Procedură : 2015/2284(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0227/2016

Texte depuse :

A8-0227/2016

Dezbateri :

PV 15/09/2016 - 7
CRE 15/09/2016 - 7

Voturi :

PV 15/09/2016 - 11.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0361

RAPORT     
PDF 841kWORD 372k
5.7.2016
PE 578.543v01-00 A8-0227/2016

referitor la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportoare: Marian Harkin

Raportor pentru aviz (*):

Jean-Paul Denanot, Comisia pentru bugete

(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a Fondului european de ajustare la globalizare,(3)

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2013 și 2014 (COM(2015)0355),

–  având în vedere evaluarea ex-post a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) – Raport final din august 2015,

–  având în vedere Raportul special nr. 7/2013 al Curții de Conturi intitulat „A generat Fondul european de ajustare la globalizare o valoare adăugată din partea Uniunii Europene în demersul de reinserție a lucrătorilor disponibilizați?”,

–  având în vedere raportul din 2012 al Monitorului European al Restructurărilor (ERM), instrument creat de Eurofound, cu titlul „După restructurare: piețe ale forței de muncă, condiții de muncă și satisfacție în viață”,

–  având în vedere studiul de caz al Eurofound intitulat „Valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare: o comparație a experiențelor din Germania și Finlanda” (2009),

–  având în vedere raportul din 2009 al ERM, Eurofound, intitulat „Restructurarea în perioada de recesiune”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 septembrie 2011 referitoare la viitorul Fondului european de ajustare la globalizare(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare(5),

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de Parlament începând din ianuarie 2007 referitoare la mobilizarea FEG, inclusiv observațiile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) pe marginea solicitărilor respective,

–  având în vedere deliberările grupului de lucru special pentru FEG al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0227/2016),

A.  întrucât Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat pentru a-i permite Uniunii să acorde sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale și ca formă de solidaritate; întrucât obiectivul FEG este de a contribui la o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și la promovarea ocupării durabile a forței de muncă prin măsuri menite să îi pregătească și să îi sprijine pe lucrătorii disponibilizați aflați în căutarea unui nou loc de muncă; întrucât FEG a fost creat pentru a aborda situațiile de urgență prin intervenții rapide și asistență pe termen scurt, ca răspuns la dificultățile acute și neprevăzute de pe piața muncii care implică disponibilizări pe scară largă, spre deosebire de Fondul social european (FSE), care sprijină, de asemenea, lucrătorii disponibilizați, dar care are drept obiectiv gestionarea dezechilibrelor structurale pe termen lung, în principal prin intermediul programelor de învățare pe tot parcursul vieții; consideră că FEG ar trebui să continue să funcționeze în afara CFM în următoarea perioadă de programare;

B.  întrucât, în ultimii ani, restructurarea a devenit un fenomen tot mai răspândit, intensificându-se în anumite sectoare și extinzându-se în altele noi; întrucât responsabilitatea pentru efectele acestor decizii, care sunt adesea neprevăzute, asupra comunităților și asupra coeziunii economice și sociale a statelor membre le revine întreprinderilor; întrucât FEG contribuie la atenuarea efectelor negative ale acestor decizii de restructurare; întrucât din ce în ce mai multe cazuri de mobilizare a FEG sunt legate de strategiile de restructurare ale marilor companii și ale companiilor multinaționale care, în majoritatea cazurilor, sunt elaborate fără implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora; întrucât transferul activităților, delocalizarea, închiderea întreprinderilor, fuziunile, achizițiile, preluările, reorganizarea producției și externalizarea unor activități sunt cele mai comune forme de restructurare;

C.  întrucât adaptabilitatea și proactivitatea în situațiile de schimbare a locurilor de muncă sau a profesiei pot fi totuși afectate de insecuritate, deoarece tranzițiile comportă o serie de riscuri legate de șomaj, scăderea salariilor și insecuritatea socială; întrucât reinserția profesională a beneficiarilor măsurilor de intervenție finanțate de FEG va avea mai mult succes dacă se va realiza în cadrul unor locuri de muncă de calitate;

D.  întrucât cooperativele gestionează restructurările într-un mod responsabil din punct de vedere social, iar modelul lor specific de guvernanță, bazat pe proprietatea comună, participarea democratică și un proces decizional controlat de membri, precum și capacitatea lor de a se baza pe propriile resurse financiare și pe rețele de sprijin explică faptul că ele sunt mai flexibile și mai inovatoare în ceea ce privește gestionarea restructurării în timp și crearea de noi oportunități de afaceri;

E.  întrucât articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport cantitativ și calitativ privind activitățile desfășurate de FEG în cursul celor doi ani precedenți;

F.  întrucât nu există niciun cadru juridic european care să reglementeze aspectele legate de informarea și consultarea lucrătorilor sau aspectele legate de anticiparea și gestionarea restructurării, în scopul de a anticipa schimbarea și de a preveni pierderea locurilor de muncă; întrucât, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2013(6), Parlamentul i-a solicitat Comisiei, în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să prezinte cât mai curând posibil și după consultarea partenerilor sociali o propunere de act juridic privind informarea și consultarea lucrătorilor și anticiparea și gestionarea restructurării (în conformitate cu recomandările detaliate prevăzute în anexă); întrucât există mari diferențe între dispozițiile aplicabile la nivel național privind responsabilitățile angajatorilor față de angajați în procesul de restructurare; întrucât partenerii sociali europeni au fost consultați de două ori în legătură cu acest subiect, iar Comisia nu a acționat; întrucât Comisia a oferit răspunsuri dezamăgitoare la rezoluțiile Parlamentului referitoare la informare, consultare și restructurare, fapt care pune în evidență necesitatea unor măsuri concrete în acest domeniu; întrucât este esențial să existe cadre foarte bine dezvoltate în domeniul relațiilor de muncă, pentru a garanta dreptul la consultare și la informare al lucrătorilor; întrucât prin consolidarea Directivei privind informarea și consultarea lucrătorilor se poate asigura faptul că negocierile purtate pentru elaborarea unui plan adecvat se desfășoară în condiții echitabile și în timp util;

G.  întrucât pragul minim de concediere a fost redus de la 1 000 de disponibilizări la 500 de disponibilizări, existând posibilitatea ca, în circumstanțe excepționale sau în cazul unor piețe ale muncii de dimensiuni reduse, cererile de contribuție din partea FEG să fie luate în considerare în virtutea faptului că disponibilizările respective afectează în mod grav ocuparea forței de muncă și economia locală, regională sau națională;

H.  întrucât, începând cu 1 ianuarie 2014, persoanele care au desfășurat activități independente în trecut pot fi, de asemenea, beneficiari eligibili și pot primi asistență; întrucât Comisia ar trebui să se asigure că FEG îndeplinește nevoile specifice ale lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, având în vedere faptul că numărul persoanelor care desfășoară activități independente este în continuă creștere; întrucât, până la data de 31 decembrie 2017, tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) din regiunile eligibile încadrate în domeniul de aplicare a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” pot beneficia de sprijin din partea FEG în aceeași măsură cu beneficiarii vizați;

I.  întrucât obiectivul actualului FEG nu este doar de a acorda sprijin lucrătorilor disponibilizați, ci și de a demonstra solidaritate față de lucrătorii respectivi;

J.  întrucât bugetul inițial alocat FEG a fost de 500 de milioane EUR pe an; întrucât bugetul actual al FEG este de 150 de milioane EUR pe an, iar rata medie anuală a cheltuielilor este de aproximativ 70 de milioane EUR de la înființarea sa;

K.  întrucât, deși inițial rata de cofinanțare a fost de 50 %, aceasta a fost majorată la 65 % în perioada 2009-2011, a revenit din nou la valoarea de 50 % în perioada 2012-2013 și, în prezent, este de 60 %;

L.  întrucât în perioada 2007–2014 au existat 134 de cereri de finanțare prezentate de 20 de state membre, care au vizat 122 121 de lucrători, și întrucât cuantumul total al cererilor de finanțare se ridică la 561,1 milioane EUR; constată că, în perioada 2007-2013, rata de execuție a bugetului a fost de doar 55 %; întrucât, în perioada 2007-2014, cele mai multe cereri au fost depuse de sectorul de producție, în special de industria autovehiculelor, acestea vizând 29 000 din totalul de 122 121 de lucrători (23 % din totalul cererilor depuse); întrucât, până în prezent, efectele crizei economice au fost resimțite cel mai pregnant de întreprinderile mici care au mai puțin de 500 de angajați;

M.  întrucât Curtea de Conturi Europeană recomandă Parlamentului, Consiliului și Comisiei să ia în considerare mai degrabă limitarea finanțării UE la măsuri susceptibile să creeze valoare adăugată la nivelul UE decât finanțarea unor sisteme naționale deja existente de sprijin pentru veniturile lucrătorilor, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (b); întrucât s-a constatat că valoarea adăugată a măsurilor FEG este maximă în cazul în care aceste măsuri au fost utilizate pentru cofinanțarea unor servicii destinate lucrătorilor disponibilizați care, de regulă, nu există în sistemele de prestații profesionale ale statelor membre și care se axează în primul rând pe activități de formare, mai degrabă decât pe indemnizații și în cazul în care aceste măsuri au fost personalizate și pot oferi un sprijin complementar în raport cu prestațiile tradiționale, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri de lucrători disponibilizați; subliniază, în acest sens, necesitatea de a investi în potențialul foștilor angajați, precum și importanța realizării unei evaluări complete a nevoilor pieței muncii și a cerințelor în materie de competențe existente la nivel local, ca bază pentru programele de formare și de dezvoltare a competențelor, cu scopul de a facilita o reintegrare rapidă a lucrătorilor pe piața muncii; reamintește că statele membre au obligația de a asigura o execuție eficace a bugetului FEG;

N.  întrucât FEG nu reprezintă o soluție la problema șomajului în UE; întrucât pentru a soluționa criza șomajului în UE este necesar ca aspectele legate de crearea, protejarea și durabilitatea locurilor de muncă să ocupe un loc central în cadrul politicilor UE; întrucât, având în vedere evoluția ratelor șomajului în Europa, în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată, sunt necesare acțiuni urgente pentru a oferi acestor persoane noi perspective profesionale;

O.  întrucât, în sensul prezentului raport, perioada de referință pentru evaluarea FEG este 2007-2014; întrucât evaluarea ex-post a Comisiei acoperă perioada 2007-2013, iar raportul Curții de Conturi vizează perioada 2007-2012;

P.  întrucât principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și sunt consacrate în Strategia Europa 2020, ar trebui să fie garantate și promovate în cadrul punerii în aplicare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

Q.  întrucât, în cazul femeilor, rata de reinserție profesională este mai ridicată decât în cazul bărbaților, însă reinserția profesională a femeilor este, cel mai adesea, temporară și instabilă, ca urmare a faptului că acestea își asumă obligații legate de îngrijirea unor membri ai familiei în paralel cu activitățile de căutare a unui nou loc de muncă și/sau cu activitățile desfășurate în vederea reconversiei profesionale, precum și a absenței unor structuri de îngrijire a copiilor și a bolnavilor de înaltă calitate și la prețuri accesibile;

R.  întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de crize și de politicile de austeritate,

1.  ia act de evaluarea ex-post a FEG și de primul raport bienal; ia act de faptul că Comisia și-a respectat obligația de raportare; consideră că rapoartele menționate și alte rapoarte de acest tip nu sunt suficiente pentru a garanta o transparență deplină și o eficiență maximă a FEG; invită statele membre care au beneficiat de FEG să pună toate datele și evaluările cazurilor la dispoziția publicului și să includă, în rapoartele pe care le elaborează cu privire la cazurile respective, o evaluare a impactului din perspectiva genului; încurajează în mod insistent toate statele membre să pună la dispoziția publicului, în timp util, cererile lor de finanțare și rapoartele finale întocmite în temeiul actualului regulament; recunoaște faptul că Comisia își respectă obligațiile de raportare, însă consideră că Comisia ar putea face publice toate documentele relevante referitoare la cazurile de mobilizare a FEG, inclusiv rapoartele de misiune interne rezultate în urma vizitelor de monitorizare efectuate în statele membre în contextul cererilor de finanțare în curs;

2.  salută extinderea perioadei de finanțare de la un an la doi ani; reamintește că, potrivit cercetărilor Eurofound, perioada de 12 luni nu este suficient de îndelungată pentru a acorda asistență tuturor lucrătorilor disponibilizați, în special celor mai vulnerabile grupuri, cum ar fi lucrătorii cu calificări reduse, lucrătorii în vârstă, femeile și în special părinții singuri;

3.  constată că evaluările realizate cu privire la FEG arată că rezultatele intervențiilor efectuate prin acest fond sunt influențate de factori precum nivelul de educație și gradul de calificare al lucrătorilor vizați, precum și de capacitatea de absorbție a piețelor muncii relevante și de PIB-ul țărilor beneficiare; subliniază că astfel de factori sunt preponderent influențați de acele măsuri pe termen lung ce pot fi efectiv finanțate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); subliniază că este necesar să se țină cont de acești factori și de situația de pe piața muncii de la nivel local de fiecare dată când urmează să se acorde ajutoare prin FEG; menționează că pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente, consolidarea sinergiilor dintre FEG și fondurile ESI are un rol esențial; subliniază că fondurile ESI pot îndeplini rolul de măsuri ulterioare de sprijin în domeniile susținute de FEG, prin stimularea investițiilor, a creșterii globale și a creării de locuri de muncă; subliniază că intervențiile FEG ar trebui să fie direcționate către investiții care sprijină creșterea economică, crearea de locuri de muncă, participarea lucrătorilor la activități de formare și îmbunătățirea competențelor și a mobilității geografice a acestora și ar trebui să fie coordonate cu programele existente ale UE pentru a ajuta oamenii să își găsească un loc de muncă și a promova antreprenoriatul, în special în regiunile și sectoarele afectate deja de efectele negative ale globalizării sau restructurării economice; subliniază că ar trebui preferate abordările integrate bazate pe programare din fonduri multiple pentru a contracara în mod sustenabil disponibilizările și șomajul printr-o alocare eficientă a resurselor și o coordonare mai strânsă și crearea de sinergii, îndeosebi între FSE și FEDR; crede cu tărie că o strategie integrată bazată pe programare din fonduri multiple ar reduce riscul relocării și ar crea condiții favorabile pentru întoarcerea producției industriale în UE;

4.  consideră că modul de funcționare a FEG a fost îmbunătățit prin introducerea unor reforme ale reglementărilor aplicabile; constată că îmbunătățirea a simplificat procedurile de acces la FEG pentru statele membre și că aceasta ar trebui să ducă la o utilizare sporită a acestui instrument de către statele membre; invită Comisia să propună acțiuni corespunzătoare pentru a elimina toate barierele legate de capacitatea administrativă care au împiedicat participarea la măsurile FEG; consideră FEG nu ar trebui să dobândească o funcție de stabilizare macroeconomică;

5.  ia act de faptul că nivelul redus de credite alocate pentru FEG în cadrul bugetului anual a fost suficient pentru a oferi asistența și îndrumarea necesare și esențiale persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă; subliniază, cu toate acestea, că domeniul de aplicare a FEG a fost extins începând cu 2014 pentru a include tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și criteriul crizei și că, în cazul unei creșteri semnificative a numărului de cereri de finanțare și al introducerii unor noi prerogative ale FEG, este posibil ca bugetul alocat FEG să nu fie suficient și să fie necesară majorarea sa, pentru a asigura funcționarea eficientă a acestui instrument;

6.  subliniază relevanța unui dialog social puternic, bazat pe încredere reciprocă și răspundere comună, ca cel mai bun instrument pentru găsirea unor soluții bazate pe consens și pe abordări comune, la momentul anticipării, prevenirii și gestionării proceselor de restructurare; subliniază faptul că acest lucru ar ajuta la prevenirea pierderii locurilor de muncă și ar reduce, prin urmare, numărul cererilor de mobilizare a FEG;

7.  ia act de creșterea semnificativă a numărului de cereri depuse în intervalul de timp 2009-2011, perioadă în care s-a aplicat derogarea, care a permis depunerea unor cereri având la bază criteriile referitoare la criză; remarcă, totodată, că domeniul de aplicare a FEG a fost extins încă o dată, pentru a include în mod permanent, în perioada 2014-2020, criteriul crizei și persoanele care desfășoară activități independente; salută extinderea acestei derogări după 2013; constată că peste jumătate din numărul total de proiecte din perioada 2007-2014 au avut legătură cu criza; subliniază, de asemenea, că efectele negative ale crizei economice continuă în unele state membre;

8.  constată că, între 2007 și 2014, a fost solicitată o sumă totală de 542,4 milioane EUR de către 20 de state membre, pentru 131 de intervenții vizând 121 380 de lucrători;

9.  observă că Comisia a adus îmbunătățiri bazei de date a FEG în care datele cantitative privind cazurile de mobilizare a FEG sunt înregistrate în scopuri statistice, ceea ce facilitează prezentarea cererilor de către statele membre și analizarea și compararea cifrelor referitoare la cazurile FEG de către Comisie; observă, de asemenea, că Comisia a inclus FEG în sistemul comun de gestionare partajată a fondurilor, ceea ce ar trebui să permită prezentarea unor cereri mai corecte și complete și o reducere suplimentară a timpului necesar pentru depunerea unei cereri de către un stat membru; ia act de faptul că acest sistem permite simplificarea procedurii de depunere a cererilor pentru statele membre și îndeamnă Comisia să accelereze prelucrarea cererilor, astfel încât să se poată asigura mobilizarea rapidă a fondurilor și să se optimizeze impactul FEG;

10.  invită Comisia să anticipeze pe deplin efectele deciziilor de politică comercială asupra pieței muncii din UE, luând în considerare și informațiile documentate referitoare la respectivele efecte care au fost evidențiate de cererile FEG; invită Comisia să realizeze evaluări aprofundate ale impactului acestor decizii, atât ex-ante, cât și ex-post, inclusiv evaluări ale impactului social, analizând și efectele potențiale asupra ocupării forței de muncă, competitivității și economiei, inclusiv impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii, și asigurând totodată o coordonare ex-ante eficace între DG Comerț și DG Ocuparea Forței de Muncă; solicită Parlamentului să organizeze în mod regulat audieri comune ale Comisiei pentru comerț internațional și ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cu scopul de a contribui la o mai bună coordonare între politica comercială și FEG și de a îmbunătăți monitorizarea acestora; consideră că trebuie promovată într-un mod mai energic folosirea FEG pentru gestionarea proceselor de delocalizare, precum și pentru a atenua crizele sectoriale produse de variațiile cererii la nivel mondial; se opune cu fermitate oricărei inițiative care ar preconiza utilizarea FEG, în forma sa actuală și cu bugetul său actual, ca un instrument de intervenție menit să rezolve problema locurilor de muncă pierdute în Uniunea Europeană ca urmare a adoptării anumitor strategii comerciale la nivelul UE, inclusiv a punerii în aplicare a viitoarelor acorduri comerciale sau a celor deja existente; subliniază necesitatea de a consolida coerența între politica comercială și politica industrială, precum și necesitatea de a moderniza instrumentele de apărare comercială ale Uniunii;

11.  invită Comisia să acorde statutul de economie de piață numai partenerilor comerciali care îndeplinesc cele cinci criterii pe care le-a stabilit; solicită, în acest sens, Comisiei să elaboreze o strategie clară și eficientă în ceea ce privește chestiunile referitoare la acordarea statutului de economie de piață țărilor terțe, pentru a proteja competitivitatea întreprinderilor UE și să asigure continuitatea eforturilor UE de combatere a oricărei forme de concurență neloială;

12.  subliniază că unul dintre principalele obiective ale FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care își pierd locul de muncă ca urmare a unei schimbări profunde a comerțului cu bunuri sau servicii al Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (a) din regulament; este de părere că un obiectiv important al FEG este acela de a asigura sprijin pentru lucrătorii disponibilizați ca urmare a consecințelor negative ale litigiilor comerciale; invită, prin urmare, Comisia să clarifice faptul că pierderea de locuri de muncă ca urmare a litigiilor comerciale care au ca rezultat o schimbare profundă a comerțului cu bunuri sau servicii al Uniunii intră pe deplin în domeniul de aplicare a FEG;

13.  insistă asupra faptului că FEG nu poate în niciun caz să se substituie unei politici serioase de prevenire și anticipare a restructurărilor; subliniază importanța unei adevărate politici industriale la nivelul Uniunii Europene, pentru a favoriza creșterea durabilă și incluzivă;

14.  solicită Comisiei să realizeze studii privind impactul globalizării pe sectoare și să prezinte în consecință propuneri care ar încuraja întreprinderile să anticipeze schimbările sectoriale și să își pregătească angajații în acest sens înainte de efectuarea disponibilizărilor;

15.  subliniază faptul că unele state membre au preferat să recurgă la FSE în detrimentul FEG, deoarece în cazul FSE ratele de cofinanțare sunt mai ridicate, iar punerea în aplicare a măsurilor finanțate prin FSE este mai rapidă, în timp ce în cazul FEG nu este permisă prefinanțarea, iar procedura de aprobare este mai lungă; consideră, cu toate acestea, că dispozițiile prevăzute de noul regulament cu privire la majorarea ratei de cofinanțare și la reducerea intervalului de timp necesar pentru depunerea și aprobarea cererilor au contribuit la remedierea unora dintre aspectele menționate; regretă că sprijinul FEG nu a ajuns încă la lucrătorii disponibilizați din toate statele membre și solicită statelor membre să utilizeze acest instrument de sprijin în cazul disponibilizărilor în masă;

16.  atrage atenția asupra faptului că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi, durata medie a procedurii de aprobare a unei cereri de mobilizare a FEG este de 41 de săptămâni; solicită să se depună toate eforturile necesare pentru a accelera acest proces; salută eforturile Comisiei de a reduce la minimum întârzierile și de a eficientiza procesul de depunere a cererilor de asistență; subliniază că, pentru a atinge aceste obiective, consolidarea capacităților statelor membre este indispensabilă și recomandă insistent ca toate statele membre să demareze punerea în aplicare a măsurilor cât mai curând posibil; ia act de faptul că multe state membre fac deja acest lucru;

17.  constată că, în cazul anumitor state membre, parteneri sociali și întreprinderi se constată un nivel foarte scăzut de informare cu privire la FEG; invită Comisia să își intensifice comunicarea cu statele membre, cu rețelele sindicale naționale și locale și cu publicul larg; invită statele membre să promoveze informarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora cu privire la FEG și să facă acest lucru în timp util pentru a se asigura că se poate ajunge la un nivel maxim de potențiali beneficiari ai FEG și că se poate profita de măsurile FEG, promovându-se totodată într-un mod mai eficace beneficiile obținute în urma mobilizării FEG;

18.  reamintește rolul important al garanțiilor menite să împiedice, pentru un anumit interval de timp, relocarea întreprinderilor care beneficiază de finanțare din partea UE, având în vedere că o relocare ar putea face necesară adoptarea unor măsuri de ajutor suplimentare ca urmare a disponibilizărilor;

Beneficiarii FEG

19.  salută concluziile raportului Curții de Conturi, care a constatat faptul că aproape toți lucrătorii care erau eligibili pentru FEG au putut beneficia de măsuri personalizate și bine coordonate, adaptate nevoilor lor individuale, precum și că aproximativ 50 % din lucrătorii care au beneficiat de asistență financiară sunt în prezent reintegrați pe piața muncii; ia act de faptul că, în unele state membre, demararea mai lentă a programelor de asistență din cadrul FEG și punerea în aplicare ineficace a acestora au dus la o subutilizare a fondurilor; consideră că implicarea beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora, a partenerilor sociali, a misiunilor locale pentru ocuparea forței de muncă și a altor părți interesate relevante în procesul inițial de evaluare și de punere în aplicare este esențială pentru a garanta obținerea unor rezultate pozitive pentru beneficiari; invită Comisia să sprijine statele membre în vederea elaborării unor măsuri și programe inovatoare și să analizeze în evaluările sale în ce măsură conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate a anticipat perspectivele viitoare de pe piața muncii și competențele necesare și a fost compatibilă cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; invită statele membre, în temeiul articolului 7 din actualul regulament, să depună eforturi suplimentare pentru a orienta proiectarea pachetului coordonat de servicii personalizate către o economie durabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; ia act de faptul că inovarea, specializarea inteligentă și eficiența utilizării resurselor au un rol esențial pentru renașterea industrială și diversificarea economică;

20.  constată că, în medie, din cele 73 de proiecte analizate în raportul de evaluare ex-post al Comisiei, ponderea beneficiarilor cu vârsta de 55 de ani sau peste era de 15 %, iar ponderea beneficiarilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani era de 5 %; salută, așadar, faptul că în noul regulament se acordă mai multă atenție lucrătorilor în vârstă și celor mai tineri, precum și includerea NEET în domeniul de aplicare a anumitor cereri; constată că, în medie, ponderea beneficiarilor de sex feminin a fost de 33 %, iar cea a bărbaților a fost de 67 %; ia act de faptul că aceste cifre reflectă structura de gen a angajaților, care poate varia în funcție de sectorul în cauză; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că, în toate cazurile de mobilizare a FEG, femeile și bărbații sunt tratați în mod egal și solicită statelor membre să colecteze date ținând cont de perspectiva de gen pentru a vedea modul în care acest sprijin a afectat ratele de reinserție profesională a beneficiarilor de sex feminin; constată, de asemenea, că în anumite cazuri de finanțare prin FEG, numărul beneficiarilor vizați este redus în comparație cu numărul total al beneficiarilor eligibili, ceea ce poate duce la un impact suboptim;

21.  consideră că includerea NEET în cererile de mobilizare a FEG necesită deseori diferite tipuri de intervenții și, astfel, relevă faptul că toți actorii relevanți, inclusiv partenerii sociali, grupurile comunităților locale și organizațiile de tineret ar trebui să fie reprezentați în etapa de punere în aplicare a fiecărui program și ar trebui să promoveze măsurile necesare pentru a asigura un nivel maxim de participare a NEET; în acest context, încurajează statele membre să instituie o agenție solidă cu rolul de instituție principală de coordonare a implementării programului, cu scopul de a pune la dispoziție un sprijin dedicat și susținut pentru a asigura finalizarea programului FEG de către NEET și a asigura, totodată, o rată cât mai mare de utilizare a fondurilor programului; consideră că o evaluare independentă, cu un accent special pe chestiunea participării la programe a NEET, ar permite identificarea celor mai bune practici; este ferm convins că aplicarea derogării referitoare la includerea NEET ar trebui să continue până la sfârșitul perioadei de programare, în decembrie 2020;

22.  invită Comisia să includă în evaluarea sa intermediară a FEG o evaluare calitativă și cantitativă specifică a sprijinului acordat de FEG tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), având în vedere în special punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și sinergiile necesare dintre bugetele naționale, FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);

23.  ia act de faptul că, potrivit evaluării ex-post, în cazul eșantionului de 73 de cazuri examinate, ponderea medie a beneficiarilor care au avut acces la măsuri a fost de 78 %; menționează că acest eșantion include 20 de cazuri în care ponderea beneficiarilor care au avut acces la măsuri este de 100 % sau mai ridicată; insistă, cu toate acestea, asupra faptului că, în toate cazurile, rata maximă de acces este de 100 % și subliniază, prin urmare, că utilizarea unor ponderi care depășesc valoarea de 100 % denaturează realitatea, sugerând faptul că numărul beneficiarilor care au avut acces la măsuri este mai ridicat decât în realitate; constată că acest lucru se întâmplă și în cazul ratei de execuție a bugetului; solicită Comisiei să își adapteze cifrele, pentru a furniza o evaluare mai exactă a ponderii beneficiarilor care au avut acces la măsuri și a ratei de execuție a bugetului;

24.  salută faptul că mulți dintre beneficiari au putut obține în primul rând un nou loc de muncă datorită sprijinului personalizat acordat de FEG pentru căutarea de locuri de muncă și și-au putut actualiza calificările prin intermediul unor programe de formare profesională sau cu ajutorul alocațiilor de mobilitate; salută, de asemenea, faptul că FEG a permis unor angajați să se orienteze spre antreprenoriat prin intermediul sprijinului acordat pentru crearea sau preluarea întreprinderilor; subliniază, prin urmare, impactul pozitiv semnificativ raportat de beneficiarii FEG asupra sentimentului de stimă de sine, a responsabilizării și a motivației; subliniază faptul că asistența din partea FEG a consolidat coeziunea socială, permițând lucrătorilor să se reintegreze pe piața muncii și, astfel, să evite efectele negative ale unui șomaj de durată;

25.  constată că, potrivit cifrelor din raportul ex-post, beneficiarii FEG tind să aibă un nivel de educație relativ mai scăzut decât media și, prin urmare, abilități mai puțin transferabile, ceea ce, în condiții normale, reduce oportunitățile lor de angajare și îi face mai vulnerabili pe piața muncii; consideră că FEG poate oferi o valoare adăugată maximă la nivelul UE prin sprijinirea programelor de formare și de reconversie profesională a lucrătorilor și în special a grupurilor vulnerabile cu calificări inferioare, care acordă prioritate competențelor necesare pe piața muncii și care stimulează spiritul antreprenorial;

26.  cu toate acestea, în cadrul evaluării ex-post s-a realizat o anchetă, iar rezultatele ei au fost eterogene, în condițiile în care 35 % dintre beneficiari au apreciat că noile locuri de muncă sunt mai bune sau mult mai bune, 24 % au declarat că noile locuri de muncă au o calitate similară, iar 41 % au afirmat că nivelul de calitate al locurilor de muncă oferite era mai scăzut sau mult mai scăzut; cu toate acestea, deoarece nu sunt disponibile date sistematice pe baza cărora să se realizeze o evaluare, recomandă Comisiei să colecteze mai multe informații detaliate cu privire la impactul intervențiilor FEG și la calitatea acestora, pentru a permite, într-o etapă ulterioară, adoptarea măsurilor corective necesare;

Randamentul și valoarea adăugată a FEG

27.  invită Comisia și statele membre să utilizeze modalitățile de execuție a bugetului FEG mai flexibil și mai eficace, cu accent pe rezultate, impact și valoarea adăugată și fără a compromite utilizarea adecvată și transparentă a fondurilor și respectarea normelor; este de părere că procedura de solicitare a asistenței ar trebui să fie mai rapidă cu scopul de a crește eficacitatea fondului pentru lucrătorii disponibilizați; este preocupat de discrepanța dintre sumele solicitate în cererile de mobilizare a FEG și sumele rambursate de statele membre, rata medie de execuție a bugetului fiind de numai 45 %; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze cu atenție motivele care stau la baza ratelor reduse de execuție și să propună măsuri pentru a aborda blocajele existente și a asigura utilizarea optimă a fondului; constată că rata de reinserție profesională la sfârșitul asistenței FEG variază considerabil de la 4 % la 86 % și subliniază, în consecință, importanța unor măsuri active și favorabile incluziunii privind piața muncii; observă că, în anumite state membre, cheltuielile din cadrul FEG au constant rezultate mai bune decât în altele; sugerează Comisiei să ofere orientări în continuare și să permită statelor membre să facă schimb de bune practici privind cererile de asistență și utilizarea fondurilor FEG pentru a asigura o rată maximă de reinserție profesională pentru fiecare euro cheltuit;

28.  consideră că rata de cofinanțare de 60 % nu ar trebui să crească;

29.  relevă faptul că, în conformitate cu evaluarea ex-post a Comisiei, în medie doar 6% din bugetul FEG este cheltuit pentru a acoperi costuri administrative și de gestiune;

30.  constată, pe baza rezultatelor obținute în urma consultării părților interesate, că cel mai important factor care demonstrează rentabilitatea măsurilor FEG este numărul lucrătorilor reintegrați pe piața muncii, care în prezent plătesc impozite și contribuții de securitate socială, astfel încât nu mai este necesar să li se plătească indemnizații de șomaj sau alte prestații sociale;

31.  constată că, într-un număr de cazuri FEG, costurile mai mari pentru acțiunile prevăzute la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul FEG slăbesc impactul general al investițiilor FEG; invită Comisia să abordeze problema acestor costuri prin introducerea unor limite;

32.  ia act de propunerea prezentată în evaluarea ex-post, potrivit căreia o evaluare contrafactuală a impactului este un element important pentru a înțelege valoarea adăugată a FEG; regretă faptul că încă nu s-a stabilit obligația de a efectua o astfel de evaluare;

33.  salută concluzia Curții de Conturi, potrivit căreia FEG generează o valoare adăugată reală la nivelul UE atunci când este utilizat pentru a cofinanța servicii destinate lucrătorilor disponibilizați sau indemnizații care nu sunt în mod tradițional prevăzute în cadrul sistemelor de indemnizații de șomaj ale statelor membre, contribuind astfel la favorizarea unei mai bune coeziuni sociale în Europa; subliniază că în unele state membre nu există sisteme de protecție socială suficient de solide pentru a răspunde nevoilor lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă;

34.  regretă faptul că, potrivit Curții de Conturi, o treime din finanțarea FEG este utilizată pentru a compensa sistemele naționale de sprijin pentru veniturile lucrătorilor, fără nicio valoare adăugată la nivelul UE; subliniază faptul că noul Regulament privind FEG limitează costurile măsurilor speciale, cum ar fi stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă și stimulentele pentru angajare destinate angajatorilor, la 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat, precum și faptul că acțiunile finanțate de FEG nu se substituie măsurilor pasive de protecție socială oferite de către statele membre în cadrul sistemelor lor naționale; insistă asupra faptului că FEG nu poate fi utilizat pentru a substitui obligațiile întreprinderilor față de lucrătorii lor; în plus, încurajează Comisia să menționeze în mod clar, cu ocazia următoarei revizuiri a Regulamentului privind FEG, că acest fond nu poate fi utilizat ca substitut pentru obligațiile statelor membre față de lucrătorii concediați;

35.  regretă faptul că ratele de execuție bugetară variază de la 3 % la 110 %, cu o rată medie de execuție de 55 %; consideră că o astfel de situație reflectă, în anumite cazuri, o serie de deficiențe existente fie în faza de planificare, fie în faza de punere în aplicare și că pentru a o ameliora este necesară o mai bună elaborare a proiectelor și o mai bună punere în aplicare a acestora;

36.  regretă reducerea finanțării destinate FEG; invită Comisia și statele membre să acorde sprijin suplimentar FEG pentru a asigura satisfacerea nevoilor; invită Comisia să se asigure că există suficient personal în raport cu volumul de muncă și să evite întârzierile inutile;

37.  consideră că măsurile FEG și FSE ar trebui utilizate pentru a se completa reciproc cu scopul de a furniza atât soluții specifice pe termen scurt, cât și soluții mai generale pe termen mai lung; constată că, potrivit concluziilor formulate, statele membre au reușit în general să coordoneze în mod eficace măsurile adoptate în cadrul FEG cu cele aferente FSE și cu măsurile naționale vizând piața forței de muncă și că în cadrul auditului efectuat de Curtea de Conturi nu au fost depistate cazuri de beneficiari care să fi făcut obiectul suprapunerii măsurilor de finanțare sau al dublei finanțări;

38.  este mulțumit de constatarea din Raportul Comisiei privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2013 și 2014, conform căreia în 2013 și 2014 nu a fost semnalată Comisiei nicio neregularitate conform Regulamentului FEG și nici nu a fost soluționată nicio neregularitate legată de FEG;

Impactul asupra IMM-urilor

39.  remarcă faptul că IMM-urile reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE și că acestea angajează cea mai mare parte a lucrătorilor din UE; în acest context, își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că FEG a avut un impact foarte limitat asupra IMM-urilor, deși dispozițiile referitoare la intervențiile FEG prevăd în mod clar posibilitatea ca IMM-urile să beneficieze de sprijin, cu condiția respectării anumitor criterii; ia act de explicația Comisiei, conform căreia lucrătorii afectați angajați de furnizori din aval nu au fost excluși în mod intenționat, însă solicită Comisiei să depună în continuare eforturi pentru a reorienta FEG către IMM-uri, care joacă un rol-cheie în economia europeană, spre exemplu prin acordarea unei atenții sporite dispozițiilor de la articolul 8 litera (d) referitoare la necesitatea de a identifica furnizorii sau producătorii și subcontractanții din aval ai întreprinderilor care efectuează disponibilizări sau prin reinstituirea măsurilor adoptate în cadrul intervențiilor anterioare ale FEG, prin care FEG a adus beneficii IMM-urilor, întreprinderilor sociale și cooperativelor, promovând astfel bunele practici; subliniază faptul că trebuie să se pună accentul în mai mare măsură pe un raport proporțional între lucrătorii disponibilizați din IMM-uri și lucrătorii din întreprinderile mari;

40.  consideră că ar trebui să se utilizeze în mai mare măsură derogarea de la pragul de eligibilitate, în special în beneficiul IMM-urilor; subliniază faptul că dispozițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul în vigoare sunt importante pentru IMM-uri, deoarece acestea permit restructurarea, la nivel regional, a sectoarelor economiei afectate de criză sau de globalizare, de la caz la caz; recunoaște faptul că există anumite dificultăți legate de aprobarea cererilor prezentate în temeiul acestor dispoziții și invită Comisia să acorde sprijin statelor membre în abordarea acestor provocări, cu scopul de a transforma FEG într-o soluție viabilă pentru lucrătorii concediați; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să țină seama de principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în etapa de planificare și de punere în aplicare;

41.  observă concentrarea cererilor în sectorul producției și al construcțiilor și, în special, în industria autovehiculelor și a aviației, ajutoarele fiind furnizate în principal întreprinderilor mari; invită statele membre și autoritățile regionale cu competențe exclusive să sprijine în mod proactiv lucrătorii disponibilizați din IMM-uri, cooperative și întreprinderi sociale utilizând marja de flexibilitate prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament, în special în ceea ce privește cererile colective formulate de IMM-uri, precum și alte facilități care promovează extinderea sprijinului acordat IMM-urilor și a accesului acestora la măsuri; invită totodată statele membre și autoritățile regionale sus-menționate să informeze IMM-urile cu privire la posibilitățile care li se oferă în cadrul FEG; subliniază că aceste cazuri în care FEG este mobilizat pentru a acorda asistență IMM-urilor ar trebui să fie considerate unul din elementele care oferă valoare adăugată FEG;

42.  este mulțumit de constatarea din raportul ex-post al Comisiei privind punerea în aplicare, care identifică o interacțiune pozitivă între resursele utilizate pentru promovarea antreprenoriatului și rata activităților independente desfășurate după luarea măsurilor; observă totuși că pentru toate cazurile FEG rata medie a activităților independente este scăzută, situându-se la 5 %, și că măsurile ar trebui utilizate pentru a încuraja întreprinzătorii, punând la dispoziție în acest scop subvenții pentru întreprinderile nou-înființate și alte stimulente; subliniază, în acest context, importanța învățării pe tot parcursul vieții, a mentoratului și a rețelelor inter pares; consideră că există posibilități suplimentare de îmbunătățire a utilizării FEG, atât în privința execuției FEG ca instrument separat, cât și în cazurile de utilizare concomitentă a FEG și a altor instrumente, cum sunt fondurile ESI, cu scopul de a sprijini spiritul antreprenorial și crearea de noi întreprinderi, dar subliniază că sprijinul acordat antreprenoriatului ar trebui să se bazeze pe planuri de afaceri sustenabile; invită statele membre să pună accentul pe incluziunea femeilor și a tinerelor fete în programele de sprijinire a antreprenoriatului;

43.  salută eforturile mai multor state membre de a crește rata de utilizare a măsurilor de susținere a antreprenoriatului și a economiei sociale, sub forma unor subvenții pentru întreprinderile nou-înființate și măsuri îndreptate spre promovarea spiritului antreprenorial și a cooperativelor și serviciilor sociale pentru noii antreprenori;

Cerințe în materie de date

44.  consideră că, în condițiile în care există o serie de factori care pot ridica probleme, cum ar fi posibilitatea omiterii unor date, particularitățile naționale și regionale, diferitele circumstanțe macroeconomice și microeconomice, dimensiunile mici ale eșantioanelor și anumite ipoteze necesare, abordarea metodologică a Comisiei ar trebui să fie riguroasă și transparentă, incluzând anumite măsuri de remediere a deficiențelor care complică această abordare;

45.  subliniază constatarea din raportul Curții de Conturi, potrivit căreia anumite state membre nu au stabilit obiective cantitative în ceea ce privește reinserția profesională a lucrătorilor, iar datele existente nu sunt adecvate pentru a evalua eficacitatea măsurilor adoptate în vederea reinserției profesionale a lucrătorilor; ia act de declarația Comisiei, potrivit căreia Regulamentul privind FEG nu prevede obiective cantitative în materie de reinserție profesională, iar diferitele măsuri ale FEG pot fi evaluate prin alte metode; recomandă, prin urmare, statelor membre să stabilească obiective cantitative în ceea ce privește reinserția profesională și să realizeze în mod sistematic o diferențiere între măsurile aferente FEG, cele aferente FSE și alte măsuri naționale concepute în mod special pentru lucrătorii afectați de disponibilizări în masă; invită, de asemenea, Comisia să furnizeze informații privind tipul și calitatea locurilor de muncă găsite de persoanele care au fost reintegrate pe piața muncii și tendințele pe termen mediu în ceea ce privește nivelul de integrare atins prin intervențiile din FEG; relevă faptul că statele membre ar trebui, în plus, să facă distincția între cele două tipuri principale de măsuri FEG, și anume măsurile active pe piața forței de muncă și măsurile prin care se acordă lucrătorilor sprijin pentru venit, și să ofere totodată informații mai detaliate referitoare la măsurile de care au beneficiat participanții individuali, astfel încât să se poată realiza o analiză costuri-beneficii mai precisă a diferitelor măsuri; invită, de asemenea, Comisia să ofere informații privind cererile de mobilizare a FEG care nu au fost aprobate la nivelul Comisiei, precum și privind motivele care au determinat acest refuz;

46.  le reamintește statelor membre că au obligația de a furniza date cu privire la ratele de reinserție profesională a lucrătorilor la 12 luni de la punerea în aplicare a măsurilor, pentru a asigura monitorizarea necesară a impactului și a eficienței FEG;

47.  subliniază necesitatea simplificării procedurilor de audit la nivel național, astfel încât să se asigure coerența și eficiența și să se evite suprapunerile inutile între organismele care gestionează diferite niveluri de control;

48.  recomandă să se consolideze fluxurile de informații și mecanismele de sprijin instituite între persoana de contact de la nivel național și partenerii de la nivel regional sau local responsabili pentru soluționarea cazurilor;

49.  recomandă să se realizeze într-un mod mai sistematic evaluări inter pares, schimburi de experiență la nivel transnațional sau corelări între noile cereri de mobilizare a FEG și cererile anterioare, pentru a face schimb de bune practici și de experiențe în ceea ce privește punerea în aplicare; recomandă, prin urmare, crearea unei platforme destinate schimbului de bune practici, care să fie ușor accesibilă și să sprijine îmbunătățirea schimbului de soluții integrate;

50.  ia act de preocupările Serviciului de Cercetare al Parlamentului European în ceea ce privește metodologia de calcul al contribuției din partea FEG; subliniază necesitatea unor cerințe suplimentare privind indicatorii de performanță;

51.  invită Comisia și statele membre să mențină conținutul dispozițiilor referitoare la alocațiile pentru îngrijitori prevăzute de actualul Regulament privind FEG; în acest context, invită statele membre să dezvolte modalități flexibile de lucru și de formare și, dacă este posibil, să creeze aceste facilități în cadrul comunităților locale, având în vedere faptul că numeroase femei au fost disponibilizate, iar în cazul lor flexibilitatea geografică este mai redusă, ca urmare a obligațiilor familiale de îngrijire pe care și le-au asumat;

52.  invită autoritățile regionale și locale competente, partenerii sociali și organizațiile societății civile să coordoneze eforturile actorilor de pe piața muncii pentru a permite un acces mai bun la finanțarea FEG în cazul disponibilizărilor viitoare; în plus, solicită o participare mai intensă a partenerilor sociali la activitățile de monitorizare și evaluare a fondului și, în special, ca aceștia să încurajeze reprezentanții organizațiilor de femei, astfel încât să se garanteze faptul că se acordă o atenție mai mare aspectelor de gen;

53.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a delega Eurofound sarcinile referitoare la evaluarea FEG, astfel cum sunt menționate la articolul 20 din regulament; consideră că, în conformitate cu această propunere, Comisia ar putea să furnizeze Eurofound resursele financiare necesare, corespunzătoare cheltuielilor reprezentate de achizițiile publice pentru evaluarea curentă a FEG și costurilor asociate resurselor umane; în plus, având în vedere faptul că principalul impediment în calea unei mai bune evaluări este lipsa de date corespunzătoare, Comisia ar putea solicita statelor membre să pună datele relevante la dispoziția Eurofound;

º

º  º

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 855.

(2)

JO L 167, 29.6.2009, p. 26.

(3)

JO L 406, 30.12.2006, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0431.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0303.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0005.


EXPUNERE DE MOTIVE

Context

Inițial, FEG a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 ca un instrument menit să garanteze solidaritatea Uniunii cu lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă în urma unor disponibilizări pe scară largă, survenite ca rezultat al schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale, generate de globalizare, în cazul în care disponibilizările respective au un puternic impact negativ asupra economiei regionale sau locale.

În perioada 2007-2009, criteriile de intervenție prevăzute aveau în vedere cel puțin 1 000 de concedieri survenite în cursul unei perioade de patru luni în cadrul unei întreprinderi dintr-un stat membru sau în cursul unei perioade de nouă luni, în special în cazul IMM-urilor care își desfășoară activitatea într-un sector economic definit la nivel de diviziune NACE 2 și care sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate de nivel NUTS 2. În 2009, pragul de referință a fost redus la 500 de lucrători. Încă de la înființarea FEG, a existat posibilitatea ca statele membre să utilizeze acest instrument în circumstanțe excepționale sau pe piețe mici ale forței de muncă, în cazul cărora criteriile de intervenție nu sunt îndeplinite, atunci când concedierile în cauză au un impact grav asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei locale.

Domeniul de aplicare al Fondului a fost extins în perioada 2009-2011 și începând cu 2013, pentru a include lucrătorii concediați ca urmare a crizei financiare și economice mondiale. În plus, începând cu 2013, în domeniul de aplicare al măsurilor FEG au fost incluse noi categorii de beneficiari - persoanele care desfășoară activități independente și, în regiunile eligibile pentru finanțare în cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, a fost inclus în rândul beneficiarilor un număr de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) egal cu numărul de beneficiari vizați.

•  Acțiuni eligibile

Inițial, s-a acordat asistență financiară pentru a contribui la finanțarea „măsurilor active de pe piața muncii care fac parte dintr-un ansamblu coordonat de servicii personalizate destinate reinserției profesionale a lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă”(1). În regulamentul din 2013, domeniul de aplicare a fost extins, astfel încât dispozițiile vizau în special reinserția „persoanelor defavorizate, a persoanelor în vârstă și a tinerilor fără loc de muncă, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă”(2).

Printre acțiunile eligibile se numără formarea și reconversia profesională individualizată, asistența pentru căutarea unui loc de muncă, mentoratul, promovarea spiritului antreprenorial, asistența pentru desfășurarea de activități independente, demararea de afaceri și preluarea întreprinderilor de către lucrători, indemnizații de subzistență, pentru participarea la activități de formare și pentru mobilitate.

În cazul tuturor acțiunilor eligibile, finanțarea este condiționată de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare. În plus, nu se poate acorda finanțare pentru acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, nici pentru măsurile pasive de protecție socială.

•  Finanțare

FEG este un instrument pentru intervenții în situații de urgență și nu face obiectul dispozițiilor care reglementează cadrul financiar multianual. A fost înființat un fond de rezervă, menit să furnizeze finanțarea necesară pentru bugetul anual al FEG. Creditele anuale înscrise în bugetul UE și destinate FEG au fost reduse de la 500 de milioane EUR pe an în 2007 la 150 de milioane EUR pe an în temeiul regulamentului în vigoare. În medie, fondurile alocate FEG în cursul perioadei de 8 ani cuprinse între 2007 și 2014 s-au ridicat la 70 de milioane EUR pe an. Inițial, rata de cofinanțare a fost de 50 %, apoi aceasta a fost majorată la 65 % în cursul perioadei 2009-2011, a fost redusă din nou la 50 % în 2012 și 2013 și, pentru perioada 2014-2020, a fost majorată la 60 % în temeiul regulamentului în vigoare, adoptat în 2013.

În cazul în care cererea de mobilizare a FEG a fost aprobată de Parlament și de Consiliu, Comisia plătește statului membru în cauză contribuția financiară sub forma unei tranșe unice de prefinanțare, reprezentând 100 % din contribuția financiară, în principiu în termen de 15 zile. Inițial, statele membre aveau obligația să utilizeze finanțarea acordată de FEG în termen de 12 luni, însă acest interval de timp a fost prelungit la 24 de luni în temeiul regulamentului din 2009, iar regulamentul din 2013 menține acest interval de timp. Regulamentul inițial prevedea faptul că ponderea asistenței tehnice acordate Comisiei trebuie să fie de 0,35 %, însă nivelul acesteia a crescut la 0,5 % în temeiul regulamentului din 2013.

•  Termenele-limită și raportarea

Noul regulament prevede faptul că atât Comisia, cât și statele membre trebuie să respecte termene-limită mai stricte. În prezent, statele membre trebuie să depună cererea de finanțare în termen de 12 săptămâni de la data la care au avut loc concedierile și dispun de un interval de timp suplimentar de 6 săptămâni pentru a răspunde oricăror cereri de informații suplimentare. Ulterior, Comisia are la dispoziție 12 săptămâni pentru a finaliza evaluarea sa. În etapa următoare, Comisia prezintă o propunere Parlamentului European și Consiliului cu privire la fiecare cerere eligibilă și trebuie să obțină aprobarea ambelor instituții înainte de a rambursa suma convenită statului membru în cauză.

În termen de 6 luni de la încheierea programului FEG, statele membre trebuie să prezinte Comisiei un raport final cu privire la punerea în aplicare a FEG. Regulamentul din 2013 conține dispoziții mai detaliate privind informațiile care trebuie incluse în acest raport final. Conform regulamentului inițial, Comisia era obligată să publice un raport anual, însă, în temeiul noului regulament, este prevăzut un raport bienal. Trebuie remarcat, în special, faptul că raportul bienal prevede o nouă obligație referitoare la prezentarea unor statistici privind rata de reinserție profesională pentru lucrătorii care beneficiază de asistență. De asemenea, Comisia are obligația de a efectua o evaluare intermediară pentru a determina în ce măsură rezultatele obținute sunt eficace și sustenabile, precum și o evaluare ex-post, în colaborare cu experți externi, pentru a măsura impactul FEG și valoarea sa adăugată.

Statelor membre le revine responsabilitatea principală în ceea ce privește gestionarea acțiunilor implementate în cadrul FEG, precum și în privința controlului financiar al acestor acțiuni. Comisia are obligația de a adopta toate măsurile necesare pentru a verifica dacă la punerea în aplicare a acțiunilor finanțate sunt respectate principiile referitoare la o gestiune financiară eficace și fiabilă. Funcționarii Comisiei pot efectua verificări la fața locului cu un preaviz de cel puțin o zi. În cazul în care costul real al acțiunilor FEG este mai mic decât valoarea estimată, Comisia le va solicita statelor membre în cauză să ramburseze sumele corespunzătoare din contribuția financiară stabilită inițial.

Beneficiarii

În ansamblu, măsurile adoptate în cadrul FEG în beneficiul lucrătorilor concediați au fost personalizate și bine coordonate. Este foarte important ca, în scopul elaborării cererilor, să se asigure o implicare reală a lucrătorilor vizați sau a reprezentanților acestora, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante. Deoarece FEG este un instrument menit să asigure flexibilitatea intervențiilor, acesta permite adoptarea unor acțiuni inovatoare și personalizate. Având în vedere faptul că obiectivul FEG este acela de a promova ocuparea durabilă a forței de muncă, este crucial să se evalueze numărul de beneficiari care au fost reintegrați pe piața muncii.

Potrivit evaluării ex-post a FEG, rata de reinserție profesională prezintă variații, situându-se între 4 % și 98 %, rata medie de reinserție profesională fiind de 49 %. Ratele de reinserție profesională depind de o serie de factori, inclusiv de nivelul de educație, de vârsta beneficiarului, de rata șomajului la nivel regional sau național, de gradul de urbanizare a regiunilor, de profilul competențelor lucrătorilor, de influența gradului de dezvoltare regională etc. Impactul mixului de măsuri FEG asupra ratelor de reinserție profesională a fost analizat în legătură cu două tipuri de acțiuni FEG: gestionarea dosarelor individuale și formarea/reconversia profesională. S-a constatat că ambele tipuri de acțiuni influențează în mod pozitiv ratele de reintegrare pe piața muncii, însă numai activitatea de gestionare a dosarelor individuale a fost considerată semnificativă din punct de vedere statistic.

Potrivit datelor existente, sprijinul personalizat, intensiv și adaptat fiecărui caz în parte permite adesea obținerea unor rezultate satisfăcătoare. De asemenea, este extrem de importantă capacitatea de a propune măsuri care au un caracter complementar în raport cu măsurile naționale, precum și flexibilitatea inerentă acestui instrument. Printre alte avantaje pe care măsurile le pot aduce beneficiarilor se numără impactul psihologic pozitiv, creșterea nivelului de adaptabilitate și flexibilitatea pieței muncii. În plus, dovezile arată că FEG a contribuit la consolidarea coeziunii sociale, prin sprijinul acordat unor grupuri mari de persoane care aveau nevoie urgentă de asistență. Acest lucru a avut efecte colaterale pozitive asupra familiilor beneficiarilor și, la nivel mai general, asupra comunităților în cauză.

Conform analizei, care a examinat valoarea totală a cheltuielilor pentru fiecare beneficiar FEG (în cele 73 de cazuri incluse în evaluarea ex-post), se constată că evoluția ratelor de reinserție profesională nu a fost liniară și că oferta, cererea și mixul de politici au influențat în mod semnificativ evoluția acestor rate. Există dovezi care arată că diferitele tipuri de măsuri sunt asociate cu diferite rate de reinserție profesională, însă nu există nicio tendință clară și coerentă, care să indice faptul că măsurile mai costisitoare sunt asociate cu rate mai ridicate de reinserție profesională.

În plus, nu a putut fi identificată o tendință clară în urma comparării rezultatelor și a costurilor înregistrate pentru diferite intervenții ale FEG, precum și pentru alte proiecte similare, care nu au fost finanțate prin FEG și care au avut drept obiect redistribuirea personalului. În acest context, este important să se pună în evidență o recomandare prezentată în cadrul evaluării ex-post și potrivit căreia, pentru a putea determina impactul și valoarea adăugată a intervențiilor de pe piața forței de muncă, este important ca aceste intervenții să fie analizate printr-o procedură comparativă, utilizând în acest scop un serviciu credibil de control sau serviciile unui grup responsabil cu realizarea unei evaluări contrafactuale a impactului. Acest exercițiu comparativ este util pentru a înțelege în ce măsură schimbările observate pot fi atribuite intervenției supuse evaluării.

În plus, analiza arată că există o concentrare tot mai mare a programelor finanțate din fonduri europene. Documentul de orientare al Comisiei privind planurile de evaluare pentru perioada de programare 2014-2020 stipulează care sunt cerințele ce trebuie respectate pentru a realiza o analiză contrafactuală eficace a impactului și evidențiază faptul că este mai ușor să se îndeplinească toate aceste cerințe dacă se asigură o planificare adecvată încă de la început. În schimb, potrivit datelor disponibile până în prezent, analiza contrafactuală a impactului nu a fost utilizată în evaluarea intervențiilor FEG, prin urmare Comisia trebuie să pună în aplicare propriile recomandări în acest domeniu.

Rata activităților independente desfășurate a variat între 44 % și 0 %, în condițiile în care, în medie, ponderea persoanelor care desfășurau activități independente era de 5 %. Ponderea activităților independente era legată de amploarea sprijinului acordat inițiativelor antreprenoriale în pachetul FEG inițial.

Valoarea adăugată europeană

Valoarea adăugată europeană a FEG poate fi definită ca un factor care determină diferența dintre impactul măsurilor FEG și cel al măsurilor elaborate de statele membre. Este important ca această valoare adăugată să fie determinată, pentru a putea justifica sau contesta utilitatea măsurilor de politică inițiate de UE, cum ar fi FEG.

Valoarea adăugată poate fi măsurată în patru moduri. În primul rând, se evaluează impactul asupra volumului, mai precis modul în care FEG completează măsurile existente, prin intensificarea, dezvoltarea, sprijinirea sau consolidarea măsurilor active de pe piața forței de muncă sau a politicilor naționale privind ocuparea forței de muncă. O serie de dovezi referitoare la diferite intervenții ale FEG au arătat că FEG a avut un puternic efect asupra volumului.

În al doilea rând, măsurile finanțate prin FEG au permis extinderea sprijinului existent pentru anumite grupuri și în anumite domenii de politică care, altfel, nu ar fi beneficiat de sprijin, cum ar fi lucrătorii mai tineri, persoanele care participau deja la piața muncii și lucrătorii migranți. În al treilea rând, finanțarea acordată de FEG a permis sprijinirea unor proiecte inovatoare inițiate la nivel local/regional pentru a fi adoptate la nivel național, precum și promovarea pe scară largă a unor inovații naționale.

În al patrulea rând, dovezile arată că au existat rezultate pozitive la nivel educațional pentru organizațiile participante. La această categorie se poate menționa consolidarea capacităților în ceea ce privește gestionarea eficientă a măsurilor și crearea de parteneriate pentru a pune în practică măsurile FEG.

Reforme ale FEG

FEG a trecut printr-o serie de reforme începând cu 2006. Aceste măsuri includ reducerea valorilor stabilite drept criterii de intervenție de la 1 000 de concedieri la 500 de concedieri. Aceasta înseamnă că FEG poate fi accesat mai ușor de către regiuni și de către statele membre mai mici. S-a propus ca pragul de concediere să fie redus și mai mult, însă propunerea a întâmpinat o opoziție considerabilă. Cu toate acestea, raportoarea consideră că statele membre ar trebui să recurgă în mai mare măsură la dispozițiile articolului 4 alineatul (2), care permit depunerea unei cereri chiar dacă nu s-a atins pragul de 500 de concedieri. Mai multe cereri depuse în temeiul acestui articol au fost deja aprobate.

Durata intervențiilor a fost extinsă de la 12 la 24 de luni. Acest lucru a permis mai multor beneficiari să aibă acces la o gamă mai largă de programe educaționale sau de formare. Perioada de 12 luni a fost destul de restrictivă și, mai ales în cazul în care statele membre au înregistrat întârzieri în implementarea măsurilor FEG, rezultatul a fost că beneficiarii au întâmpinat restricții în ceea ce privește accesul la anumite măsuri.

Persoanele care desfășoară activități independente pot în prezent să acceseze măsurile FEG. Raportoarea consideră că această reformă este la fel de importantă, deoarece, în anumite state membre, persoanele care desfășoară o activitate independentă beneficiază de un nivel mai redus de protecție socială decât alți lucrători. Acest lucru poate descuraja persoanele care doresc să creeze locuri de muncă, iar FEG poate, cel puțin, să ofere acestor lucrători un nivel echivalent de protecție socială.

Domeniul de aplicare a noului regulament include, de asemenea, tinerii NEET. În acest mod accesul la măsurile FEG este îmbunătățit și există dovezi care arată că sporirea numărului de participanți poate să genereze economii de scară. În plus, în acest mod măsurile FEG pot demonstra solidaritatea cu tinerii șomeri din regiunile cu un nivel ridicat al șomajului.

Rata de cofinanțare constituie o problemă pentru unele state membre, care preferă să utilizeze FSE, spre exemplu, deoarece rata de cofinanțare a acestuia este mai mare. Pentru aceste state membre, creșterea ratei de cofinanțare de la 50 % la 60 % este un pas important, care le poate încuraja să aibă în vedere posibilitatea utilizării FEG.

În ceea ce privește includerea criteriului referitor la criză, este demn de remarcat faptul că, în perioada 2009-2011, în cursul căreia s-a aplicat o derogare pentru a ține seama de acest criteriu, numărul de cereri de mobilizare a FEG a crescut semnificativ. În contextul regulamentului în vigoare, acest criteriu ține seama de faptul că impactul crizei din 2007 este încă resimțit în anumite sectoare/țări și, în plus, de faptul că FEG ar trebui să fie în măsură să răspundă la orice nouă criză financiară sau economică mondială.

Raportul Curții de Conturi

Raportul Curții de Conturi a inclus șase concluzii și trei recomandări. Multe dintre acestea au fost deja abordate în cadrul prezentului raport, însă este necesar să fie reamintite câteva aspecte. În special, este necesar ca statele membre să stabilească obiective cantitative privind reintegrarea pe piața muncii și să facă distincția între măsurile FEG și alte măsuri, precum și între cele două tipuri principale de măsuri de sprijin aferente FEG. Una dintre observațiile critice viza faptul că anumite state membre au utilizat sume importante din fondurile puse la dispoziție de FEG pentru a compensa sistemele naționale de sprijin pentru venit de care beneficiau lucrătorii. Curtea de Conturi consideră că acest mod de utilizare a fondurilor europene nu aduce valoare adăugată și, prin urmare, este esențial ca statele membre să evalueze valoarea adăugată a acestui tip de sprijin specific.

Raportul critică, de asemenea, intervalul de timp îndelungat necesar pentru aprobarea cererilor de mobilizare a FEG, însă reformele recente au introdus o procedură mai rapidă, iar multe state membre încep să pună în aplicare măsurile de îndată ce cererile de finanțare sunt trimise Comisiei.

Una dintre recomandările Curții de Conturi a fost aceea ca instituțiile UE să aibă în vedere posibilitatea adaptării cadrului FSE pentru a oferi o alternativă la FEG. Cu toate acestea, noul regulament a abordat multe dintre aspectele avute în vedere de această recomandare, cum ar fi termenele-limită.

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1927/2006, articolul 3.

(2)

Articolul 7 alineatul (1).


AVIZ al Comisiei pentru bugete (25.5.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Raportor pentru aviz: Jean-Paul Denanot

(*)  Procedura comisiilor asociate - articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că finanțarea din FEG poate sprijini sau completa acțiunile statelor membre în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale, dar nu poate înlocui acțiunile și responsabilitățile fundamentale ale autorităților naționale și, prin urmare, nu ar trebui să compenseze sistemele naționale de sprijin pentru veniturile lucrătorilor; reamintește, de asemenea, că statele membre au responsabilitatea de a cofinanța acțiunile FEG în conformitate cu modalitățile stabilite de legislația națională și sunt obligate să execute bugetul FEG în mod eficace;

2.  consideră că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) reprezintă un instrument valoros prin care UE oferă sprijin lucrătorilor și își exprimă solidaritatea cu aceștia și, de asemenea, îi ajută pe șomeri să revină în câmpul muncii, obiectivul Fondului fiind acela de a contribui la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și la promovarea ocupării durabile a forței de muncă în Europa; sugerează totuși că sunt necesare îmbunătățiri semnificative ale FEG; consideră, în special, că FEG ar putea oferi un raport mai bun cost-beneficii și ar putea fi orientat mai mult către rezultate; consideră că FEG ar trebui să continue să funcționeze în afara CFM în următoarea perioadă de programare;

3.  consideră că rata de cofinanțare de 60 % nu ar trebui să crească;

4.  constată că, între 2007 și 2014, a fost solicitată o sumă totală de 542,4 milioane EUR de către douăzeci de state membre, pentru 131 de intervenții vizând 121 380 de lucrători;

5.  observă că FEG ar trebui să fie un mecanism de acordare de asistență pe termen scurt, în situațiile în care este nevoie de un răspuns rapid; regretă că perioada medie de aprobare a asistenței din FEG între 2007 și 2013 a fost de 303 zile; salută eforturile Comisiei de a eficientiza procesul de solicitare a asistenței; sugerează că reducerea numărului de limbi oficiale în care trebuie să fie tradus un proiect de decizie ar putea reduce această perioadă cu cel puțin două săptămâni; subliniază că orice traducere suplimentară solicitată ar putea fi realizată de către Comisie la o dată ulterioară;

6.  constată că, în perioada 2007-2014, opt state membre nu au utilizat sprijinul FEG disponibil; invită Comisia să examineze toate cazurile în care capacitatea de reglementare sau administrativă, ori alte obstacole au obstrucționat participarea FEG și să propună măsuri pentru eliminarea unor astfel de obstacole;

7.  invită Comisia și statele membre să utilizeze modalitățile de execuție a bugetului FEG mai flexibil și mai eficace, cu accent pe rezultate, impact și valoarea adăugată și fără a compromite utilizarea adecvată și transparentă a fondurilor și respectarea normelor; este de părere că procedura de solicitare a asistenței ar trebui să fie mai rapidă cu scopul de a crește eficacitatea Fondului pentru lucrătorii disponibilizați; este preocupat de discrepanța dintre resursele solicitate de la FEG și sumele rambursate de statele membre, rata medie de execuție a bugetului fiind de numai 45 %; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze cu atenție motivele care stau la baza ratelor reduse de execuție și să propună măsuri pentru a aborda blocajele existente și a asigura utilizarea optimă a Fondului; constată că rata de reangajare la sfârșitul asistenței FEG variază considerabil de la 4 % la 86 % și subliniază, în consecință, importanța unor măsuri active și favorabile incluziunii privind piața muncii; observă că, în anumite state membre, cheltuielile din cadrul FEG au constant rezultate mai bune decât în altele; sugerează Comisiei să ofere orientări în continuare și să permită statelor membre să facă schimb de bune practici privind solicitarea și utilizarea fondurilor FEG pentru a asigura o rată maximă de reangajare a forței de muncă pentru fiecare euro cheltuit;

8.  constată că, potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, FEG oferă cea mai bună valoare adăugată la nivelul UE atunci când este utilizat pentru cofinanțarea serviciilor destinate lucrătorilor concediați care, în mod obișnuit, nu există în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și atunci când se axează pe activități de formare și reconversie profesională, mai degrabă decât pe indemnizații;

9.  salută rata de reangajare de aproape 50 % în cazul lucrătorilor care au beneficiat de asistență financiară pentru cererile soluționate în perioada 2013-2014; insistă, cu toate acestea, că FEG ar trebui să ofere finanțare acelor sectoare care s-ar putea confrunta cu probleme în viitor, pentru a garanta reintegrarea durabilă pe piața muncii a lucrătorilor vizați, în sectoarele cu potențial de creștere;

10.  observă caracterul pe termen scurt al FEG și subliniază necesitatea de a consolida sinergiile, complementaritatea și coordonarea cu FSE, FEDR și măsurile finanțate la nivel regional și național, pentru a însoți, de asemenea, întreprinderile aflate în dificultate pe parcursul unei faze de tranziție generatoare de locuri de muncă; propune, în acest sens, ca, în conformitate cu tradițiile și obiceiurile statelor membre, cererile de finanțare din partea FEG să poată fi prezentate de autoritățile care gestionează fondurile structurale în fiecare stat membru, cu condiția ca autoritățile de management regionale să dispună de suficiente resurse administrative și financiare pentru a asigura acest lucru; propune ca cererile de finanțare din partea FEG să se pună la dispoziția publicului;

11.  constată că, într-un număr de cazuri FEG, costurile mai mari pentru acțiunile prevăzute la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul FEG slăbesc impactul general al investițiilor FEG; invită Comisia să abordeze problema acestor costuri prin introducerea unor limite;

12.  consideră că o utilizare mai amplă a derogărilor de la pragurile de eligibilitate, care să fie în favoarea IMM-urilor, precum și prelungirea perioadelor de referință și posibilitatea de a include lucrătorii disponibilizați care oferă servicii conexe în cadrul lucrătorilor disponibilizați din întreprinderea ce solicită asistență ar trebui să fie atent evaluate în funcție de caz, încercând totuși să se limiteze utilizarea necorespunzătoare a pachetului bugetar al FEG;

13.  invită Comisia să îmbunătățească asistența tehnică existentă pentru statele membre și să intensifice comunicarea cu acestea cu privire la posibilitățile oferite de FEG pentru a crește gradul de utilizare a acestui fond și solicită ca cererile de finanțare din partea FEG depuse de statele membre, cu toată documentația aferentă, să se publice pe site-ul Comisiei Europene;

14.  consideră că intervenția socială ex post, adesea legată de rambursarea finanțării oferite de către statele membre, face invizibilă activitatea Uniunii Europene de sprijinire a lucrătorilor disponibilizați; invită Comisia Europeană să consolideze comunicarea cu rețelele de sindicate naționale și locale, precum și cu publicul larg, pentru a pune mai bine în valoare acțiunea socială a Uniunii;

15.  invită Comisia să includă în evaluarea sa la jumătatea perioadei a FEG o evaluare calitativă și cantitativă specifică a sprijinului FEG acordat tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), având în vedere în special punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și sinergiile necesare dintre bugetele naționale, FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); consideră că derogarea referitoare la NEET ar trebui să fie extinsă dincolo de 2017, după o astfel de analiză;

16.  solicită Comisiei să realizeze studii privind impactul globalizării pe sectoare și să prezinte în consecință propuneri care ar încuraja întreprinderile să anticipeze schimbările sectoriale și să își pregătească angajații în acest sens înainte de efectuarea disponibilizărilor;

17.  consideră că există posibilități suplimentare de îmbunătățire a utilizării FEG pentru proiecte de sprijinire a antreprenoriatului și a activității întreprinderilor nou înființate; solicită Comisiei să continue să analizeze acest aspect;

18.  ia act de preocupările Serviciului de Cercetare al Parlamentului European în ceea ce privește metodologia de calcul al contribuției din partea FEG; subliniază necesitatea unor cerințe suplimentare privind indicatorii de performanță.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, José Manuel Fernandes, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Sophie Montel, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Urmas Paet, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Daniele Viotti, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Anneli Jäätteenmäki, Georgios Kyrtsos, Andrej Plenković, Ivan Štefanec, Nils Torvalds

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Laura Agea, Rainer Wieland


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (25.4.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Raportoare pentru aviz: Agnes Jongerius

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  invită Comisia să realizeze evaluări aprofundate și periodice ale impactului, atât ex ante, cât și ex post, în cazul tuturor acordurilor comerciale și al inițiativelor legislative relevante, analizând, în acest context, și potențialele lor efecte asupra ocupării forței de muncă, competitivității și economiei, inclusiv asupra întreprinderilor mici și mijlocii, și asigurând totodată o coordonare ex ante eficace între DG Comerț și DG Ocuparea Forței de Muncă; subliniază că toate sectoarele identificate ca fiind vulnerabile ar trebui să fie monitorizate atent și ar trebui, dacă este necesar, să facă obiectul unor măsuri specifice adecvate și relevă totodată faptul că partenerii sociali, inclusiv reprezentanții întreprinderilor și reprezentanții sindicali, precum și statele membre cu sectoare cu risc ridicat ar trebui să fie informate în mod corespunzător și să beneficieze de asistență în procesul de depunere a cererilor;

2.  constată că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este un instrument de solidaritate instituit pentru a acorda sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare a schimbărilor structurale majore, printre care se numără globalizarea sau crizele financiare și economice; subliniază, așadar, nevoia de a asigura o coerență profundă între politicile industriale și comerciale, având în vedere faptul că acordurile comerciale pot expune întreprinderile europene la un nivel mai ridicat de concurență, care ar putea produce efecte negative asupra ocupării forței de muncă, precum și nevoia unei strategii industriale comune;

3.  reamintește Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015, intitulată „Comerțul pentru toți: către politici mai responsabile de comerț și investiții” (COM(2015)0497), în care aceasta recunoaște faptul că acordurile comerciale pot genera efecte negative asupra anumitor regiuni și lucrători în cazul în care noua concurență se dovedește a fi prea acerbă, precum și faptul că FEG este un instrument esențial care oferă un sprijin important comunităților care se confruntă cu pierderi de locuri de muncă pentru motive cum ar fi închiderea unor fabrici în UE din cauza concurenței internaționale;

4.  având în vedere că sprijinul oferit de FEG a fost extins către noi sectoare, solicită statelor membre să elaboreze, pe baza acestor evaluări ale impactului și în colaborare cu partenerii sociali, inclusiv cu reprezentanții întreprinderilor și cu reprezentanții sindicali, strategii pentru a veni în întâmpinarea schimbărilor prevăzute de pe piața forței de muncă; consideră, așadar, că mecanismele de finanțare a FEG, strategiile publicitare utilizate în cadrul acestui instrument și simplitatea procesului decizional pentru punerea sa în aplicare, precum și coordonarea cu alte fonduri ale UE ar trebui să facă obiectul unei evaluări, pentru a putea răspunde eventualelor nevoi apărute ca urmare a elaborării acestor strategii;

5.  invită Comisia să consolideze Directiva privind informarea și consultarea lucrătorilor; relevă faptul că reprezentanții lucrătorilor și sindicatele ar trebui informați în timp util cu privire la toate planurile de restructurare sau de închidere a fabricii ca urmare a efectelor schimburilor comerciale, astfel încât negocierile pentru un plan social adecvat să se poată desfășura în condiții echitabile, având acces egal la informații; consideră că, în acest mod, ar trebui să se garanteze faptul că întreprinderile își asumă pe deplin responsabilitățile;

6.  solicită Parlamentului să organizeze în mod regulat audieri comune ale Comisiei pentru comerț internațional și ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cu scopul de a contribui la o mai bună coordonare între politica comercială și FEG și de a îmbunătăți monitorizarea acestora;

7.  solicită Comisiei să reducă pragul de eligibilitate, care se ridică în prezent la 500 de disponibilizări, deoarece menținerea acestui prag presupune faptul că, în practică, doar marile întreprinderi sunt eligibile, în condițiile în care acestea sunt adesea profitabile la nivel global; consideră că, pentru a se asigura acordarea de asistență angajaților întreprinderilor mai mici din sectoarele care sunt direct afectate de efectele globalizării, pragul ar trebui redus la 100 de disponibilizări; solicită Comisiei să sprijine nu numai salariații întreprinderilor vizate de planurile de disponibilizare, ci și salariații din toate sectoarele afectate, inclusiv subcontractanții; încurajează Comisia să dea dovadă de o mai mare flexibilitate și capacitate de reacție în utilizarea FEG; regretă faptul că, prea adesea, sumele prevăzute a fi alocate din FEG trebuie să fie plătite în avans de statele membre;

8.  solicită Comisiei să reorienteze sprijinul FEG în favoarea IMM-urilor, care au o contribuție esențială la asigurarea dinamismului economiei europene;

9.  invită Consiliul și Comisia să demareze punerea în aplicare a reglementărilor care au drept scop modernizarea instrumentelor de apărare comercială, asigurând o implementare mai rapidă a acestora și îmbunătățind eficacitatea și eficiența lor, precum și gradul lor de accesibilitate, inclusiv pentru IMM-uri; subliniază faptul că utilizarea de instrumente de apărare comercială eficiente și reformate ar permite evitarea situațiilor în care FEG este mobilizat pentru cazuri de dumping social, ecologic sau al prețurilor practicat de alte țări;

10.  solicită Comisiei să inițieze, în același timp, o strategie de sprijin pentru o politică industrială și de investiții comună și să consolideze instrumentele de apărare comercială ale UE;

11.  invită Comisia să acorde statutul de economie de piață numai partenerilor comerciali care îndeplinesc cele cinci criterii pe care le-a stabilit; solicită, în acest sens, Comisiei să elaboreze o strategie clară și eficientă în ceea ce privește chestiunile referitoare la acordarea statutului de economie de piață țărilor terțe, pentru a proteja competitivitatea întreprinderilor UE și să asigure continuitatea eforturilor UE de combatere a oricărei forme de concurență neloială;

12.  solicită Comisiei să prelungească derogarea acordată Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și după finele anului 2017;

13.  împărtășește viziunea Comisiei, potrivit căreia obiectivul fundamental al FEG este acela de a sprijini persoanele care, ca urmare a liberalizării tot mai accentuate a comerțului, își pierd locul de muncă; consideră că una dintre funcțiile importante ale FEG este aceea de a atenua impactul litigiilor comerciale și de a asigura faptul că eforturile pe care le implică punerea în practică a deciziilor politice adoptate în comun la nivelul UE sunt partajate între statele membre ale Uniunii; solicită, prin urmare, Comisiei să asigure sprijinul necesar pentru întreprinderile și lucrătorii afectați de conflictele comerciale; propune, de asemenea, să se instituie un mecanism de soluționare accelerată a cererilor depuse în contextul conflictelor comerciale.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, Marine Le Pen, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Hannu Takkula

Membri supleanți prezenți la votul final

Klaus Buchner, Danuta Maria Hübner, Agnes Jongerius, Sander Loones, Bolesław G. Piecha, Frédérique Ries, Fernando Ruas, Lola Sánchez Caldentey, Judith Sargentini, József Szájer, Marita Ulvskog, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Laura Agea, Rosa D’Amato, Emilian Pavel, Maurice Ponga, Marco Valli, Axel Voss


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (28.4.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Raportor pentru aviz: Marco Valli

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

−  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (Regulamentul privind FEG)(1),

−  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (noul Regulament privind FEG)(2),

−  având în vedere Raportul Comisiei din 22 iulie 2015 privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2013 și 2014 (COM(2015)0355),

−  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi nr. 7/2013 referitor la Fondul european de ajustare la globalizare, însoțit de răspunsurile Comisiei(3) (raportul Curții de Conturi),

A.  întrucât Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat în scopul de a acorda sprijin lucrătorilor concediați ca urmare a schimbărilor structurale majore în configurația comerțului mondial;

B.  întrucât articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport cantitativ și calitativ privind activitățile desfășurate de FEG în cursul celor doi ani precedenți;

C.  întrucât FEG a fost creat pentru a face față situațiilor de urgență punctuale și pe termen scurt, spre deosebire de Fondul social european (FSE) care sprijină, de asemenea, lucrătorii concediați, dar care are drept obiectiv soluționarea dezechilibrelor structurale pe termen lung, în principal prin programele de învățare pe tot parcursul vieții,

1.  observă că suma totală reprezentând ajutoarele aprobate din FEG, începând de la data primei solicitări până în septembrie 2015, s-a ridicat la aproximativ 545 de milioane EUR din bugetul Uniunii și la aproximativ 390 de milioane EUR din bugetele statelor membre, pentru un total de 139 de solicitări aprobate prezentate de statele membre;

2.  consideră că este necesar să se intensifice utilizarea FEG pentru a preveni și a face față delocalizărilor, precum și ca răspuns la crizele sectoriale cauzate de fluctuația prețurilor și a cererii mondiale;

3.  constată, potrivit raportului Curții de Conturi, că aproape toți lucrătorii care erau eligibili au reușit să beneficieze de măsuri personalizate în cadrul FEG; observă că serviciile oferite beneficiarilor potențiali au fost în general adaptate la nevoile acestora, având astfel o probabilitate mare de a obține rezultatele dorite; observă, în plus, că sprijinul acordat prin FEG a fost în general bine coordonat cu FSE și cu măsurile naționale de ocupare a forței de muncă, în sensul că măsurile existente au fost completate cu măsuri suplimentare în cadrul FEG, concepute în mod special pentru a răspunde nevoilor lucrătorilor în cauză;

4.  invită Comisia să se asigure că FEG răspunde nevoilor specifice ale lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă; subliniază faptul că delocalizările și alte consecințe ale globalizării, cum ar fi „economia colaborativă” și robotica, afectează marile sectoare ale economiei europene în care numărul persoanelor care desfășoară activități independente este în creștere constantă;

5.  subliniază că, în unele cazuri, lucrătorii disponibilizați care fuseseră anterior angajați de furnizori ai unei întreprinderi afectate nu au beneficiat de sprijinul FEG; ia act de explicația Comisiei conform căreia lucrătorii afectați angajați de furnizori în aval nu au fost excluși în mod intenționat, având în vedere că Comisia depune eforturi, împreună cu statele membre, pentru a realiza un echilibru rezonabil între acoperirea completă și timpul necesar pentru pregătirea și depunerea unei cereri; observă că Comisia ar trebui să includă detalii suplimentare privind sectoarele în care lucrătorii ar putea să își găsească un loc de muncă și să precizeze dacă oferta în materie de formare corespunde perspectivelor economice și nevoilor viitoare de pe piața muncii din regiunile afectate de disponibilizări;

6.  solicită Comisiei să reducă pragul de eligibilitate FEG, care se ridică în prezent la 500 de concedieri, la 100 de concedieri în cazul întreprinderilor mijlocii și la 50 de concedieri în cazul întreprinderilor mici, astfel încât să se asigure că ajutorul ajunge la lucrătorii angajați de IMM-uri, care sunt, în general, mai afectați de efectele globalizării;

7.  observă faptul că, cu toate că FSE nu este conceput să răspundă unor evenimente neprevăzute, toate măsurile luate conform Regulamentului privind FEG se pot aplica și în cadrul FSE; constată că principalele motive pentru care unele state membre preferă să implementeze mai curând FSE decât FEG sunt rata de cofinanțare mai mare pentru FSE, o punere în aplicare mai rapidă a FSE, absența prefinanțării din partea FEG, durata îndelungată de aprobare pentru FEG și condiții mai restrictive pentru FEG;

8.  observă că, în multe cazuri, statele membre întâmpină dificultăți suplimentare în a dovedi că disponibilizările în masă îndeplinesc criteriile pentru intervenția FEG, iar această sarcină este și mai complicată atunci când mai multe IMM-uri sunt afectate; solicită, așadar, Comisiei să rezolve deficiențele menționate mai sus pentru ca FEG să devină o soluție funcțională pentru lucrătorii disponibilizați;

9.  constată că disponibilitatea și calitatea datelor referitoare la reinserție au fost afectate în mod negativ de o serie de factori; atrage atenția asupra faptului că, în general, statele membre nu au stabilit obiective cantitative în materie de reinserție și că, în anumite cazuri, serviciile publice sau private de ocupare a forței de muncă nu au consemnat în mod sistematic o diferențiere între FEG, FSE și alte măsuri naționale în momentul colectării datelor referitoare la reinserție; solicită Comisiei să furnizeze anual o evaluare completă a rezultatelor obținute pentru fiecare intervenție a FEG și să comunice datele privind cererile FEG care nu au fost aprobate la nivelul Comisiei, precum și motivele refuzului;

10.  subliniază faptul că autorităților din statele membre nu li s-a impus să facă diferența între măsurile active privind piața muncii, cum ar fi formarea și ajutorul pentru desfășurarea de activități independente, și sprijinul pentru venitul salariaților; observă, în plus, absența unor informații specifice care să permită, pentru a contribui la evaluarea impactului FEG, identificarea proiectelor cofinanțate prin FSE care ar fi putut efectiv îndeplini criteriile de intervenție aplicabile în cadrul FEG; solicită Comisiei să examineze acest aspect și să prezinte un raport privind numărul și sfera de aplicare a proiectelor FSE care îndeplinesc criteriile pentru intervenția FEG;

11.  observă că Comisia a adus îmbunătățiri bazei de date a FEG în care datele cantitative privind cazurile legate de FEG sunt înregistrate în scopuri statistice, ceea ce facilitează prezentarea cererilor de către statele membre și analizarea și compararea cifrelor referitoare la cazurile FEG de către Comisie; observă, de asemenea, că Comisia a inclus FEG în sistemul comun de gestionare partajată a fondurilor, ceea ce ar trebui să permită prezentarea unor cereri mai corecte și complete și reducerea și mai mare a timpului necesar pentru ca o cerere depusă de un stat membru să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu; observă că, din motive de transparență și răspundere democratică, Comisia ar fi trebuit să asigure accesul public la toate documentele referitoare la cazurile FEG;

12.  observă că formularele de candidatură pentru FEG nu conțin nicio precizare cu privire la societățile comerciale ai căror angajați au fost vizați de măsuri legate de FEG; solicită Comisiei să ofere informații mai detaliate și să analizeze dacă închiderile de întreprinderi și/sau disponibilizările sunt cauzate de societăți care își delocalizează producția către țări terțe sau către alte state membre cu politici fiscale agresive, concepute pentru a atrage investiții; invită Comisia să analizeze posibilitatea introducerii unui instrument care să oblige întreprinderile care își delocalizează producția în afara UE să contribuie la reangajarea lucrătorilor concediați;

13.  consideră că FEG ar trebui să aibă capacitatea de a pune rapid la dispoziție contribuția sa financiară pentru a-i maximiza impactul și a permite lucrătorilor afectați să beneficieze de măsurile care fac obiectul unei finanțări în cel mai scurt timp posibil după disponibilizare; atrage atenția asupra faptului că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi, durata medie a procedurii de aprobare din partea FEG este de 41 de săptămâni; ia act de faptul că Comisia depune eforturi în vederea reducerii întârzierilor acolo unde este posibil; în plus, observă faptul că, în conformitate cu normele în vigoare, anumite părți ale procedurii nu pot fi scurtate; invită Comisia să comunice dacă modificările aduse cererilor și formularelor sale electronice au contribuit la reducerea duratei procedurii privind FEG;

14.  ia act de declarația Comisiei potrivit căreia Regulamentul privind FEG nu prevede obiective cantitative de reinserție și că diferitele măsuri ale FEG pot fi evaluate prin alte metode; subliniază faptul că a fost dificil să se evalueze în mod clar succesul acestui instrument și contribuția sa reală ca un instrument unic pentru reinserția lucrătorilor; subliniază faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate cofinanțate de FEG ar trebui să fie echilibrat de alte acțiuni și ar trebui să vină în completarea acestora pentru a oferi o „valoare adăugată europeană” cu beneficii clare și vizibile pentru UE și cetățenii săi;

15.  reamintește că contribuțiile financiare din partea FEG ar trebui să fie dirijate în primul rând către măsuri active pentru piața muncii destinate să reintegreze rapid beneficiarii într-un loc de muncă durabil, fie în cadrul sectorului lor inițial de activitate, fie în afara acestuia; observă că măsurile care erau destinate să ofere lucrătorilor sprijin pentru venit au fost identificate în toate cazurile auditate în raportul Curții de Conturi și că aceste măsuri de sprijin au reprezentat 33 % din totalitatea costurilor care au fost rambursate pentru toate cazurile legate de FEG; subliniază faptul că noul Regulament privind FEG limitează costurile măsurilor speciale, cu o durată limitată, cum ar fi alocațiile pentru căutarea unui loc de muncă și stimulentele pentru angajare destinate angajatorilor, la 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat, precum și faptul că acțiunile finanțate de FEG nu se substituie măsurilor pasive de protecție socială oferite de către statele membre în cadrul sistemelor lor naționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Verónica Lope Fontagné, Dan Nica, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Caterina Chinnici, Cătălin Sorin Ivan, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Marian-Jean Marinescu, Markus Pieper, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georg Mayer

(1)

JO L 406, 30.12.2006, p. 1.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 855.

(3)

JO C 182, 27.6.2013, p. 3.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (20.4.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Raportor pentru aviz: Tamás Deutsch

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că evaluările realizate cu privire la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) arată că rezultatele intervențiilor efectuate prin acest fond sunt influențate de factori precum nivelul de educație și al calificărilor lucrătorilor vizați, precum și de capacitatea de absorbție a piețelor muncii relevante și de PIB-ul țărilor beneficiare; subliniază că astfel de factori sunt preponderent influențați de acele măsuri pe termen lung ce pot fi efectiv finanțate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); subliniază că este necesar să se țină cont de acești factori și de situația de pe piața muncii de la nivel local de fiecare dată când urmează să se acorde ajutoare prin FEG, asigurând, totodată, acordarea ajutorului de finanțare într-un interval de timp cât se poate de scurt de la depunerea cererii pentru contribuție; regretă întârzierile și blocajele în materie de punere în aplicare datorate lipsei de flexibilitate a anumitor măsuri FEG și lipsei unei legislații naționale aferente în unele state membre și subliniază faptul că finanțarea prin FEG trebuie să fie mai flexibilă;

2.  menționează că domeniul de aplicare tematic și domeniile de intervenții ale fondurilor ESI (în special ale FSE) și ale FEG sunt adeseori similare, cel din urmă fiind creat pentru reacții rapide la situațiile care pot apărea, pe când fondurile ESI au un ciclu de programare multianual; menționează că pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente, consolidarea sinergiilor dintre FEG și fondurile ESI are un rol esențial; subliniază că fondurile ESI ar trebui să aibă rol de măsuri ulterioare în domeniile susținute de FEG, prin stimularea investițiilor, a creșterii globale și a creării de locuri de muncă; subliniază că intervențiile din FEG ar trebui coordonate cu programele actule ale UE, cum ar fi inițiativele privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, cu programele și strategiile naționale și sursele private, pentru a ajuta oamenii să își găsească un loc de muncă și a promova antreprenoriatul, în special în regiunile și sectoarele afectate deja de efectele negative ale globalizării sau restructurării economice; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unei evaluări a eficienței și a eficacității FEG și solicită o prezentare mai aprofundată a finanțării acordate și a modurilor în care aceasta este folosită de anumite state membre;

3.  îndeamnă Comisia să furnizeze, inclusiv în viitorul său raport, precum și în eventualele propuneri, în cadrul procesului de implementare a FEG, informații privind tipul și calitatea locurilor de muncă găsite de persoanele reintegrate pe piața muncii și tendințele pe termen mediu și lung legate de rata de reintegrare realizată prin intervențiile din FEG; solicită, în acest context al măsurii performanțelor FEG în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și reorientarea profesională a beneficiarilor, indicații mai clare privind sectoarele în care lucrătorii ar putea să își găsească un loc de muncă și măsura în care oferta în materie de formare corespunde perspectivelor economice și nevoilor de pe piața muncii din regiunile afectate de disponibilizări; având în vedere cele de mai sus, invită, de asemenea, Comisia să țină seama, atunci când stabilește măsurile ce urmează a fi susținute din FEG, de perspectivele de pe piața muncii, în special în sectoarele orientate spre viitor, și de competențele necesare cu adevărat și să pună la dispoziție, în rapoartele și evaluările sale, o analiză detaliată privind respectarea acestei cerințe; solicită realizarea unei evaluări aprofundate legate de așteptările statelor membre care solicită ajutor din FEG ale motivelor care împiedică statele membre să solicite finanțare în ciuda nevoilor existente și ale posibilităților de adaptare a pragurilor de eligibilitate;

4.  subliniază importanța elaborării unui pachet coordonat de servicii personalizate pentru lucrători, prin consultarea partenerilor sociali și a autorităților regionale;

5.  consideră, prin urmare, că direcționarea de resurse înspre investiții care contribuie la crearea de creștere economică și de locuri de muncă, la îmbunătățirea educației și a competențelor, a mobilității geografice a lucrătorilor și a condițiilor de pe piața muncii este de o importanță deosebită pentru continuarea consolidării măsurilor de combatere a efectelor crizei; salută faptul că, în acest context, domeniul în care au fost canalizate cele mai importante resurse ale Fondului european de dezvoltare regională în actuala perioadă de programare pare să fie cel al cercetării și inovării;

6.  subliniază că este necesar să se intensifice folosirea acestui fond, prin promovarea cererii din partea statelor membre, ceea ce va însemna o majorare substanțială a finanțării și o creștere a ratei de cofinanțare din partea UE, și invită Comisia să aibă în vedere majorarea nivelului maxim de ajutor din FEG de la 60% la 85% în regiunile în care nivelul general al șomajului este mult mai ridicat decât media pe țară; regretă faptul că, în evaluările sale privind FEG, Comisia nu a realizat o analiză regională care ar fi putut să descrie modul în care FEG este folosit în regiunile care au deja rate ale șomajului ridicate sau care se confruntă cu un șomaj structural ridicat în sectoarele susținute; îndeamnă, de asemenea, statele membre să crească importanța rolului regiunilor în procesul de solicitare a unei finanțări;

7.  reamintește că fondurile ESI au avut un aport semnificativ la inversarea efectelor economice și sociale ale crizei, la atenuarea efectelor negative ale globalizării și la promovarea obiectivelor pe termen lung privind ocuparea forței de muncă și creșterea durabilă; subliniază că ar trebui preferate abordările integrate bazate pe programare din fonduri multiple pentru a contracara în mod sustenabil disponibilizările și șomajul printr-o alocare eficientă a resurselor și o coordonare mai strânsă și crearea de sinergii, îndeosebi între FSE și FEDR; crede cu tărie că o strategie integrată bazată pe programare din fonduri multiple ar reduce riscul relocării și ar crea condiții favorabile pentru întoarcerea producției industriale în UE;

8.  consideră că o alocare eficientă a resurselor înseamnă să se respecte principiul subsidiarității și să nu se dubleze ajutorul care ar putea fi acordat într-un mod mai eficient de statele membre; invită, în acest sens, Comisia să se asigure că plățile în numerar directe făcute prin FEG nici nu înlocuiesc, nici nu completează ajutoarele de șomaj de la nivel național și să țină mai mult seama de Recomandarea nr. 2 din Raportul special nr. 7 (2013) al Curții de Conturi Europene;

9.  invită Comisia să se asigure că populația are acces la toate documentele legate de cazurile de finanțare prin FEG, pentru a crește transparența procesului decizional și de finanțare în general;

10.  consideră că inovarea și eficiența utilizării resurselor au un rol esențial pentru renașterea industrială și diversificarea economică, care, la rândul lor, sunt indispensabile pentru contracararea efectelor schimbărilor structurale intervenite în regiunile și sectoarele cele mai afectate de globalizare sau de criza economică și financiară, și reamintește rolul strategiilor inteligente de specializare în acest context;

11.  se declară însă preocupat, pe de o parte, de îmbunătățirile lente și de diferențele mari de progres dintre regiuni cu privire la inovare, și de deficiențele identificate în implementarea strategiilor inteligente de specializare în statele membre, pe de altă parte; ia act, în această privință, de inițiativele Comisiei, precum platformele pentru specializare inteligentă tematică și parteneriatele europene strategice între grupuri privind specializarea inteligentă, și invită Comisia să informeze periodic Parlamentul cu privire la implementarea acestora;

12.  regretă că rata medie a activităților profesionale independente în numărul total al cazurilor finanțate de FEG este de 5 % din rata totală a persoanelor reintegrate în muncă; reamintește, în acest sens, necesitatea utilizării, și a programării, sprijinului acordat prin fondurile ESI în sensul îmbunătățirii percepției pozitive și a potențialului reprezentat de activitățile profesionale independente, de antreprenoriat și de înființarea de întreprinderi, cu accent pe crearea de noi servicii, mai ales în mediul rural, având în vedere decalajul existent față de mediul urban în această privință;

13.  remarcă faptul că, pentru a solicita finanțare prin FEG în forma sa actuală, o singură companie trebuie să disponibilizeze 500 de lucrători, dar în cazul statelor membre mai mici această rată marginală poate fi atinsă mai greu decât în cazul statelor membre mai mari, astfel încât pragul minim actual ar trebui să țină seama de ratele naționale ale ocupării forței de muncă și să nu fie limitate la o anumită cotă;

14.  ia act de faptul că, în anumite cazuri de finanțare prin FEG, numărul beneficiarilor vizați este prea redus în comparație cu numărul total al beneficiarilor eligibili, ceea ce duce la un impact pozitiv local sau regional al fondurilor investite sub nivelul optim;

15.  pentru a crește la maximum eficiența intervențiilor din FEG și a contribui la reintegrarea rapidă a lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii, invită instituțiile UE și autoritățile naționale și regionale/locale să simplifice și să accelereze procesul decizional și să asigure efectuarea promptă a plăților din FEG către beneficiari, deoarece perioada medie de aprobare a cererii de finanțare prin FEG de 303 zile, adică 10 luni, trebuie urgent redusă pentru a crește la maximum impactul dorit; subliniază că o consolidare a capacităților statelor membre este, în acest sens, indispensabilă pentru a permite o compilare mai rapidă și mai eficientă a cererilor;

16.  salută măsurile de promovare a antreprenoriatului, sub forma subvențiilor acordate pentru întreprinderile nou-înființate, a stimulentelor pentru antreprenoriat și a serviciilor destinate noilor antreprenori; consideră că aceste măsuri vor fi mai utile dacă sunt oferite participanților sub forma unor pachete;

17.  remarcă succesul FEG în ceea ce privește beneficiarii cu vârsta sub 25 de ani; ia act de lipsa eficienței în ceea ce privește beneficiarii cu vârsta de peste 55 de ani; solicită să se îmbunătățească metodele folosite în cazul beneficiarilor FEG și să se încurajeze folosirea acestui fond pentru reintegrarea tinerilor pe piața muncii;

18.  regretă faptul că, în anumite cazuri de finanțare prin FEG, acțiunile realizate potrivit articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 - activități pregătitoare, management, informare și publicitate, control și raportare - reprezintă o proporție relativ ridicată din costurile totale, ceea ce duce la situația în care investițiile UE sunt absorbite de procedurile administrative, în loc ca acestea să vizeze mai mulți beneficiari;

19.  remarcă faptul că, pentru o serie de măsuri FEG adoptate, criteriile de intervenție de la articolul 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 pot fi considerate prea flexibile, obiectivele clare ale instrumentului de finanțare de la nivel local și regional fiind astfel periclitate;

20.  recomandă Comisiei și statelor membre să compileze statisticile privind pierderile potențiale de locuri de muncă în rândul femeilor și al bărbaților pentru a stabili care este cel mai bun mod de a obține finanțare;

21.  invită Comisia să revizuiască activitățile finanțate, ținând seama de necesitatea de a asigura faptul că beneficiarii cei mai vulnerabili nu sunt privați de resurse și că resursele sunt folosite în modul cel mai eficient posibil;

22.  recomandă Comisiei să susțină statele membre în legătură cu dezvoltarea unor măsuri și programe inovatoare prin care statele membre să beneficieze mai mult de FEG.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

19.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Bill Etheridge, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg, Jens Nilsson, Lambert van Nistelrooij, Andrey Novakov, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Julia Reid, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Monika Vana, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Salvatore Cicu, Viorica Dăncilă, Andor Deli, Ivana Maletić, Maurice Ponga, Davor Škrlec


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (25.4.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014

(2015/2284(INI))

Raportoare pentru aviz: Vilija Blinkevičiūtė

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și sunt consacrate în Strategia Europa 2020, ar trebui să fie garantate și promovate la punerea în aplicare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

B.  întrucât, în cazul femeilor, rata de reintegrare în muncă este mai ridicată decât în cazul bărbaților, însă reintegrarea în muncă a femeilor este, cel mai adesea, temporară și instabilă, ca urmare a faptului că acestea își asumă obligații legate de îngrijirea unor membri ai familiei în paralel cu activitățile de căutare a unui nou loc de muncă și/sau cu activitățile desfășurate în vederea reconversiei profesionale, precum și a absenței unor structuri de îngrijire a copiilor și a bolnavilor de înaltă calitate și la prețuri accesibile;

C.  întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de crize și de politicile de austeritate,

1.  constată că variațiile înregistrate în ceea ce privește profilul de gen al beneficiarilor Fondului European de ajustare la globalizare (FEG), dintre care, în medie, 33 % sunt femei, iar 67 % sunt bărbați sunt corelate cu sectorul de activitate, existând sectoare în care forța de muncă este predominant feminină și sectoare în care majoritatea lucrătorilor sunt bărbați(1);

2.  invită Comisia să ia în considerare situația specială a femeilor, și, în consecință, să se asigure, în măsura posibilului, că atât femeile, cât și bărbații beneficiază de asistența din partea FEG;

3.  invită Comisia și Consiliul să mențină conținutul dispozițiilor referitoare la alocațiile pentru îngrijitori prevăzute de actualul Regulament privind FEG, pentru a putea oferi sprijin femeilor care își asumă obligații de îngrijire(2); observă că aceste măsuri nu trebuie să înlocuiască obligațiile statelor membre; subliniază că statele membre și angajatorii trebuie să dezvolte modalități flexibile de lucru și de formare care să permită partajarea responsabilităților de îngrijire și parentale între femei și bărbați;

4.  invită Comisia să colecteze date cu privire la cuantumul sprijinului acordat din FEG sub forma alocațiilor pentru îngrijitori, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (1) litera (b) din actualul Regulament privind FEG și cu privire la modul în care acest sprijin a afectat ratele de reintegrare în muncă ale beneficiarilor de sex feminin;

5.  invită statele membre să pună în aplicare măsuri vizând reintegrarea în muncă a lucrătorilor din comunitățile locale care au fost afectate de disponibilizări masive, pentru a evita situațiile în care lucrătorii sunt nevoiți să se transfere și să se separe de familie și/sau de copii; relevă, în acest context, faptul că aceste măsuri sunt importante în special pentru femeile care au fost disponibilizate, deoarece flexibilitatea geografică în cazul acestora ar putea fi mai redusă ca urmare a obligațiilor familiale de îngrijire pe care și le-au asumat;

6.  constată că, în rândul persoanelor care au beneficiat de sprijin din partea FEG, 5 % desfășurau o activitate profesională independentă și solicită Comisiei să stabilească măsuri în cadrul FEG pentru a promova și a stimula antreprenoriatul, încurajând în special antreprenoriatul feminin și cel social; subliniază importanța educației antreprenoriale și a învățării pe tot parcursul vieții în acest context, în special a mentoratului și a rețelelor inter pares; reiterează potențialul antreprenoriatului social, al cooperativelor, al societăților mutuale și al modelelor de afaceri alternative de a le capacita pe femei din punct de vedere economic și a promova incluziunea socială; reamintește că FEG trebuie să acorde prioritate programelor care sprijină femeile și fetele să intre în domeniile dominate în mod tradițional de bărbați, precum TIC, științele, matematica, ingineria și tehnologia (STIM), și că sinergiile dintre sectoarele STIM și artele și industriile creative (STIAM) dețin un potențial considerabil pentru inovare și pentru o mai bună reprezentare a femeilor; invită statele membre, Comisia și angajatorii să pună accentul pe includerea femeilor și fetelor, în special a tinerilor care nu urmează niciun program educațional, în programele STIM și STIAM ale FEG;

7.  subliniază faptul că asistența din partea FEG a contribuit în mod pozitiv la soluționarea unor probleme importante pe plan social și la nivelul pieței muncii, sporind coeziunea socială, permițând lucrătorilor să se reintegreze pe piața muncii și, astfel, să contribuie la veniturile gospodăriei sau sprijinind persoanele să continue să caute în mod activ un loc de muncă, evitând efectele negative ale unui șomaj de durată; remarcă, în plus, că reintegrarea în muncă previne riscul exodului forței de muncă și al mobilității forțate; subliniază că asistența din partea FEG ar trebui să contribuie, de asemenea, la crearea unor locuri de muncă durabile și decente; accentuează faptul că ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor tinere;

8.  regretă lipsa datelor defalcate pe sexe la evaluarea cazurilor de punere în aplicare a FEG la nivelul statelor membre și, prin urmare, invită statele membre să colecteze date dintr-o perspectivă de gen;

9.  invită Comisia să monitorizeze și să evalueze bugetul FEG pentru a putea evalua impactul pe termen mai lung asupra beneficiarilor FEG, în special în ceea ce privește profilul de gen;

10.  invită autoritățile regionale și locale competente, partenerii sociali și organizațiile societății civile să coordoneze eforturile actorilor de pe piața muncii pentru a permite un acces mai bun la finanțarea FEG în cazul disponibilizărilor viitoare; în plus, solicită o participare mai intensă a partenerilor sociali la activitățile de monitorizare și evaluare a Fondului și în special ca aceștia să încurajeze reprezentanții organizațiilor de femei, astfel încât să se asigure că se acordă o atenție mai mare aspectelor de gen.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

19.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Jordi Sebastià, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa Estaràs Ferragut, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Evelyn Regner, Marc Tarabella

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Julia Reid, Marco Zanni

(1)

Evaluare ex-post a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) - Raport final, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune - Comisia Europeană, august 2015.

(2)

Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006, JO L 347, 20.12.2013, p. 855.


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Javi López, Morten Løkkegaard, Thomas Mann, Dominique Martin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Yana Toom, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Georges Bach, Lynn Boylan, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Joachim Schuster, Csaba Sógor, Neoklis Sylikiotis, Flavio Zanonato, Gabriele Zimmer

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Paul Tang


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

48

+

Grupul PPE

 

Grupul S&D

Grupul ECR

Grupul ALDE

Grupul GUE/NGL

Grupul Verts/ALE

Grupul EFDD

Grupul ENF

NI

Georges Bach, David Casa, Danuta Jazłowiecka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Csaba Sógor, Romana Tomc

Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Joachim Schuster, Paul Tang, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato

Arne Gericke, Czesław Hoc

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Morten Løkkegaard, Yana Toom, Renate Weber

Lynn Boylan, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis, Gabriele Zimmer

Terry Reintke, Tatjana Ždanoka

Laura Agea, Daniela Aiuto, Tiziana Beghin

Mara Bizzotto, Dominique Martin

Lampros Fountoulis

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică