Procedură : 2015/2353(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0224/2016

Texte depuse :

A8-0224/2016

Dezbateri :

PV 05/07/2016 - 9
CRE 05/07/2016 - 9

Voturi :

PV 06/07/2016 - 6.9
CRE 06/07/2016 - 6.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0309

RAPORT     
PDF 1056kWORD 543k
30.6.2016
PE 580.444v02-00 A8-0224/2016

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020:

recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Comisia pentru bugete

Coraportori: Jan Olbrycht, Isabelle Thomas

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020:

recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1), în special articolul 2,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului din 21 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 intitulată „Negocierile privind CFM 2014-2020: învățăminte și perspective”(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la relațiile Parlamentului European cu instituțiile care reprezintă guvernele naționale(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 noiembrie 2013 referitoare la CFM 2014-2020(8) și Rezoluția sa din 19 noiembrie 2013 referitoare la acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la acordul politic privind cadrul financiar multianual 2014-2020(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2013 referitoare la cadrul financiar multianual(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 susținând atingerea unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”(13),

–  având în vedere declarația comună interinstituțională anexată la CFM privind integrarea perspectivei de gen,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 15 iunie 2016 privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0224/2016),

A.  întrucât actualul cadru financiar multianual (CFM) a fost adoptat pentru prima dată în temeiul noilor dispoziții ale Tratatului de la Lisabona, potrivit cărora Consiliul, hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială, adoptă în unanimitate Regulamentul privind CFM, după obținerea acordului Parlamentului European;

B.  întrucât actualul CFM, care a fost convenit în 2013, reflectă prioritățile Uniunii din momentul adoptării; întrucât UE va continua să se confrunte în următorii ani cu provocări care nu au fost prevăzute la momentul aprobării CFM; întrucât prioritățile financiare ale UE s-au înmulțit, în timp ce CFM a rămas neschimbat;

C.  întrucât, pentru ca noul CFM să aibă legitimitate democratică și pentru a da noii Comisii și Parlamentului nou ales oportunitatea de a reconfirma și de a reevalua prioritățile politice și bugetare ale UE prin ajustarea în consecință a CFM, Parlamentul a solicitat o clauză de revizuire postelectorală;

D.  întrucât acordul privind CFM 2014-2020 a fost rezultatul unui proces lung și anevoios de negociere, care a avut loc într-un context social, economic și financiar foarte dificil; întrucât, drept urmare, nivelul general al CFM a fost redus efectiv față de perioada de programare anterioară;

E.  întrucât, confruntat cu imposibilitatea politică de a schimba cifrele globale din CFM decise de Consiliul European, Parlamentul a negociat cu succes includerea în Regulamentul privind CFM a unui articol specific privind evaluarea/revizuirea obligatorie și cuprinzătoare a CFM, instituirea unor dispoziții noi și consolidate în materie de flexibilitate, precum și crearea unui grup la nivel înalt privind resursele proprii,

Cadrul juridic și sfera evaluării/revizuirii la jumătatea perioadei

1.  reamintește că, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul privind CFM, până cel târziu la sfârșitul anului 2016, Comisia prezintă o evaluare obligatorie a funcționării CFM, ținând seama pe deplin de situația economică din momentul respectiv și de cele mai recente proiecții macroeconomice, și că această evaluare este însoțită, după caz, de o propunere legislativă de revizuire a Regulamentului privind CFM;

2.  consideră, în acest sens, că, în timp ce o evaluare are scopul de a evalua și analiza funcționarea CFM în raport cu execuția sa, cu noile condiții economice și cu alte evenimente noi și, ca atare, ar putea menține statu-quo-ul legislativ, o revizuire implică modificarea Regulamentului privind CFM, care vizează, pe lângă dispoziții legislative, și plafoanele CFM, cu respectarea adecvată a articolului 312 din TFUE și a limitărilor sferei de revizuire a CFM prevăzute în ultima teză a articolului 2 din Regulamentul privind CFM; reamintește că acest articol prevede că pachetele naționale deja alocate nu se reduc prin revizuire; evidențiază că nu a fost stabilită nicio altă limitare pentru revizuirea CFM, astfel încât o revizuire în sens ascendent a plafoanelor CFM este posibilă; subliniază, în acest context, că articolul 323 din TFUE prevede asigurarea mijloacelor financiare care să îi permită Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți;

3.  reamintește că articolul 311 din TFUE prevede că Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale; consideră, prin urmare, că, în cazul în care în urma evaluării s-ar ajunge la concluzia că plafoanele actuale sunt prea scăzute, creșterea acestora ar reprezenta o cerință de drept primar;

4.  subliniază că articolul 17 din Regulamentul privind CFM prevede posibilitatea revizuirii CFM în cazul unor situații neprevăzute; reamintește magnitudinea crizelor care au afectat Uniunea de la adoptarea actualului CFM, în anul 2013;

5.  subliniază că scopul acestui raport este să analizeze aspectele pur bugetare ale funcționării CFM, raportul nereferindu-se la temeiurile juridice ale legislației sectoriale; ia act, cu toate acestea, de faptul că pentru multe politici și programe ale UE este prevăzută o evaluare/revizuire, programată în mare parte din cazuri pentru 2017;

I. Evaluarea CFM - bilanțul primilor ani ai CFM

6.  consideră că evaluarea CFM din 2016 ar trebui să țină seama de câteva crize grave și noi inițiative politice, precum și de consecințele lor bugetare, care nu fuseseră anticipate la momentul adoptării CFM; remarcă, printre altele, criza migrației și a refugiaților, urgențele externe, chestiunile interne de securitate, criza din agricultură, finanțarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), criza plăților cu care se confruntă bugetul UE, nivelul constant ridicat al șomajului, în special în rândul tinerilor, precum și al sărăciei și excluziunii sociale; în plus, evidențiază recentul acord internațional privind schimbările climatice și presiunea crescândă asupra politicii de dezvoltare; observă că, pentru a finanța nevoile presante suplimentare, s-a considerat necesar să se recurgă, într-un mod fără precedent, la mecanismele de flexibilitate ale CFM și la instrumentele speciale, deoarece plafoanele din CFM s-au dovedit insuficiente la unele rubrici; consideră că în ultimii doi ani CFM a fost folosit efectiv până la limită;

7.  subliniază că bugetul UE trebuie să corespundă priorităților politice și strategice ale UE și să asigure un echilibru între prioritățile pe termen lung și noile provocări; subliniază, în acest sens, rolul fundamental pe care trebuie să îl joace bugetul UE în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, convenite de comun acord, care reprezintă principala sa direcție și prioritatea sa globală; consideră, prin urmare, că evaluarea CFM ar trebui să includă o analiză calitativă care să arate dacă au fost îndeplinite obiectivele prevăzute în această strategie și în ce măsură; insistă ca această evaluare să fie însoțită de o proiecție care să arate dacă resursele financiare alocate în sprijinul acestei strategii pentru anii rămași ai actualului CFM vor fi suficiente pentru a permite punerea ei în aplicare cu succes;

A. Evenimente-cheie și provocări

Migrația și criza refugiaților

8.  subliniază că conflictele din Siria, din Orientul Mijlociu și din anumite regiuni din Africa au avut consecințe umanitare și migratorii fără precedent; reamintește că UE a fost direct afectată, peste un milion de refugiați ajungând în Europa numai în 2015 și mulți alții fiind așteptați în anii următori; reamintește că această criză a generat un răspuns financiar major din partea UE, deci a avut un impact major asupra bugetului UE, în special asupra rubricilor 3 (Securitate și cetățenie) și 4 (Europa globală);

9.  reamintește că, în cursul anului 2015, măsurile suplimentare aprobate în conformitate cu Agenda europeană privind migrația au avut impact bugetar imediat, reflectat în special în bugetele rectificative 5 și 7/2015; reamintește, în plus, că a fost aprobată utilizarea unei sume suplimentare de 1 506 milioane EUR din bugetul UE pe 2016, prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate, pentru a furniza resurse suplimentare pentru măsuri legate de migrație/refugiați din cadrul rubricii 3 (Securitate și cetățenie), cum ar fi suplimentarea Fondului pentru azil, migrație și integrare (AMIF) și a Fondului pentru securitate internă (ISF), precum și resurse pentru cele trei agenții care se ocupă de migrație, și anume Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Europol;

10.  ia act de faptul că deciziile bugetare menționate mai sus au epuizat complet marja redusă disponibilă la această rubrică și au condus la revizuirea de facto a plafoanelor de la rubrica 3; atrage atenția, în plus, asupra propunerilor noii Comisie, care se așteaptă să aibă impact asupra bugetului UE, printre care se numără în special propunerea de reformare a Regulamentului Dublin III, cu un impact bugetar total de 1 829 de milioane EUR pentru restul perioadei CFM, propunerea de a crea Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, cu un buget general de 1 212 milioane EUR pentru restul perioadei CFM, și noul mecanism de sprijin de urgență, cu un impact bugetar estimat de minimum 700 de milioane EUR în perioada 2016- 2018; subliniază că situația este atât de critică încât creditele suplimentare autorizate pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF) în noiembrie 2015 au trebuit reduse în martie 2016 pentru a finanța nevoi și mai presante, cum ar fi necesitatea de a furniza ajutor umanitar în UE, prin intermediul noului mecanism de sprijin de urgență menționat mai sus;

11.  consideră că soluția pentru criza europeană a migrației și a refugiaților necesită o abordare europeană bazată pe solidaritate și pe o repartizare echitabilă a sarcinilor; subliniază, în acest context, că bugetul UE ar trebui să sprijine statele membre pentru a atenua sarcina costurilor legate de primirea refugiaților, scăzând astfel presiunea asupra bugetelor statelor membre care se confruntă cu un aflux deosebit de mare de refugiați; evidențiază că această abordare va crea sinergii și, în plus, este eficientă și rentabilă pentru toate statele membre;

12.  subliniază că au fost puse la dispoziție mijloace bugetare semnificative, dar totuși insuficiente, pentru a aborda cauzele de bază ale crizei migrației și refugiaților, prin consolidarea programelor specifice ale UE de la rubrica 4; reamintește măsurile întreprinse, printre care redistribuirile în favoarea acțiunilor legate de criza migrației și refugiaților, în valoare de 170 de milioane EUR în cursul anului 2015, aprobarea în 2016 a unei sume suplimentare de 130 de milioane EUR la rubrica 4 pentru activități legate de criza migrației și refugiaților, precum și realocarea sumei de 430 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, al Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al Instrumentului european de vecinătate; reamintește, în plus, că pentru a aborda dimensiunea externă a crizei migrației și refugiaților, Comisia a prezentat mai multe propuneri suplimentare care au impact asupra bugetului UE, cum ar fi cele privind instituirea fondurilor fiduciare ale UE (Fondul fiduciar Madad și Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, cu un impact bugetar estimat inițial de 570 de milioane EUR și, respectiv, 405 milioane EUR) și crearea Instrumentului pentru refugiații din Turcia, pentru care urmează să se plătească de la bugetul UE 1 miliard EUR, fără a lua în calcul posibilele finanțări suplimentare; subliniază că presiunea asupra bugetului UE va crește și în urma altor acțiuni planificate anunțate de Comisie, cum ar fi „garanția de la Londra”, sau în urma unor evenimente precum summitul UE-Turcia din 18 martie 2016; subliniază că viitoarele mijloace bugetare suplimentare ar trebui să permită, de asemenea, includerea categoriilor celor mai vulnerabile de migranți, în special a femeilor, copiilor și persoanelor LGBTI; cu toate acestea, este preocupat de faptul că ar putea fi necesare și alte acțiuni, dată fiind magnitudinea problemelor cu care se confruntă UE;

13.  concluzionează că magnitudinea crizei migrației și a refugiaților și impactul financiar al măsurilor inițiate de Comisie pentru abordarea acestei probleme nu ar fi putut fi prevăzute la momentul adoptării CFM 2014-2020; subliniază faptul că, din cauza lipsei de resurse suficiente, UE a trebuit să instituie instrumente ad hoc de tip „satelit”, finanțate în comun de statele membre, de bugetul UE și de Fondul european de dezvoltare, cum ar fi fondurile fiduciare ale UE (Fondul fiduciar Madad și Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al UE) și Instrumentul pentru refugiații din Turcia; reamintește că, din cauza absenței unei strategii bugetare globale pentru criza migrației și refugiaților, Parlamentul a fost exclus la luarea deciziei de a utiliza fondurile bugetare ale UE; subliniază că înmulțirea unor astfel de instrumente creează o problemă de responsabilitate și control democratic în UE, care trebuie abordată; regretă, în plus, că statele membre încă nu și-au plătit contribuțiile preconizate la fondurile fiduciare, subminând astfel succesul acestor fonduri; își reiterează apelul adresat statelor membre de a-și îndeplini imediat angajamentele și de a-și asuma responsabilitățile;

Nivelul redus al investițiilor

14.  reamintește că, de la izbucnirea crizei economice și financiare mondiale, UE a suferit din cauza nivelurilor reduse și insuficiente de investiții; remarcă în special că în 2014 investițiile totale au fost cu 15 % sub nivelul din 2007, ceea ce corespunde unei scăderi a investițiilor cu 430 de miliarde EUR; consideră că investițiile reduse încetinesc procesul de redresare economică și au repercusiuni directe asupra creșterii, locurilor de muncă și competitivității;

15.  subliniază că, drept răspuns la această problemă presantă, în 2014 noua Comisie a propus un plan de investiții pentru Europa și înființarea FEIS, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde EUR pentru noi investiții în economia reală; își reiterează angajamentul ferm față de FEIS, care se preconizează că va genera un puternic impuls specific pentru sectoarele economice propice creșterii și locurilor de muncă; observă că o serie de proiecte au fost deja aprobate și sunt în curs de realizare; ia act de faptul că garanția furnizată de Uniune pentru FEIS este acoperită din fondul de garantare, în valoare de 8 miliarde EUR, constituit în cadrul bugetului UE;

16.  reamintește că, pentru a face posibilă această finanțare suplimentară, pachetele financiare alocate pentru Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), două programe importante ale UE, au fost în cele din urmă reduse cu 2,2 miliarde EUR și, respectiv, 2,8 miliarde EUR, restul de 3 miliarde EUR fiind acoperite din marjele neutilizate ale CFM; subliniază angajamentul Parlamentului de pe durata negocierilor pentru FEIS de a reduce, cât mai mult posibil, impactul negativ asupra acestor două programe, ale căror pachete financiare, stabilite doar în 2013, au suferit reduceri semnificative comparativ cu propunerea Comisiei încă din etapa negocierilor pentru CFM 2014-2020;

17.  regretă că partea din bugetul UE dedicată cercetării și inovării a fost adesea prima afectată de orice reduceri bugetare; constată că programele de cercetare și inovare generează valoare adăugată la nivelul UE și subliniază rolul esențial al acestor programe pentru sprijinirea competitivității și, prin urmare, pentru a asigura creșterea economică pe viitor și prosperitatea pe termen lung a Uniunii;

18.  subliniază, în acest context, că, potrivit articolului 15 din Regulamentul privind CFM, s-a realizat o concentrare a resurselor la începutul perioadei (2014-2015) pentru programul Orizont 2020 (200 de milioane EUR pentru Consiliul European pentru Cercetare și pentru acțiunile Marie Curie) și pentru programul COSME (50 de milioane EUR), pentru a compensa parțial scăderea creditelor între 2013 și 2014; ia act de faptul că această concentrare a resurselor la începutul perioadei nu modifică pachetul financiar general al programelor, însemnând în schimb un nivel mai redus al creditelor în a doua jumătate a CFM; subliniază, cu toate acestea, că resursele concentrate la începutul perioadei pentru programele Orizont 2020 și COSME au fost pe deplin absorbite, ceea ce a demonstrat buna performanță a acestor programe și capacitatea lor de a absorbi sume și mai mari;

19.  ia act, de asemenea, cu mare îngrijorare, de faptul că rata de performanță a programului Orizont 2020 a scăzut la 13 %, în timp ce predecesorul său (PC7) din cadrul perioadei anterioare de programare înregistra o rată de performanță 20-22 %; regretă faptul că, din această cauză, mai puține proiecte de calitate ridicată din domeniul cercetării și inovării primesc finanțare din partea UE; ia act, de asemenea, de respingerea mai multor cereri de înaltă calitate referitoare la MIE din cauza fondurilor bugetare insuficiente;

Șomajul în rândul tinerilor

20.  subliniază că șomajul în rândul tinerilor este în continuare la un nivel dramatic de ridicat și că reprezintă una dintre cele mai presante și serioase probleme cu care se confruntă UE la ora actuală; subliniază că, în februarie 2016, 4,4 milioane de tineri din Uniune cu vârsta sub 25 de ani erau șomeri și că această medie corespunde unui procentaj de peste 40 % în mai multe state membre și de peste 60 % în anumite regiuni din UE; subliniază că rata ocupării forței de muncă în UE este cu mult sub obiectivul Strategiei Europa 2020; în consecință, subliniază că prea mulți tineri sunt supuși riscului de excluziune socială și că ar trebui întreprinse mai multe acțiuni specifice privind includerea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; atrage atenția că volumul de resurse umane cu un înalt nivel de educație și formare are un impact puternic asupra competitivității, capacității de inovare și productivității Europei; subliniază, în acest sens, necesitatea de a investi în educație, formare, tineret și cultură; recunoaște, de asemenea, importanța Strategiei UE pentru tineret 2010-2018;

21.  subliniază că bugetul UE are o contribuție importantă la lupta împotriva șomajului, în special prin intermediul Fondului social european (FSE) și al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; reamintește observația Comisiei potrivit căreia desemnarea autorităților de punere în aplicare a reprezentat o provocare fundamentală pentru fluxurile financiare ale programului; subliniază că, în pofida întârzierilor inițiale înregistrate la desemnarea acestor autorități și la punerea în aplicare a inițiativei, cifrele actuale arată o capacitate deplină de absorbție (atinsă parțial printr-o majorare semnificativă a ratei de prefinanțare a acestui program); ia act de faptul că evaluarea acestei inițiative va fi încheiată în curând de către Comisie și se așteaptă să se introducă ajustările necesare pentru a asigura implementarea cu succes a acestei inițiative; consideră că programul de sprijin pentru reforme structurale propus ar putea oferi o contribuție valoroasă la îmbunătățirea capacității administrative în statele membre în acest context; subliniază că este important ca performanțele Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie evaluate permanent de către părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile de tineret;

22.  este îngrijorat în special de lipsa creditelor de angajament noi pentru această inițiativă începând cu 2016, dat fiind că întregul său pachet inițial a fost concentrat la începutul perioadei, în 2014-2015 (articolul 15 din Regulamentul privind CFM); subliniază că, atunci când a susținut concentrarea resurselor la începutul perioadei, Parlamentul nu a intenționat în niciun caz ca inițiativa să se încheie după numai doi ani de finanțare; subliniază, de asemenea, că au fost create alte mecanisme în CFM, cum ar fi marja globală pentru angajamente (MGA), cu scopul de a asigura continuarea acestei inițiative; reamintește, cu toate acestea, că MGA a fost mobilizată până acum numai pentru finanțarea FEIS; ia act, de asemenea, de concentrarea resurselor la începutul perioadei, în temeiul aceluiași articol, în cazul programului Erasmus + (150 de milioane EUR), acesta fiind un alt program al UE care aduce o contribuție majoră la îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor; constată că acest program a fost implementat integral în primii doi ani ai acestei perioade; reamintește că, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o garanție pentru tineret eficientă la nivelul Uniunii Europene ar costa 21 de miliarde EUR anual pentru statele membre din zona euro;

Securitatea internă

23.  reamintește recentele atacuri teroriste din Franța și Belgia și nivelurile ridicate de amenințare din alte state membre, care impun acțiuni și resurse coordonate mai bine și consolidate la nivelul UE; subliniază că Uniunea dispune de Fondul de securitate internă, un instrument adecvat, precum și de câteva agenții în acest domeniu, care se confruntă cu o presiune ridicată; consideră că în acest domeniu vor fi necesare mai multe acțiuni la nivel european și, prin urmare, o finanțare sporită, pentru a răspunde în mod corespunzător acestei amenințări; subliniază că o cooperare sporită în acest domeniu necesită o creștere a efectivelor de personal din agențiile relevante, ceea ce ar putea crește și mai mult presiunea asupra bugetului UE; reamintește consolidarea limitată a personalului Centrului european de combatere a terorismului din cadrul Europol, finanțată prin redistribuire de la Fondul pentru securitate internă;

24.  subliniază că, având în vedere actualele acțiuni și propuneri legislative care vizează consolidarea cooperării judiciare, Eurojust va necesita resurse financiare și umane tot mai mari, ceea ce va avea un impact asupra bugetului Uniunii;

Crizele din sectorul agricol

25.  subliniază că plafoanele limitate pentru politica agricolă comună (PAC) până în 2020 permit marje mult mai scăzute decât în CFM anterior, deși sectorul se confruntă cu mai multe provocări; subliniază că această politică este crucială pentru situația veniturilor multor agricultori, în special în perioade de criză; atrage atenția că rata anuală de absorbție este de aproape 100 %; reamintește diversele crize cu care s-au confruntat agricultorii europeni de la începutul actualului CFM, în special în sectorul laptelui, al cărnii de porc și de vită și al legumelor și fructelor, precum și efectele negative pe care pierderile cauzate de embargoul rus asupra produselor agricole le are pe termen lung asupra agricultorilor europeni; ia act de eliminarea cotelor la zahăr în 2017 și remarcă efectul său potențial asupra sectorului zahărului, acordând o atenție deosebită și nevoilor specifice ale regiunilor ultraperiferice; subliniază impactul bugetar al măsurilor de urgență luate ca răspuns la aceste crize, în valoare de 500 de milioane EUR în bugetul pe 2016 și 300 de milioane EUR în 2015, măsuri finanțate din marjele de la rubrica 2; subliniază că orice reducere în acest domeniu ar pune în pericol coeziunea teritorială a UE, în special în ceea ce privește zonele rurale; de asemenea, este împotriva oricărei tendințe de renaționalizare a politicii agricole, ceea ce ar crea o denaturare a pieței și o concurență neloială pentru agricultori;

Problemele de mediu

26.  este îngrijorat că obiectivul de a cheltui cel puțin 20 % din bugetul UE (în cadrul actualului CFM) pentru măsurile de combatere a schimbărilor climatice nu a fost atins și că, în conformitate cu metodologia Comisiei de integrare a climei în toate domeniile de politică, doar cca 12,7% din bugetul anual al UE se cheltuiește pe acțiuni în domeniul schimbărilor climatice; subliniază nevoia semnificativă de fonduri pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, pentru protecția biodiversității și pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, nevoie care va fi amplificată de efectele încălzirii globale în curs; remarcă în special Acordul privind schimbările climatice încheiat cu ocazia recentei conferințe a părților la Convenția ONU (COP 21), care a avut loc la Paris în 2015;

Coeziunea economică, socială și teritorială

27.  reamintește că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a Uniunii și vizează reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale dintre toate regiunile UE și, prin urmare, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni; subliniază rolul său important în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în special prin identificarea clară a resurselor pentru măsurile privind schimbările climatice și pentru obiectivele sociale, în special pentru combaterea sărăciei tot mai mari, inclusiv a sărăciei infantile, a inegalităților și a excluziunii sociale și pentru stimularea ocupării forței de muncă; invită Comisia să monitorizeze realizarea integrală a obiectivelor menționate mai sus; consideră, de asemenea, că, deși respectă pachetele financiare naționale prealocate, fondurile structurale pot oferi, de asemenea, o contribuție valoroasă la noile provocări, cum ar fi consecințele crizei refugiaților;

Creșterea presiunii asupra politicilor de dezvoltare și de vecinătate

28.  remarcă tendința crescătoare a nevoilor de ajutor umanitar și de măsuri pentru reducerea riscului de dezastre la nivel mondial, ca urmare a conflictelor și războaielor; atrage atenția asupra acordului de la Addis Abeba, prin care șefii de stat și de guvern și-au afirmat angajamentul politic ferm de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD); este conștient de necesitatea cheltuielilor în acest sens; reamintește că UE și-a reînnoit recent angajamentul colectiv de a majora asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7 % din VNB și de a aloca cel puțin 20 % din ODA serviciilor sociale de bază, cu accent pe educație și sănătate; se opune ferm oricărei utilizări a ajutorului pentru dezvoltare pentru obiective care nu vizează dezvoltarea;

29.  reamintește că situația geopolitică din vecinătatea estică este, de asemenea, fragilă; subliniază rolul important al bugetului UE pentru contribuția la stabilizarea situației, atât în vecinătatea sudică, cât și în cea estică a UE și pentru abordarea acestor provocări prin furnizarea de sprijin pentru țările care au în prezent acorduri de asociere în curs de aplicare, pentru a duce mai departe reformele și a asigura aprofundarea relațiilor dintre UE și respectivele țări;

Integrarea perspectivei de gen

30.  salută evaluarea la jumătatea perioadei a CFM ca fiind o oportunitate de a realiza progrese semnificative în integrarea mai eficace a perspectivei de gen în CFM și în punerea în aplicare și monitorizarea declarației comune atașate CFM în acest sens;

Restanțele de plăți

31.  reamintește că în CFM precedent (2007-2013) s-au acumulat facturi neplătite, care au crescut de la nivelul de 5 miliarde EUR la sfârșitul lui 2010, la niveluri fără precedent de 11 miliarde EUR la sfârșitul lui 2011, 16 miliarde EUR la sfârșitul lui 2012 și 23,4 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013; avertizează că aceste restanțe s-au propagat în actualul CFM (2014-2020), ajungând la un vârf fără precedent de 24,7 miliarde EUR la sfârșitul lui 2014; subliniază că, la cererea insistentă a Parlamentului, a fost convenit un plan de plăți cu scopul de a reduce la un nivel „normal” de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016 cererile de plată neonorate aferente politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013; atrage atenția că, la sfârșitul lui 2015, au fost identificate facturi neplătite în valoare de cel puțin 8,2 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013 în domeniul politicii de coeziune, sumă care se așteaptă să scadă sub 2 miliarde EUR până la sfârșitul lui 2016; ia act de faptul că această scădere este doar temporară, fiind numai rezultatul faptului că creanțele exigibile prezentate atât pentru programele din 2007-2013, cât și pentru cele din 2014-2020 au fost mai mici decât se preconizase; regretă că nu s-au luat măsuri pentru a aborda „restanțele ascunse” identificate la alte rubrici; atrage atenția că situația din perioada 2012-2014 s-ar putea repeta la sfârșitul actualului CFM, dacă nu se întreprind măsuri concrete;

32.  regretă că urmările acestei crize a plăților au fost severe, afectând beneficiarii bugetului UE, cum ar fi studenții, universitățile, IMM-urile, cercetătorii și ONG-urile, autoritățile locale și regionale și alte entități relevante; reamintește în special penuria dramatică a plăților din domeniul operațiunilor umanitare în 2014, ceea ce a afectat negativ operațiunile de salvare ale UE; reamintește faptul că Comisia a trebuit să apeleze la „măsuri paliative”, cum ar fi reducerea procentajelor de prefinanțare și amânarea procedurilor de ofertare/licitație și a contractelor aferente; reamintește că încetinirea artificială a implementării noilor programe 2014-2020 a avut loc din cauza insuficienței generale a plăților, un exemplu fiind amânarea artificială a unor cereri de propuneri în valoare de 1 miliard EUR în cadrul Orizont 2020 în anul 2014, cu scopul de a garanta că plățile vor deveni scadente în 2015, și nu în 2014; în plus, subliniază că din bugetul UE au fost plătite penalități de întârziere la plată de circa 3 milioane EUR atât în 2014, cât și în 2015;

B. Utilizarea pe scară largă a mecanismelor de flexibilitate ale CFM

33.  subliniază că, pentru a asigura creditele suplimentare necesare pentru a răspunde situațiilor de criză sau pentru a finanța noi priorități politice din 2014 încoace, autoritatea bugetară a aprobat o mobilizare substanțială a mecanismelor de flexibilitate și a instrumentelor speciale prevăzute în Regulamentul privind CFM, după epuizarea tuturor marjelor disponibile; reamintește că mai multe dintre dispozițiile respective au fost rezultatul direct al propunerilor Parlamentului European, care a inclus printre principalele sale solicitări în cadrul negocierilor privind CFM necesitatea de a asigura nivelul maxim posibil de flexibilitate;

34.  constată în special că instrumentele speciale au fost mobilizate pentru a face față crizei refugiaților și migrației (în 2016 a fost epuizat cuantumul total al Instrumentului de flexibilitate - 1 530 de milioane EUR; rezerva pentru ajutoare de urgență în 2016 - 150 de milioane EUR), problemei legate de plățile restante (marja pentru situații neprevăzute activată în 2015 - 3,16 miliarde EUR), precum și pentru a finanța Fondul de garantare al FEIS (utilizarea integrală a marjei globale pentru angajamente în 2014 - 543 de milioane EUR); reamintește că decizia de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute pentru plăți este însoțită de o scădere a plafoanelor de plăți pentru anii 2018 - 2020;

35.  consideră că orice nevoi suplimentare care apar în ceea ce privește criza migrației și a refugiaților în 2016, inclusiv tranșa de 200 de milioane EUR pentru ca noul instrument să ofere sprijin pentru situații de urgență în interiorul Uniunii, ar trebui să ducă la mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute de îndată ce este necesar; reamintește că marjele de finanțare de la rubrica 3 au fost epuizate, iar instrumentul de flexibilitate pentru anul în curs a fost deja utilizat în totalitate; sugerează că ar trebui examinate și alte oportunități în ceea ce privește flexibilitatea pentru provocările emergente;

36.  reamintește că flexibilitatea legislativă, prevăzută la punctul 17 din Acordul interinstituțional (AII), permite o creștere a pachetului financiar general al programelor adoptate prin procedura legislativă ordinară de până la +/- 10 % pe parcursul perioadei de șapte ani; ia act de faptul că „circumstanțe noi, obiective și pe termen lung” permit autorității bugetare să se abată mai mult de la pachetul inițial; salută faptul că această prevedere a fost deja utilizată pentru ca Uniunea să poată răspunde la evenimente neprevăzute, majorând considerabil alocările anuale inițiale pentru programe precum FAMI;

II. Revizuirea la jumătatea perioadei a CFM — o cerință imperativă

37.  este convins, pe baza analizei de mai sus, că, în urma evaluării funcționării actualului CFM, concluzia este că o revizuire veritabilă la jumătatea perioadei a CFM, astfel cum se prevede în Regulamentul privind CFM, este absolut indispensabilă pentru ca Uniunea să soluționeze în mod eficace o serie de probleme și să își realizeze totodată obiectivele politice; reamintește că bugetul UE sprijină în primul rând realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; subliniază necesitatea ca bugetul UE să fie înzestrat cu resursele necesare pentru a asigura în mod eficient investițiile favorabile creșterii și creării de locuri de muncă, pentru a obține coeziunea economică, socială și teritorială și pentru a promova solidaritatea;

38.  îndeamnă Comisia ca, atunci când pregătește propunerea sa legislativă, să ia în considerare următoarele solicitări ale Parlamentului cu privire la modificările la Regulamentul privind CFM, în ceea ce privește atât sumele, cât și o serie de dispoziții legate de funcționarea CFM, care trebuie să fie deja aplicabile în cadrul actualului CFM;

39.  subliniază că, în toamna anului 2016, sunt prevăzute două propuneri legislative cu importante implicații bugetare, și anume prelungirea FEIS și instituirea unui plan de investiții externe; se așteaptă ca toate informațiile legate de finanțarea acestor două propuneri să devină disponibile cât mai curând posibil, pentru a se ține cont de ele, în mod corespunzător, în cursul negocierilor privind revizuirea CFM la jumătatea perioadei; își reiterează poziția de principiu, conform căreia nu trebuie finanțate inițiative politice noi în detrimentul programelor și politicilor UE existente;

40.  subliniază că modificările convenite în cursul revizuirii CFM la jumătatea perioadei trebuie operate fără întârziere și integrate deja în bugetul UE pe 2017; îi solicită, în consecință, Comisiei să-și prezinte cât mai curând posibil propunerea legislativă privind Regulamentul CFM, pentru a permite desfășurarea în paralel a negocierilor pentru revizuirea CFM și bugetul UE pe 2017, precum și realizarea în timp util a unui acord în această privință;

41.  ia act de rezultatul referendumului din Regatul Unit din 23 iunie 2016; îi solicită, în acest sens, Comisiei să-i furnizeze autorității bugetare toate informațiile pertinente referitoare la implicațiile bugetare care rezultă din acest referendum, fără a aduce atingere rezultatelor viitoarelor negocieri dintre Regatul Unit și UE;

A. Solicitările Parlamentului în ceea ce privește a doua jumătate a CFM

Sumele aferente CFM (angajamente)

42.  își confirmă cu fermitate sprijinul politic și financiar la scară largă pentru FEIS, însă este convins că bugetul UE nu ar trebui să finanțeze inițiative noi în detrimentul programelor și politicilor existente ale Uniunii; intenționează să își onoreze angajamentul de a compensa integral reducerile legate de FEIS care afectează programele Orizont 2020 și MIE, pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele, astfel cum s-a convenit cu doar doi ani în urmă și să-i permită Uniunii să își atingă obiectivele în domeniul cercetării și al inovării; subliniază, în acest context, că nivelul finanțării celorlalte programe înscrise la subrubrica 1a („Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”) nu trebuie să fie afectat de această compensare, relevând contribuția lor incontestabilă la creștere, crearea locurilor de muncă și competitivitate; consideră că marjele de la subrubrica 1a nu sunt suficiente pentru satisfacerea acestor nevoi, deci solicită o majorare a plafonului la această subrubrică;

43.  sprijină cu fermitate continuarea inițiativei YEI, ca o modalitate de a asigura o reacție rapidă pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, în conformitate cu modificările necesare realizate ca urmare a evaluării în curs; consideră că acest deziderat nu poate fi realizat decât prevăzând pentru YEI, până la sfârșitul actualului CFM, credite de angajament de cel puțin același nivel ca cele alocate anual programului în cursul primilor doi ani din această perioadă (6 miliarde de euro alimentate anticipat în perioada 2014-2015), în funcție de rezultatul viitoarei evaluări a Comisiei; ia act de faptul că acest lucru ar trebui să presupună o revizuire ascendentă a plafoanelor de la subrubrica 1b („Coeziune economică, socială și teritorială”), deoarece nu sunt disponibile marje;

44.  este ferm convins că, în cursul revizuirii CFM, alocarea bugetară globală și pachetele financiare naționale prealocate pentru PAC, inclusiv creditele de plată directe, trebuie să rămână neatinse; subliniază, de asemenea, cât de important este ca alocarea destinată Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime să nu fie redusă, pentru a permite îndeplinirea obiectivelor recentei reforme a politicii comune în domeniul pescuitului;

45.  consideră că amploarea crizei migrației și a refugiaților, cauzată de conflicte și de schimbările climatice, arată că, în următorii ani, se poate anticipa apariția, în acest sens, a unor nevoi suplimentare, cu consecințe bugetare semnificative, la rubrica 3 („Securitate și cetățenie”); subliniază, mai mult decât atât, că, la aceeași rubrică, va fi, de asemenea, necesară o finanțare suplimentară în sprijinul acțiunii consolidate, la nivelul UE, pentru securitate internă în UE și pentru lupta împotriva terorismului; îi solicită Comisiei să întocmească, cât mai curând posibil, o proiecție actualizată a bugetului necesar până la sfârșitul CFM actual, pentru a face față tuturor provocărilor din aceste domenii;

46.  este, în consecință, ferm convins că, chiar și cu mobilizarea marjelor reduse disponibile în cadrul rubricii 3 și a mecanismelor de flexibilitate, resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru a satisface necesitățile tot mai mari de la această rubrică; solicită, în consecință, completări semnificative pentru FAMI și Fondul pentru securitate internă, precum și pentru agențiile Uniunii (Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Europol, Eurojust și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)), care și-au asumat responsabilități noi acționând la fața locului, precum și alte inițiative ce pot fi asumate; consideră că este necesară o revizuire ascendentă a plafoanelor de la rubrica 3;

47.  se așteaptă ca acțiunea concertată să constituie un răspuns eficace pentru dimensiunea externă a crizei migrației și a refugiaților, în special pentru stabilizarea politică a vecinătății europene și a Africii Subsahariene și ca contracararea cauzelor umanitare și economice ale migrației să se intensifice în anii care vin și să fie însoțită de o creștere a nivelului cererilor de finanțare în cadrul rubricii 4 (Europa globală); subliniază că astfel de cereri de finanțare suplimentară nu ar trebui utilizate în detrimentul acțiunii externe a UE și nici al politicii sale de dezvoltare; solicită, prin urmare, o revizuire ascendentă a plafoanelor de la rubrica 4;

Sumele aferente CFM (plăți)

48.  consideră că, în primul rând, este necesar să se acționeze astfel încât să se prevină o nouă criză a plăților până la sfârșitul CFM în curs; este ferm convins că ar trebui depuse eforturi semnificative pentru a se evita acumularea de facturi neplătite, astfel cum a fost cazul în cursul perioadei precedente; subliniază însă că, în același timp, deoarece necesarul de plăți trebuie să atingă vârful normal, se poate deja anticipa o presiune semnificativă asupra plăților în cea de a doua jumătate a CFM; consideră că presiunea suplimentară se datorează, printre altele, compensării marjei pentru situații neprevăzute în raport cu plafoanele deja scăzute pentru plăți pentru perioada 2018-2020, lansării cu întârziere a noilor programe în cadrul gestiunii partajate, includerii YEI, profilul plăților din FEIS, precum și plăților suplimentare necesare ca urmare a creșterii recente a angajamentelor în ceea ce privește criza migrației și a refugiaților;

49.  reamintește că creditele de plată reprezintă o consecință sistematică a angajamentelor anterioare; se așteaptă, prin urmare, ca noile consolidări ale creditelor de angajament să fie însoțite de o majorare corespunzătoare a creditelor de plată, inclusiv de o revizuire ascendentă a plafoanelor de plăți; consideră, de asemenea, că evaluarea/revizuirea CFM reprezintă o oportunitate excelentă pentru a analiza executarea plăților și previziunile actualizate cu privire la evoluția preconizată a plăților până la sfârșitul CFM în curs; consideră că ar trebui să fie elaborat și convenit între cele trei instituții un plan comun obligatoriu de plăți pentru perioada 2016-2020; insistă că un plan nou de plăți ar trebui să se bazeze pe o bună gestiune financiară și să ofere o strategie clară care să răspundă tuturor nevoilor de plată de la toate rubricile, până la finalul actualului CFM, și care să evite o „restanță ascunsă”, cauzată de o încetinire artificială în punerea în aplicare a anumitor programe multianuale și a altor măsuri de atenuare, cum ar fi reducerea ratelor de prefinanțare;

50.  este hotărât să soluționeze într-un mod lipsit de echivoc problema înscrierii în buget a plăților din instrumentele speciale ale CFM; reamintește conflictul nesoluționat în ceea ce privește interpretarea între Comisie și Parlament, pe de o parte, și Consiliu, pe de altă parte, care s-a aflat în prim-planul negocierilor bugetare în ultimii ani; își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia creditele de plată care rezultă din mobilizarea instrumentelor speciale la creditele de angajament ar trebui să fie luate în calcul în plus față de plafoanele CFM anuale;

Condiționalitatea de garantare a dreptului fundamental al UE

51.  insistă că toate țările ar trebui să își asume pe deplin responsabilitățile în contextul crizei refugiaților și al deciziei privind mecanismul realocării specifice; îi solicită Comisiei să introducă un mecanism financiar bonus - malus în ceea ce privește respectarea sau nerespectarea de către statele membre a angajamentelor lor în cadrul măsurilor adoptate de către UE; susține ca orice contribuție financiară provenită din sancționarea unui stat membru care nu respectă aceste măsuri să fie reintegrată în bugetul UE ca venit suplimentar;

Venituri extraordinare

52.  este ferm convins că eventualul excedent rezultat din execuția insuficientă a bugetului UE și din amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă legislația UE în domeniul concurenței ar trebui să fie înscris în buget ca venit suplimentar la bugetul UE, fără ajustarea corespunzătoare a contribuțiilor bazate pe VNB; consideră că această măsură ar contribui în mod semnificativ la reducerea problemei plăților din bugetul UE; invită Comisia să elaboreze propuneri legislative adecvate în această privință;

53.  este convins că dezangajările în toate rubricile, rezultate din nepunerea în aplicare totală sau parțială a acțiunilor pentru care au fost alocate, ar trebui să fie puse din nou la dispoziția bugetului UE și mobilizate de către autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale; este ferm convins că, având în vedere actualele constrângeri care afectează bugetul UE și nevoile suplimentare de finanțare cu care se confruntă Uniunea, o astfel de dispoziție ar trebui să se aplice, de asemenea, dezangajărilor rezultate din punerea în aplicare a programelor din perioada 2007-2013, inclusiv din închiderea programelor politicii de coeziune; invită Comisia să elaboreze propuneri legislative adecvate în această privință;

Mecanismele flexibilitatea și instrumentele speciale

54.  subliniază că numărul instrumentelor speciale ale CFM și nivelul de mobilizare al acestora în ultimii doi ani sunt suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială importanța mecanismelor de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM; subliniază poziția de lungă durată a Parlamentului potrivit căreia ar trebui să se dea dovadă de flexibilitate pentru a putea utiliza la maximum plafoanele globale ale CFM pentru angajamente și plăți;

55.  consideră, prin urmare, că revizuirea la jumătatea perioadei a CFM ar trebui să prevadă eliminarea mai multor constrângeri și limitări impuse de Consiliu în ceea ce privește mecanismele de flexibilitate la adoptarea CFM; consideră, în special, că ar trebui abrogate restricțiile privind reportarea creditelor neutilizate și a marjelor, fie prin stabilirea de plafoane anuale (marja globală pentru plăți), fie prin impunerea unor termene limită (marja globală pentru angajamente); consideră că, având în vedere actualele constrângeri bugetare într-o serie de rubrici, niciun domeniu de aplicare specific nu ar trebui să fie definit în ceea ce privește utilizarea resurselor în cadrul marjei globale pentru angajamente;

56.  subliniază, în special, mobilizarea integrală a Instrumentului de flexibilitate în 2016; ia act de faptul că acest instrument permite finanțarea cheltuielilor identificate cu precizie care nu pot fi finanțate în cadrul plafonului de la una sau mai multe rubrici și nu sunt legate de o politică specifică a UE; consideră, prin urmare, că aceasta oferă o flexibilitate veritabilă în cadrul bugetului UE, în special în cazul unei crize majore; solicită, în consecință, o creștere substanțială a pachetului financiar alocat acestuia, alocând anual până la 2 miliarde EUR, cu precizarea că această sumă este înscrisă în buget doar în cazul unei decizii a autorității bugetare de a mobiliza acest instrument; reamintește că Instrumentul de flexibilitate nu este asociat unui anumit domeniu de politică și poate fi mobilizat pentru orice scop considerat necesar;

57.  subliniază că rezerva pentru ajutoare de urgență are rolul de a furniza un răspuns rapid la solicitările specifice de ajutor ale țărilor terțe în cazul unor evenimente neprevăzute și evidențiază importanța sa deosebită în contextul actual; solicită o creștere substanțială a pachetului financiar destinat acesteia, alocând anual până la 1 miliard EUR;

58.  ia act de diferitele norme în vigoare în ceea ce privește intervalul de timp necesar pentru reportarea creditelor necheltuite pentru instrumentele speciale ale CFM, și anume Instrumentul de flexibilitate, rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și Fondul european de ajustare la globalizare; solicită armonizarea normelor în cauză, astfel încât să se permită o aplicare a regulii generale N+3 în cazul acestor instrumente;

59.  consideră foarte importantă marja pentru situații neprevăzute, un instrument de ultimă instanță pentru a reacționa la situații neprevăzute; subliniază că, potrivit Comisiei, acesta este singurul instrument special care poate fi mobilizat doar pentru creditele de plată și, prin urmare, poate preveni o criză a plăților în cadrul bugetului UE, astfel cum a fost cazul în 2014; deplânge faptul că, spre deosebire de perioada anterioară, în Regulamentul privind CFM este prevăzută compensarea obligatorie a creditelor; este ferm convins că această cerință creează o situație nesustenabilă care va reduce, de fapt, cuantumurile anuale cu privire la plafoanele CFM în ultimii ani ai perioadei și va genera, astfel, o presiune suplimentară asupra bugetului UE; subliniază că marja pentru situații neprevăzute este, în orice caz, un instrument de ultimă instanță a cărui mobilizare este convenită de comun acord de cele două componente ale autorității bugetare; solicită, prin urmare, ca cerința privind compensarea obligatorie să fie eliminată imediat, cu efect retroactiv, precum și o revizuire ascendentă a cuantumului său anual maxim până la 0,05 % din VNB al UE;

Măsuri subsecvente acordurilor internaționale privind schimbările climatice

60.  ia act de faptul că acordul COP21, încheiat la Paris, este un acord universal, dinamic și diferențiat, urmărind să contracareze provocările legate de schimbările climatice; subliniază că, în baza acestui acord, trebuie alocată finanțare UE pentru a sprijini acțiuni în domeniul climei în țările în curs de dezvoltare; subliniază că orice finanțare a unor eventuale măsuri care decurg din COP21 trebuie să suplimenteze cheltuielile curente aferente acțiunilor legate de climă și îi solicită Comisiei să-și prezinte strategia de punere în aplicare și prima evaluare a impactului posibil al acordului COP21 asupra bugetului UE în timp util pentru a fi revizuite; subliniază, de asemenea, că revizuirea CFM oferă o excelentă oportunitate pentru atingerea țintei de 20 % în ceea ce privește cheltuielile aferente acțiunilor legate de climă și pentru o eventuală majorare a acestui prag, în acord cu angajamentele internaționale ale UE asumate în cursul COP21; îi solicită Comisiei să asigure funcționalitatea integrală a mecanismului de raționalizare a acțiunii legate de climă și îmbunătățirea metodei actuale de urmărire a acestor cheltuieli; reamintește, de asemenea, că UE s-a angajat și să pună în aplicare planul strategic privind biodiversitatea al Convenției Organizației Națiunilor Unite și subliniază că ea trebuie să aloce resurse suficiente pentru onorarea angajamentelor sale în această privință;

Simplificare

61.  consideră că evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei oferă o ocazie excelentă pentru evaluarea și estimarea pentru prima dată a funcționării politicilor și programelor UE, precum și operarea mecanismelor de flexibilitate ale CFM și a instrumentelor speciale, și se așteaptă ca Comisia să furnizeze o analiză care să identifice deficiențele actualului sistem de punere în aplicare; acordă o atenție deosebită evaluării impactului asupra procesului de punere în aplicare a noilor elemente introduse în actuala perioadă de programare, cum ar fi condiționalitățile ex-ante din cadrul politicii de coeziune; consideră că evaluarea/revizuirea CFM la jumătatea perioadei trebuie să țină cont și de performanța fondurilor alocate în vederea atingerii obiectivelor lor; invită Comisia să prezinte propuneri concrete pentru a remedia posibilele deficiențe și pentru a îmbunătăți și raționaliza punerea în aplicare în anii rămași ai actualului CFM, pentru a garanta cea mai bună utilizare posibilă a resurselor financiare limitate și pentru a reduce povara administrativă impusă beneficiarilor;

62.  subliniază că este important ca valoarea adăugată a rezultatelor bugetului UE să fie indicată și sprijină integrarea culturii bazate pe concentrarea asupra rezultatelor printre elementele centrale ale bilanțului UE; evidențiază faptul că evaluarea sub aspectul performanțelor și al rezultatelor trebuie să devină, acolo unde este cazul, un principiu esențial, și subliniază aplicabilitatea deosebită a unui astfel de principiu la programele axate pe inovare; recunoaște contribuția Comisiei în contextul inițiativei Bugetul UE axat pe rezultate, care mai trebuie încă să fie dezvoltată, și rămâne în așteptarea rezultatelor activității grupului de lucru interinstituțional de experți privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe; consideră că această abordare poate constitui un vehicul pentru ameliorarea performanțelor programelor sub-performante; subliniază, însă, că carențele tehnice sau de programare nu pot duce la o reducere a bugetului UE sau la abandonarea priorităților politice și că ameliorarea cheltuielilor nu va soluționa, ea singură, problema lipsei mijloacelor financiare destinate nevoilor presante și a celor legate de creștere; îi reamintește Comisiei că Parlamentul, ca ramură a autorității bugetare, trebuie să participe la dezvoltarea strategiei Comisiei în această privință;

Instrumente financiare

63.  recunoaște rolul tot mai important al instrumentelor financiare în bugetul Uniunii ca o formă de finanțare complementară în raport cu subvențiile și granturile; recunoaște potențialul acestor instrumente în ceea ce privește impactul financiar și, prin urmare, politic al bugetului Uniunii; subliniază, cu toate acestea, că trecerea de la finanțarea tradițională la instrumente mai inovatoare nu este recomandabilă în toate domeniile de politică, dat fiind că nu toate politicile sunt pe deplin orientate către piață; accentuează faptul că instrumentele financiare oferă o alternativă și un mod complementar de finanțare și nu ar trebui să fie utilizate pentru proiectele care pot beneficia doar de utilizarea granturilor și care sunt deosebit de importante pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

64.  îi solicită Comisiei ca, în cursul evaluării/revizuirii la jumătatea perioadei, să facă o analiză aprofundată a modului de utilizare a instrumentelor financiare de la începutul actualei perioade de programare; subliniază că, la evaluarea unui instrument financiar, amploarea mobilizării nu poate fi singurul criteriu de evaluare; reamintește, în acest context, importanța criteriilor de „adiționalitate” și a evaluării contribuției la îndeplinirea obiectivelor politice ale UE;

65.  încurajează Comisia să identifice toate domeniile de politică ale UE în care granturile ar putea fi combinate cu instrumentele financiare și să reflecteze la un echilibru adecvat între acestea; este ferm convins că posibilitatea de a combina diferite resurse ale UE în cadrul normelor de gestiune armonizată ar ajuta la optimizarea sinergiilor între sursele de finanțare disponibile la nivelul UE; subliniază că utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor financiare nu ar trebui să ducă la o reducere a bugetului Uniunii; reamintește faptul că a solicitat, în mod repetat, o mai mare transparență și un control democratic mai bun în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentelor financiare sprijinite de bugetul Uniunii;

B. Observațiile Parlamentului în ceea ce privește CFM pentru perioada de după 2020

66.  reamintește că, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul privind CFM, Comisia prezintă o propunere pentru un nou cadru financiar multianual înainte de 1 ianuarie 2018; prin urmare, subliniază că ar trebui să fie deja dezbătute o serie de elemente cheie pentru următorul CFM în cadrul viitoarei evaluări/revizuiri;

67.  consideră că, printre principalele priorități, trebuie să se numere ajustarea duratei CFM, reforma aprofundată a sistemului de resurse proprii, importanța mai mare a unității bugetului și mai multă flexibilitate bugetară; este convins, de asemenea, că modalitățile procesului decizional trebuie să fie revizuite, pentru a se asigura legitimitatea democratică și pentru a garanta respectarea dispozițiilor tratatului;

68.  reamintește principiile bugetare ale unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare și transparenței, care trebuie să fie respectate la stabilirea și punerea în aplicare a bugetului Uniunii;

69.  subliniază că unul dintre principalele elemente care ridică dificultăți privind convenirea unui cadru financiar multianual de către statele membre este importanța acordată soldurilor nete; își reafirmă poziția că bugetul Uniunii nu este un simplu joc cu sumă nulă, ci mai degrabă un factor important de convergență și expresia unei politici comune care creează valoare adăugată colectivă; îndeamnă, prin urmare, statele membre să-și schimbe percepția și abordarea în ceea ce privește bugetul Uniunii, stabilind dimensiunea bugetului în funcție de o evaluare riguroasă a necesităților financiare care decurg din obligațiile legale ale Uniunii, din obiectivele politice stabilite în programele și politicile sale, precum și din angajamentele sale internaționale, pentru a se asigura că rezultatul nu este un alt impas care nu va face decât să creeze o prăpastie între Uniune și cetățenii săi; în consecință, solicită Comisiei să elaboreze un studiu privind economiile realizate la nivel național de către statele membre ca urmare a asumării politicilor la nivelul UE;

70.  subliniază imperativul politic de a institui o procedură decizională care să garanteze disponibilitatea resurselor financiare necesare la nivelul UE sau la nivel național, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a deciziilor politice luate de Consiliul European;

Durată

71.  reamintește că, în conformitate cu considerentul 3 din Regulamentul privind CFM, cele trei instituții au convenit să examineze împreună, în contextul evaluării/revizuirii CFM, care ar fi durata adecvată a acestuia; își reiterează poziția conform căreia durata CFM ar trebui să fie aliniată la ciclul politic atât al Parlamentului, cât și al Comisiei, alegerile europene devenind astfel un forum de dezbatere cu privire la prioritățile viitoare în materie de cheltuieli;

72.  subliniază, cu toate acestea, că, în special pentru programele din cadrul gestiunii partajate în domeniul politicii de coeziune și al dezvoltării rurale, previzibilitatea pe termen lung este esențială, având în vedere timpul necesar pentru a conveni legislația sectorială și programele operaționale la nivel național și regional;

73.  consideră că, având în vedere evoluția rapidă a mediului politic și pentru a asigura o mai mare flexibilitate, anumite elemente ale CFM ar trebui să fie convenite pentru o perioadă de 5 ani, în timp ce altele, în special cele legate de programele care necesită o programare pe termen mai lung și/sau politici care implică proceduri complexe pentru stabilirea unor sisteme de implementare, ca politica de coeziune sau de dezvoltare rurală, ar trebui aprobate pentru o perioadă de 5+5 ani, cu o revizuire obligatorie la mijlocul perioadei;

Reforma sistemului de resurse proprii

74.  subliniază necesitatea unei reforme cuprinzătoare a sistemului de resurse proprii bazate pe principii directoare precum simplificarea, echitatea și transparența; prin urmare, așteaptă, până la sfârșitul anului 2016, un raport final ambițios al Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, precum și, până la sfârșitul anului 2017, un pachet legislativ la fel de ambițios din partea Comisiei privind resursele proprii începând cu 2021;

75.  subliniază necesitatea de a reduce ponderea contribuțiilor bazate pe VNB la bugetul Uniunii pentru ca statele membre să renunțe la abordarea privind profitul echitabil („juste retour”); subliniază că acest lucru ar reduce povara asupra bugetelor naționale și în consecință resursele ar rămâne disponibile pentru bugetele statelor membre; reamintește că actuala resursă proprie bazată pe TVA este prea complexă și este, în esență, o a doua contribuție bazată pe VNB și solicită, prin urmare, ca această resursă proprie să fie reformată substanțial sau eliminată cu totul; consideră însă că este necesar să se mențină contribuțiile bazate pe VNB ca element al bugetului, având în vedere necesitatea ca acestea să funcționeze ca o contribuție de echilibrare;

76.  solicită introducerea uneia sau a mai multor resurse proprii noi, în mod ideal cu o legătură clară cu politicile europene care creează valoare adăugată; ia act de faptul că un număr mare de posibile noi resurse proprii au fost deja discutate de grupul la nivel înalt, cum ar fi o TVA reformată, o taxă pe tranzacțiile financiare, taxe impuse băncilor și seniorajul BCE, o schemă reformată a UE de comercializare a certificatelor de emisii și de impozitare a carbonului, impozitarea transportului, impozitarea societăților, impozitarea digitală sau a energiei electrice; așteaptă cu interes recomandările grupului la nivel înalt, pentru a trece și a pregăti poziția Parlamentului în această privință; solicită, în acest context, eliminarea treptată a tuturor formelor de rabat;

Unitatea bugetului

77.  subliniază importanța principiului unității bugetului și reamintește că, potrivit articolului 310 alineatul (1) din TFUE, toate veniturile și cheltuielile Uniunii sunt înscrise în buget; este preocupat de trecerea recentă de la metoda comunitară la procesul decizional interguvernamental, constatată din 2014, la instituirea Fondului fiduciar Bêkou pentru Republica Centrafricană, a Fondului fiduciar regional Madad al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană, a Fondului fiduciar de urgență al UE pentru Africa, precum și a Instrumentului pentru refugiații din Turcia; subliniază că această formă de finanțare determină o realocare a fondurilor în cadrul actualelor programe financiare multianuale negociate și convenite între cele trei instituții; subliniază că acest lucru pune în pericol responsabilitatea democratică, deoarece Parlamentul European a fost exclus din procesul de stabilire a fondurilor respective;

78.  subliniază că, în conformitate cu tratatul, Parlamentul și Consiliul, cele două componente ale autorității bugetare, stabilesc bugetul Uniunii pe picior de egalitate; de asemenea, consideră că un control parlamentar deplin al tuturor cheltuielilor este un element esențial al tuturor cheltuielilor UE; solicită Comisiei să mențină unitatea bugetului și să o considere un principiu director atunci când propune noi inițiative de politică;

79.  își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia Fondul european de dezvoltare (FED) ar trebui să fie integrat în bugetul Uniunii din 2021, asigurând totodată finanțarea Instrumentului financiar pentru pace în Africa și a operațiunilor de securitate aferente;

80.  subliniază că orice integrare viitoare a FED sau a unor astfel de instrumente ad-hoc în bugetul UE implică faptul că respectivele lor pachete financiare sunt adăugate la plafoanele din CFM, care vor necesita o revizie corespunzătoare, pentru a nu periclita finanțarea altor politici și programe ale UE;

Flexibilitate sporită

81.  subliniază că, din cauza structurii rigide a bugetului Uniunii, autoritatea bugetară nu este în măsură să reacționeze corespunzător la circumstanțele în schimbare; solicită, prin urmare, ca următorul CFM să fie mai flexibil, în special cu o mai mare flexibilitate între rubrici, sub forma flexibilității marjelor necheltuite, și între ani, pentru a putea exploata pe deplin plafoanele CFM;

82.  subliniază că, pe lângă capacitatea de a reacționa în mod flexibil la circumstanțele în schimbare, fără a aduce atingere programării convenite, există, de asemenea, necesitatea ca Uniunea să fie în măsură să reacționeze rapid la crizele în curs de desfășurare, cum este actuala criză a migrației; solicită, în consecință, ca, pe lângă instrumentele speciale CFM deja existente, să fie instituită o rezervă permanentă a Uniunii pentru situații de criză în bugetul său, pentru a evita soluții ad-hoc, cum ar fi crearea de fonduri fiduciare; subliniază că astfel de mecanisme, menite să răspundă la crize și situații neprevăzute, ar trebui, prin însăși natura lor, să funcționeze ca un instrument special nou al CFM și să fie luate în calcul în plus față de plafoanele CFM;

Procesul de luare a deciziilor

83.  reamintește poziția critică a Parlamentului cu privire la modul în care s-a desfășurat procedura care a condus la adoptarea Regulamentului privind CFM pentru 2014-2020; reamintește că adoptarea regulamentului necesită aprobarea Parlamentului; subliniază, prin urmare, că Parlamentul trebuie să fie implicat pe deplin în negocierile relevante încă de la început; consideră că instituțiile UE ar trebui să stabilească modalitățile pentru următoarea procedură privind CFM în cadrul unui acord convenit cu ocazia evaluării/revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, care ar trebui să țină seama de deficiențele din cadrul negocierilor anterioare și să asigure respectarea pe deplin a rolului și prerogativelor Parlamentului, astfel cum sunt prevăzute în tratate; consideră că aceste modalități ar trebui în cele din urmă integrate în AII, după modelul procedurii bugetare;

84.  consideră că cerința de unanimitate pentru adoptarea Regulamentului privind CFM reprezintă un adevărat impediment în acest proces; îi solicită, în acest sens, Consiliului European să activeze pasarela de la articolul 312 alineatul (2) din TFUE, pentru a permite adoptarea Regulamentului privind CFM cu majoritate calificată; reamintește, în plus, că, pentru a aplica procedura legislativă ordinară, poate fi utilizată și clauza pasarelă generală de la articolul 48 alineatul (7) din TUE; subliniază că trecerea către votul cu majoritate calificată pentru adoptarea Regulamentului privind CFM ar fi în acord cu procesul decizional pentru adoptarea, în principiu, a tuturor programelor multianuale UE, precum și pentru procedura anuală de adoptare a bugetului UE;

85.  reamintește că tratatul nu conferă Consiliului European dreptul de a exercita funcții legislative; reamintește, în acest context, obiecția sa fermă cu privire la intervenția Consiliului European în legislație în cursul ultimelor negocieri privind CFM; îi solicită Consiliului European să se limiteze la sarcinile sale definite în tratat și să se abțină de la anticiparea modificărilor la nivel de politici, care sunt decise în cadrul procedurii legislative ordinare, respectând astfel prerogativele legislative ale Parlamentului în cadrul procedurii de codecizie;

86.  insistă asupra faptului că procesul legislativ de adoptare a următorului CFM ar trebui finalizat până la sfârșitul anului 2018, în urma negocierilor substanțiale între Parlament și Consiliu; subliniază că un acord privind CFM stabilit la timp va permite adoptarea cu celeritate a tuturor reglementărilor sectoriale și demararea fără întârziere a tuturor noilor programe la 1 ianuarie 2021; subliniază importanța unei mai bune informări a parlamentelor naționale și a cetățenilor europeni cu privire la provocările următorului CFM, prin organizarea, atunci când este cazul, a unei conferințe interparlamentare, interinstituționale;

°

°  °

87.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale ale statelor membre.

(1)

  JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(2)

  JO L 103, 22.4.2015, p. 1.

(3)

  JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

(4)

  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(5)

  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(6)

  Texte adoptate, P7_TA(2014)0378.

(7)

  Texte adoptate, P7_TA(2013)0599.

(8)

  Texte adoptate, P7_TA(2013)0455.

(9)

  Texte adoptate, P7_TA(2013)0456.

(10)

  Texte adoptate, P7_TA(2013)0304.

(11)

  Texte adoptate, P7_TA(2013)0078.

(12)

  Texte adoptate, P7_TA(2012)0360.

(13)

  Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (25.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportoare pentru aviz: Neena Gill

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că UE se confruntă cu un număr fără precedent de crize, în vecinătatea sa și nu numai, în special criza refugiaților, amenințările la adresa securității și conflictele armate, care amenință valorile fundamentale și necesită solidaritate și o acțiune externă comună consolidată; reamintește nevoia de solidaritate în contextul numărului tot mai mare de dezastre naturale; subliniază faptul că aceste crize nu au putut fi prevăzute la momentul încheierii cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020; reamintește că totalul de la rubrica 4 a fost redus cu circa 16 % față de propunerea inițială a Comisiei, ceea ce a slăbit semnificativ capacitatea UE de a reacționa la toate aceste provocări noi și de a-și respecta angajamentele politice; invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire prin care să majoreze plafoanele creditelor de angajament de la această rubrică, pentru a asigura fonduri suplimentare; invită Comisia să integreze o abordare bugetară bazată pe performanță, ținând cont totodată de caracterul particular al acțiunilor externe;

2.  subliniază că soluționarea crizelor migrației și refugiaților constituie o prioritate-cheie, dar subliniază că aceasta nu ar trebui să se realizeze în detrimentul politicilor din alte domenii, inclusiv din domeniile esențiale pentru eliminarea provocărilor pe termen lung și a cauzelor fundamentale ale crizei actuale; este convins că reacțiile la crizele umanitare grave trebuie să meargă în paralel cu procesele de dezvoltare, cu atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, cu sprijinirea unor medii stabile și sigure care să facă posibilă dezvoltarea, cu promovarea drepturilor omului și cu toate celelalte priorități de politică externă ale UE;

3.  consideră că mecanismele de flexibilitate actuale sunt insuficiente din punct de vedere al volumului și al flexibilității pentru a reacționa adecvat la situația care s-a schimbat; reamintește că, în principal din cauza lipsei resurselor, Comisia a instituit un număr de instrumente ad hoc, printre care se numără și Fondul fiduciar pentru redresarea Siriei, Fondul fiduciar de urgență pentru Africa și Republica Centrafricană, precum și Instrumentul pentru refugiații din Turcia; recunoaște potențialul lor de consolidare a reacției financiare a UE, dar subliniază că este nevoie de transparență, răspundere și control democratic în administrarea acestor instrumente financiare și își exprimă consternarea față de nerespectarea de către statele membre a angajamentelor pe care și le-au luat în materie de finanțare; solicită cu fermitate ca Parlamentul European să supravegheze administrarea fondurilor fiduciare;

4.  invită Comisia să propună o reformă a mecanismelor de flexibilitate în cadrul CFM, inclusiv instituirea unei rezerve de criză permanente a UE care să permită mobilizarea unor resurse suplimentare atunci când este necesar prin proceduri flexibile care să permită reacții rapide la situații urgente și volatile; subliniază că orice finanțare de urgență destinată reacției la crize și situații neprevăzute ar trebui, prin însăși natura sa, să fie pusă la dispoziție prin instrumente speciale și să nu intre sub incidența plafoanelor stabilite în cadrul CFM; este de părere că posibilitatea de a transfera fonduri nealocate de la o rubrică la alta ar îmbunătăți capacitatea de reacție la provocări noi și ar permite în același timp utilizarea la maximum a plafoanelor CFM; menționează că fondurile actuale ar trebui folosite în modul cel mai eficient; subliniază importanța rezervelor destinate ajutoarelor de urgență și a păstrării unor fonduri suficiente pentru acest scop;

5.  subliniază că este necesar ca CFM-ul revizuit să fie în măsură să răspundă nevoilor instrumentelor de finanțare externă după evaluarea lor la jumătatea perioadei care va avea loc în 2017 și solicită o coerență și o coordonare mai bune ale ambelor procese de reevaluare în viitor;

6.  îndeamnă Comisia să alinieze următorul CFM la ciclurile politice ale Comisiei și Parlamentului, pentru a îmbunătăți răspunderea democratică și transparența bugetului multianual.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

7

2

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Luis de Grandes Pascual, Marek Jurek, Bodil Valero

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ricardo Serrão Santos, Renate Weber


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (30.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Paul Rübig

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că primii ani ai noului CFM au fost caracterizați de deficite importante de plată în buget, cu implicații negative pentru transpunerea în practică a programelor de acțiune externă; solicită să se asigure un nivel adecvat de plăți la rubrica 4, pentru a evita reapariția unor astfel de probleme în viitor;

2.  ia act de imensele nevoi de ajutor umanitar la nivel mondial și de necesitatea reducerii riscurilor, a pregătirii pentru catastrofe și epidemii și a consolidării capacităților de reacție în țările în curs de dezvoltare; ia act și de presiunea accentuată asupra acestor nevoi, ca urmare a conflictelor și a războaielor, a încălcării drepturilor omului, a proastei administrări și a corupției, a furnizării defectuoase a serviciilor sociale de bază, inclusiv a sistemelor de sănătate precare, a lipsei generalizate de asigurări de sănătate, a inegalităților economice și sociale în creștere și a lipsei de investiții în inovațiile în domeniul medical, precum și a schimbărilor climatice și a competiției pentru resurse rare; consideră că trebuie să se îmbunătățească transparența, răspunderea și raportarea cu privire la resursele disponibile pentru dezvoltare și ajutor umanitar, precum și pentru resursele financiare aferente, care să fie aprobate cu celeritate de autoritatea bugetară la nevoie, cu referire directă la nou-stabilita Agendă 2030 și la respectarea principiilor de coerență a politicilor în favoarea dezvoltării; își manifestă convingerea că acest lucru este și în interesul UE, evitându-se astfel presiunile migratoare în viitor;

3.  constată că cheltuielile legate de refugiați în țările donatoare, deși prevăzute în definiția asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) dată de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE nu contribuie la dezvoltarea durabilă în țările aflate în curs de dezvoltare și nici la combaterea cauzelor originale ale procesului migrator; constată o tendință accentuată a țărilor donatoare de a raporta cheltuielile cu migranții drept AOD; reamintește că veritabilele acțiuni de ajutor umanitar și programele de dezvoltare ar trebui să vizeze combaterea cauzelor originale ale acestui proces în țările în curs de dezvoltare și nu ar trebui să prejudicieze resursele UE pentru finanțarea politicilor de dezvoltare și de altă natură;

4.  reamintește că criza migranților și a refugiaților a afectat în mod semnificativ bugetul UE și va necesita în continuare reacții dinamice în anii următori; se declară în favoarea epuizării resurselor disponibile la rubricile 3 și 4 din bugetele UE 2014-2016; solicită, în acest sens, majorarea adecvată a plafoanelor, pentru a răspunde în mod corespunzător crizei migrației și a refugiaților;

5.  recunoaște utilitatea cheltuielilor pentru îndeplinirea tuturor aspectelor obiectivului de dezvoltare sustenabilă 16; consideră că promovarea păcii, a statului de drept, a drepturilor omului, a bunei administrări și a educației în țările în curs de dezvoltare sunt esențiale pentru instaurarea păcii și a securității, pentru reducerea sărăciei și a inegalităților și, pe termen lung, pentru eradicarea sărăciei; respinge utilizarea ajutorului pentru dezvoltare în alte scopuri decât cele inițial vizate, conform prevederilor articolului 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); subliniază că aceste resurse, care nu reprezintă asistență oficială pentru dezvoltare, trebuie să provină din alte instrumente decât Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare sau Fondul european de dezvoltare, sau orice alte mecanisme care beneficiază în mod exclusiv de aceste instrumente, cum este Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa;

6.  subliniază necesitatea unor cheltuieli suficiente în domeniul sănătății, date fiind epidemiile emergente; reamintește că pentru îndeplinirea ODD 3 sunt necesare sisteme de sănătate eficace și cuprinzătoare, cu medicamente accesibile; încurajează o mai bună utilizare a tuturor programelor CFM, cum sunt Orizont 2020, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare sau Fondul european de dezvoltare, pentru a face față provocărilor mondiale din domeniul sănătății care pot cu ușurință să afecteze și Europa;

7.  observă că s-a recurs la fonduri fiduciare pentru că bugetul Uniunii nu dispune de resursele și de flexibilitatea necesare pentru a adopta o abordare rapidă și cuprinzătoare la importantele crize în curs; solicită identificarea unei soluții viabile care să permită controlul deplin efectuat de autoritatea bugetară și care să îmbunătățească unitatea bugetului și respectarea principiului de asumare democratice a responsabilității;

8.  reamintește că UE și-a luat angajamente ferme privind eficacitatea ajutorului, în special nevoia de a respecta principiul asumării democratice a responsabilității pentru programele de dezvoltare de către beneficiarii ajutorului și alinierea ajutorului UE la prioritățile țărilor în curs de dezvoltare; constată că acest principiu trebuie respectat în cadrul acțiunilor UE în criza migrației, de pildă la înființarea Fondului fiduciar UE-Africa, care a fost creat special pentru a se eluda procedurile FED mai îndelungate ce respectă principiile privind eficacitatea ajutorului; invită Comisia să facă o propunere pentru finanțarea Instrumentului financiar pentru pace în Africa prin alte mijloace;

9.  subliniază, totodată, că evoluții încurajatoare precum cele din Myanmar/Birmania și Columbia impun reacții adecvate și finanțare din partea UE;

10.  subliniază necesitatea unor resurse suplimentare pentru urmărirea ODD, luând totodată act de AOD comună furnizată de UE, ce a reprezentat 0,47% din VNB al UE în 2015; regretă că UE nu a reușit să își respecte angajamentul de 0,7 % AOD din VNB în 2015; reamintește recenta reînnoire de către UE a angajamentului colectiv de suplimentare a asistenței oficiale pentru dezvoltare la 0,7 % din VNB său; subliniază că, pentru aceasta, sunt necesare majorări substanțiale și că revizuirea CFM ar trebui să aibă acest lucru în vedere; face apel la statele membre ale UE să adopte un plan clar pentru respectarea angajamentului de a contribui cu 0,7 % din VNB la AOD;

11.  reamintește că finanțarea previzibilă și la timp a asistenței umanitare este cea mai eficientă atunci când nu se înregistrează decalaje între plăți și angajamente și solicită Comisiei să prezinte o propunere de egalizare sistematică a plăților și a angajamentelor pentru acțiunile de ajutor umanitar;

12.  solicită insistent UE și statelor sale membre să nu mai recurgă la umflarea cifrelor de ajutor umanitar și să excludă respectivele cheltuieli exagerate din AOD (cum ar fi cheltuielile suportate cu refugiații, costurile cu studenții, ajutorul condiționat, dobânzile aplicate împrumuturilor și reducerea datoriilor);

13.  sprijină finanțarea de către UE a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice și insistă asupra respectării angajamentului țărilor în curs de dezvoltare de a nu permite ca această asistență să pericliteze asistența oficială pentru dezvoltare acordată pentru alte tipuri de măsuri; insistă asupra mobilizării de resurse suplimentare pentru alte nevoi;

14.  solicită să se realizeze o evaluare intermediară a programelor incluse în CFM pentru a se analiza nivelul lor de performanță în raport cu țintele și obiectivele stabilite, cu capacitatea de absorbție și cu valoarea adăugată pentru Uniunea Europeană, ținând cont de întârzierea înregistrată la transpunerea în practică a cadrului actual și de angajamentele asumate între timp, cum sunt obiectivele de dezvoltare durabilă; recomandă ca angajamentele insuficient transpuse în practică să fie, dacă este necesar, dotate în mod corespunzător cu bugetul necesar;

15.  reamintește angajamentul UE de a aloca cel puțin 20 % din AOD serviciilor sociale de bază, concentrându-se pe educație și sănătate; consideră că dreptul de a se bucura de cele mai înalte standarde posibile în materie de sănătate este un drept fundamental al omului și că accesul universal la servicii medicale și la asigurări de sănătate, inclusiv în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, este un puternic stimulent al dezvoltării, fundamental pentru promovarea egalității de gen și pentru îmbunătățirea nutriției și a rezultatelor educației; subliniază, prin urmare, nevoia unor cheltuieli în domeniul sănătății, în contextul unor epidemii nou-apărute și dată fiind necesitatea unor investiții cuprinzătoare pentru a crea sisteme de sănătate solide și a asigura accesul larg la medicamente esențiale în numeroase țări cu venituri mici și medii, în scopul îndeplinirii obiectivelor Agendei 2030.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Heubuch, György Hölvényi, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Carolina Punset, Paul Rübig, Adam Szejnfeld, Patrizia Toia, Jan Zahradil

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (25.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Reimer Böge

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că politica comercială a UE, prin promovarea deschiderii piețelor într-un spirit de reciprocitate pentru a stimula creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea, contribuie la stabilitate și prosperitate în UE și în țările terțe; solicită o finanțare corespunzătoare pentru a-i permite Comisiei să își pună în aplicare agenda ambițioasă descrisă în strategia „Comerț pentru toți”;

2.  constată că încheierea fiecărui nou acord de liber schimb înseamnă pierderi considerabile de venituri pentru bugetul din resurse proprii al Uniunii; solicită Comisiei să stabilească exact cuantumul pierderilor de venituri cauzate de fiecare acord de liber schimb aflat în curs de negociere și să precizeze clar prin ce realocări bugetare va fi compensată suma corespunzătoare pierderilor; solicită Comisiei să prezinte propuneri privind modul în care comerțul internațional ar putea contribui în viitor la restructurarea bugetului și a resurselor proprii ale Uniunii;

3.  consideră că criza migrației și a refugiaților a dezvăluit deficiențe importante ale coerenței acțiunilor UE în vecinătatea estică și sudică și în Africa Subsahariană; invită Comisia să profite de ocazia oferită de revizuirea CFM pentru iniția o reformă fundamentală a strategiei politice față de partenerii UE, cu scopul de a crește coerența între politicile pentru dezvoltare și a combate eficient cauzele migrației; subliniază că finanțarea programelor de atenuare a crizei refugiaților nu ar trebui dedusă din cheltuielile aferente asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD);

4.  subliniază că rolul vital al IMM-urilor pentru economia UE ar trebui să se reflecte într-o strategie cuprinzătoare și consecventă care să le asigure IMM-urilor europene un mediu propice afacerilor și să le promoveze oportunitățile de comerț internațional și investiții internaționale; cere Comisiei, în acest context, să elaboreze manuale practice specifice și clare pentru IMM-uri referitoare la oportunitățile și beneficiile oferite de fiecare acord comercial încheiat de UE; repetă apelul adresat Comisiei de a evalua și îmbunătăți eficacitatea și eficiența diferitelor inițiative din cadrul instrumentului de parteneriat care sprijină internaționalizarea IMM-urilor, atât inițiativele private, cât și cele ale statelor membre, precum și alte instrumente de finanțare ale UE de sprijinire a IMM-urilor, ca de exemplu COSME, pentru a asigura complementaritatea și valoarea adăugată europeană;

5.  constată că se recurge tot mai mult la garanții și instrumente financiare din afara bugetului UE pentru a se răspunde numeroaselor crize, în pofida constrângerilor bugetare; regretă diferitele reduceri realizate la rubrica 4 menite să asigure finanțarea fondurilor fiduciare pentru Siria și Africa și a Instrumentului pentru refugiații din Turcia; insistă că astfel de instrumente de finanțare trebuie să respecte criteriile stabilite de eficacitate a ajutoarelor, cum ar fi reflectarea nevoilor locale și alinierea la standardele în domeniu, că trebuie să rămână o excepție și că ar trebui, eventual, să fie incluse în buget, asigurând astfel responsabilitatea democratică;

6.  reamintește că nivelul angajamentelor restante de la Titlul IV a cunoscut o creștere constantă din 2010 încoace și a atins un nivel fără precedent în 2015; subliniază că trebuie să fie disponibil un nivel suficient al plăților aferente angajamentelor de la Titlul IV pentru a preveni reapariția unui volum nesustenabil de angajamente restante în viitor; solicită Consiliului să revizuiască plafonul plăților în sensul stabilirii unor sume mai mari, pentru a preveni o nouă criză a plăților care ar apărea spre sfârșitul perioadei aferente cadrului financiar multianual actual; subliniază că ar trebui prevenită în mod eficace orice pierdere a creditelor de angajament disponibile, date fiind plafoanele foarte strânse prevăzute de CFM; cere, prin urmare, ca creditele de angajament anulate din cauza implementării parțiale sau neimplementării să fie puse din nou la dispoziția bugetului UE, urmând ca destinația lor să fie hotărâtă de Parlament și Consiliu în cadrul procedurii bugetare;

7.  consideră că Fondul european de garantare pentru acțiuni externe este un mecanism eficient și eficace de constituire de provizioane pentru riscurile legate de operațiunile de creditare întreprinse de UE în țări terțe; solicită să se pună la dispoziție mai multe credite pentru sprijinirea IMM-urilor și să se dezvolte infrastructura socială și economică în regiunile cele mai afectate de criza migrației și a refugiaților, pentru a contribui la rezolvarea problemei migrației; solicită, în acest context, să se valorifice îndeosebi experiențele din domeniul comerțului echitabil și să se consolideze în mod trainic structurile și principiile aferente;

8.  subliniază că sprijinul valoros acordat prin mecanismul de asistență macrofinanciară al UE țărilor partenere care se confruntă cu dificultăți economice grave trebuie să se reflecte în bugetul UE;

9.  solicită să se aloce resurse suficiente la rubrica 5 pentru a se putea face evaluări ex ante, intermediare și ex post ale acordurilor comerciale și pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea acestora prin revizuirea metodologiei folosite și pentru a se asigura aplicarea și respectarea în totalitate a obligațiilor UE și ale partenerilor săi.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

1

8

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, Tiziana Beghin, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Marielle de Sarnez, Santiago Fisas Ayxelà, Karoline Graswander-Hainz, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Reimer Böge, Edouard Ferrand, Sander Loones, Georg Mayer, Lola Sánchez Caldentey, Judith Sargentini, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Dominique Bilde


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (31.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Georgi Pirinski

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că analiza postelectorală a cadrului financiar multianual (CFM) este de importanță vitală și trebuie să răspundă actualelor și noilor provocări politice și priorități cu care se confruntă UE, cum ar fi nivelurile ridicate ale sărăciei, excluziunea socială, șomajul, inegalitățile și problema refugiaților, pentru a-i permite UE să-și îndeplinească obiectivele din cadrul Strategiei Europa 2020; subliniază că realocarea fondurilor pentru situații de urgență nu este o soluție durabilă; insistă să se mențină angajamentele de resurse existente pentru a realiza obiectivele strategice ale Uniunii și o mai mare coeziune economică, socială și teritorială; solicită ca plafoanele din CFM aferente șomajului și politicilor sociale să fie majorate, precum și gradul de flexibilitate al CFM, pentru a putea face față unor circumstanțe sociale neprevăzute;

2.  constată că plafoanele actuale ale CFM au fost depășite, fapt ce îi pune în pericol viabilitatea în a doua parte a ciclului său; solicită, așadar, Comisiei să efectueze o adevărată revizuire la mijlocul perioadei a plafoanelor CFM și a dispozițiilor din Regulamentul privind CFM și să țină seama în mod corespunzător de constatările analizei, astfel încât să pună la dispoziția UE un cadru bugetar viabil care să-i permită acesteia să-și realizeze obiectivele principale și să-și finalizeze cu succes marile proiecte;

3.  subliniază că rata ocupării forței de muncă în UE se situează în prezent la 69,2 %, ceea ce este mult sub obiectivul Strategiei Europa 2020, că șomajul este în continuare deosebit de ridicat în rândul femeilor, al tinerilor, al persoanelor în vârstă și al grupurilor vulnerabile și că în Europa se înregistrează peste 12 milioane de șomeri de lungă durată, ceea ce reprezintă 5 % din populația activă a UE; reamintește în acest context recomandarea recentă a Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată în piața forței de muncă(1), care demonstrează încă o dată necesitatea unor politici consistente la nivelul Uniunii și nevoia de resurse mult mai adecvate; solicită sporirea investițiilor publice europene destinate creării de locuri de muncă de calitate și de durată și dezvoltării competențelor, inclusiv de locuri de muncă ecologice, din economia socială și din sectorul social, al sănătății și al serviciilor de îngrijire, prin delimitarea și consolidarea Fondului social european (FSE);

4.  observă că întregul pachet financiar alocat Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a fost concentrat în exercițiile 2014 și 2015, datele disponibile indicând absorbția sa integrală la această dată; insistă să se continue Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ale căror rezultate trebuie analizate și evaluate, astfel cum se prevede în declarația comună care face parte din acordul bugetar 2016 și ținând seama de raportul Curții de Conturi, care se preconizează a fi finalizat la începutul anului 2017; insistă asupra faptului că trebuie făcute corecțiile necesare în vederea îmbunătățirii implementării Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în vederea garantării faptului că eficiența și eficacitatea acestor investiții este suficientă pentru a îndeplini obiectivele programului; solicită ca fondurile pentru această inițiativă să fie furnizate cel puțin până în 2020;

5.  subliniază faptul că lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor este prioritatea principală și invită statele membre să promoveze spiritul antreprenorial și programele de ucenicie de calitate în rândul tinerilor, ca mecanisme care să încurajeze crearea de locuri de muncă și accesul imediat la un loc de muncă, asigurând, în special, protecția ocupării forței de muncă și o securitate socială adecvată; consideră că ar trebui canalizate creditele necesare pentru încurajarea mobilității în rândul ucenicilor, care ar trebui deci să poată beneficia de finanțare din partea programului Erasmus în același mod în care beneficiază studenții;

6.  ia act de faptul că noua legislație privind EURES și platforma europeană pentru combaterea muncii nedeclarate se va baza pe resursele Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și insistă să se garanteze o finanțare suficientă pentru acest program în bugetul UE, fără a fi periclitate rolurile prevăzute pentru programul Progress și pentru componentele privind microfinanțarea și antreprenoriatul social din cadrul EaSI; solicită să se mențină alocarea actuală în proporție de 61 % destinată axei Progress, și anume pentru proiecte și măsuri de sprijin destinate rețelelor de la nivelul Uniunii care promovează incluziunea socială și combaterea sărăciei;

7.  subliniază că resursele FSE și ale Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane nu sunt suficiente pentru a face față aprofundării inegalităților și a sărăciei, cele mai grave consecințe ale crizei economice pentru piața forței de muncă fiind excluderea din câmpul muncii a tinerilor și a șomerilor de lungă durată, și nici fluxului de refugiați fără precedent; invită Comisia să majoreze finanțarea destinată politicilor sociale, consolidând astfel politica de coeziune pentru a ajuta refugiații să se integreze în societate și să pătrundă pe piața forței de muncă, îndeplinind totodată obiectivele privind promovarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale; prin urmare, invită Comisia ca, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual, să propună majorarea, atât cât este necesar, a cotei alocate FSE în bugetul politicii de coeziune; insistă să nu se facă nicio reducere în pachetele financiare naționale pentru măsurile FSE și să se furnizeze anual un flux de lichidități suficient pentru plățile de la bugetul UE;

8.  subliniază că obiectivul privind sărăcia din Strategia Europa 2020 este departe de a fi realizat, fapt ce demonstrează că politicile din acest domeniu au eșuat, în special în ceea ce privește persoanele aflate în situație de vulnerabilitate; solicită realizarea unor evaluări ale impactului și a unor analize privind rentabilitatea pentru a identifica motivele acestui eșec; atrage atenția asupra faptului că 24,4 % din locuitorii UE sunt supuși riscului sărăciei și excluziunii sociale, iar numărul lor a crescut cu cinci milioane după 2008; solicită, prin urmare, să se majoreze ajutorul financiar destinat politicilor sociale, în special pentru a promova investițiile sociale, inclusiv în servicii sociale de calitate și în economia socială; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a introduce o cotă minimă de 25 % din FSE pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și să monitorizeze cu atenție utilizarea efectivă a cotei alocate în acest scop;

9.  atrage atenția asupra problemei grave a sărăciei în rândul copiilor în Europa, care afectează peste 20 de milioane de copii (27,8 % în UE-28 și aproape 50% în anumite state membre), aceștia trăind în familii care suferă în fiecare zi de lipsa unui venit și a serviciilor de bază, cum ar fi produsele alimentare, locuința, învățământul și serviciile medicale; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre pentru stabilirea unei garanții pentru copii, care să plaseze copiii în centrul politicilor existente de reducere a sărăciei și să asigure resursele necesare pentru punerea deplină în aplicare a acestor politici, ajutându-i pe părinți să depășească excluziunea socială și șomajul prin intervenții punctuale, cum ar fi formarea și dezvoltarea competențelor;

10.  consideră că suma anuală maximă care poate fi mobilizată prin intermediul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) ar trebui să fie în continuare de cel puțin 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011), deoarece acest instrument, deși nu a fost utilizat în măsură suficientă până în prezent, are un potențial enorm de a sprijini lucrătorii afectați de marile schimbări structurale ale economiei;

11.  subliniază că sinergiile și coordonarea celor cinci fonduri structurale și de investiții europene, în special în ceea ce privește FSE și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), precum și ale altor instrumente europene au potențialul de a le mări eficacitatea și trebuie dezvoltate în continuare;

12.  reamintește că bugetul UE este un buget de investiții cu un efect de levier semnificativ și poate reprezenta un instrument puternic pentru majorarea investițiilor strategice cu o valoare adăugată europeană, în acord cu abordarea care vizează generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă de calitate, precum și generarea de convergență socială către un nivel cât mai ridicat; propune ca revizuirea CFM să analizeze impactul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) asupra programelor UE existente, ținând seama de importanța acestor programe în special pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă, luând în considerare totodată faptul că FEIS are un rol esențial în relansarea investițiilor în Europa;

13.  insistă asupra faptului că investițiile în cercetare și dezvoltare sunt de o importanță determinantă pentru competitivitatea economiei europene și pentru crearea de locuri de muncă; constată însă că, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, investițiile în C-D reprezintă numai 2,03 % din PIB-ul de la nivelul UE, ceea ce este cu mult sub obiectivul Strategiei Europa 2020; îndeamnă, prin urmare, Comisia să identifice o modalitate de a compensa integral reducerile prin care a fost finanțat FEIS în detrimentul bugetului programului Orizont 2020;

14.  consideră că politica agricolă comună (PAC) contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, mai ales în zonele rurale, și atrage atenția asupra faptului că fiecare loc de muncă din sectorul agricol creează șapte locuri de muncă în alte sectoare; solicită să nu fie modificate sumele de la rubrica 2 din CFM, având în vedere că PAC îi revine un rol determinant în ocuparea forței de muncă; subliniază că PAC nu numai contribuie la reducerea gradului de volatilitate al veniturilor gospodăriilor agricole, în special pe timp de criză, ci și ajută agricultorii, inclusiv tinerii, să se stabilească în sectorul agricol și să-și dezvolte gospodăriile, asigurându-le rentabilitatea și prosperitatea și transformându-le într-o sursă directă și indirectă de ocupare a forței de muncă;

15.  având în vedere că 13,1 % din PIB-ul UE 27 au fost cheltuiți pentru a salva băncile, în timp ce bugetului UE i se acordă mai puțin de 1 %, solicită statelor membre să se asigure că toate resursele necesare sunt puse la dispoziție pentru a face față cu succes provocărilor deosebite cu care se confruntă UE în prezent.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

10

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Elisabeth Morin-Chartier, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Rosa D’Amato, Rosa Estaràs Ferragut, Tania González Peñas, Richard Howitt, Dieter-Lebrecht Koch, Edouard Martin, Tamás Meszerics, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Michaela Šojdrová, Helga Stevens, Flavio Zanonato

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Jens Geier, Sylvie Goddyn, Andrej Plenković, Jasenko Selimovic

(1)

JO C 67, 20.2.2016, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (27.4.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Francesc Gambús

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) pentru a se asigura că Uniunea Europeană își atinge obiectivele pentru 2020 în domeniul climei și energiei și că realizează suficiente progrese pentru a atinge în modul cel mai eficient obiectivele stabilite cu ocazia COP21 din Paris, precum și obiectivele în materie de climă ale UE pentru 2030 și 2050; subliniază că transformarea economiei europene într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va reprezenta una dintre principalele provocări cu care Uniunea Europeană va fi confruntată în următorii ani; observă, de asemenea, faptul că, în temeiul Acordului de la Paris, trebuie să se aloce finanțare din fondurile UE pentru a sprijini acțiunile în domeniul climei în țările în curs de dezvoltare; solicită Comisiei să trateze această chestiune în cadrul revizuirii CFM;

2.  observă că ar trebui sa se aloce cel puțin 20% din CFM pentru 2014-2020 pentru acțiuni în domeniul schimbărilor climatice și că, în conformitate cu metodologia sa de integrare a climei în toate domeniile de politică, Comisia a calculat că 12,7% din bugetul pe 2014 a fost cheltuit pe acțiuni în domeniul schimbărilor climatice și că un procentaj de 12,5% a fost alocat în proiectul de buget pe 2015; îndeamnă Comisia să furnizeze cifre definitive referitoare la bugetul pe 2015, astfel cum a fost executat, precum și o estimare a cheltuielilor consacrate schimbărilor climatice necesare în perioada rămasă din actualul CFM cu scopul de a atinge obiectivul de 20 % indispensabil pentru a garanta realizarea obiectivelor asumate în cadrul Acordului de la Paris; invită Comisia să se asigure că mecanismul de integrare a acțiunilor legate de climă este pe deplin operațional; subliniază faptul că o creștere cu 20 % a cotei actuale ar putea fi considerată drept instrument neutru din punct de vedere bugetar care să contribuie la transformarea Europei într-o economie sustenabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

3.  invită Comisia să se asigure că resursele financiare ale Uniunii nu conțin subvenții dăunătoare pentru climă sau care perenizează infrastructurile care utilizează combustibili fosili, nu sprijină activități care dăunează ecosistemelor și biodiversității și nici subvenții pentru combustibilii fosili; invită Comisia să introducă o metodă eficace de monitorizare a cheltuielilor în materie de biodiversitate din bugetul Uniunii;

4.  subliniază că statele membre nu ar trebui să se folosească de revizuirea CFM pentru a își descărca asupra bugetului UE responsabilitățile lor care decurg din obiectivul comun stabilit la Paris de a acorda 100 milioane de dolari pe an pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare;

5.  ia act de faptul că Regulamentul de punere în aplicare a Programului Orizont 2020 a stabilit un obiectiv în materie de combatere a schimbărilor climatice mai înalt decât cel al bugetului total al UE; consideră că, pentru ca cheltuielile în domeniul climatic să depășească 35 % din bugetul total al Programului Orizont 2020, este necesar să se monitorizeze în mod mai precis și complet acțiunile în materie de politici climatice, precum și să se pună un accent mai mare pe elementele din Programul Orizont 2020 care pot fi pertinente pentru climă, dar care, până în prezent, nu s-au concretizat în acțiuni semnificative în acest domeniu;

6.  consideră, având în vedere că trebuie să se asigure valoarea adăugată a ecosistemelor și biodiversității mediului european, că CFM ar trebui să recunoască această valoare prin alocarea unor resurse suficiente, în cadrul bugetelor viitoare, conservării biodiversității, în special, dar nu numai, în zonele rurale;

7.  subliniază că, ținând seama de angajamentele actuale ale UE de a stopa declinul biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice în Europa până în 2020, trebuie să ne asigurăm că cheltuielile generale ale UE nu au un impact negativ asupra biodiversității și sprijină îndeplinirea obiectivelor noastre în materie de biodiversitate;

8.  consideră că CFM ar trebui să asigure rețelei Natura 2000 un buget și o finanțare adecvate, în special prin intermediul programului LIFE, care are ca obiectiv punerea în aplicare a obiectivelor de mediu, energetice și a celor climatice, precum și integrarea lor în alte politici și practici ale statelor membre; ia act cu îngrijorare de reducerea creditelor de plată din bugetul pe 2015 destinat programului LIFE, cauzată în special de amânarea unor proiecte din cauza situației economice și de întârzierile în efectuarea plăților pentru instrumentul financiar Mecanismul de finanțare a capitalului natural;

9.  invită Comisia să demareze cât mai curând verificarea adecvării PAC, pe baza celor cinci întrebări legate de verificarea adecvării: valoarea adăugată europeană, relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența politicilor;

10.  consideră că finanțarea PAC trebuie aliniată pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor politicii de mediu a Uniunii, în special în materie de calitate a aerului, apă, biodiversitate și obiective ale politicii climatice;

11.  consideră că programul „Sănătate pentru creștere economică” pentru perioada 2014-2020 este un instrument esențial și, în acest sens, subliniază necesitatea de a garanta menținerea bugetului său;

12.  invită Comisia să evalueze în ce măsură obiectivele Programului Orizont 2020 sunt îndeplinite după redistribuirea creditelor Fondului european pentru investiții strategice și să revină cel puțin la pachetul bugetar al programului;

13.  ia act de faptul că tranziția la o economie mai circulară va stimula eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor și va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; solicită, prin urmare, un sprijin financiar corespunzător pentru punerea în aplicare a pachetului privind o economie circulară;

14.  consideră că revizuirea CFM ar trebui să prevadă faptul că siguranța alimentară și securitatea produselor alimentare vor reprezenta provocări în anii viitori, dată fiind presiunea în creștere asupra resurselor și prevalența tot mai mare a bolilor plantelor în UE; o astfel de dispoziție ar putea fi utilizată pentru remedierea tendințelor de malnutriție în statele membre și, de asemenea, pentru a spori calitatea produselor alimentare și siguranța alimentară, în special prin creșterea eficacității, eficienței și fiabilității controalelor oficiale, ca instrument vital pentru menținerea unui nivel ridicat de siguranță pentru oameni, animale și plante de-a lungul lanțului alimentar, garantând în același timp un nivel ridicat de protecție a mediului;

15.  consideră că revizuirea CFM ar trebui să țină seama de creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale și a celor cauzate de om, alocând resurse mai importante instrumentului de protecție civilă și permițând o utilizare a lor într-un mod mai flexibil;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

26.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

56

10

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Renate Sommer, Daciana Octavia Sârbu, Davor Škrlec, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Nicola Caputo, Fredrick Federley, Giorgos Grammatikakis, Merja Kyllönen, Gesine Meissner, Marijana Petir, Gabriele Preuß, Jasenko Selimovic, Kay Swinburne, Keith Taylor, Mihai Ţurcanu, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Boutonnet


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (24.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Janusz Lewandowski

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că Comisia ar trebui să realizeze o evaluare aprofundată a funcționării actualului CFM, urmată de o revizuire legislativă;

2.  subliniază că, în conformitate cu tratatul, Parlamentul și Consiliul reprezintă cele două componente ale autorității bugetare; solicită, prin urmare, să se asigure implicarea deplină a Parlamentului în procesele de evaluare și revizuire la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM;

3.  subliniază faptul că, deși conținutul Regulamentului privind CFM a rămas, în mare măsură, neschimbat de la adoptarea acestuia, cadrul normativ referitor la condițiile de punere în aplicare a acestui regulament s-a schimbat; subliniază faptul că, după realizarea acestei revizuiri riguroase, ar trebui adoptată o propunere legislativă în care să fie abordate provocările identificate; subliniază, în acest sens, că noile instrumente, cum ar fi FEIS, care au fost create după adoptarea Regulamentului privind CFM, ar trebui să fie integrate în mod corespunzător în bugetul UE, fără ca acest lucru să aibă un impact financiar negativ asupra programelor deja existente;

4.  remarcă faptul că impactul FEIS asupra bugetului UE este semnificativ și de lungă durată; consideră că finanțarea oferită de FEIS este direcționată către o serie de proiecte diferite de cele vizate de liniile bugetare aferente programelor Orizont 2020 (H2020) și MIE și, prin urmare, nu compensează pe deplin liniile bugetare aferente programelor Orizont 2020 și MIE; prin urmare, subliniază că, pentru a garanta faptul că UE își poate atinge obiectivele sale în materie de cercetare și inovare, este necesar să se restabilească în totalitate, cu ocazia revizuirii CFM, nivelul inițial de finanțare al acestor programe, care a fost aprobat în unanimitate, precum și să se mențină un echilibru just între granturi și instrumentele financiare; reamintește, în acest context, că acțiunile din cadrul MIE care vizează domeniul energiei și al telecomunicațiilor sunt esențiale pentru finalizarea Uniunii energiei și a Uniunii digitale; subliniază, în acest sens, faptul că este important să se pună la dispoziție, din bugetul MIE, finanțarea necesară pentru îndeplinirea obiectivului de asigurare a unui procent de interconectivitate a rețelelor de energie electrică de 10 % sau mai mult;

5.  indică faptul că punerea în aplicare a programelor Orizont 2020 și COSME a condus la rate de absorbție foarte mari, acest lucru având drept consecință o rată de succes foarte scăzută în cadrul programului Orizont 2020, fapt care descurajează prezentarea de proiecte de către potențialii candidați;

6.  reafirmă faptul că este important să se asigure finanțarea necesară pentru proiectul ITER în vederea promovării fuziunii ca o sursă credibilă de energie durabilă și viitor element al mixului energetic, precum și în vederea atragerii într-o mai mare măsură a industriei, a IMM-urilor și a centrelor de cercetare;

7.  consideră că nu trebuie să fie propuse noi priorități politice în detrimentul programelor deja incluse în domeniul de aplicare a actualului CFM, în special al programelor Orizont 2020, MIE, COSME, Galileo și Copernicus sau în detrimentul pachetelor financiare naționale prealocate; subliniază că, până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a actualului CFM, orice noi priorități ar trebui să fie finanțate prin resurse noi;

8.  solicită Comisiei să mențină finanțarea deja alocată în cadrul CFM 2014-2020 pentru finalizarea și punerea în funcțiune rapidă și completă a infrastructurii programelor Galileo, EGNOS și Copernicus, precum și pentru sprijinirea aplicațiilor GNSS din aval și din amonte și a activităților de observare a Pământului; reamintește rolul important pe care îl poate juca Orizont 2020 în a sprijini UE să reducă dependența sa în ceea ce privește tehnologiile spațiale esențiale; în acest sens, reamintește că aspectele referitoare la spațiul cosmic din cadrul Orizont 2020 intră sub incidența priorității „Poziția de lider în sectorul industrial” și, în special, sub incidența obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”;

9.  solicită să se adopte măsuri pentru a spori nivelul de coordonare și pentru a maximiza sinergiile existente între FEIS, fondurile ESI, Orizont 2020, COSME și MIE;

10.  solicită autorităților bugetare să asigure o flexibilitate maximă în ceea ce privește transferarea creditelor anuale neutilizate către programele de la rubrica 1a, precum programul Orizont 2020, COSME și Mecanismul pentru interconectarea Europei;

11.  remarcă faptul că programele Uniunii au contribuit la garantarea accesului la finanțare al IMM-urilor din UE, în special al celor care își desfășoară activitatea în țări care se confruntă cu crize financiare grave și de durată; solicită să se aloce mai multe resurse programelor, pentru ca un număr mai mare de IMM-uri să poată beneficia de măsurile propuse, precum și pentru a răspunde în mod mai adecvat diferitelor nevoi ale IMM-urilor; solicită, în special, extinderea semnificativă a instrumentului destinat IMM-urilor în cadrul programului Orizont 2020, pentru a se putea pune la dispoziție cel puțin suma stabilită prin actul legislativ, în conformitate cu Regulamentul privind programul Orizont 2020; subliniază că accesul la finanțare, în special la finanțarea de risc, este în continuare o provocare pentru multe IMM-uri; invită Comisia să asigure un nivel mai ridicat de transparență în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor, inclusiv o supraveghere și un control bugetar mai clare, și să asigure o veritabilă abordare ascendentă în cadrul procesului de punere în aplicare;

12.  reamintește capacitatea unică a Uniunii de a iniția o colaborare internațională și de a mobiliza utilizarea fondurilor publice pentru chestiuni de natură transfrontalieră; subliniază faptul că finanțarea Uniunii poate să constituie un stimulent și un catalizator pentru o serie de acțiuni pe care statele membre nu le pot desfășura pe cont propriu și poate genera sinergii și complementarități cu activitățile statelor membre;

13.  consideră că existența unor obiective ambițioase în ceea ce privește politica de energie durabilă, eficiența energetică și politica de eficiență a resurselor poate oferi avantaje în materie de rentabilitate industriei europene, precum și economiei europene în totalitatea ei; solicită ca resurse publice și private de la nivelul UE și al statelor membre să fie alocate investițiilor în aceste sectoare prioritare; consideră că ar trebui promovată consolidarea sinergiilor dintre programul Orizont 2020 și inițiativele privind specializarea inteligentă (RIS3) pentru a se asigura o mai bună valorificare a C&D și a se sprijini convergența economică regională;

14.  solicită să se realizeze o evaluare intermediară a programelor incluse în CFM pentru a analiza nivelul lor de performanță în raport cu țintele și obiectivele stabilite, cu capacitatea de absorbție și cu valoarea adăugată pentru Uniunea Europeană, precum și cu noile priorități politice, acest demers constituind un punct-cheie în gestionarea cheltuielilor Uniunii, în cadrul căruia ar trebui să se țină seama de plățile încă restante și de faptul că s-a înregistrat o întârziere în punerea în aplicare a cadrului actual; subliniază, de asemenea, că revizuirea postelectorală reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți funcționarea CFM prin reformarea aplicării, gestionării, raportării și controlului fondurilor; solicită ca, pe baza unei evaluări a performanței care să analizeze, printre altele, buna gestiune financiară, creditele alocate programelor care nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător să fie realocate programelor care funcționează în mod corect;

15.  consideră că trebuie menținute, sau chiar dezvoltate, toate instrumentele bugetare ale Uniunii care sprijină investițiile și inovarea și că nu trebuie să se promoveze unul sau mai multe dintre aceste instrumente în detrimentul celorlalte; remarcă rolul esențial al bugetului UE pentru stimularea cheltuielilor viitoare și susținerea coeziunii și a aplicării eficiente a politicilor în UE.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

5

10

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Nicolas Bay, Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Dan Nica, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Jens Geier, Constanze Krehl, Olle Ludvigsson, Vladimír Maňka, Marian-Jean Marinescu, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Anne Sander, Maria Spyraki, Indrek Tarand, Pavel Telička, Anneleen Van Bossuyt


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (27.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Marian-Jean Marinescu

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că recuperarea în totalitate a fondurilor redistribuite de la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) către Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile-cheie ale revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020; insistă asupra faptului că prioritățile stabilite și finanțarea aferentă trebuie respectate în viitor și că nu este acceptabilă, până în 2020, o altă reducere a bugetului MIE sau a altor instrumente destinate proiectelor din domeniul transporturilor;

2.  invită Comisia să pună cât mai repede la dispoziția Parlamentului o evaluare a proiectelor din domeniul transporturilor și al turismului finanțate din FEIS;

3.  consideră că, pentru a lua cea mai bună decizie posibilă cu privire la revizuirea CFM, Comisia ar trebui să prezinte, cât se poate de repede, un raport referitor la implementarea și la nivelul de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune în proiectele din domeniul transporturilor și al turismului și în proiectele de infrastructură, indicând care dintre aceste proiecte contribuie la dezvoltarea rețelei centrale, a coridoarelor și a rețelei globale;

4.  subliniază, în acest context, că este extrem de important ca UE să finanțeze în mod adecvat proiectele identificate în planurile de lucru privind coridoarele rețelei centrale TEN-T; evidențiază că acest lucru necesită, de asemenea, o mai bună acoperire a domeniilor legate de politicile de transport, cum ar fi multimodalitatea și logistica eficientă, modernizarea și întreținerea infrastructurii de transport existente, interoperabilitatea, siguranța rutieră și accesibilitatea, sistemele de transport inteligente, sinergiile cu alte sectoare, reducerea emisiilor, mobilitatea urbană și echipamentele pe bază de combustibil curat, pentru o dezvoltare durabilă și o mai bună integrare a nodurilor urbane;

5.  subliniază că numărul de propuneri primite în urma publicării în 2014 și 2015 a unor cereri de propuneri în cadrul MIE a depășit de trei ori limita prevăzută, acest lucru demonstrând că există un portofoliu foarte larg de proiecte cu mare valoare adăugată europeană care ar putea absorbi resurse suplimentare (în plus față de recuperarea fondurilor redistribuite); își manifestă îngrijorarea că pentru proiectele noi nu mai rămân aproape deloc fonduri pentru cei patru ani care rămân din CFM; reamintește sumele alocate MIE inițial, înainte de deciderea finală a CFM; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a majora pachetul bugetar total al MIE, incluzând o creștere a pachetului bugetar pentru coeziune destinat MIE;

6.  subliniază faptul că FEIS reprezintă o contribuție valoroasă la finanțarea proiectelor TEN-T, dar că acestea nu pot înlocui granturile, care rămân o sursă de finanțare esențială și necesară; subliniază mai ales că granturile ar putea fi îmbinate cu instrumente financiare inovatoare și cu FEIS pentru a facilita punerea în practică a proiectelor suplimentare, în special a proiectelor de infrastructură de anvergură care pot contribui la reducerea diferențelor economice dintre regiuni, și pentru a atrage finanțarea privată (finanțare mixtă); invită Comisia să realizeze un catalog care să includă proiecte de succes, pentru a îmbunătăți modul în care situația este percepută de autoritățile naționale, regionale și locale;

7.  evidențiază că infrastructurile de transport constituie coloana vertebrală a pieței unice și sunt fundamentale pentru libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor; subliniază importanța unei mai bune armonizări a Fondului de coeziune cu Fondul european de dezvoltare regională, pentru a asigura o mai bună aplicare a legislației privind piața internă digitală în sectorul transporturilor; subliniază că și CFM post-2020 ar trebui să prevadă un nivel corespunzător al alocării bugetare pentru rețelele transeuropene de transport, pentru a se realiza obiectivul de finalizare a rețelei centrale TEN-T până în 2030 și a rețelei globale TEN-T până în 2050;

8.  subliniază deficitul major și permanent în materie de investiții din Europa, în special în infrastructura de transport importantă, și faptul că această situație riscă să submineze competitivitatea UE per ansamblu; menționează că investițiile trebuie să fie legate nu numai de construirea infrastructurii, ci și de întreținerea și modernizarea acesteia;

9.   subliniază totodată că finanțarea adecvată din fonduri UE a infrastructurii de transporturi este esențială pentru coeziunea teritorială, economică și socială; recunoaște importanța pe care o are Fondul de coeziune în îmbunătățirea infrastructurii și a conectivității în Europa pentru a reduce diferențele dintre regiuni; insistă, prin urmare, asupra faptului că în perioada de programare actuală și în cea de după 2020 trebuie să se prevadă resurse adecvate pentru acest fond;

10.  îndeamnă Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea strategiilor naționale de transport pentru a înlesni aprobarea de către Comisie a marilor proiecte de infrastructură; solicită îmbunătățirea coordonării tuturor instrumentelor UE legate de transport, pentru a asigura faptul că un număr maxim de proiectele-cheie din TEN-T sunt finalizate la timp, iar fondurile care ar putea fi economisite sunt utilizate în mod adecvat pentru susținerea proiectelor mature care își așteaptă rândul; invită și Comisia să-și asume un angajament serios de a crește transparența mecanismelor de finanțare cu privire la acuratețea costurilor estimate, conformitatea de mediu sustenabilă, implicarea societății civile în luarea deciziilor și monitorizarea corespunzătoare și constantă a mecanismelor de finanțare ale UE;

11.  încurajează Comisia și statele membre să investească mai mult în proiecte cu nevoi bugetare scăzute și avantaje mari pe termen scurt, precum completarea tronsoanelor lipsă din conexiunile feroviare transfrontaliere regionale abandonate și dezafectate, precum și modernizarea și întreținerea infrastructurii de transport actuale;

12.  consideră că este necesar să se permită transferul sumelor în exces și al creditelor neexecutate de la un exercițiu la altul și invită Comisia să facă propuneri corespunzătoare în acest sens pentru a realoca fonduri către proiectele cele mai adecvate, mature și sustenabile din punct de vedere economic și ecologic; subliniază că ar trebui asigurată o flexibilitate maximă pentru ca sumele angajate din CFM să fie utilizate la maximum;

13.  invită Comisia să țină cont de alocarea fondurilor UE pentru infrastructura de transport în cel de-al patrulea pachet feroviar, recent aprobat, și să facă tot posibilul pentru a facilita rapida sa implementare în domenii precum interoperabilitatea, siguranța, îmbunătățirea contextului social și a libertății de mișcare; invită Comisia să țină cont și de actualele dezbateri privind pachetul aerian și cel portuar, precum și de viitorul pachet rutier;

14.  constată că, prin diverse forme de ajutor financiar (granturi, instrumente financiare), bugetul UE a avut un rol decisiv în lansarea sau relansarea a numeroase proiecte în sectorul transporturilor; consideră că orice revizuire a CFM trebuie să acorde prioritate sectorului transporturilor;

15.  subliniază importanța strategică a cerului unic european ca instrument principal ce asigură siguranța, performanța de mediu, competitivitatea și protecția drepturilor cetățenilor; invită Comisia să asigure alocarea sumelor necesare și prevăzute pentru punerea în practică a Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR);

16.  susține totodată recuperarea completă a fondurilor realocate de la programul Orizont 2020 către FEIS; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a majora fondurile alocate pentru SESAR și întreprinderile comune Clean Sky, ținând seama de performanțele bune ale întreprinderilor comune și contribuția acestora la politicile UE privind transportul și schimbările climatice;

17.  subliniază importanța deosebită a informațiilor foarte corecte și fiabile privind poziționarea și timpul furnizate de programele europene de radionavigație prin satelit emblematice Galileo și EGNOS pentru creșterea siguranței și utilizarea eficientă a aviației, a transportului rutier, feroviar și maritim, în special pentru sistemele inteligente de gestionare a transportului și traficului precum ATM, ERTMS, eCall, vehiculele conectate/autonome și gestionarea inteligentă a flotelor și a încărcăturilor; invită Comisia să mențină finanțarea deja alocată în cadrul CFM 2014-2020 pentru finalizarea și punerea în funcțiune rapidă și completă a infrastructurii programelor Galileo și EGNOS, precum și pentru sprijinirea aplicațiilor GNSS din aval și din amonte în cadrul bugetelor destinate programelor GNSS European și Orizont 2020; reamintește, în acest sens, angajamentul Comisiei de a asigura continuitatea serviciilor de GNSS, de a consolida reziliența economiei europene și de a maximiza beneficiile socioeconomice prin promovarea dezvoltării aplicațiilor;

18.  amintește Comisiei și statelor membre de potențialul ridicat al proiectelor orizontale, precum și al sinergiilor dintre rețelele transeuropene de transport, energie și telecomunicații;

19.  subliniază că trebuie dezvoltate și promovate modurile de transport mai favorabile mediului, cum ar fi transportul feroviar; solicită, prin urmare, susținerea mai puternică a unor inițiative precum Shift to Rail;

20.  îndeamnă Comisia să asigure o bună coordonare (între țări) și să îmbunătățească gestionarea strategiilor macro-regionale ale UE (privind spațiul danubian, Marea Neagră, Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Ionică), pentru accentuarea coeziunii teritoriale, economice și sociale și pentru a sprijini statele membre în a identifica proiecte prioritare de infrastructură, care să aducă o valoare adăugată la nivel regional și european;

21.  reamintește că, începând cu ianuarie 2017, fondurile neexecutate transferate de la bugetul politicii de coeziune în bugetul MIE vor putea fi utilizate de toate statele membre vizate de politica de coeziune, solicită Comisiei să facă propuneri adecvate de prelungire a perioadei de utilizare a acestor resurse financiare de către respectivele state membre până la 31 decembrie 2017; solicită Comisiei să aloce fondurile neutilizate până la sfârșitul lui 2017 pentru proiecte de tronsoane internaționale, între sau către regiuni în dezvoltare; solicită statelor membre să fructifice asistența tehnică oferită de Comisie;

22.  subliniază că trebuie adoptată o abordare mai amplă și mai cuprinzătoare față de criteriile aplicate pentru proiectele eligibile pentru care se solicită finanțare din partea UE, față de facilitarea accesului la finanțare pentru proiecte care introduc noi servicii de transport și față de utilizarea mai bună a datelor; subliniază în special necesitatea de a orienta finanțarea acordată de UE spre introducerea serviciilor digitale de transport și a sistemelor inteligente de transport care contribuie la tranziția rapidă către un sistem de transport mai sustenabil și la optimizarea folosirii capacităților actuale;

23.  reamintește că este important să se asigure cel mai înalt nivel de siguranță, securitate și interoperabilitate în domeniul transporturilor în Uniune; subliniază că alocările de la buget pentru agențiile UE nu sunt destinate doar cheltuielilor administrative, ci contribuie și la atingerea obiectivelor UE, urmărind totodată realizarea de economii la nivel național și că bugetele agențiilor ar trebui să dispună de resurse suficiente și adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile;

24.  subliniază că turismul sustenabil este unul dintre domeniile cu mare potențial de creștere pentru dezvoltarea economiei europene și creează un număr semnificativ de locuri de muncă, în special pentru tineri; consideră că ar trebui alocată o finanțare corespunzătoare și majorată de la buget pentru dezvoltarea unei veritabile politici europene în domeniul turismului, acordându-se o atenție deosebită promovării IMM și respectării patrimoniului natural, cultural, istoric și industrial; subliniază că se impune o mai bună coordonare între turism și proiectele de infrastructură; solicită Comisiei să ia în calcul posibilitatea de a introduce o rubrică specifică în viitorul program-cadru;

25.  recunoaște rolul important al capitalului uman pentru dezvoltarea serviciilor de turism și subliniază rolul pe care îl poate avea în acest domeniu Fondul social european; subliniază excelenta profitabilitate a investițiilor în turism și contribuția acestora la coeziunea socială, mai ales în zonele rurale;

26.  subliniază importanța unei politici maritime integrate (PMI) ca inițiativă emblematică a Uniunii Europene în guvernanța transsectorială și transnațională.

27.  consideră că ar trebui păstrate și dezvoltate și mai mult toate instrumentele bugetare ale UE care susțin investițiile și inovarea și că nu este nevoie să se acorde prioritate unuia dintre aceste instrumente în defavoarea celorlalte; remarcă rolul esențial al bugetului UE pentru stimularea cheltuielilor viitoare și susținerea coeziunii și a aplicării eficiente a politicilor în UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Knut Fleckenstein, Maria Grapini, Karoline Graswander-Hainz, Werner Kuhn, Curzio Maltese, Jozo Radoš, Ulrike Rodust, Davor Škrlec, Evžen Tošenovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Beatrix von Storch


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (25.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportoare pentru aviz: Constanze Krehl

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene îl constituie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și a solidarității între statele membre; subliniază că politica de coeziune prevăzută pe termen lung reprezintă principala politică de investiții a Uniunii și un instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile UE și de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor europeni; subliniază, de asemenea, că aceasta joacă un rol important în punerea în practică a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; consideră că orice instrument al Uniunii trebuie să-și demonstreze utilitatea pentru realizarea obiectivelor și priorităților UE; solicită să se acorde o atenție deosebită evaluării realizărilor, rezultatelor, performanței, sinergiilor și a valorii adăugate;

2.  subliniază că evaluarea/revizuirea postelectorală a cadrului financiar multianual (CFM) trebuie să țină seama de noile provocări politice cu care se confruntă UE; subliniază că politica de coeziune trebuie să fie eficace și să se axeze pe rezultate și constată că în actualul CFM au fost deja introduse unele mecanisme de stimulare în acest sens, cum ar fi întocmirea bugetului în funcție de performanțe; reamintește că, din cauza faptului că s-a ajuns cu întârziere la un acord privind CFM și, prin urmare, au fost adoptate cu întârziere pachetul legislativ pentru politica de coeziune (2014-2020) și programele operaționale, punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) se află într-o etapă incipientă în 2016, iar în momentul evaluării/revizuirii CFM nu vor fi disponibile suficiente date referitoare la rezultate; reamintește, în acest context, posibilitățile pe care le oferă cadrul strategic comun din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune (RDC); invită Comisia să evalueze și să comunice Parlamentului situația actuală în ceea ce privește implementarea fondurilor ESI și să promoveze mai activ posibilitățile de finanțare disponibile în cadrul politicii de coeziune; consideră că, pentru a se putea începe implementarea chiar de la începutul următorului CFM, trebuie desfășurate din timp activități de pregătire a politicilor UE finanțate în cadrul CFM;

3.  îndeamnă Comisia și statele membre să realizeze un nivel maxim al sinergiilor și complementarităților, să asigure o mai bună coordonare și coerență între cele cinci fonduri structurale și de investiții (ESI) și celelalte instrumente și politici ale UE [inclusiv Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, programul Orizont 2020 și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)], precum și îmbunătățirea acestora, ceea ce reprezintă un element important în garantarea eficacității bugetului UE; invită, așadar, Comisia și autoritățile naționale, regionale și locale să țină seama în mod corespunzător de oportunitățile de realizare a sinergiilor prin finanțarea acordată de fondurile ESI și FEIS, ceea ce va duce la majorarea efectului de levier al investițiilor și la realizarea unui impact pozitiv asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sustenabile; subliniază că este necesar să fie intensificată politica de coeziune și să fie realizată o evaluare specifică a efectelor teritoriale ale instrumentelor respective, precum FEIS și Orizont 2020;

4.  reamintește că, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, pachetele financiare naționale prealocate nu pot fi reduse în cadrul evaluării/revizuirii CFM; solicită ca procesul de evaluare/revizuire a CFM să fie încheiat la timp, cel târziu în 2018, să fie majorate plafoanele din CFM și să fie revizuit Regulamentul CFM menționat mai sus, fără a se aduce atingere ajustării bugetului aferent politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului;

5.  reamintește că, în contextul evaluării/revizuirii CFM, simplificarea este accentuată ca un aspect determinant, deoarece sarcina administrativă este o problemă transversală; își reafirmă, așadar, poziția fermă privind importanța simplificării accesului la fondurile ESI; susține, în acest context, acțiunea Grupului la nivel înalt al Comisiei însărcinat cu monitorizarea simplificării pentru beneficiari și invită statele membre și Comisia să prezinte, chiar în perioada de programare actuală, propuneri pertinente din partea Grupului la nivel înalt în vederea simplificării; invită, în acest context, Comisia să implice pe deplin Parlamentul European în lucrările acestui grup la nivel înalt și atrage atenția asupra rezoluției sale privind simplificarea și axarea pe performanțe a politicii de coeziune pentru 2014-2020; subliniază, de asemenea, că este necesar să se găsească un echilibru între simplificare și control;

6.  subliniază că subvențiile reprezintă o formă eficace și prioritară de sprijin în multe domenii de intervenție publică, precum și pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii; reamintește că instrumentele financiare trebuie folosite cu titlu complementar, după efectuarea unor evaluări ex-ante corespunzătoare, atunci când acestea sunt mai eficace în realizarea obiectivelor de politică ale UE; recunoaște potențialul instrumentelor financiare ca mecanisme flexibile ce trebuie utilizate alături de subvenții, pentru a se evita fragmentarea politicii de coeziune și a bugetului UE, având în vedere că efectul de multiplicare în ceea ce privește impactul și efectul de levier poate fi mult mai puternic, deoarece există riscul să se piardă unele oportunități din cauza unor instrumente financiare concepute nesatisfăcător, ceea ce va duce la utilizare redusă și la un impact redus; subliniază că sunt necesare date mai consistente pentru a înțelege cum pot fi folosite aceste instrumente financiare în mod eficace în cadrul politicii de coeziune; consideră că este necesar să se îmbunătățească răspunderea și transparența instrumentelor financiare și solicită ca, în viitor, să fie simplificată utilizarea subvențiilor și a instrumentelor financiare, subliniind totodată că, pentru a spori gradul de utilizare a acestora, este foarte important să existe norme clare privind instrumentele financiare, care să-i ajute pe administratorii fondurilor și beneficiarii finali să simplifice procesul de pregătire și implementare;

7.  invită Comisia să țină cont de eforturile extraordinare făcute de statele membre și de regiuni pentru a crea condițiile corespunzătoare de primire și de integrare a solicitanților de azil și a altor categorii de migranți și, în conformitate cu plafoanele de cheltuieli stabilite de CFM, să analizeze posibilitatea de a oferi o asistență și flexibilitate suplimentare în cadrul fondurilor ESI, în contextul revizuirii funcționării CFM, pentru a acorda un sprijin statelor membre și regiunilor respective, inclusiv celor situate la frontierele externe ale UE, fără a reduce creditele de angajament sau de plată de la rubrica 1b și fără a aduce atingere ajustării bugetului aferent politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului;

8.  constată că CFM 2014-2020 a trebuit să absoarbă restanțele la plăți neobișnuit de mari, care s-au acumulat începând din 2011; constată, de asemenea, că politica de coeziune este implementată cu întârziere; observă că este esențial să se evite restanțele la plăți în viitor pentru a garanta punerea în aplicare cu succes a politicii de coeziune a UE și a evita efectele negative asupra beneficiarilor, deoarece restanțele la plăți existente afectează reputația UE; observă că alimentarea bugetului UE cu noi resurse proprii va influența pozitiv problema restanțelor la plăți; solicită o discuție de anvergură cu privire la introducerea unor noi resurse proprii, care să aibă loc în paralel cu procesul de evaluare/revizuire a CFM;

9.  atrage atenția asupra faptului că perioada de programare de șapte ani a cadrului financiar multianual s-a dovedit utilă în trecut și poate fi avantajoasă, asigurând o sursă stabilă de finanțare, îndeosebi pentru autoritățile locale și regionale; solicită ca în timpul procesului de evaluare/revizuire cele trei instituții să decidă împreună care ar fi durata cea mai adecvată a următorului cadru financiar, mai ales în ceea ce privește programele care fac obiectul gestiunii partajate; subliniază totuși că este important să se realizeze o evaluare aprofundată a duratei perioadei de programare, inclusiv pentru a o adapta la ciclurile politice ale Parlamentului European și Comisiei; solicită insistent, așadar, ca pentru politica de coeziune să se prevadă fie o perioadă de programare de cel puțin șapte ani, fie una de 5+5 ani cu o revizuire obligatorie a acestei politici la mijlocul perioadei;

10.  subliniază, în contextul pregătirii pentru revizuirea postelectorală a CFM 2014-2020, că punerea în aplicare a actualului CFM s-a dovedit deja a fi dificilă, iar autoritatea bugetară a fost deja obligată să activeze nivelurile maxime de flexibilitate; invită, așadar, Comisia să extragă învățăminte concrete privind modul în care trebuie executat bugetul UE; subliniază că se va menține cererea pentru o politică de coeziune bine dotată cu resurse financiare și menită să sprijine dezvoltarea rurală și solidaritatea în UE; subliniază în acest context importanța menținerii rolului politicii de coeziune după 2020 ca principala politică de investiții a UE dotată cu fonduri adecvate;

11.  invită Comisia să tragă concluziile corespunzătoare privind limitările actualului criteriu de alocare, utilizat pentru a stabili sprijinul din fondurile politicii de coeziune exclusiv pe baza PIB-ului pe cap de locuitor;

12.  consideră că evaluarea/revizuirea CFM reprezintă o oportunitate potrivită pentru a aborda legătura fundamentală dintre politica de coeziune și etapa următoare a punerii în practică a rezultatelor și acordurilor de la conferința COP 21; subliniază că trebuie să se accelereze cheltuielile din domeniul climei și să se îmbunătățească eficacitatea acestora; subliniază, de asemenea, potențialul enorm al politicii de coeziune de a multiplica eforturile depuse de Uniune pentru protecția climei;

13.  subliniază că trebuie încurajată îmbunătățirea gestiunii financiare și a bunei guvernanțe; subliniază, în acest context, că existența unei capacități administrative la nivel național și la nivel regional și local constituie o condiție prealabilă esențială pentru ca politica de coeziune să producă rezultatele scontate în timp util; reamintește, de asemenea, că rezerva de performanță este indisolubil legată de politica de coeziune axată pe rezultate; invită Comisia să aloce mai devreme rezerva de performanță din perioada actuală în cazul programelor care au atins obiectivele de etapă prevăzute pentru 2018.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Stanislav Polčák, Julia Reid, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivana Maletić, Miroslav Mikolášik, Sophie Montel, Dimitrios Papadimoulis, Tonino Picula, Maurice Ponga, Branislav Škripek, Davor Škrlec, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Milan Zver


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (8.6.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020 – contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Peter Jahr

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că Politica Agricolă Comună (PAC) este de mai multe decenii o politică comună a UE, ceea ce înseamnă că cheltuielile cu agricultura reprezintă o parte considerabilă a bugetului general al UE; subliniază că cheltuielile cu agricultura au scăzut considerabil în termeni relativi în cursul ultimelor trei decenii, de la 75 % la 38 % în prezent, în conformitate cu reformele succesive orientate spre piață ale PAC; subliniază, prin urmare, că fiecare cetățean al UE contribuie cu doar 32 de cenți pe zi la PAC, iar în cazul acestei politici se înregistrează o rată scăzută a erorii în ceea ce privește neregulile legate de cheltuieli; subliniază că alimentele, la fel ca apa, vor reprezenta un bun strategic pe viitor și că, prin urmare, Europa va avea nevoie mai mult ca oricând de PAC și de un buget agricol consolidat;

2.  subliniază că PAC asigură agricultorilor un sprijin constant pentru venit prin intermediul primului și al celui de al doilea pilon, acordă susținere producției agricole, programelor de mediu și activității economice în zonele rurale și previne depopularea zonelor rurale; observă, în acest context, că un buget aflat cel puțin la nivelul actual este esențial pentru a menține structura cu doi piloni a PAC, în scopul de a despăgubi și a sprijini agricultorii din toate sectoarele agricole și de a atinge obiectivul important legat de inovare, precum și de a proteja și a crea locuri de muncă și a crește veniturile agricultorilor; subliniază că, pentru a realiza o politică de dezvoltare rurală coerentă și eficace, este esențial ca dezvoltarea rurală să rămână în continuare parte a PAC și să fie bine finanțată, pentru a garanta stabilitatea pe termen lung a zonelor rurale;

3.  atrage atenția că, dacă toate politicile din UE, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, ar fi finanțate integral din bugetul UE, cota-parte a PAC ar fi de doar 1 %, ceea ce pare foarte rezonabil pentru o politică ce asigură aprovizionarea cu produse alimentare pentru mai mult 500 de milioane de cetățeni, sprijină sustenabilitatea mediului și creează locuri de muncă; consideră că PAC este cea mai bună și mai ieftină politică de securitate a Uniunii, deoarece asigură aprovizionarea cu produse alimentare suficiente, încurajează coeziunea teritorială și împiedică depopularea zonelor rurale;

4.  subliniază că PAC, care reprezintă mai puțin de 1 % din totalul cheltuielilor publice ale UE, ar trebui să fie menținută cel puțin la nivelurile actuale până în 2020, pentru a se asigura că sectorul agricol este viabil din punct de vedere economic, că respectă cererea de produse alimentare în creștere și că promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă în zonele rurale ale UE;

5.  recunoaște că proporția aparent ridicată a bugetului UE alocată agriculturii poate crea o concepție greșită în rândul publicului cu privire la această politică, în timp ce, în realitate, subvențiile agricole reprezintă o sumă neglijabilă în raport cu PIB-ul total al statelor membre, însă au un impact semnificativ pentru asigurarea continuității în agricultură și a unei securități a veniturilor agricultorilor, precum și în ceea ce privește beneficiile aduse economiei rurale în general; insistă asupra simplificării regulilor ce țin de implementarea PAC pentru a permite o absorbție cât mai bună a sprijinului financiar destinat sectorului agricol și dezvoltării rurale;

6.  declară în mod explicit că, prin numeroase reforme ale politicii, cheltuielile din cadrul PAC au fost reduse și au devenit mai bine direcționate, orientate spre piață și concepute pentru a îmbunătăți competitivitatea agriculturii UE, în timp ce, în același timp, PAC răspunde unei game din ce în ce mai mari de provocări, inclusiv unor chestiuni legate de mediu și de schimbările climatice, de introducerea de măsuri de ecologizare și de garantarea viabilității economice a zonelor rurale; constată însă că se impune o analiză riguroasă a durabilității economice a sectorului agricol prin securizarea veniturilor și măsuri de combatere a volatilității prețurilor prin propuneri de noi instrumente;

7.  insistă că suma prevăzută în momentul de față la rubrica 2 din CFM-ul curent trebuie să rămână cel puțin la același nivel; face referire, în această privință, la articolul 2 din Regulamentul privind CFM, care stabilește în mod clar că pachetele financiare naționale alocate nu pot fi reduse cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei; consideră, prin urmare, că alte politici ale Uniunii trebuie să dețină mijloacele financiare necesare pentru a permite Uniunii să își respecte obligațiile legale în conformitate cu legislația sectorială corespunzătoare; consideră inacceptabil faptul că fondurile rezervate pentru politica agricolă sunt realocate pentru a compensa lipsa de fonduri pentru alte politici sau programe; invită Comisia ca, pe fondul crizei migrației, să analizeze posibilitatea de a consolida sinergiile dintre retragerea produselor agricole de pe piață și distribuirea ajutoarelor alimentare către cetățenii cei mai defavorizați și către refugiați prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);

8.  insistă, de asemenea, că sumele prevăzute pentru plățile directe în cadrul rubricii 2 ar trebui să rămână neatinse; subliniază că acest lucru este crucial pentru situația veniturilor multor agricultori, în special pe durata crizei care afectează mai multe ramuri agricole, iar rata anuală de absorbție este de aproape 100 %;

9.  subliniază că liberalizarea sectorului laptelui amenință producția de lapte din zonele montane costisitoare; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze programe care să sprijine în special unitățile de prelucrare din zonele montane, astfel încât laptele să fie transformat în produse finite de înaltă calitate și, prin urmare, să genereze valoare adăugată, care este absolut esențială pentru producătorii de lapte;

10.  observă că volatilitatea prețurilor legată de înrăutățirea condițiilor de pe piață în numeroase sectoare agricole a crescut semnificativ în ultimii ani, determinând o volatilitate gravă a veniturilor care trebuie gestionată în mod organizat și eficient, în special pe măsură ce costurile de producție se majorează; remarcă faptul că actuala PAC nu a asigurat mijloace concrete suficiente pentru a face față instabilității piețelor agricole și veniturilor agricultorilor; subliniază așadar că situația actuală a făcut necesar să se instituie rapid măsurile de piață și măsurile de criză excepționale prevăzute prin organizarea comună unică a piețelor (OCP unică), precum și să se asigure resurse bugetare suficiente pentru a contracara crizele de pe piață, în special cele care afectează sectorul laptelui, al cărnii de porc, al fructelor și legumelor și al cărnii de pasăre; subliniază că una dintre cauzele fundamentale ale crizei, și anume embargoul impus de Rusia, a fost determinată de decizii adoptate în afara sectorului agricol; adaugă, în această privință, că, din cauza reducerii bugetului PAC în cursul ultimelor negocieri privind CFM, plățile directe din primul pilon al PAC sunt în momentul de față insuficiente pentru a atenua volatilitatea veniturilor cu care se confruntă agricultorii; consideră că este esențial să se creeze o marjă de manevră în bugetul pentru 2016, precum și că autoritățile publice și profesioniștii din sectorul agricol ar trebui să aibă în vedere introducerea rapidă și eficientă a celor câteva măsuri de piață adoptate de Consiliul Agricultură la 14 martie 2016; subliniază că criza actuală ar trebui să determine Comisia să reexamineze anumite instrumente de gestionare a pieței și a crizei, garantând că sunt disponibile suficiente resurse bugetare; insistă totodată ca evaluarea CFM la mijlocul perioadei să aloce fonduri pentru a răspunde în mod corespunzător, în perioadele de criză, la îngrijorările legate de siguranța alimentară și de sănătatea animală;

11.  constată că agricultorii produc alimentele de care are nevoie restul populației și că, în majoritatea statelor membre, veniturile agricultorilor sunt sub nivelul mediu, ceea ce afectează negativ atât nivelul lor de trai, cât și pe cel al familiilor lor și reduce atractivitatea acestei profesii pentru tineri; constată că agricultorii sunt presați de creșterea costurilor de producție(1), pe de o parte, și de prețuri ale produselor care nu sunt profitabile(2), pe de altă parte; prin urmare, consideră că materiile prime și costurile de producție ar trebui să fie abordate în cadrul PAC prin încurajarea unei autonomii crescute;

12.  subliniază că plafoanele stabilite pentru PAC până în 2020 presupun marje mult mai scăzute decât în cadrul fostelor CFM, în timp ce sectorul se confruntă cu mai multe provocări; subliniază, în această privință, că ar trebui ca marja să fie folosită exclusiv pentru a răspunde nevoilor sectorului agricol, având în vedere faptul că planificarea pe termen lung și securitatea investițiilor sunt esențiale pentru agricultorii din UE; atrage atenția că sectorul agricol a fost cel mai afectat de embargoul impus de Rusia, care a avut efecte indirecte grave asupra piețelor, și că acest sector nu ar trebui să fie singurul care să suporte consecințele deciziilor politice, așa cum se întâmplă în prezent; solicită o evaluare a impactului embargoului impus de Rusia asupra sectorului agricol din UE care să ducă la negocieri cu Rusia în vederea ridicării sancțiunilor;

13.  atenționează că marja existentă în cadrul bugetului agricol curent poate să se dovedească insuficientă, dat fiind că volatilitatea piețelor, riscurile veterinare și fitosanitare și alte evenimente neprevăzute pun presiuni din ce în ce mai mari asupra bugetului într-o asemenea măsură încât se prevede că marja va fi consumată la sfârșitul perioadei de planificare actuale; consideră regretabil faptul că fondurile pentru măsurile fitosanitare sunt înscrise la rubrica 3 din actualul CFM; subliniază că orice reducere sau redistribuire a acestei linii bugetare ar putea pune în pericol siguranța alimentară și sănătatea în UE;

14.  subliniază că actuala instabilitate de pe piețele agricole și volatilitatea ridicată a prețurilor demonstrează că este necesar să se mențină subvențiile agricole, deoarece acestea permit gestionarea și controlul mai eficace al eșecurilor pieței; recunoaște, în acest context, că agricultorii nu au beneficiat de creșterea prețurilor produselor alimentare și a vânzărilor de produse agricole din ultimii ani; insistă că este nevoie de sprijin concret pentru a remedia lipsa accesului la credite pentru agricultori și scăderea veniturilor agricole; reamintește, de asemenea, că consumatorii europeni nu sunt pregătiți să plătească pentru alimente un preț care ar fi în mod incontestabil mai ridicat dacă sectorul agricol nu ar primi sprijin public; constată, cu toate acestea, că plățile directe care nu corespund realității producției agricole și eliminarea treptată a măsurilor de gestionare a ofertei și-au arătat limitele;

15.  ia act de faptul că orice noi priorități care apar pentru sectorul agricol în perioada de aplicare a cadrului financiar actual pot fi finanțate doar prin resurse noi; subliniază, prin urmare, nevoia crescută de a asigura marje suficiente în cadrul rubricii 2 pentru a putea integra prioritățile Parlamentului;

16.  subliniază că obiectivele PAC au rămas aceleași în cadrul Tratatului de la Lisabona, și anume creșterea productivității agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, stabilizarea piețelor, garantarea siguranței aprovizionărilor, precum și asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori; constată, cu toate acestea, că reformele succesive ale PAC au conferit sarcini suplimentare agriculturii în ceea ce privește calitatea produselor, protecția mediului, schimbările climatice, sănătatea consumatorilor, chestiunile legate de utilizarea terenurilor, modurile de producție și productivitatea, care au condus la o majorare semnificativă a costurilor pentru agricultori și producători; consideră, prin urmare, că impactul PAC asupra strategiilor generale ale UE (obiectivele Strategiei UE 2020 și cele din domeniul climei și al energiei) trebuie să fie analizat astfel încât să se identifice concluzii pentru perioada de după 2020; subliniază că, în cadrul politicii agricole a UE, trebuie să se țină seama de obiectivele stabilite ca parte a strategiei UE în materie de sustenabilitate;

17.  este convins de faptul că o PAC puternică pentru UE, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și al finanțării, este de importanță capitală pentru atingerea acestor obiective și poate garanta existența unor condiții competitive egale și a unor lanțuri alimentare transparente în cadrul pieței interne, precum și zone rurale viabile; consideră, de asemenea, că trebuie să se acorde prioritate îmbunătățirii rezistenței, a ocupării forței de muncă și a calității vieții în zonele rurale pentru a combate exodul populației rurale și a promova viabilitatea; consideră că, în ceea ce privește cel de al doilea pilon, încă vom avea nevoie de instrumente pentru perioada de după 2020 pentru a sprijini modernizarea, investițiile și inovarea în vederea stimulării competitivității sectorului agroalimentar și a reducerii diferențelor dintre statele membre și dintre regiuni cu privire la dezvoltarea agriculturii și a regiunilor rurale;

18.  subliniază că producția agricolă are o valoare adăugată ridicată, producând alimente de bună calitate și furnizând totodată bunuri și servicii nealimentare, deoarece aprovizionează și industria prelucrătoare, care este importantă pentru a menține sectorul agricol din UE competitiv și a contribui astfel la coeziunea economică și socială a regiunilor și la dezvoltarea regională echilibrată a UE; subliniază că este necesar, prin urmare, să se mențină și, dacă este cazul, să se intensifice sprijinul de care beneficiază sectorul agricol și zonele rurale, să se ofere stimulente pentru dezvoltarea producției agricole și acoperirea cererii de produse alimentare, în vederea combaterii volatilității și stimulării ocupării forței de muncă din acest sector, precum și pentru îndeplinirea obiectivelor neagricole ale UE; subliniază că PAC contribuie în mod semnificativ la creștere și la ocuparea forței de muncă în zonele rurale – mai mult decât alte politici ale UE – și că crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții fac ca viața la țară să fie mai atractivă comparativ cu cea din zonele urbane; reamintește că, din punct de vedere statistic, un agricultor asigură alte șapte locuri de muncă în sectoare conexe și în zonele rurale; subliniază că este important să se mențină atenția acordată de PAC sprijinirii exploatațiilor agricole de dimensiuni mici și familiale, acestea fiind piatra de temelie a producției agricole în UE și a vieții în zonele rurale ale UE, precum și realizării de progrese reale în ceea ce privește respectivul obiectiv de politică; subliniază cât de importantă este menținerea unor măsuri specifice în cadrul PAC care vizează zonele afectate de handicapuri naturale severe și permanente, în special în regiunile montane și în cele ultraperiferice, precum și de alte handicapuri specifice;

19.  subliniază că succesul PAC și acceptarea acesteia depind, de asemenea, de reducerea în continuare a birocrației nenecesare și a constrângerilor administrative și normative la un nivel acceptabil și fezabil; solicită transpunerea în practică a PAC, precum și accelerarea simplificării PAC, care ar trebui așadar să aibă prioritate, inclusiv în ceea ce privește promptitudinea plăților efectuate de autoritățile naționale desemnate, îndeplinindu-se totodată obiectivele de politică urmărite care au fost cerute de societate;

20.  consideră că politica de coeziune pentru perioada de după 2020 ar trebui să joace, de asemenea, un rol esențial în sprijinirea dezvoltării zonelor rurale în ceea ce privește infrastructura tehnică, piața locurilor de muncă, dezvoltarea întreprinderilor și a serviciilor de bază, revitalizarea zonelor rurale și investițiile legate de infrastructura de apă și de canalizare;

21.  se opune ferm oricărei renaționalizări a politicilor agricole; observă că punerea în aplicare inegală a PAC și diferențele legate de nivelurile plăților din statele membre au dus la denaturarea concurenței în cadrul pieței interne; invită Comisia și statele membre să asigure o punere în aplicare uniformă în întreaga Uniune, în vederea realizării obiectivelor politicii agricole comune, deoarece aceasta generează economii pentru contribuabilul american; este îngrijorat de tendința de renaționalizare a răspunsurilor publice la criza agricolă, în special de mobilizarea plăților orientate în defavoarea unor măsuri europene reale; afirmă că existența unui al doilea pilon care funcționează bine și este bine finanțat este esențială pentru funcționarea PAC și pentru a asigura bunăstarea economică a zonelor rurale ale Uniunii; ia act de diferențele care există între statele membre atât în ceea ce privește nevoia de dezvoltare rurală, cât și finanțarea acesteia;

22.  subliniază că provocările din ce în ce mai mari cu care se confruntă PAC, cum ar fi siguranța alimentară și lupta împotriva volatilității prețurilor, impun resurse financiare mai adaptabile; solicită, prin urmare, punerea la dispoziția agricultorilor a unor instrumente flexibile pentru a răspunde acestor provocări care ar putea apărea în viitor; solicită, de asemenea, crearea unor măsuri adecvate de compensare prin care să se răspundă la evenimentele neprevăzute și deficiențelor de pe piață care rezultă în urma deciziilor politice; subliniază situația dificilă referitoare la piețele agricole și la provocările noi și în creștere cu care se confruntă agricultura europeană; avertizează cu privire la consecințele crizei actuale asupra piețelor agricole și la slăbirea poziției agricultorilor în lanțul alimentar și în negocierile comerciale actuale și viitoare; în plus, consideră că adoptarea unor obiective de reducere prea ambițioase legate de pachetul energie/climă și Directiva privind plafonul național de emisie vor conduce la creșterea costurilor producției agricole;

23.  subliniază că, în ceea ce privește perioada de după 2020 și viitoarea dezvoltare a PAC, înainte de a se putea aloca resursele bugetare necesare trebuie să se definească mai întâi măsurile de politică și obiectivele concrete ale PAC; subliniază că este necesar să se aibă în vedere înființarea unui fond de asigurări agricole european, care să poată fi mobilizat în perioade de criză, de exemplu pentru a reduce volumul producției în scopul asigurării stabilității prețurilor pentru agricultori în cazul materiilor prime produse în Europa.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

6

5

Membri titulari prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Jordi Sebastià, Jasenko Selimovic, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean Arthuis, Bas Belder, Franc Bogovič, Angélique Delahaye, Jean-Paul Denanot, Michela Giuffrida, Manolis Kefalogiannis, Norbert Lins, Annie Schreijer-Pierik, Tibor Szanyi, Hannu Takkula

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanisław Ożóg

(1)

Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2012 referitoare la lanțul de aprovizionare cu factori de producție agricolă: structură și implicații (JO C 227 E, 6.8.2013, p. 3).

(2)

Rezoluția Parlamentului European din 7 septembrie 2010 referitoare la venituri echitabile pentru agricultori: Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa (JO C 308 E, 20.10.2011, p. 22).


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (2.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Bogdan Andrzej Zdrojewski

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște faptul că angajamentele restante (reste à liquider - RAL) reprezintă un produs secundar inevitabil al programării multianuale și al creditelor diferențiate, precum și al unei rigidități excesive a cadrului financiar multianual (CFM), care nu permite realocările între rubrici și care dispune de marje de flexibilitate restrânse; ia act de faptul că nivelul atins de angajamentele restante la finalul perioadei de aplicare a cadrului financiar 2007-2013 a fost mult mai ridicat decât se preconizase și subliniază faptul că actualele discrepanțe dintre angajamente și plăți vor face, în mod inevitabil, mai dificilă punerea în aplicare a programelor aflate în curs de desfășurare, iar această problemă trebuie abordată la nivel structural, și nu prin recurgerea în fiecare an la proiecte de bugete rectificative;

2.  observă că revizuirea CFM reprezintă un punct-cheie în gestionarea cheltuielilor Uniunii, garantând faptul că programele de investiții ale UE sunt în continuare eficiente; insistă asupra unei simplificări profunde a formularelor și criteriilor de candidatură și a cerințelor privind raportarea și rambursarea, în special în ceea ce privește proiectele la scară mică, atât în cadrul Erasmus+, cât și în cadrul programelor Europa Creativă și Europa pentru cetățeni;

3.  observă că revizuirea CFM la jumătatea perioadei și rapoartele privind punerea în aplicare a programelor UE ar trebui înțelese ca două componente interconectate ale aceluiași proces; prin urmare, solicită instituțiilor să revizuiască funcționarea acestui proces, în cazul în care există cerințe care constituie un obstacol în calea realizării obiectivelor politice și strategice ale UE, în special în ceea ce privește descentralizarea alocării de fonduri în cadrul secțiunii programului Erasmus + dedicate tineretului;

4.  solicită să se continue punerea în aplicare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), care a fost instituită în urma unei propuneri a Consiliului European din 7-8 februarie 2013, pentru a răspunde problemei persistente a ratelor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, după realizarea, în prealabil, a unei evaluări complete a performanței acesteia, pe care Comisia s-a angajat să o prezinte în prima jumătate a anului 2016, și solicită să se propună ajustările necesare pentru a soluționa impedimentele existente legate de punerea sa în aplicare până la finalul actualului cadru financiar;

5.  reafirmă sprijinul său pentru crearea unui Fond european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază necesitatea de a spori accentul pus pe investițiile în domeniul educației, formării și al industriilor culturale și creative în cadrul FEIS; subliniază, de asemenea, necesitatea de a reduce la minimum impactul reducerilor bugetare aplicate programelor Orizont 2020 și Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), pentru a le permite acestora să își îndeplinească obiectivele stabilite și pentru a exploata pe deplin adiționalitatea și sinergiile potențiale dintre aceste trei instrumente, cu scopul de a restabili o creștere durabilă în Europa, bazată pe inovare și pe locuri de muncă de calitate;

6.  își exprimă preocuparea cu privire la demararea mai lentă decât s-a preconizat a unor noi programe aferente perioadei de aplicare a CFM 2014-2020, din cauza aprobării cu întârziere a temeiurilor juridice și a programelor operaționale, precum și a deficitelor de credite de plată în 2014; constată că, în ciuda accelerării proceselor în cursul anului 2014, problema contractelor nefinalizate și a facturilor neplătite persistă și dobândește un caracter structural; subliniază, în acest sens, responsabilitățile statelor membre, care au obligația să respecte deciziile pe care le-au adoptat în calitate de autorități bugetare, împreună cu Parlamentul European, în special în ceea ce privește creditele de plată; este preocupat de situația unor programe importante care doresc să investească în educație, în competențe și în industriile culturale și creative ale UE, și care investesc în capitalul uman – precum Erasmus+, Europa Creativă și Europa pentru cetățeni – și care vor trebui, în viitor, să atingă „viteza de croazieră”; salută lansarea, deși cu întârziere, a Mecanismului de garantare a programului Europa Creativă, un instrument important de finanțare pentru IMM-urile și organizațiile active în sectoarele culturale și creative; relevă faptul că aceste experiențe acumulate în cadrul procesului de punere în aplicare a acestor programe ar trebui să fie supuse unei analize în cadrul viitorului CFM;

7.  consideră că programul Erasmus+ ar atinge viteza de croazieră doar dacă va integra un număr tot mai mare de proiecte mai mici, care să permită o difuzare mai extinsă a programului în școli sau în rândurile tineretului, o consolidare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic (VET) și, prin urmare, o eficiență sporită în atingerea obiectivelor sale educative, sociale și umanitare; salută, prin urmare, toate eforturile depuse de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) și de agențiile naționale pentru a îmbunătăți nu numai propria transparență financiară, ci și procedurile de simplificare pentru coordonatorii de proiect;

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că resursele înscrise la rubrica 3 din actualul CFM („Securitate și cetățenie”) sunt practic inexistente și solicită ca la următoarea reuniune acestei rubrici să îi fie conferite resursele necesare, garantând o flexibilitate suficientă pentru a putea face față provocărilor importante cu care se confruntă UE în acest domeniu;

9.  recomandă Comisiei să acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a Mecanismului financiar de garantare a programului Europa Creativă, care înregistrează mai multe luni de întârziere; este preocupat de faptul că ONG-urile și asociațiile mici din sectorul cultural nu vor fi eligibile pentru acest instrument, la care vor putea participa doar IMM-urile culturale și creative; recomandă o analiză amănunțită a experiențelor acumulate pe parcursul întregului proces, pentru a verifica pertinența și sustenabilitatea acestui instrument, menit să completeze Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME);

10.  îndeamnă Comisia și Consiliul să își revizuiască poziția în privința programului „Europa pentru cetățeni”, unicul program care îi implică pe toți cetățenii în mod direct, și să îi aloce acestuia un buget suplimentar substanțial, care să permită o mai bună punere în aplicare a obiectivelor programului și să împiedice apariția ulterioară a frustrărilor în rândul participanților la procedurile de ofertare; regretă faptul că, după ce a fost supus unei reduceri bugetare care depășește orice așteptări, programul poate accepta doar un procent extrem de scăzut de proiecte, o situație care nu este sustenabilă și justificabilă în fața cetățenilor UE, cu atât mai mult în actuala situație socială și umanitară din UE;

11.  subliniază, în contextul actualei crize a migrației pe care o traversează UE, că Declarația de la Paris semnată de 28 de miniștri ai educației la 17 martie 2015 (1) a pus în evidență importanța dialogului intercultural și a eforturilor depuse în comun de către statele membre pentru a preveni și a elimina marginalizarea, intoleranța, rasismul și radicalizarea, precum și pentru a păstra un cadru al oportunităților egale pentru toți; subliniază că programele europene existente în domeniul culturii, educației, tineretului și sportului sunt caracterizate de adiționalitatea și sinergiile potențiale în raport cu politicile de integrare a migranților și a refugiaților și, prin urmare, atrage atenția instituțiilor asupra necesității de a răspunde la criza migrației prin furnizarea de resurse suplimentare atât programelor cu gestiune directă, cât și fondurilor structurale, precum și în cadrul unor linii bugetare dedicate;

12.  subliniază faptul că criza refugiaților cu care se confruntă Uniunea Europeană este un fenomen de lungă durată, care, prin urmare, va necesita mijloace financiare specifice, adecvate și durabile, în scopul de a ajuta statele membre să răspundă nevoilor refugiaților, în special în domeniul educației și al integrării culturale;

13.  constată că discrepanța dintre programarea pe șapte ani a CFM și programarea pe zece ani a priorităților politice și strategice ale UE ar putea afecta negativ consecvența evaluării rezultatelor obținute prin programele Uniunii; prin urmare, solicită instituțiilor să ia în considerare o modificare a perioadei de programare a CFM pentru a coincide cu mandatul electoral, permițând o programare pe termen lung;

14.  subliniază diferența dintre procesul de „evaluare” și cel de „revizuire” a CFM, deoarece prin cel de-al doilea proces ar trebui să fie posibil să se efectueze modificări substanțiale ale rubricilor, astfel încât să se garanteze legitimitatea democratică a planificării financiare multianuale a UE; prin urmare, sprijină ferm activitatea grupului interinstituțional la nivel înalt privind resursele proprii, ca o soluție structurală la unele dintre problemele inerente în planificarea multianuală a bugetului UE.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

26.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

2

3

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Therese Comodini Cachia, Mary Honeyball, Ilhan Kyuchyuk, Martina Michels

(1)

Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris) adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015.


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (3.6.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportoare pentru aviz: Laura Agea

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază, având în vedere situația de urgență fără precedent în materie de migrație, că plafoanele actuale ale CFM 2014-2020 – în special cele de la rubrica 3 – s-au dovedit a fi insuficiente și nu reflectă adecvat consolidarea spațiului de libertate, securitate și justiție în temeiul Tratatului de la Lisabona, precum și sarcinile și provocările aferente tot mai importante, inclusiv abordarea fenomenului structural al migrației și a cerințelor de securitate; reamintește că Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) este deja practic epuizat; reamintește că s-a recurs deja foarte mult la mecanismele de flexibilitate disponibile în CFM, limitând drastic flexibilitatea financiară disponibilă în cursul următoarelor exerciții financiare;

2.  deși mecanismele de flexibilitate disponibile în CFM au fost deja utilizate pe scară largă, solicită ca statele membre cele mai afectate să poată beneficia pe deplin de acestea, în special de „clauza privind circumstanțele excepționale” inclusă în Pactul de stabilitate și de creștere;

3.  consideră că sunt necesare resurse financiare suplimentare semnificative la nivelul UE pentru a răspunde tuturor provocărilor migrației (salvare, interceptare, primire, înregistrare, control, cazare, transport, transfer, returnare și integrare) și a aborda provocările umanitare, atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru a dezvolta și a pune în aplicare un veritabil sistem european comun de azil, a sprijini relocarea și transferul, a gestiona frontierele externe comune și a asigura securitatea internă a spațiului Schengen, precum și pentru a promova integrarea și a preveni discriminarea (în special a femeilor), rasismul și xenofobia;

4.  consideră că bugetul UE ar trebui să sprijine politicile care vizează integrarea, mai degrabă decât securitatea; solicită utilizarea deplină a instrumentelor și posibilităților existente în materie de securitate înainte de a decide cu privire la noi alocări, în special în ceea ce privește schimbul de informații între organismele de asigurare a securității și de aplicare a legii din statele membre;

5.  salută crearea unui instrument pentru acordarea asistenței umanitare în cadrul UE, în special pentru a face față fluxului masiv de migranți și refugiați; pune totuși în discuție alegerea articolului 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca temei juridic pentru crearea noului instrument, având în vedere că el nu prevede implicarea corespunzătoare a Parlamentului; este preocupat de intenția Comisiei de a finanța acest instrument prin intermediul rubricii 3 a CFM, în special prin FAMI, care este deja utilizat în mare măsură și este subfinanțat; solicită Comisiei să exploreze alte modalități de finanțare a acestui instrument din bugetul UE, pentru a nu afecta negativ activitățile și programele finanțate în cadrul FAMI;

6.  salută crearea unui nou capitol, la rubrica 3, privind furnizarea unui ajutor de urgență în cadrul Uniunii; consideră că revizuirea CFM trebuie să asigure finanțarea viitoare a acestui „sprijin” peste plafoane, garantând, în același timp, flexibilitatea indispensabilă pentru a adapta alocarea mijloacelor în funcție de evoluțiile de pe teren și de modificarea priorităților politice;

7.  solicită ca FAMI să fie revizuit și să i se aloce mai multe resurse; subliniază că trebuie să se mărească în continuare bugetul și personalul agențiilor europene care se ocupă de presiunea migratorie, în special ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Frontex, astfel încât acestea să poată oferi un sprijin real statelor membre și să se garanteze îndeplinirea obiectivelor lor; consideră că ar trebui să se prevadă fonduri adecvate pentru operațiunile de căutare și salvare și subliniază că fondurile dedicate acestor operațiuni sunt incluse în mod eronat în Fondul pentru securitate internă (FSI);

8.  ia act de faptul că, recent, Comisia a încheiat un acord cu Turcia privind un instrument pentru refugiații din Turcia, în valoare de șase miliarde de euro; își exprimă îngrijorarea cu privire la instituirea unor instrumente financiare în afara bugetului UE, deoarece acestea amenință unicitatea sa și eludează procedura bugetară care impune implicarea și controlul Parlamentului; subliniază că Parlamentul nu a fost consultat în nicio etapă a procesului de adoptare; este preocupat de impactul pe care acest acord l-ar putea avea asupra bugetului 2017; subliniază faptul că acest fond și altele similare nu ar trebui să sprijine măsuri represive sau orice acțiune care ar putea încălca drepturile fundamentale; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape utilizarea acestor fonduri și să raporteze în mod regulat Parlamentului; subliniază că sprijinul UE și al statelor membre pentru refugiați ar trebui să completeze și nu să înlocuiască asistența pentru dezvoltare obișnuită;

9.  consideră că nu există o legătură directă între migrație și terorism în Europa; solicită noi fonduri pentru a lupta împotriva radicalizării tinerilor în cadrul UE; consideră că acest lucru poate fi realizat prin promovarea integrării și combaterea discriminării, rasismului și xenofobiei; solicită să nu fie reduse fondurile destinate proiectelor care vizează crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție;

10.  consideră că FSI ar trebui să dispună de resurse financiare adecvate care să îi permită să își îndeplinească obiectivele, în special în domeniul cooperării eficace și al schimbului de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, evidențiind, în același timp, că toate acțiunile sale trebuie să respecte pe deplin Carta drepturilor fundamentale a UE;

11.  solicită alocarea unui buget mai substanțial programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, care urmărește să promoveze și să protejeze drepturile fundamentale și să combată rasismul, xenofobia și toate formele de discriminare, în special în contextul creșterii intoleranței în Europa;

12.  se așteaptă ca fluxurile migratorii să continue, din cauza instabilității politice neîntrerupte și a conflictelor din multe regiuni, precum și din cauza faptului că nu există mijloace legale de acces în UE nici pentru solicitanții de azil, nici pentru migranți; solicită să se realizeze o estimare actualizată a nevoilor bugetare, pentru a răspunde problemelor preconizate să apară până la sfârșitul CFM; solicită ca evaluarea CFM din 2017 să asigure o flexibilitate maximă a CFM pentru a adapta capacitatea sa de a reacționa la situații care nu au fost prevăzute în momentul adoptării lui; solicită o revizuire adecvată în sens ascendent a rubricilor 3 și 4 și ca Parlamentul să fie implicat în toate etapele procesului decizional, atât în ceea ce privește măsurile bugetare, cât și cele legislative.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

4

6

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Martina Anderson, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Sophia in ‘t Veld, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Timothy Kirkhope, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Soraya Post, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Beatrix von Storch, Josef Weidenholzer, Kristina Winberg

Membri supleanți prezenți la votul final

Laura Agea, Marina Albiol Guzmán, Hugues Bayet, Carlos Coelho, Pál Csáky, Ska Keller, Miltiadis Kyrkos, Artis Pabriks, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Salvatore Domenico Pogliese, Jaromír Štětina, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Axel Voss

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Edouard Ferrand, Peter Jahr, Othmar Karas, Ilhan Kyuchyuk, Keith Taylor, Lieve Wierinck


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (31.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportor pentru aviz: Pedro Silva Pereira

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  insistă asupra faptului că Parlamentul European ar trebui să se implice pe deplin și în mod semnificativ în dezbaterea interinstituțională privind rolul, structura, obiectivele, prioritățile și rezultatele cadrului financiar multianual (CFM), în conformitate cu mandatul său adoptat de plen;

2.  solicită o revizuire completă, amplă și reală a funcționării CFM, care să conducă ulterior la o revizuire legislativă obligatorie a Regulamentului privind CFM, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului, și a Acordului interinstituțional însoțitor, care să includă mijloacele financiare puse la dispoziție prin cadrul actual;

3.  constată că au fost folosite instrumentele speciale și de flexibilitate pentru a face față situației excepționale și neprevăzute cu care se confruntă Uniunea; atrage atenția, în special, asupra situației urgente a migrației și a dificultăților cu care se confruntă cetățenii europeni ca urmare a crizei economice; subliniază, prin urmare, că trebuie să se aloce, în cadrul revizuirii CFM, mai multe resurse rubricilor relevante, pentru a permite UE să ofere un răspuns mai structurat la actuala criză umanitară și economică; solicită și mai multă flexibilitate pentru a aborda în mod corespunzător astfel de situații; subliniază însă că abordarea noilor provocări cu care se confruntă UE nu are voie să afecteze alocarea resurselor destinate obiectivelor privind coeziunea; subliniază că orice creștere a flexibilității ar trebui să meargă mână în mână cu consolidarea controlului parlamentar;

4.  reamintește că, în conformitate cu articolul 311 primul paragraf din TFUE, „Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale.”; consideră, în acest sens, că acumularea facturilor neplătite din bugetele europene anterioare și lipsa mijloacelor necesare pentru a face față crizei și provocărilor, actuale sau viitoare, printre altele strămutarea refugiaților, fluxurile de migrație, coordonarea luptei împotriva terorismului, consolidarea securității cetățenilor UE, sprijinirea și coordonarea sectoarelor energiei și transporturilor și sprijinul acordat măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, demonstrează că, la nivel european, este urgent nevoie de mai multe măsuri și de mai multe fonduri;

5.  consideră că sistemul de finanțare a CFM trebuie reformat, în special prin crearea unor resurse proprii noi și autentice pentru bugetul UE, cum ar fi taxa pe tranzacțiile financiare și alte venituri provenite din impozitare la nivel european, pentru a face progrese înspre un buget „finanțat integral din resurse proprii”, astfel cum se prevede la articolul 311 din TFUE, și îndeamnă, prin urmare, Consiliul să își ia angajamentul de a reflecta asupra acestei chestiuni, fără a aduce atingere raportului final al grupului la nivel înalt privind resursele proprii; îndeamnă, de asemenea, Consiliul să reflecte asupra posibilității de a crea o capacitate fiscală și bugetară în zona euro; subliniază că toate instrumentele noi ar trebui să fie introduse în bugetul UE, peste plafoanele prevăzute în CFM însă, și finanțate din resurse proprii autentice;

6.   subliniază necesitatea unității bugetului UE, din motive de răspundere democratică și transparență;

7.  solicită organizarea unei dezbateri transparente, bine informate și concludente, la care să participe și Consiliul și Comisia, cu privire la durata cea mai adecvată a cadrelor financiare de după 2020, astfel încât aceasta să fie aliniată la ciclurile politice ale Parlamentului European și Comisiei Europene, în temeiul prevederilor de la articolul 312 alineatul (1) din TFUE, în special pentru a ține cont, pe de o parte, de consecințele cadrelor asupra ciclurilor de programare și punere în aplicare a politicilor și, pe de altă parte, de necesitatea creării unui anumit grad de flexibilitate și a unor mecanisme de revizuire, astfel încât să se obțină cel mai bun echilibru între stabilitate, predictibilitate și flexibilitate;

8.  solicită activarea clauzelor „pasarelă” existente referitor atât la regulamentul privind CFM, astfel cum se prevede la articolul 312 alineatul (2) din TFUE, cât și la procedura decizională privind resursele proprii, astfel cum se prevede la articolul 48 alineatul (7) din TUE, incluzând posibilitatea de a trece de la unanimitate la votul cu majoritate calificată pentru adoptarea acestora;

9.  consideră că regulamentele de punere în aplicare a CFM și a fondurilor aferente ar putea fi și mai mult armonizate și simplificate, în conformitate cu obiectivele prevăzute în acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Pascal Durand, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Constance Le Grip, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Kazimierz Michał Ujazdowski, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Gerolf Annemans, Helmut Scholz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Rosa Estaràs Ferragut, Arne Lietz, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Jarosław Wałęsa


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (25.5.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei

(2015/2353(INI))

Raportoare pentru aviz: Clare Moody

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât studiul realizat în 2008 pentru a evalua fezabilitatea și posibilitățile de introducere a unor elemente de integrare a dimensiunii de gen în procesul bugetar al UE, comandat de Direcția Generală Buget din cadrul Comisiei, a confirmat că, în ciuda caracteristicilor sale unice, bugetul UE este potrivit pentru integrarea dimensiunii de gen și că integrarea dimensiunii de gen în buget poate fi realizată în toate etapele procesului bugetar, de la planificare și pregătire la audit și evaluare;

1.  recunoaște că egalitatea de gen este o valoare fundamentală a UE, care este consacrată în tratate și care ar trebui inclusă în toate politicile UE pentru a obține rezultate concrete; subliniază că egalitatea de gen trebuie să devină un obiectiv politic în cadrul rubricilor bugetare, că, de asemenea, integrarea dimensiunii de gen în buget trebuie recunoscută în rubricile bugetare ca o metodă de implementare, și că, prin urmare, ea trebuie să devină parte integrantă a procedurii bugetare în toate etapele sale, însă constată totodată că progresele realizate pe acest front au fost neînsemnate pentru toate politicile; de aceea, se așteaptă din partea Comisiei să elaboreze și să aplice pentru bugetul UE o metodologie de integrare a dimensiunii de gen în buget; subliniază că este nevoie de resurse bugetare programate și corespunzătoare pentru a integra cu succes în buget dimensiunea de gen și pentru face progrese în domeniul egalității de gen; așteaptă cu interes revizuirea de etapă a CFM ca pe o oportunitate de a face progrese vizibile, în lumina agendei „Buget pentru rezultate” și de a prezenta și alte obiective măsurabile și realiste, evaluând inclusiv realizările de până acum, pentru a integra cu adevărat perspectivele de gen în bugetul UE pentru partea rămasă din actuala perioadă de programare;

2.  salută accentul pus pe agenda „Buget pentru rezultate” ca posibilitate de a obține prin cheltuielile bugetare beneficii integrate în materie de egalitate de gen pentru fiecare euro cheltuit; recunoaște, de asemenea, că măsurile de simplificare din agenda „Buget pentru rezultate” nu trebuie luate în dezavantajul investițiilor care pot aduce schimbări pozitive pentru a obține egalitatea de gen;

3.  atrage atenția asupra obiectivelor legate de egalitatea de gen existente din strategia Europa 2020, și anume creșterea până la 75 % a gradului de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, remunerarea egală a femeilor și bărbaților, o reprezentare egală a femeilor și bărbaților în parlamentele naționale și un număr egal de femei în comitetele executive ale marilor companii, toate aceste obiective fiind departe de a fi realizate; atrage, de asemenea, atenția asupra priorităților Parlamentului European în acest domeniu din programul Orizont 2020, care includ promovarea egalității de gen, în special în cercetare și inovare; subliniază că revizuirea CFM trebuie să evalueze progresele înregistrate în privința acestor obiective și ar trebui, dacă este necesar, să revizuiască măsurile adoptate pentru atingerea lor;

4.  subliniază că, în pofida declarației comune anexate la CFM privind integrarea perspectivei de gen, până în prezent nu s-a luat nicio măsură specifică; pledează pentru o monitorizare eficientă a punerii în aplicare a acestei declarații în cadrul procedurilor bugetare anuale, precum și pentru o mai bună integrare în revizuirea CFM;

5.  reamintește că, potrivit datelor UNHCR, din ianuarie 2016 încoace, 55 % din refugiații și solicitanții de azil care au intrat în UE sunt femei și copii; deoarece femeile și fetele sunt în mod disproporțional defavorizate și în pericol în situații de criză și conflicte, solicită o revizuire a CFM pentru a examina instrumentele financiare dedicate nevoilor specifice ale femeilor și fetelor strămutate, inclusiv pentru serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și combaterea violenței sexuale și bazate pe gen, la rubricile 3 („Securitate și cetățenie”) și 4 („Europa globală”), examinând, totodată, măsurile dedicate în mod special integrării femeilor refugiate și solicitante de azil în țara-gazdă, inclusiv servicii flexibile de formare lingvistică, educație și îngrijire a copiilor;

6.  subliniază că investirea fondurilor publice în sectorul de servicii de îngrijire, precum serviciile de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile, asistență socială, servicii de îngrijire pe termen lung și de îngrijire a persoanelor vârstnice, generează locuri de muncă și creștere economică și susține egalitatea de gen, permițând mai multor femei să se întoarcă la locul de muncă sau își găsească un loc de muncă cu normă întreagă, având în vedere că femeile dedică de 2-10 ori mai mult timp decât bărbații serviciilor de îngrijire neplătite; solicită să se folosească prilejul revizuirii CFM pentru realizarea de investiții în infrastructura socială din Europa în cadrul agendei pentru creștere economică și locuri de muncă și a Strategiei Europa 2020, prevăzând investiții în educația femeilor în domeniul antreprenoriatului; constată că această formă de cheltuieli este considerată rareori ca fiind o formă adecvată de investiții atunci când factorii decizionali caută metode eficiente de generare a locurilor de muncă în perioade de recesiune și, de fapt, de multe ori asistăm la un fenomen contrar, întrucât în multe țări cheltuielile publice pentru educație, îngrijirea copiilor și serviciile de asistență socială sunt reduse ca parte a strategiilor acestora de reducere a deficitului; regretă că această neglijare a infrastructurii sociale reflectă o prejudecată de gen în gândirea economică și poate avea la bază separarea muncii în funcție de gen și segregarea bărbaților și a femeilor pe piața muncii, care contribuie, la rândul lor, la aprofundarea diferențelor de remunerare în funcție de gen din Europa; consideră că revizuirea CFM este o ocazie de a lua măsuri pentru a soluționa această situație;

7.  reamintește că programele Daphne au jucat un rol fundamental în combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor în UE, dar deplânge faptul că programul Daphne nu mai reprezintă un domeniu de cheltuieli de sine stătător; subliniază ca este nevoie de un sprijin financiar suficient și de mai multă claritate în urmărirea acestui obiectiv în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”; subliniază cât este de important ca fondurile să ajungă la organizațiile direct implicate pentru a garanta succesul implementării.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Barbara Matera, Marijana Petir, Pina Picierno, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Beatrix von Storch

Membri supleanți prezenți la votul final

Arne Gericke, Clare Moody

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

David Coburn, Ulrike Rodust, Siôn Simon


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

29.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

5

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Reimer Böge, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Clare Moody, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Urmas Paet, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Monika Vana, Daniele Viotti, Marco Zanni, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Mercedes Bresso, Ivan Štefanec, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Sylvia-Yvonne Kaufmann, Fernando Ruas, Bogdan Brunon Wenta

Notă juridică