu o abordare bazată pe valori, dat fiind că exporturile UE furnizează aproximativ 31 de milioane de locuri de muncă în Uniune, sau, cu alte cuvinte, unul din șapte locuri de muncă din UE depinde de exporturi; invită Comisia să garanteze că, la nivel mondial, UE deține un rol de lider în ceea ce privește dezvoltarea unei noi culturi a acordurilor comerciale echitabile; subliniază importanța unor acorduri ambițioase, echilibrate și cuprinzătoare, care să înlăture barierele vechi și inutile, spre beneficiul consumatorilor, al cetățenilor, al angajaților și al întreprinderilor;

2.  subliniază că viitoarele acorduri comerciale ar trebui să ia în considerare rezoluțiile Parlamentului referitoare la Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții și la Acordul privind comerțul cu servicii care rămân valabile pentru viitoarele negocieri comerciale, în special în ceea ce privește excluderea serviciilor de interes general și a serviciilor de interes economic general (care includ, printre altele, serviciile de furnizare a apei, sănătate, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educație); reamintește că acordurile comerciale nu trebuie să compromită calitatea, disponibilitatea, tarifele convenabile și accesibilitatea acestor servicii și accesul egal și nediscriminatoriu la ele;

3.  insistă asupra lansării de către Comisie a unei dezbateri democratice veritabile cu Parlamentul și asupra faptului că ea ar trebui să dialogheze mai mult cu partenerii sociali și societatea civilă, pentru a clarifica și a defini mai bine reperele și a garanta transparența mandatului de negociere pentru toate acordurile comerciale; solicită o negociere transparentă și să li se ofere Parlamentului European, parlamentelor naționale, partenerilor sociali europeni și societății civile posibilitatea de a contribui în mod semnificativ la procesul de negociere;

4.  consideră că negocierile privind liberalizarea ulterioară a pieței ar trebui să țină cont de necesitatea unei cooperări la nivelul întregii UE, pentru a menține condițiile de lucru în concordanță cu legislația corespunzătoare în domeniul muncii și al afacerilor sociale și cu contractele colective din cadrul UE;

5.  încurajează negocierea acordurilor comerciale la un nivel mai degrabă multilateral decât bilateral;

6.  subliniază necesitatea unui mecanism eficient, care să protejeze investițiile europene în străinătate; solicită o evaluare a cadrului existent, pentru a se asigura eficacitatea și punerea corectă în aplicare;

7.  insistă ca, în conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, convenit recent de Parlamentul European și statele membre, Comisia să se asigure că, în cursul negocierilor în vederea evaluării impactului social, economic, asupra mediului și a drepturilor omului al viitoarelor acorduri comerciale, se efectuează evaluări ale impactului, inclusiv evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile, făcându-se în același timp o distincție între impactul asupra diferitelor sectoare, regiuni și națiuni; solicită publicarea unor estimări statistice, pentru a se asigura că fiecare acord contribuie în mod obiectiv și semnificativ la crearea de locuri de muncă; solicită Comisiei să monitorizeze impactul acordurilor comerciale, permițând o evaluare atât ex ante, cât și ex post; solicită să li se ofere partenerilor sociali și societății civile ocazia de a participa la elaborarea și la punerea în aplicare a evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile; reamintește că viitoarea strategie comercială trebuie să respecte, de asemenea, structurile regionale de producție din țările în curs de dezvoltare, în cazurile în care evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile arată că acestea ar putea fi puse în pericol, ca o consecință a acordurilor comerciale;

8.  solicită Comisiei să se asigure că posibilele costuri de ajustare pe piața muncii din UE sunt contracarate printr-o intervenție în timp util din partea Comisiei, în sprijinul sectoarelor, regiunilor sau statelor membre afectate; consideră că acest sprijin s-ar putea realiza prin alocări din fondurile UE, printre care un Fond european de ajustare la globalizare (FEG) adaptat și cu un buget corespunzător;

9.  consideră că propunerea Comisiei de a utiliza FEG pentru a modera impacturile adverse rezultate din acordurile comerciale internaționale nu este satisfăcătoare, având în vedere capacitatea financiară scăzută a fondului și lipsa sa de competență pentru a preveni și combate efectele negative ale globalizării;

10.  subliniază că este esențial să se extindă prerogativele FEG și, prin urmare, să se prevadă un mecanism de anticipare a riscurilor și de adaptare a structurilor de producție sectoriale, regionale și naționale, în cazurile în care evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile arată că acestea ar putea fi puse în pericol, ca o consecință a acordurilor comerciale;

11.  invită Comisia să garanteze o concurență loială în cazul prestatorilor de servicii din țările terțe ai partenerilor comerciali care intră pe piața muncii în UE, prin asigurarea faptului că toți lucrătorii, indiferent de țara lor de origine, beneficiază de aceleași drepturi de muncă ca și resortisanții țării gazdă și că se respectă principiul egalității de tratament și al nediscriminării; consideră că acest fapt nu aduce atingere unor dispoziții mai favorabile în legislație sau în acordurile aplicabile în țara de origine; subliniază că trebuie garantate prevederile legislative sociale și în domeniul muncii la nivel național și la nivelul Uniunii, inclusiv contractele colective;

12.  solicită să se asigure faptul că, în principiu, acordurile comerciale nu conduc în niciun caz la slăbirea, eludarea sau invalidarea standardelor statelor membre sau ale UE în următoarele domenii: drepturile lucrătorilor, condițiile de muncă (inclusiv salariile), securitatea socială, incluziunea socială și protecția socială, sănătatea și siguranța la locul de muncă, formarea profesională, calificările profesionale, libera circulație a lucrătorilor și a pensionarilor, dialogul social și combaterea discriminării la locul de muncă și pe piața muncii; îndeamnă Comisia să se asigure că dreptul la acțiuni sindicale nu este subminat de companiile care utilizează lucrători din țări terțe pe parcursul negocierilor referitoare la acordurile colective și conflictele de muncă; solicită Comisiei să garanteze excluderea standardelor de muncă din rândul conceptelor de bariere netarifare și tehnice; solicită Comisiei să asigure cea mai mare transparență și să fie vigilentă pentru a garanta o implicare echilibrată a părților interesate în organismele de cooperare în materie de reglementare, precum și să garanteze că acest proces nu îngrădește dreptul guvernelor și al Parlamentului European de a legifera în interesul public și nu conduce la o reglementare mai puțin strictă sau la slăbirea standardelor de muncă, inclusiv a standardelor de sănătate și siguranță;

13.  remarcă nivelurile ridicate de mobilitate din statele membre ale UE spre exterior a profesioniștilor cu înaltă calificare; consideră că politicile comerciale ar trebui să rămână prudente în ceea ce privește mobilitatea forței de muncă; solicită Comisiei să se asigure că angajamentele incluse în Modulul 4 al GATS se aplică numai circulației profesioniștilor cu înaltă calificare, cum ar fi persoanele cu diplome de masterat acordate de o universitate sau de o instituție echivalentă sau cu funcții importante de conducere, cu un scop specific, pentru o perioadă limitată și în condiții precise, prevăzute de legislația internă a țării în care este realizat serviciul și de un contract care respectă această legislație națională; subliniază importanța monitorizării categoriei de furnizori de servicii din Modulul 4 al GATS în vederea evitării abuzurilor și a exploatării lucrătorilor din țările terțe; solicită, în orice caz, ca acordurile comerciale să conțină clauze care să mențină obligația legală a furnizorilor străini de servicii de a respecta legislația în domeniul social și legislația în domeniul muncii din UE și din statele membre;

14.  solicită informarea fără întârziere a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în cazul în care vreo dispoziție a acordurilor comerciale ar pune în pericol sau ar încălca standardele din sectoarele menționate la alineatul (12), pentru a permite astfel dialogul și luarea de decizii;

15.  salută faptul că acordurile comerciale recente ale UE cuprind un capitol special dedicat dezvoltării durabile; se așteaptă ca UE să joace un rol fundamental în realizarea obiectivului care constă în ratificarea, punerea în aplicare și respectarea celor opt convenții fundamentale ale OIM de către toate părțile; solicită Comisiei să promoveze noi dispoziții în domeniul muncii, în special Agenda privind munca decentă, elaborată de OIM, urmărind o îmbunătățire a nivelurilor de protecție a muncii; subliniază că standardele de muncă și de mediu nu ar trebui limitate la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă, ci ar trebui incluse și în alte capitole ale acordurilor comerciale, cum ar fi cele privind investițiile, comerțul cu servicii, cooperarea în materie de reglementare și achizițiile publice; solicită Comisiei să se asigure că punerea în aplicare și respectarea dispozițiilor în domeniul muncii fac obiectul unui proces de monitorizare eficace, care implică partenerii sociali și reprezentanții societății civile; consideră că litigiile care apar în ceea ce privește dispozițiile din domeniul muncii ar trebui supuse unui mecanism de soluționare a litigiilor, existând inclusiv posibilitatea aplicării unor măsuri disuasive, ținând seama în mod corespunzător de organismele de supraveghere ale OIM și de competența OIM; îndeamnă Comisia să includă, în primul rând, o clauză de revizuire de instituire a unui mecanism care ar permite unei părți să se retragă din acord sau să își suspende sau să își retragă angajamentele, în special în cazul unor încălcări ale standardelor sociale și ale drepturilor omului și de muncă și, în al doilea rând, o clauză de protecție socială care să garanteze că se evită dezmembrarea legislației sociale și a legislației muncii;

16.  consideră că, în special în ceea ce privește menținerea unor standarde sociale înalte în comerțul internațional, trebuie create centre de mediere internaționale și extrajudiciare adecvate, care să respecte principiile transparenței și controlului democratic;

17.  recomandă ca grupurile consultative interne (GCI), ale căror atribuții includ soluționarea cazurilor de încălcare a clauzelor sociale în cadrul acordurilor comerciale și de nerespectare a legislației muncii și a standardelor sociale, să beneficieze de o finanțare suficientă pentru a le permite acestora să lucreze eficient și să aibă o componență care să asigure o reprezentare echilibrată a organizațiilor de muncă și de întreprinderi, precum și a altor organizații ale societății civile, ca reuniunile comune ale grupurilor consultative interne ale ambelor părți ale acordului comercial să fie instituționalizate, ca fiecare GCI să aibă un secretariat propriu și ca grupurile consultative interne să aibă posibilitatea de a utiliza mijloace mai avansate în scopul de a facilita participarea societății civile;

18.  subliniază necesitatea de a crește eficiența inspectoratelor muncii din statele membre, de a intensifica cooperarea dintre statele membre și platforma europeană pentru combaterea muncii nedeclarate, de a mări resursele dedicate inspectoratelor, acolo unde este necesar, pentru a permite o monitorizare eficientă a standardelor de muncă în conformitate cu recomandările OIM, pentru a veghea la aplicarea dreptului muncii, pentru a garanta protecția esențială a lucrătorilor în exercitarea profesiei, precum și pentru a preveni și limita cât mai multe abuzuri în această privință;

19.  reamintește importanța adoptării unor măsuri pentru exercitarea obligației de diligență în cadrul lanțului global de producție și a necesității ca aceste măsuri să fie durabile și transparente; subliniază importanța de a încuraja măsurile cu caracter voluntar în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) și invită Comisia să propună legislație, acolo unde este cazul și este posibil, pentru a îmbunătăți obligația de diligență în cadrul lanțului global de producție; constată, cu toate acestea, că IMM-urile ar putea fi exceptate de la inițiativele obligatorii de responsabilitate socială a întreprinderilor; consideră că responsabilitatea socială a întreprinderilor impune o politică fiscală corectă și, prin urmare, este incompatibilă cu strategiile de evaziune fiscală;

20.  subliniază că instrumentele de apărare comercială permit combaterea tuturor formelor de concurență neloială; solicită, prin urmare, Consiliului și Comisiei să deblocheze reforma instrumentelor de apărare comercială, fără ca acest lucru să le afecteze, pentru a le face mai rapide, mai eficace și mai accesibile IMM-urilor; subliniază necesitatea de a se asigura că orice modificare a legislației antidumping a UE menține capacitatea UE de a lua la timp măsurile necesare și eficiente pentru a face față practicilor de piață anticoncurențiale ale partenerilor săi comerciali și să se asigure că întreprinderile din UE continuă să funcționeze în condiții de concurență echitabile la nivel mondial; ia act de faptul că, în prezent, China nu îndeplinește cele cinci criterii tehnice ale UE care definesc o economie de piață și, în consecință, nu este de acord să i se acorde Chinei statutul de economie de piață (SEP), având în vedere necesitatea de a combate practicile de concurență neloială din partea Chinei;

21.  regretă faptul că numai 13 % dintre IMM-urile europene au desfășurat o activitate internațională în afara UE și constată că multe dintre acestea întâmpină bariere netarifare în acest demers; se așteaptă ca anumite obstacole cu care se confruntă IMM-urile să fie luate în considerare în negocierea de noi acorduri, pentru a garanta că IMM-urile pot obține beneficii în urma noilor acorduri comerciale;

22.  solicită Comisiei să intensifice coordonarea ex ante între diferitele sale servicii care activează în domeniul comercial și în domeniul afacerilor sociale și al ocupării forței de muncă;

23.  solicită Comisiei să se asigure că guvernele au ocazia de a adopta politici de achiziții responsabile din punct de vedere social și din punctul de vedere al mediului; subliniază că dispozițiile în materie de achiziții nu ar trebui să împiedice guvernele să abordeze necesitățile sociale și de mediu, iar acordul nu trebuie să limiteze capacitatea de a formula revendicări sociale, în conformitate cu prevederile din noile directive ale UE privind achizițiile publice; în plus, consideră că politicile de achiziții publice ar trebui să fie în concordanță cu Convenția 94 a OIM cu privire la clauzele de muncă din contractele publice;

24.  solicită Comisiei să prevadă numai angajamente foarte limitate pentru viitoarele dispoziții referitoare la serviciile furnizate în mod digital sau prin mijloace electronice, astfel încât să nu submineze standardele și condițiile ridicate de muncă din Uniunea Europeană, într-o economie din ce în ce mai digitalizată.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

8

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Tiziana Beghin, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Thomas Händel, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Javi López, Morten Løkkegaard, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Maria Arena, Amjad Bashir, Lynn Boylan, Rosa Estaràs Ferragut, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Joachim Schuster, Csaba Sógor, Helga Stevens, Ivo Vajgl, Tom Vandenkendelaere, Gabriele Zimmer

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Fernando Ruas

(1)

COM(2015)0497.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (7.4.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Raportoare pentru aviz: Theresa Griffin

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută inițiativa Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”; constată că, în următorii 10-15 ani, 90 % din creșterea economică mondială va proveni din afara UE și că marile economii emergente vor juca un rol important în acest sens; consideră că schimburile comerciale și investițiile în bunuri și servicii sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice a UE, prin deschiderea de noi piețe de export pentru industria UE, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și durabile și de creștere economică ecologică, precum și prin creșterea competitivității UE; subliniază, prin urmare, că este necesar ca Europa să aibă o strategie comercială anticipativă solidă, bazată pe o politică industrială coerentă, pe cercetare și inovare și pe agenda digitală;

2.  subliniază că politicile comerciale și de investiții trebuie să vizeze deschiderea unui acces nou la piață pentru întreprinderile din UE pentru a contribui la o creștere economică durabilă și la generarea unor locuri de muncă de înaltă calitate în condiții de lucru decente și că aceste politici ar trebui să fie elaborate în așa fel încât să fie în conformitate cu strategia de reindustrializare bazată pe concurență echitabilă și pe reciprocitate și să asigure condiții de concurență echitabile pentru sectoarele economice ale UE;

3.  ia act de importanța din ce în ce mai mare a serviciilor pentru comerțul internațional și de interconexiunile tot mai strânse dintre servicii, producție și investițiile străine directe pe măsură ce lanțurile globale de valori devin tot mai importante; consideră că această interconectivitate trebuie să fie luată în considerare în toate negocierile comerciale pentru ca industria europeană să se bucure de toate beneficiile;

4.  subliniază importanța IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate pentru comerț și investiții, pe lângă importanța industrială strategică a acestora, având în vedere că în UE există peste 600 000 de IMM-uri care desfășoară activități comerciale în afara UE, realizând o treime din exporturile UE, asigurând locuri de muncă pentru peste 6 milioane de oameni și generând astfel majoritatea locurilor de muncă noi din Europa; subliniază importanța perioadelor de tranziție pentru a permite sectoarelor industriale și IMM-urilor să se adapteze la impactul noilor acorduri comerciale; solicită ca viitoarele acorduri comerciale să dedice sistematic capitole specifice IMM-urilor; invită Comisia să furnizeze informații ușor de utilizat cu privire la oportunitățile comerciale pentru IMM-uri și să le ofere sprijinul necesar pentru a beneficia de aceste oportunități, inclusiv prin fondurile structurale ale UE;

5.  reamintește că politica comercială este o metodă de promovare a dezvoltării durabile, inclusiv prin promovarea unor standarde de muncă, de mediu și sociale înalte, astfel cum sunt definite în convențiile OIM, care ar trebui să fie incluse în toate acordurile comerciale, și că aplicarea corespunzătoare a acestora ar trebui să fie monitorizată îndeaproape; salută solicitarea Comisiei de a promova un capitol ambițios și inovator dedicat dezvoltării durabile în toate acordurile comerciale și de investiții;

6.  subliniază importanța menținerii standardelor ridicate din legislația privind sănătatea și siguranța și a standardelor de mediu din industria și producția din UE; invită Comisia să se asigure că acordurile comerciale consolidează aceste standarde și contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel internațional;

7.  invită Comisia să ia măsuri pentru a garanta respectarea standardelor europene în cadrul schimburilor comerciale cu țările terțe;

8.  subliniază poziția de lider a UE în materie de politici climatice și consideră că este esențială menținerea ambiției în această privință; subliniază, prin urmare, importanța includerii unor garanții în acordurile comerciale, care să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon, având în vedere faptul că deplasarea proceselor eficiente ale UE către sisteme mai puțin durabile ar putea conduce la creșteri generale ale emisiilor la nivel mondial, ceea ce ar fi contraproductiv pentru îndeplinirea obiectivelor prezentate la COP21;

9.  subliniază că este important ca partenerii comerciali ai UE să fie împiedicați să adopte practici anticoncurențiale în Europa, între care se numără dumpingul social sau de mediu, în special dumpingul legat de produsele ieftine, precum și măsuri protecționiste și discriminatorii care periclitează standardele UE și destabilizează industria europeană, și ca UE să ia toate măsurile necesare pentru a se apăra împotriva practicilor comerciale neloiale; este, în acest context, îngrijorat de posibilitatea ca Chinei să îi fie acordat statutul de economie de piață și solicită Comisiei o evaluare detaliată și globală a impactului posibilelor scenarii în contextul acordării statutului de economie de piață pentru China, acordând o atenție deosebită efectelor asupra industriilor prelucrătoare, a consumatorilor, a politicilor de investiții și a competitivității UE, inclusiv cu privire la IMM-uri; îndeamnă Comisia să includă în programul său de lucru dezvoltarea unor instrumente legislative eficiente și actualizate, care să permită UE să prevină astfel de practici, care afectează grav redresarea noastră industrială și capacitatea noastră de a investi, a inova și a concura;

10.  îndeamnă Comisia și Consiliul, având în vedere situația care se deteriorează rapid în sectoare industriale esențiale, cum ar fi sectorul oțelului sau al ceramicii, să accelereze în mod prioritar reforma instrumentelor UE de protecție comercială inițiată în 2013 pentru a crește puterea de reacție și eficiența acestora și a elimina concurența neloială; subliniază că Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la această reformă la 5 februarie 2014 (2013/0103(COD)), solicitând în special reducerea duratei anchetelor antidumping, în deplină conformitate cu normele OMC;

11.  reamintește că accesul Chinei la statutul de economie de piață, în condițiile actuale, ar face mai dificilă inițierea de proceduri antidumping privind exporturile chineze;

12.  invită Comisia ca, în elaborarea politicilor comerciale și de investiții, să evite delocalizarea instalațiilor de producție europene în afara UE, pentru a menține astfel locurile de muncă în statele membre ale UE;

13.  consideră că, atunci când negociază acorduri de liber schimb, Comisia ar trebui să se asigure că practicile care denaturează concurența, cum ar fi mecanismele prețurilor duble și restricțiile la export pentru materiile prime, sunt interzise;

14.  menționează că există o situație de concurență la nivel mondial în cazul tuturor industriilor metalelor de bază, care sunt strategice pentru economia noastră; apreciază că este urgent ca, atunci când stabilește piețele relevante, Comisia să considere piața mondială drept piață de referință și să nu limiteze investigațiile sale doar la nivelul pieței interne;

15.  subliniază cerința din „Planul de investiții pentru Europa” elaborat de Comisie de a stimula investițiile în UE și consideră că strategiile comerciale sunt o modalitate esențială de îndeplinire a acestui obiectiv;

16.  consideră că politicile comerciale și de investiții anticipative contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea pieței telecomunicațiilor și a economiei digitale în Europa și aduc avantaje clare pentru consumatorii și întreprinderile din UE, inclusiv pentru IMM-uri; subliniază că o piață unică digitală este vitală pentru stimularea competitivității și creșterii economice ale UE; subliniază faptul că trebuie asigurate condiții de concurență echitabile în ceea ce privește reciprocitatea în materie de acces la piețe și că actorii de pe piețele din afara UE trebuie să se conformeze standardelor europene aplicate cu privire la industrie și consumatori; invită Comisia ca, în viitoarele acorduri comerciale și de investiții, să abordeze problema legată de obstacolele din calea comerțului din economia digitală, fluxurile transfrontaliere de date, stocarea datelor și protecția datelor și a consumatorilor, astfel încât să se asigure că economia digitală poate continua să se adapteze și să crească în beneficiul consumatorilor; invită Comisia să se asigure că legislația europeană privind protecția datelor nu este afectată de acordurile comerciale în vigoare și viitoare;

17.  invită Comisia să se asigure că dreptul de aplicare a legislației în vigoare privind proprietatea intelectuală este menținut în acordurile comerciale viitoare, în special în domeniul transferului de tehnologie;

18.  invită Comisia să încurajeze organismele de cercetare europene să colaboreze mai activ cu potențialii parteneri din afara UE și să optimizeze investițiile în cercetare și inovare și să împiedice un exod al creierelor; invită Comisia să sprijine cooperarea regională în domeniul cercetării;

19.  subliniază necesitatea de a accelera eforturile globale pentru a dezvolta în continuare tehnologii energetice nepoluante în tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și, prin urmare, încurajează Comisia să intensifice cooperarea cu partenerii comerciali cu privire la activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare din domeniul energetic;

20.  invită Comisia să promoveze diversificarea furnizorilor, rutelor și surselor de energie, prin identificarea unor noi parteneri comerciali în domeniul energiei și prin cooperarea regională, crescând astfel concurența și scăzând prețurile pentru consumatorii de energie europeni; subliniază că dezvoltarea surselor regenerabile de energie și promovarea eficienței energetice sunt esențiale pentru creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importuri; subliniază importanța includerii în acordurile de liber schimb a unor dispoziții privind construirea de parteneriate energetice durabile și consolidarea cooperării tehnologice, în special în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice; recomandă ca noile acorduri comerciale să includă un capitol privind energia și materiile prime;

21.  salută Comunicarea Comisiei privind o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat (GNL) și stocarea gazelor; consideră că recentele evoluții ale pieței mondiale a gazelor naturale reprezintă o enormă oportunitate pentru Europa de a spori securitatea aprovizionării cu energie și de a crea o piață mai competitivă; solicită finalizarea rapidă a proiectelor de interes comun (PIC) pentru a se asigura faptul că există infrastructura corectă pentru a beneficia de pe urma acestor oportunități sporite oferite de comerțul cu gaze;

22.  subliniază că este important să se ajungă la un acord „dinamic” privind produsele ecologice (verzi) care fac, în prezent, obiectul negocierilor, asigurând faptul că acordul poate fi deschis ulterior pentru a permite și altor parteneri din OMC să adere și pentru a include în viitor și serviciile ecologice, promovând astfel industria tehnologică europeană ecologică și contribuind la realizarea obiectivelor în materie de climă și energie convenite în acordul privind schimbările climatice de la Paris din 2015, consolidând securitatea aprovizionării cu energie în UE și reducând dependența de combustibilii fosili;

23.  invită Comisia să promoveze egalitatea de gen și egalitatea persoanelor din rândul comunității de culoare, comunității asiatice sau grupurilor etnice minoritare în cadrul procesului de dezvoltare a politicilor comerciale și de investiții.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Philippe De Backer, Fredrick Federley, Theresa Griffin, Roger Helmer, Hans-Olaf Henkel, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Ernest Maragall, Edouard Martin, Nadine Morano, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Antonio Tajani, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Michał Boni, Eugen Freund, Françoise Grossetête, Benedek Jávor, Jude Kirton-Darling, Werner Langen, Svetoslav Hristov Malinov, Marian-Jean Marinescu, Marisa Matias, Sorin Moisă, Clare Moody, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Maria Spyraki, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Momchil Nekov, Jana Žitňanská


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (2.5.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Raportoare pentru aviz: Dita Charanzová

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497);

2.  subliniază corelația dintre piața unică și politica comercială a UE, care ar trebui să fie perfect compatibile atât între ele, cât și în relație cu politicile și valorile mai largi ale Uniunii; consideră că un comerț cu caracter deschis, responsabil și liber, având la bază reguli eficiente, transparente și ferme, este esențial pentru realizarea întregului potențial al pieței unice, funcționând, crescând și acționând în interesul reciproc al cetățenilor, al consumatorilor și al întreprinderilor, mai ales a celor mici și mijlocii;

3.  subliniază că, dat fiind statutul UE de cea mai mare economie din lume, promovarea unui comerț sustenabil și responsabil reprezintă instrumentul său cel mai solid pentru sprijinirea intereselor, a investițiilor și a companiilor europene și pentru promovarea valorilor europene în străinătate, stimulând totodată creșterea economică și investițiile și generând locuri de muncă pe plan intern; sprijină obiectivul Comisiei de accentuare a sinergiilor între politicile comerciale și relative la piața internă și recomandă să se acorde prioritate măsurilor ce vizează generarea de locuri de muncă;

4.  reamintește că deschiderea comerțului conduce la o productivitate sporită, contribuie la creșterea competitivității externe și a creat aproape un loc de muncă din șapte pe piața unică, precum și beneficii semnificative pentru consumatori;

5.  consideră că, în actualul context economic și comercial, măsurile protecționiste au devenit desuete și chiar negative, în anumite cazuri, pentru statele care le introduc, dat fiind că bunurile și serviciile europene fac parte din lanțuri valorice cu caracter global; consideră însă că actualul sistem de protecție comercială din UE trebuie actualizat, pentru a oferi un răspuns adecvat comportamentelor neloiale care afectează comerțul internațional într-o lume globalizată; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze lanțurile valorice transfrontaliere de bunuri și servicii, sporind competitivitatea economiilor noastre și creșterea economică, prin reducerea barierelor comerciale nejustificate;

6.  subliniază că este important să se garanteze că UE și partenerii săi comerciali respectă aceleași norme; reamintește faptul că UE trebuie să folosească toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a combate cu fermitate concurența neloială și nerespectarea principiilor OMC și a angajamentelor asumate de partenerii săi comerciali;

7.  consideră că participarea IMM europene la lanțurile valorice globale are legătură directă cu procesul de internaționalizare; în acest sens, solicită Comisiei să ia mai multe măsuri pentru a facilita accesul IMM pe piețe terțe;

8.  salută comentariile formulate în strategie cu privire la rolul pe care îl joacă investițiile străine directe în statele membre și pe piața unică și sprijină toate eforturile către încurajarea creșterii ISD în Europa;

9.  recunoscând faptul că achizițiile publice reprezintă 15-20 % din PIB-ul global, este de acord cu Comisia cu privire la necesitatea de a avea o abordare cuprinzătoare și ambițioasă cu privire la achizițiile publice, în special în cadrul TTIP, doar 32 % din piața Statelor Unite fiind deschisă în prezent companiilor din UE; ia act de faptul că UE și-a deschis deja piețele de achiziții publice în mare măsură, însă întreprinderile europene încă se confruntă cu restricții în străinătate și cu lipsa reciprocității; solicită Comisiei să ia de urgență măsuri pentru îmbunătățirea substanțială a accesului transparent și reciproc pe piață pentru companiile europene în străinătate, menținând totodată accesul liber la piața unică; ia act de propunerea modificată a Comisiei privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale;

10.  solicită Comisiei să se asigure că în cadrul negocierilor se respectă noile directive privind achizițiile publice și concesionările, în special în ceea ce privește definiția cooperării dintre instituțiile publice, excluderile, accesul IMM și aplicarea criteriilor MEAT; solicită o trecere mai rapidă la achizițiile electronice, pentru a se facilita accesul companiilor, în special al IMM, la procedurile de achiziții publice;

11.  consideră că, potrivit unor principii juridice și logice rezonabile, reclamanții trebuie să își motiveze afirmațiile în cadrul unei anchete și să demonstreze că respectivele măsuri sunt în interesul mai larg al Comunității;

12.  salută angajamentul Comisiei potrivit căruia niciun acord comercial nu va scădea standardele în materie de protecție a consumatorilor consacrate în Europa, inclusiv în contextul revoluției digitale; subliniază că Parlamentul va verifica în continuare îndeaproape dacă negocierile în curs respectă acest angajament;

13.  solicită crearea de instrumente pentru sprijinirea consumatorilor în ceea ce privește comerțul transfrontalier de bunuri și servicii cu țări terțe, de exemplu prin puncte de contact online care să furnizeze informații sau să ofere asistență în cazul litigiilor;

14.  este de acord cu Comisia că politica comercială poate funcționa numai dacă Europa continuă să se concentreze pe eliminarea obstacolelor din calea realizării pieței unice, pe soluționarea problemei fragmentării reglementărilor, pe reducerea birocrației și pe creșterea competitivității în cadrul pieței unice în sectorul terțiar; solicită Comisiei să țină cont de recomandările Parlamentului în ceea ce privește eliminarea barierelor netarifare de pe piața unică, pentru a asigura comerțul liber în interiorul și în afara frontierelor Uniunii; salută angajamentele Comisiei de a supune toate inițiativele comerciale importante unor evaluări detaliate ale impactului și încurajează Comisia să recurgă la evaluări ulterioare; este în favoarea unei transparențe reciproce crescute și a îmbunătățirii proceselor de reglementare din cadrul acordurilor comerciale, fără impietarea dreptului național de legiferare;

15.  ia act de negocierile pentru un acord privind comerțul cu servicii (TiSA) și subliniază faptul că, întrucât serviciile reprezintă deja 70 % din PIB-ul și din ocuparea forței de muncă în UE, furnizorilor de servicii trebuie să li se asigure un acces sporit pe piețele din afara Europei; solicită ca avansarea în negocierile privind TiSA să respecte pozițiile ilustrate în rezoluția Parlamentului; reamintește faptul că Comisia trebuie să țină cont de interesele diferitelor state membre atunci când negociază programele de angajament TiSA și TTIP; totodată, salută angajamentul de a nu solicita guvernelor să își modifice modalitățile de reglementare sau de finanțare a serviciilor publice;

16.  ia act de negocierile privind TTIP și subliniază că încheierea cu succes a acestora este foarte importantă din punct de vedere politic; solicită Comisiei să țină cont de raportul Parlamentului și, mai ales, de avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor; solicită încheierea cât mai rapidă a negocierilor, având ca obiectiv un acord ambițios, cuprinzător și echilibrat; invită Comisia să exercite o presiune sporită asupra omologilor săi americani, astfel încât aceștia să formuleze propuneri și angajamente care să conducă la avansarea negocierilor;

17.  recunoaște faptul că transparența politicii comerciale este importantă pentru încrederea consumatorilor într-o mai bună legiferare și în legitimitatea politicii comerciale a UE în străinătate; invită Comisia, prin urmare, să mențină un nivel de transparență a negocierilor cât mai înalt, care să includă accesul la textele supuse negocierii și consultarea cu societatea civilă pe tot parcursul procesului;

18.  solicită o mai bună cooperare internațională în materie de reglementare, în special cu Statele Unite și Japonia;

19.  salută faptul că se pune accent pe piața unică digitală, drept componentă a pieței digitale globale și pe prevenirea apariției de noi bariere în calea comerțului cu bunuri și servicii digitale și a comerțului electronic; sprijină toate măsurile menite să sporească fluxul liber al datelor, cu condiția respectării tuturor standardelor UE de protecție a datelor și toate eforturile de realizare a unei mai bune facilitări a comerțului online la nivel multilateral și în paralel cu OMC; subliniază importanța respectării normelor UE de protecție a datelor; este complet de acord cu afirmația potrivit căreia cooperarea în materie de reglementare, recunoașterea reciprocă și armonizarea standardelor sunt cele mai bune instrumente de abordare a provocărilor economiei digitale;

20.  atrage atenția asupra nivelului ridicat al competitivității externe a furnizorilor europeni de servicii; solicită Comisiei să urmărească, în negocierile comerciale, atât liberalizarea progresivă și reciprocă a serviciilor, cât și o politică de îmbunătățire a transparenței și a previzibilității normelor și reglementărilor, astfel încât cetățenii și antreprenorii din țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la o gamă mai largă de servicii, unele dintre aceste putând fi furnizate de furnizori europeni de servicii extrem de competitivi;

21.  invită la negocieri, în cadrul sau în paralel cu cele pentru acordurile comerciale, pentru creșterea mobilității profesioniștilor, a lucrătorilor și a studenților și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale; invită Comisia să se asigure că astfel de măsuri respectă principiile consacrate prin Directiva privind serviciile, îndeosebi articolul 16; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la stadiul actual de punere în aplicare a Directivei privind cartea albastră și dacă aceasta funcționează în practică;

22.  încurajează utilizarea și crearea de noi standarde tehnice internaționale, bazate pe evaluări de impact, precum și toate eforturile de a asigura angajamentul deplin al partenerilor noștri comerciali în cadrul organismelor internaționale de standardizare; cu toate acestea, nu consideră că lipsa unui standard internațional comun ar trebui să împiedice recunoașterea reciprocă a echivalenței, acolo unde este cazul, sau eforturile în direcția unor standarde tehnice transatlantice comune;

23.  subliniază faptul că este necesar un sistem de control vamal automatizat, pe lângă o mai bună cooperare între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, pentru ca transferul de bunuri să se efectueze mai rapid și să fie contracarate produsele contrafăcute în cadrul lanțurilor globale de aprovizionare, asigurând totodată calitatea controlului și a protecției consumatorilor în ceea ce privește bunurile și serviciile importate; sprijină inițiativa Comisiei de consolidare a cooperării vamale internaționale, și încurajează Comisia și statele membre să colaboreze în sensul prevenirii accesului în UE a unor produse ce încalcă DPI și al punerii în aplicare a DPI la nivelul tuturor partenerilor comerciali;

24.  evidențiază importanța promovării inovării și a calității ca valoare adăugată a produselor europene; consideră că recunoașterea indicațiilor geografice în acordurile comerciale ar trebui tratată cu prioritate;

25.  salută acțiunile Comisiei în direcția combaterii corupției prin comerțul internațional;

26.  invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită ideii de a înființa un serviciu vamal unificat al UE pentru o aplicare mai eficace a normelor și a procedurilor vamale pe întreg teritoriul vamal al UE;

27.  subliniază faptul că noua strategie comercială a UE nu se poate limita la deschiderea de noi negocieri, ci trebuie, de asemenea, să asigure punerea corespunzătoare în aplicare a acordurilor negociate și să combată ridicarea unor noi bariere netarifare nejustificate între UE și partenerii săi comerciali, care limitează accesul eficace al întreprinderilor pe piețele externe.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

5

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Antanas Guoga, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Robert Rochefort, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Edward Czesak, Julia Reda, Dariusz Rosati, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen, Kerstin Westphal


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (7.6.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

(2015/2105(INI))

Raportoare pentru aviz: Esther Herranz García

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că politica agricolă comună a reprezentat un pilon al politicii europene de la introducerea sa în 1962; reamintește că, încă de la crearea PAC, UE a insistat pe „preferințele comunitare”, ceea ce înseamnă acordarea de prioritate produselor provenind din statele membre;

2.  subliniază faptul că politica agricolă comună a UE este în contracurent față de marile politici agricole din restul lumii, în care ajutoarele pentru agricultori sunt acordate în legătură directă cu prețurile sau cu volumele de producție și au un caracter anticiclic; consideră că este important ca, în aceste circumstanțe, să se negocieze în domeniul agriculturii acorduri de liber schimb care să nu destabilizeze sectorul agricol și rural european;

3.  subliniază că sectorul agroalimentar și comerțul agricol joacă un rol-cheie în stimularea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă, în special în zonele rurale; subliniază că investițiile în acest sector și creșterea poziției UE în calitate de actor-cheie pe piața mondială sunt esențiale pentru viitorul agriculturii din Uniune;

4.  este conștient de faptul că agricultorii din UE se vor confrunta cu numeroase provocări în viitor și consideră că, din acest motiv, un cadru european comun stabil care să-i sprijine pe agricultorii din UE prin intermediul PAC este indispensabil pentru a stimula investițiile și creșterea în sectorul agroalimentar;

5.  salută referința din Comunicarea Comisiei intitulată „Comerțul pentru toți” la industria agroalimentară ca un sector în care oportunitățile de export sunt de o importanță crucială și ar trebui promovate activ printr-o nouă strategie comunitară pentru comerț și investiții;

6.  subliniază că este important să se asigure o mai mare coerență între măsurile propuse în cadrul noii strategii comerciale a Uniunii și măsurile luate în cadrul PAC, cu scopul de a garanta venituri adecvate pentru agricultori, de a păstra un model de producție european care respectă mediul, animalele, siguranța alimentară și echilibrul regional; reamintește că, așa cum a subliniat deja Parlamentul European în rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la TTIP, este necesar să se garanteze viabilitatea economică și socială a modelului agricol european;

7.  regretă faptul că comunicarea intitulată „Comerțul pentru toți” nu recunoaște în mod explicit natura multifuncțională și punctele sensibile specifice ale sectorului agricol, ca elemente-cheie de care trebuie să se țină cont în dezvoltarea politicii comerciale a UE;

8.  consideră că deschiderea de noi piețe pentru produsele agricole din UE, cum ar fi produsele lactate, carnea și animalele vii, fructele și legumele, este importantă în contextul actualei crize din agricultură; subliniază că este necesară identificarea de noi debușeuri comerciale cu potențial ridicat de cumpărare;

9.  încurajează negocierea și aprobarea doar a acordurilor bilaterale sau multilaterale echilibrate cu țări terțe, care sunt de natură să ofere garanții speciale pentru sectoarele sensibile și o protecție adecvată a tuturor producătorilor agricoli europeni; sprijină ferm excluderea sectoarelor care ar putea fi grav afectate;

10.  consideră că în cadrul negocierilor pentru ALS, trebuie susținute trasabilitatea produselor agricole și regulile de origine eficiente, evitându-se astfel situația în care aceste reguli sunt subminate de alte acorduri între partenerii cu care UE a încheiat ALS și alte țări terțe; invită, în acest sens, Comisia să excludă produsele agricole sensibile din orice tip de cumul al regulilor de origine; reamintește Comisiei că scopul negocierilor pentru ALS este de a facilita schimburile comerciale cu produse autentice din UE și cu produse din țările partenere cu care UE încheie ALS;

11.  consideră că este necesar să se țină cont de dezavantajele specifice cu care se confruntă micii agricultori și zonele vulnerabile; consideră că UE trebuie să își mențină reputația solidă în ceea ce privește produsele de calitate înaltă; susține o colaborare amplă cu părțile interesate din sectorul agroalimentar european înainte de începerea unor noi negocieri privind acorduri de liber schimb;

12.  consideră că ALS care urmează să fie încheiat cu Canada și acordurile care se negociază în prezent cu SUA și Mercosur sau acordurile avute în vedere cu Australia și Noua Zeelandă vor deschide piața UE către producătorii agricoli cei mai competitivi și cu cel mai mare potențial de export din lume; invită, prin urmare, Comisia să protejeze în mod adecvat produsele agricole sensibile;

13.  reamintește că SUA este în continuare cea mai mare piață a UE pentru exporturile de produse agricole; invită Comisia să se asigure că negocierile privind TTIP au drept rezultat un acord comercial și de investiții ambițios, cuprinzător și echilibrat la standarde ridicate, care promovează creșterea sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și sporirea fluxurilor comerciale în sectorul agricol al UE;

14.  consideră că este necesar să se consolideze valoarea adăugată a agriculturii și să se organizeze campanii de promovare în vederea deschiderii de noi piețe; subliniază mai ales că este esențial să se consolideze sistemele europene de calitate, deoarece acestea asigură cea mai bună imagine pentru mărcile de produse europene pe piața mondială, oferind avantaje indirecte pentru agricultura europeană în ansamblul său;

15.  consideră, cu toate acestea, că este esențial să se încurajeze cererea internă, în special în materie de consum de fructe și legume, deoarece în 24 din cele 28 de state membre se consumă o cantitate mai mică decât porția zilnică de 400 g recomandată de Organizația Mondială a Sănătății;

16.  salută evaluarea realistă a Comisiei privind faptul că nu s-au înregistrat deloc progrese în ceea ce privește Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD); consideră că, deși negocierile multilaterale sunt indispensabile, este clar că ADD nu a îndeplinit așteptările sectorului agroalimentar european, în pofida concesiilor unilaterale făcute de UE, cum ar fi cele din cadrul celei de-a 10-a Conferințe ministeriale de la Nairobi; prin urmare, solicită UE să definească o strategie nouă mai eficace pentru negocierile multilaterale în cadrul OMC;

17.  subliniază importanța pentru sectorul agricol al UE a acordurilor de asociere/acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia, Moldova și Ucraina și invită Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare rapidă și integrală a acestor acorduri;

18.  consideră că, în cadrul negocierilor comerciale care afectează în mod direct interesele agricole europene, rolul comisarului responsabil cu agricultura ar trebui să fie recunoscut ca fiind esențial în ceea ce privește toate aspectele legate de agricultură; consideră că, în ceea ce privește funcționarea principiului colegialității în cadrul Comisiei, niciodată nu ar trebui luată nicio decizie de încheiere a unui acord comercial care să fie contrară evaluării realizate de comisarul pentru agricultură privind interesele fundamentale ale agriculturii din UE;

19.  subliniază că agricultura este un domeniu politic strategic, că securitatea alimentară și modul de viață al tuturor europenilor depind de agricultură, iar strategia comercială a UE ar trebui să fie coerentă cu obiectivele PAC, astfel cum sunt stabilite la articolul 39 din TFUE; respinge, prin urmare, orice formă de negociere care ar putea să pericliteze eforturile în materie de investiții ale sectorului agroalimentar european sau să implice sacrificarea agriculturii europene ca o simplă monedă de schimb; invită Comisia să înceteze să mai plaseze interesele industriei și serviciilor înaintea intereselor agriculturii;

20.  regretă, de asemenea, situațiile în care fermierii se confruntă cu consecințele conflictelor politice care nu își au originea în agricultură;

21.  subliniază pericolul pe care îl implică efectul cumulativ al concesiilor tarifare, indiferent dacă provin din negocieri multilaterale sau bilaterale sau din scheme autonome cum ar fi SGP; subliniază că 71 % din importurile de produse agroalimentare în UE au tarife vamale zero;

22.  consideră că acordurile comerciale trebuie să cuprindă clauze de salvgardare care să poată fi activate de părți prin mecanisme simplificate și flexibile;

23.  îndeamnă Comisia să procedeze cu atenție maximă atunci când pregătește sau analizează ofertele privind accesul pe piață în cadrul negocierilor comerciale, precum și să stabilească o strategie pentru protejarea sectoarelor sensibile; solicită ca aceste oferte să se bazeze în mod sistematic pe o evaluare independenta și cuprinzătoare a impactului unor noi concesii comerciale în favoarea țărilor terțe asupra sectorului agricol UE;

24.  reamintește faptul că Comisia trebuie să prezinte o evaluare individuală a impactului în cazul fiecărei noi propuneri de acord comercial, inclusiv o analiză a efectelor asupra piețelor locale și regionale; așteaptă cu interes rezultatele evaluării de impact privind efectul cumulativ al diverselor cote pentru produse sensibile acordate deja partenerilor noștri (în curs de negociere sau planificate), după cum a promis Comisia în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din 11 aprilie 2016;

25.  îndeamnă Comisia să prezinte constatările sale în timp util Parlamentului și să aștepte poziția Parlamentului înainte de a accepta sau de a propune orice ofertă comercială, precum și să modifice sau să retragă ofertele comerciale aflate deja în discuție sau în pregătire, dacă evaluarea efectelor lor indică consecințe negative pentru produsele sensibile; solicită Comisiei să efectueze o evaluare a deschiderii UE către piața mondială a produselor agricole;

26.  subliniază că industria agroalimentară din UE este un sector eficient al economiei Uniunii, care se distinge prin calitate, diversitate și inovare în procesul de producție și are o contribuție vitală la securitatea alimentară;

27.  consideră că, atât la negocierea acordurilor, cât și la analizarea impactului acestora, ar trebui să se acorde o atenție deosebită protecției exploatațiilor agricole mici și mijlocii;

28.  consideră că Comisia trebuie să prezinte Parlamentului informații vamale clare și fiabile în ceea ce privește bunurile care intră în Uniune și că acestea trebuie să fie monitorizate;

29.  subliniază că standardele europene ridicate în materie de mediu, siguranță alimentară, bunăstare a animalelor și condiții sociale, care reflectă valorile noastre societale și sunt cerute de consumatorii europeni, reprezintă un dezavantaj economic pentru agricultorii din UE în raport cu agricultorii din țări terțe, din cauza modelelor de producție, dimensiunii structurilor de producție și a standardelor de obicei mai reduse ale acestora din urmă; consideră că acordurile comerciale ar trebui să promoveze concurența loială între diferiții parteneri comerciali pentru a asigura faptul că agricultorii UE pot beneficia pe deplin de concesii tarifare fără a fi expuși concurenței neloiale;

30.  subliniază necesitatea de a garanta că standardele UE privind siguranța alimentară și mediul sunt protejate prin aplicarea mecanismelor de reciprocitate și păstrarea valorilor fundamentale precum principiul precauției, agricultura sustenabilă și un nivel ridicat al trasabilității și al etichetării produselor; ia act de diferențele semnificative în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor la nivel internațional și condamnă utilizarea celui mai mic numitor comun în acordurile comerciale;

31.  subliniază că este nevoie de controale mai stricte ale importurilor la frontiere și de inspecții mai riguroase ale Oficiului Alimentar și Veterinar cu privire la condițiile de producție și comercializare din țările care exportă în UE, pentru a asigura conformitatea cu normele Uniunii;

32.  ia act de protecția insuficientă a bunăstării animalelor în multe din țările care sunt parteneri comerciali importanți, cum ar fi SUA, care nu dispune de legislație federală pentru protecția animalelor de fermă înainte de sacrificare; solicită Comisiei să includă bunăstarea animalelor printre elementele importante din punct de vedere comercial în cadrul tuturor negocierilor comerciale bilaterale și multilaterale în curs sau viitoare, prevăzând obligația ca toate importurile de produse de origine animală provenite din țările dezvoltate să respecte legislația UE privind bunăstarea animalelor, iar importurile din țările în curs de dezvoltare să îndeplinească standarde echivalente;

33.  subliniază că, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și țările terțe, trebuie să se acorde o atenție specială utilizării pesticidelor, în special în ceea ce privește diferitele abordări privind utilizarea acestora, întrucât standardele referitoare la utilizarea pesticidelor sunt mult mai ridicate în UE decât în țările terțe;

34.  subliniază că este important să se asigure faptul că, la negocierea acordurilor cu țări terțe, nu sunt incluse dispoziții care ar putea reduce sau slăbi garanțiile furnizate în prezent de Uniune consumatorilor în ceea ce privește industria agroalimentară, în special utilizarea produselor derivate din OMG-uri sau obținute prin clonare;

35.  solicită ca importurile agricole în UE să fie permise numai în cazul în care produsele importate respectă standardele europene în materie de protecția consumatorului, bunăstarea animalelor și protecția mediului și respectă standardele sociale minime;

36.  invită Comisia să interzică importurile de produse agricole care sunt vândute publicului la un preț mai mic decât costul de producție real, prevenind astfel orice formă de dumping social, economic și de mediu;

37.  insistă asupra informării corecte a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor ce fac obiectul schimburilor comerciale;

38.  având în vedere că protecția indicațiilor geografice îi asigură agriculturii europene unul dintre cele mai mari avantaje competitive și că produsele provenite din țări terțe pot, de asemenea, să solicite să fie protejate prin sistemul indicațiilor geografice ale UE, îndeamnă Comisia să continue să-și mențină o poziție fermă în acest sens în cadrul tuturor negocierilor în curs, inclusiv al negocierilor privind TTIP; consideră, de asemenea, că nu ar trebui încheiat niciun acord care nu asigură protecția indicațiilor geografice;

39.  regretă faptul că, în cadrul negocierilor comerciale încheiate recent sau în curs de desfășurare, numai o listă restrânsă de indicații geografice ale UE este protejată de partenerii noștri comerciali; solicită, prin urmare, Comisiei să instituie norme care să asigure un nivel ridicat de protecție a tuturor indicațiilor geografice ale UE pe piețele din țările terțe cu care au loc negocieri în prezent, precum și măsuri adecvate de punere în aplicare;

40.  ia act de faptul că protecția și recunoașterea indicațiilor geografice în țări terțe au o valoare potențială foarte mare pentru întreg sectorul agroalimentar al UE și consideră că toate acordurile comerciale ar trebui să includă măsuri de protecție și măsuri de combatere a contrafacerii;

41.  regretă, în acest sens, faptul că, în acordul comercial cu Canada, mai multe denumiri importante care beneficiază de protecție la nivel european au fost considerate denumiri generice sau semi-generice; astfel, îndeamnă Comisia să acorde sprijin în cadrul negocierilor comerciale țărilor care nu au adoptat încă măsurile necesare pentru protecția denumirilor geografice, pentru a crea sisteme eficace, compatibile cu dispozițiile existente ale UE;

42.  subliniază importanța realizării de progrese, în cadrul tuturor negocierilor pentru acorduri de liber schimb, în ceea ce privește obstacolele sanitare și fitosanitare și alte bariere netarifare, în special în ceea ce privește limitele impuse de către UE care pot avea impact asupra sănătății consumatorilor;

43.  subliniază că negocierile comerciale nu trebuie în niciun caz să fie utilizate pentru a modifica legislația UE;

44.  subliniază faptul că, în contextul TTIP și al altor negocieri în curs cu privire la aspectele de reglementare, ar trebui consolidată o mai amplă cooperare internațională în materie de reglementare în domeniul agriculturii și ar trebui ca aceasta să aibă efecte pozitive și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare;

45.  subliniază că UE ar trebui să promoveze inovarea pentru a spori productivitatea cu scopul de a face față creșterii tot mai accentuate a populației mondiale, prin sprijinirea inițiativelor care vizează, printre altele, combaterea schimbărilor climatice și o mai bună adaptare a fermierilor la provocările legate de mediu în general.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Jordi Sebastià, Jasenko Selimovic, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean Arthuis, Bas Belder, Franc Bogovič, Angélique Delahaye, Jean-Paul Denanot, Michela Giuffrida, Manolis Kefalogiannis, Norbert Lins, Stanislav Polčák, Annie Schreijer-Pierik, Tibor Szanyi, Hannu Takkula

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanisław Ożóg


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

16.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Tiziana Beghin, Daniel Caspary, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Yannick Jadot, Ska Keller, Alexander Graf Lambsdorff, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Goffredo Maria Bettini, Agnes Jongerius, Sander Loones, Bolesław G. Piecha, Fernando Ruas, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georges Bach, Eider Gardiazabal Rubial, Jan Keller, Dominique Martin, Giulia Moi, Jozo Radoš, Dario Tamburrano, Hermann Winkler

Notă juridică