Procedură : 2015/2110(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0284/2016

Texte depuse :

A8-0284/2016

Dezbateri :

PV 24/10/2016 - 16
CRE 24/10/2016 - 16

Voturi :

PV 25/10/2016 - 7.3
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0403

RAPORT     
PDF 768kWORD 95k
7.10.2016
PE 571.738v02-00 A8-0284/2016

referitor la combaterea corupției și acțiunile subsecvente rezoluției CRIM

(2015/2110(INI))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportoare: Laura Ferrara

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la combaterea corupției și acțiunile subsecvente rezoluției CRIM

(2015/2110(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 67 și articolele 82-89 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 5, 6, 8, 17, 32, 38 și 41, precum și articolele 47-50 și articolul 52,

–  având în vedere concluziile Consiliului JAI din 16 iunie 2015 privind elaborarea strategiei de securitate internă reînnoite a Uniunii Europene 2015-2020,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 25-26 iunie 2015 în materie de siguranță,

–  având în vedere convențiile pertinente ale Organizației Națiunilor Unite împotriva infracționalității organizate transnaționale și Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC),

–  având în vedere convențiile penale și civile ale Consiliului Europei privind corupția, deschise pentru semnare la Strasbourg, la 27 ianuarie și, respectiv, la 4 noiembrie 1999, precum și Rezoluțiile (98)7 și (99)5, adoptate de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei la 5 mai 1998 și 1 mai 1999, prin care se constituie Grupul de state împotriva corupției (GRECO),

–  având în vedere Recomandarea CM/Rec (2014) 7 privind protejarea demascatorilor, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 30 aprilie 2014,

–  având în vedere Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, deschisă spre semnare la Paris, la 17 decembrie 1997, precum și modificările care o completează și ultimele rapoarte de monitorizare pe țări,

–  având în vedere Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului,

–  având în vedere Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală,

–  având în vedere Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului,

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei,

–  având în vedere Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal;

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului,

–  având în vedere Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile,

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 29 noiembrie 2012 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene (COM(2012)0712),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului.

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),

–  având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în cauza C-105/14 (Taricco și alții), prin care aceasta a statuat că conceptul de "fraudă", astfel cum este definit la articolul 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, acoperă veniturile provenind din TVA;

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (COM(2013)0535),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European(1),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului.

–  având în vedere Raportul al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European - Raportul anticorupție al UE, COM(2014)0038 din 3 februarie 2014.

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat "Agenda europeană privind securitatea", din 28 aprilie 2015 (COM(2015)0185),

–  având în vedere Raportul Europol SOCTA (evaluarea amenințării pe care o reprezintă infracționalitatea organizată) din martie 2013 și Raportul IOCTA (evaluarea amenințării pe care o reprezintă infracționalitatea organizată pe internet) din 30 septembrie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la agenda europeană privind securitatea(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport final)(3),

–  având în vedere studiul Serviciului de cercetare al Parlamentului European privind costul neintervenției UE în legătură cu infracționalitatea organizată și corupția,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertățile civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru dezvoltare și al Comisiei pentru control bugetar (A8-0284/2016),

A.  A întrucât crima organizată este o amenințare globală, care necesită, prin urmare, un răspuns comun, coordonat de UE și de statele sale membre;

B.  întrucât încă nu înțelegem pe deplin aspectele complexe ale criminalității organizate și pericolele prezentate de infiltrarea unor organizații criminale în contextul social, economic, de afaceri, politic și instituțional din statele membre;

C.  întrucât grupurile infracționale organizate au demonstrat o tendință și o capacitate deosebită de a-și diversifica activitățile, adaptându-se la zone geografice și la contexte economice și sociale diferite, exploatând slăbiciunile și vulnerabilitățile acestora, acționând simultan pe piețe diferite și profitând de diferențele dintre dispozițiile legislative din sistemele juridice ale statelor membre, pentru a-și face să prospere afacerile și pentru a-și maximiza profiturile;

D.  întrucât organizațiile criminale și-au schimbat modul de operare, folosindu-se de sprijinul unor angajați, instituții bancare, funcționari și politicieni care, deși nu sunt membri ai organizațiilor criminale, le susțin activitățile la diferite niveluri;

E.  întrucât organizațiile criminale au demonstrat o capacitate mare de adaptare, inclusiv prin utilizarea în propriul avantaj a beneficiilor oferite de noile tehnologii;

F.  întrucât caracterul periculos al forței de intimidare care poate fi exercitată prin simplul fapt de a aparține unei organizații nu este o prioritate în raport cu obiectivul combaterii „infracțiunilor finale” (infracțiunile a căror comitere constituie scopul existenței unei organizații) și întrucât acest lucru a permis o lacună de reglementare și operațională la nivel european, facilitând operațiunile transfrontaliere ale grupurilor infracționale organizate;

G.  întrucât, pe lângă mai multe pericole evidente pentru ordinea publică și siguranța publică reprezentate de formele de violență care sunt tipice pentru organizațiile criminale, criminalitatea organizată provoacă, de asemenea, grave probleme sub forma pătrunderii în economia legală și a comportamentului aferent care corupe funcționarii publici, ceea ce duce la infiltrarea instituțiilor și a administrației publice;

H.  întrucât beneficiile ilicite obținute din infracțiunile comise de organizațiile criminale sunt reciclate pe scară largă în economia legală europeană; întrucât un astfel de capital, odată reinvestit în economia reală, constituie o amenințare serioasă la adresa liberei inițiative și a concurenței, deoarece are un puternic impact de denaturare;

I.  întrucât grupurile infracționale obțin acces la politicieni și administratori pentru a valorifica resursele financiare aflate la dispoziția administrației publice și a influența activitățile sale cu complicitatea politicienilor, funcționarilor și a oamenilor de afaceri; întrucât influența acestora asupra politicienilor și administratorilor se face simțită mai ales în sectoarele achizițiilor publice și al lucrărilor publice, al finanțării publice, al eliminării resturilor și deșeurilor și în ceea ce privește contractele directe pentru achiziționarea tuturor tipurilor de bunuri și gestionarea serviciilor;

J.  întrucât obiectivul principal al criminalității organizate este profitul; întrucât mecanismele de aplicare a legii trebuie, prin urmare, să aibă capacitatea de a se axa asupra finanțării criminalității organizate, deseori indisolubil legată de corupție, fraudă, contrafacere și contrabandă;

K.  întrucât avertizorilor le revine un rol important în combaterea corupției, deoarece aceștia pot scoate la iveală cazuri de fraudă care ar rămâne altfel necunoscute; întrucât demascarea este considerată drept una dintre cele mai eficace modalități de stopare și prevenire a infracțiunilor înainte ca acestea să aibă loc sau de dezvăluire a acestora atunci când s-au produs deja;

L.  întrucât nicio dispoziție legislativă de la nivel european nu ar trebui interpretată în sensul limitării activității de demascare;

M.  întrucât infracționalitatea organizată, corupția și spălarea banilor constituie amenințări grave pentru economia UE, reducând în mod semnificativ veniturile fiscale ale statelor membre și ale UE în ansamblu, precum și pentru dările de seamă în cazul proiectelor finanțate de la bugetul UE, deoarece organizațiile infracționale operează în sectoare diverse, multe dintre acestea fiind supuse controlului guvernamental;

N.  întrucât, în 2014, au fost semnalate, cu titlul de fraude în dauna bugetului european, un număr de 1 649 de nereguli, totalizând 538,2 milioane EUR, în legătură fie cu cheltuielile, fie cu veniturile, fără să existe, însă, date oficiale referitoare la procentul de fraude imputabile criminalității organizate;

Introducere

1.  își asumă încă o dată cuprinsul și recomandările formulate în Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la infracționalitatea organizată, corupție și spălarea de bani; își reiterează, în special, apelul privind adoptarea unui plan de acțiune european pentru eradicarea infracționalității organizate, corupției și spălării banilor care, pentru a fi eficace, trebuie să dispună de resurse financiare adecvate și personal calificat;

2.  salută programul de 18 luni al Consiliului UE pe perioada președințiilor olandeză, slovacă și malteză, în cadrul căruia figurează la loc de frunte pe ordinea de zi o abordare cuprinzătoare și integrată în ceea ce privește criminalitatea organizată; relevă faptul că lupta împotriva fraudei, corupției și spălării banilor trebuie să constituie o prioritate politică pentru instituțiile comunitare, iar pentru aceasta este fundamentală cooperarea polițienească și judiciară dintre statele membre;

3.  intenționează să-și concentreze atenția asupra domeniilor specifice de intervenție prioritare pentru actualul context istoric;

Crearea unui cadru pentru transpunerea corectă a normelor existente, monitorizarea aplicării lor și evaluarea eficacității lor

4.  reamintește că este oportun ca statele membre să transpună și să aplice instrumentele existente la nivel european și internațional în cadrul luptei împotriva infracționalității organizate, corupției și spălării banilor;

5.  îi solicită Comisiei să finalizeze cât mai urgent evaluarea măsurilor de transpunere a acestor instrumente, să informeze în mod detaliat Parlamentul cu privire la rezultate și, dacă este necesar, să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; îi solicită Comisiei, în special, să prezinte un raport de evaluare a transpunerii Deciziei-cadru 2008/841/JAI privind lupta împotriva crimei organizate și a Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal;

6.  invită statele membre să transpună în mod corect Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de anchetă în materie penală, un instrument care va avea de jucat un rol esențial în consolidarea cooperării polițienești și judiciare în UE;

7.  încurajează statele membre să transpună cu promptitudine cea de a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor;

8.  recomandă aderarea UE la GRECO, în calitate de membru de plin drept; Cere ca UE să participe la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă, să-și îndeplinească obligațiile ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției, care este parte, și că sprijine asistența tehnică acordată de ONU pentru combaterea traficului de droguri și prevenirea criminalității (UNODC) în temeiul convenției ONU amintite;; îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului, cât mai curând posibil, un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește pregătirile pentru aderarea la UE a GRECO, incluzând o analiză a provocărilor de natură juridică și a soluțiilor posibile în acest sens;

9.  regretă că Comisia nu și-a publicat încă al doilea raport anticorupție, care urma să fie publicat la începutul anului 2016; îi solicită Comisiei să-l prezinte cât mai curând posibil; reiterează faptul că raportul anticorupție nu trebuie să se limiteze la situația din statele membre, ci trebuie să includă o secțiune referitoare la instituțiile Uniunii Europene; îi solicită, în consecință, Comisiei să identifice o modalitate adecvată de monitorizare a corupției în instituțiile, organismele și agențiile UE;

10.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a combina diferitele mecanisme de supraveghere la nivelul Uniunii, inclusiv mecanismul de cooperare și verificare, Raportul anticorupție al UE, tabloul de bord al UE privind justiția, într-un cadru mai larg de monitorizare a statului de drept, care ar putea fi aplicat tuturor statelor membre și instituțiilor, organismelor și agențiilor Uniunii Europene; consideră, în această privință, că instituțiile Uniunii Europene ar trebui să constituie un exemplu, promovând cele mai ridicate standarde de transparență și garanteze existența unor sancțiuni disuasive și eficace pentru cei care nu le respectă; în solicită Comisiei să reglementeze lobbying-ul și să sancționeze conflictele de interese;

11.  subliniază necesitatea unei abordări multidisciplinare pentru prevenirea și combaterea eficace a criminalității organizate; subliniază, în acest sens, rolul Rețelei europene de prevenire a criminalității și necesitatea de a-i oferi sprijin financiar;

12.  recomandă realizarea de către Comisie a unui studiu referitor la organismele naționale de drept care sunt cele mai avansate în ceea ce privește combaterea infracționalității organizate și a corupției, pentru a elabora o legislație europeană care să fie eficace și inovatoare; îi solicită Comisiei să elaboreze un studiu privind practicile de anchetă folosite în statele membre pentru combaterea criminalității organizate, acordând o atenție deosebită folosirii unor instrumente cum ar fi interceptarea convorbirilor telefonice, localizarea zonală, procedurile de căutare, arestul cu întârziere, confiscarea cu întârziere, operațiunile sub acoperire și operațiunile de livrare controlată și supravegheată;

13.  le solicită statelor membre să investească mai mult în cultura legalității, luând în considerare în special faptul că prima și cea mai eficace formă de prevenire constă în educarea unor noi generații de cetățeni ai UE, în special prin promovarea unor acțiuni specifice în școli;

Prioritățile și structura operativă pentru lupta împotriva infracționalității organizate și a corupției

14.  consideră că actualul ciclu politic al UE de luptă împotriva infracționalității organizate trebuie să pună accentul pe combaterea asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni (i.e., a apartenenței la o organizație infracțională), și nu exclusiv pe așa-numitele infracțiuni comise în realizarea unui scop (i.e., infracțiunile pentru a căror comitere sunt constituite astfel de organizații); în special, consideră că este necesar ca apartenența la o organizație criminală să fie considerată drept infracțiune, separat de comiterea unor infracțiuni finale (infracțiuni comise în realizarea unui scop); reiterează faptul că acest ciclu politic trebuie să includă printre prioritățile sale și lupta împotriva spălării banilor, corupția și traficul de ființe umane, în cadrul unei adevărate Strategii europene anticorupție;

15.  cere ca prioritățile să fie definite în raport cu politicile europene de prevenire a infracționalității și cu cele economice, sociale, ocupaționale și din domeniul educației, garantând deplina implicare a Parlamentului;

16.  solicită înființarea în cadrul Europol a unei unități specializate de combatere a grupurilor infracționale organizate care operează simultan în mai multe sectoare diferite; consideră că statele membre trebuie să se doteze cu mecanisme sigure și eficiente în actualul cadru instituțional, care să asigure dezvoltarea coordonată a activităților de cercetare în materie de infracționalitate organizată și respectul reciproc între autoritățile de aplicare a legii din statele membre;

Un cadru legislativ mai ferm

17.  invită Comisia, pe baza evaluării transpunerii și aplicării normelor existente, să propună măsuri legislative care să umple orice lacune care ar putea exista în ceea ce privește lupta împotriva infracționalității organizate și a corupției și să îmbunătățească cooperarea judiciară transfrontalieră; îi solicită, în special:

(a)  să revizuiască legislația existentă pentru a introduce sancțiuni eficace, proporționale și disuasive și pentru a clarifica definițiile comune ale infracțiunilor, inclusiv cea a apartenenței la „organizații sau asociații infracționale”, care ar putea fi concepute ca grupuri structurate, constituite pentru o perioadă de timp, alcătuite din mai mult de două persoane care acționează concertat, cu scopul de a obține în mod ilicit, direct sau indirect, o formă oarecare de avantaj financiar și/sau câștig material și care subminează grav coeziunea economică și socială a UE și a statelor sale membre;

(b)   să prezinte o propunere legislativă urmărind combaterea infracțiunilor ambientale, pentru a răspunde mai ferm, în termeni penali, la incinerarea ilicită a deșeurilor și să considere evacuarea ilegală a „poluanților emergenți” drept o infracțiune penală susceptibilă să fie sancționată cu pedepse penale, în modul prevăzut în Directiva 2008/99/CE;

18.  invită Comisia să elaboreze norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor; solicită, în special:

(a)  definiții generale privind „funcționarul public”, infracțiunea de fraudă și infracțiunea de corupție, aplicabile orizontal; Reamintește că, în contextul negocierilor privind Directiva PIF, sunt incluse definiții referitoare la acești termeni, dar numai în sensul directivei; constată că aceste negocieri sunt actualmente blocate la Consiliu și solicită reluarea lor fără întârziere;

(b)  O nouă propunere legislativă privind un tip special de organizație infracțională, ai cărei membrii profită de puterea de intimidare a asociației și de condițiile care rezultă din aceasta, de supunere și tăcere, pentru a manipula sau a ține sub control într-un fel oarecare, direct sau indirect, activități economice, concesionări, autorizări, contracte publice și servicii publice, sau să obțină profituri sau avantaje ilicite pentru ei înșiși sau pentru oricare alte persoane;

(c)  o propunere legislativă de instituire a unui program european dedicat protecției martorilor și a persoanelor care cooperează în cadrul procedurilor judiciare, prin raportarea organizațiilor infracționale și a organizațiilor descrise la litera (b);

(d)  o propunere legislativă care să definească și să instituie norme comune de protecție a avertizorilor; solicită ca această propunere să fie publicată înainte de sfârșitul lui 2017;

(e)  Inițiative legislative suplimentare pentru consolidarea drepturilor persoanelor suspectate sau puse sub acuzare în cadrul procedurilor penale, inter alia în ceea ce privește arestarea preventivă, pentru a garanta dreptul la un proces echitabil, astfel cum a fost recunoscut în Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale;

(f)  legislație specifică pentru combaterea exportului de materiale radioactive și de deșeuri periculoase, precum și a comerțului ilicit cu specii de faună și floră, dat fiind că, potrivit asociațiilor de protecție a mediului și ONG-urilor, atât infracționalitatea animalieră și forestieră, cât și traficul și exportul de materiale radioactive și periculoase către țările terțe joacă un rol important în finanțarea infracționalității organizate;

Eficientizarea cooperării judiciare și polițienești la nivel european

19.  observă faptul că fenomenul criminalității organizate, al corupției și spălării banilor are de obicei o dimensiune transfrontalieră care necesită o strânsă cooperare între autoritățile naționale competente și între autoritățile naționale și agențiile UE relevante;

20.  consideră că cooperarea polițienească și judiciară prin intermediul unui schimb de informații între autoritățile naționale este esențială pentru a lua măsuri eficace de combatere a corupției și a infracționalității organizate;

21.  invită Comisia să lanseze acțiuni specifice, menite să consolideze cooperarea europeană în lupta împotriva criminalității organizate, a corupției și a spălării de bani, precum și să sporească gradul de conștientizare cu privire la daunele umane, sociale și economice provocate de aceste activități;

22.  regretă că cooperarea transfrontalieră polițienească și judiciară se caracterizează prin proceduri excesiv de îndelungate și birocratice, care împiedică eficiența și periclitează eficacitatea luptei împotriva infracțiunii organizate, a corupției și a spălării de bani la nivel european; le solicită statelor membre să intensifice, îmbunătățească și eficientizeze cooperarea polițienească și judiciară transfrontalieră și utilizarea în comun a informațiilor între ele și prin intermediul Europol și Eurojust, să asigure o formare și un sprijin tehnic adecvat, inclusiv prin CEPOL și Rețeaua europeană de formare judiciară, să promoveze admisibilitatea reciprocă a materialului probator în statele membre și să asigure recurgerea în mai mare măsură la echipe de anchetatori mixte;

23.  le solicită statelor membre să introducă, să utilizeze și să facă sistematic schimb cu toate datele considerate pertinente referitoare la persoanele condamnate pentru o infracțiune legată de infracționalitatea organizată care figurează în bazele de date europene existente și să invite agențiile Europol și Eurojust ale UE să faciliteze acest schimb de informații; solicită, în acest sens, ca infrastructura să fie raționalizată în vederea asigurării de comunicații securizate și a utilizării eficiente a tuturor instrumentelor existente ale Europol, cu respectarea deplină a legislației europene în materia protecției datelor;

24.  subliniază că este stringent nevoie să fie creat un sistem mai eficient de comunicare și schimb de informații între autoritățile judiciare din UE, care să înlocuiască, dacă este necesar, instrumentele tradiționale de asistență juridică reciprocă în materie penală; invită Comisia să evalueze necesitatea unor măsuri legislative în acest domeniu, care să ducă la crearea unui sistem adecvat la nivelul UE pentru schimbul de informații între autoritățile judiciare din UE;

25.  invită statele membre să împărtășească în mod sistematic toate datele PNR considerate necesare și relevante privind persoanele legate de infracționalitatea organizată;

Confiscarea activelor organizațiilor infracționale și promovarea reutilizărilor în scopuri sociale

26.  consideră că folosirea unei metode comune pentru confiscarea activelor organizațiilor infracționale din UE ar constitui o măsură de descurajare a infractorilor; le cere statelor membre să transpună cu celeritate Directiva 2014/42/UE privind confiscarea activelor provenite din activități infracționale; invită Comisia să prezinte cât mai curând o propunere legislativă prin care să se garanteze recunoașterea reciprocă a ordonanțelor de sechestru și de confiscare, în legătură cu măsurile de protecție a activelor naționale;

27.  le solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsuri UE mai ferme cu privire la:

(a)  depistarea, înghețarea și confiscarea produselor provenind din infracțiuni, inter alia prin incriminarea transferului de proprietate asupra capitalurilor sau altor bunuri cu scopul de a evita măsurile de înghețare sau confiscare și acceptarea proprietății sau disponibilității acestor capitaluri, sau procedând la confiscare în lipsa condamnării definitive;

(b)  promovarea administrării activelor înghețate și a bunurilor confiscate și reutilizarea lor în scopuri sociale și ca compensații pentru familiile victimelor și întreprinderile afectate negativ prin cămătărie și racketeering;

(c)  dezvoltarea cooperării administrative, polițienești și judiciare pentru a depista și confisca activele provenite din activități infracționale din întreaga Uniune și să îmbunătățească situația birourilor naționale de recuperare a activelor, care ar trebui dotate cu resurse adecvate;

28.  îndeamnă statele membre să-și intensifice cooperarea și schimbul de bune practici în acest domeniu în cadrul platformelor de întrunire existente, cum ar fi Comitetul consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei (COCOLAF) și altele;

Prevenirea infiltrării infracționalității organizate și a corupției în economia legală

29.  reamintește că corupția constituie elementul favorizant al infiltrării infracționalității organizate în economia legală, mai ales prin adjudecarea licitațiilor pentru achiziții publice sau prin parteneriatele de tip public-privat;

30.  solicită implementarea în întreaga UE a unui sistem complet de e-achiziții, cu scopul de a reduce riscul de corupție în cadrul achizițiilor publice;

31.  le solicită statelor membre și instituțiilor europene să implementeze instrumente de monitorizare a achizițiilor publice, să întocmească liste negre cu toate întreprinderile care întrețin legături dovedite cu infracționalitatea organizată și/sau sunt angajate în practici corupte și să le interzică intrarea în raporturi economice cu autoritățile publice și să beneficieze de fonduri UE; solicită statelor membre să creeze structuri specializate la nivel național pentru a descoperi organizațiile criminale și să excludă din achizițiile publice entitățile implicate în practici de corupție sau de spălare de bani; subliniază că includerea pe „lista neagră” ar putea fi un mijloc eficient de a descuraja societățile de la implicarea în activități de corupție și le-ar stimula să-și îmbunătățească și să-și consolideze procedurile interne de asigurare a integrității; le solicită statelor membre să introducă un certificat anti-infracționalitate organizată pentru întreprinderi și să procedeze la un schimb automat de informații de acest tip la nivelul UE;

32.  atrage atenția asupra faptului că 21 de state membre nu au transpus încă pachetul de directive ce vizează achizițiile publice; consideră că normele privind achizițiile publice sunt esențiale pentru a asigura transparența și răspunderea în unul dintre domeniile cele mai vulnerabile în fața corupției;

33.  subliniază că transparența regulilor de contabilitate, care să poată fi evaluate, trebuie asigurată nu numai la nivelul guvernelor centrale, ci și la nivel regional și local în toate statele membre;

34.  își exprimă preocuparea în legătură cu practica recurentă a societăților cu activități infracționale implicate în spălarea banilor de a prezenta oferte sub prețul de cost în cadrul licitațiilor pentru lucrări de mare amploare; îi solicită Comisiei să includă o evaluare economică a propunerilor prezentate de întreprinderile care beneficiază de contracte sau subcontracte de achiziții publice;

35.  subliniază faptul că spălarea banilor prin intermediul structurilor complexe ale întreprinderilor și integrarea acestora în activități economice legale poate reprezenta o amenințare pentru ordinea publică a statului; invită statele membre să instituie măsuri, fără a greva întreprinderile mici și mijlocii, pentru a crește transparența tranzacțiilor monetare și a îmbunătăți trasabilitatea tranzacțiilor către persoane fizice pentru a urmări finanțarea criminalității și a terorismului (principiul urmăririi banilor - „follow the money”); invită statele membre să ia măsuri care să facă mai dificilă crearea de structuri dense și complexe de întreprinderi interconectate care, prin faptul că au tendința de a fi lipsite de transparență, pot fi utilizate abuziv pentru finanțarea activităților criminale sau teroriste și alte infracțiuni grave;

36.  îndeamnă Comisia și statele membre să ceară contractanților să-și dezvăluie integral structura organizațională și beneficiarii reali înainte de a le atribui contracte, pentru a nu acorda sprijin întreprinderilor care practică planificarea fiscală agresivă, frauda fiscală, evaziunea fiscală și corupția;

37.  observă că achiziția de bunuri imobiliare în statele membre ale UE este una dintre metodele de spălare de bani proveniți din activități criminale, în cadrul căreia infractorii își maschează calitatea de beneficiar real prin intermediul unor societăți fictive străine; îndeamnă statele membre să garanteze că orice societate străină care intenționează să dețină un titlu de proprietate pe teritoriul lor să fie obligat să respecte aceleași standarde de transparență ca cele impuse companiilor înmatriculate în jurisdicția lor;

38.  subliniază faptul că criza financiară a contribuit la presiunea asupra guvernelor europene; având în vedere provocările economice actuale, solicită garanții mai mari privind integritatea și transparența în cheltuielile publice;

39.  îndeamnă statele membre să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea transparenței deciziilor privind licențele și autorizațiile de construcție de la nivel regional și local;

40.  ia act de faptul că statele membre și Comisia au sarcina legală de a combate frauda în conformitate cu articolul 325 din TFUE și salută includerea clauzelor antifraudă în propunerile legislative cu impact financiar;

41.  își exprimă preocuparea în legătură cu creșterea fraudelor privind TVA, în special a așa-numitelor fraude de tip carusel; invită toate statele membre să participe la EUROFISC în toate domeniile de activitate ale acestuia, pentru a facilita schimbul de informații utile în vederea combaterii acestor tipuri de fraudă;

42.  le solicită statelor membre să adopte acte legislative specifice și să ia măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea activităților unor profesioniști, instituții bancare, funcționari și politicieni de orice nivel care, deși nu sunt afiliați la o organizație infracțională, sprijină, la diverse niveluri, activitatea acesteia; în acest sens:

(a)  le recomandă statelor membre și instituțiilor europene să încurajeze rotația funcționarilor publici pentru a preveni corupția și infiltrarea infracționalității organizate;

(b)  solicită norme obligatorii care să instituie neeligibilitatea persoanelor care au fost condamnate sau care au participat la activități infracționale organizate, de spălare a banilor, de corupție sau la alte infracțiuni grave, infracțiuni în dauna administrației publice, infracțiuni prin asociere sau corupție pentru desfășurarea oricăror activități în cadrul administrației publice, inclusiv în cadrul instituțiilor, organismelor și agențiilor UE;

(c)  solicită aplicarea unor pedepse penale personalului de conducere și băncilor implicate în cazuri dovedite de spălare a unor mari sume de bani; invită Comisia să formuleze o propunere cu scopul de a asigura transparența absolută a fluxurilor bancare, nu numai pentru persoanele fizice, ci și pentru persoanele juridice și fiduciari;

43.  consideră că sunt necesare norme paneuropene care să impună verificarea și monitorizarea tuturor surselor de finanțare a partidelor politice, pentru a se garanta legalitatea acestora;

44.  consideră că este esențial ca dispozițiile legale menite să garanteze o mai mare transparență și trasabilitate a fluxurilor financiare să aibă un caracter mai strict, inclusiv cu ajutorul unei investigații preliminare și a unui audit final, pentru a verifica utilizarea corectă a acestora; invită statele membre să prezinte declarații naționale cu privire la sistemele lor de control; invită Comisia:

(a)   să corecteze plățile în cazul neregulilor comise de statele membre în utilizarea fondurilor europene;

(b)  să interzică temporar accesul la finanțare UE a instituțiilor și întreprinderilor care au fost găsite vinovate de utilizarea abuzivă a fondurilor UE;

(c)  să monitorizeze îndeaproape utilizarea fondurilor UE și să raporteze periodic Parlamentului European;

45.  consideră că Comisia ar trebui să asigure cel mai înalt nivel de integritate în cadrul procedurilor de achiziții publice destinate realizării proiectelor finanțate din fondurile UE; reamintește că, pentru a determina dacă fondurile UE sunt utilizate în mod corespunzător și pentru a combate corupția, este esențial ca rezultatele proiectelor să fie monitorizate în cooperare cu organizațiile societății civile și să fie asigurată răspunderea autorităților locale;

46.  reamintește faptul că transparența este instrumentul cel mai eficace pentru combaterea abuzurilor și fraudelor; invită Comisia să îmbunătățească reglementările în acest domeniu, instituind obligativitatea publicării datelor referitoare la toți beneficiarii fondurilor europene, inclusiv a datelor referitoare la subcontractări;

47.  îi solicită Comisiei să inițieze o acțiune legislativă urmărind simplificarea procedurilor birocratice la nivel administrativ, astfel încât să garanteze o mai mare transparență și să combată corupția;

48.  îi solicită Comisiei Europene să monitorizeze și să-i raporteze Parlamentului cu privire la procentul contractelor de achiziții publice atribuite direct în statele membre, precum și cu privire la condițiile juridice în care administrațiile naționale recurg în cele mai multe cazuri la atribuirea directă a contractelor;

49.  recomandă statelor membre să depună eforturi pentru a institui mecanisme eficiente de asigurare a transparenței, de monitorizare și de răspundere în ceea ce privește modul în care utilizează fondurile UE; dat fiind că impactul pozitiv al fondurilor UE depinde de existența la nivel național și la nivelul UE a unor procese care să asigure transparența, monitorizarea eficientă și asumarea răspunderii, ar trebui să se analizeze modul în care monitorizarea și evaluarea pot deveni procese permanente și nu doar procese ex-post; în acest sens, ar trebui consolidat rolul Curții de Conturi;

50.  consideră că ar trebui stabiliți indicatori calitativi și cantitativi care să fie comparabili, pentru a măsura impactul fondurilor UE și a evalua dacă aceste fonduri și-au atins obiectivele, precum și că trebuie colectate și publicate sistematic date cuantificate;

Parchetul European (EPPO)

51.  consideră că Parchetul European (EPPO) ar trebui să constituie un element central în lupta împotriva corupției în Uniunea Europeană; își reiterează apelul pentru înființarea, cât mai curând posibil, cu participarea a cât mai multor state membre cu putință, a unui EPPO care să fie eficient și independent de guvernele naționale și instituțiile UE și protejat împotriva influențelor și presiunilor politice;

52.  reiterează importanța de a defini în mod clar responsabilitățile și competențele procurorilor naționali și ale viitorului Parchet European, precum și ale Eurojust și OLAF, în scopul de a evita orice conflict de competențe; solicită alocarea de resurse financiare și umane corespunzătoare pentru viitorul Parchet European, în conformitate cu atribuțiile sale; consideră că EPPO ar trebui să aibă competența de a urmări în instanță infracțiunile PIF, inclusiv fraudele în materie de TVA; în acest context, le solicită statelor membre să se conformeze hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Taricco (C-105/14) și să deblocheze la Consiliu negocierile cu privire la Directiva PIF cât mai curând posibil;

53. regretă că negocierile în curs la Consiliu sunt subminate de premisa fundamentală a unui EPPO independent și eficace;

54. invită Comisia să evalueze necesitatea unei eventuale revizuiri a mandatului viitorului Parchet European pentru a include în competențele sale, odată creat, combaterea infracționalității organizate;

Domenii specifice de intervenție

Contrafacerea

55.  condamnă răspândirea fenomenului de contrafacere a mărfurilor, a produselor farmaceutice și agroalimentare în interiorul UE, implicând rețelele de distribuție administrate de infracționalitatea organizată transnațională; le solicită Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și combate contrafacerea bunurilor, medicamentelor și a produselor agro-alimentare; le solicită Comisiei și statelor membre să colecteze sistematic date referitoare la cazurile de fraudă și contrafacere, pentru a dispune de informații cu privire la amploarea și incidența lor și pentru a efectua schimburi de bune practici pentru identificarea și combaterea acestor fenomene;

56.  invită Comisia și statele membre să studieze alte metode urmărind prevenirea și descurajarea fraudelor alimentare, cum ar fi listarea și condamnarea, într-un registru european, a operatorilor dovediți care au comis fraude cu alimente și medicamente;

57.  solicită extinderea regimurilor actuale de trasabilitate și punerea sistematică în aplicare a trasabilității „continue” prevăzute în Regulamentul de bază (CE) nr. 178/2002 care vizează produsele alimentare, hrana pentru animale, animalele de la care se obțin produse alimentare și orice alte substanțe destinate sau prevăzute a fi încorporate într-un produs alimentar sau în hrana pentru animale;

Traficul de droguri

58.  reamintește că traficul de stupefiante constituie o afacere deosebit de bănoasă pentru grupurile infracționale ce trebuie combătută fie prin reprimare, fie prin activități de prevenire; invită statele membre și instituțiile competente să abordeze legăturile dintre piețele drogurilor și alte activități criminale, precum și efectul acestora asupra economiei legale și a comerțului legal, astfel cum se arată în raportul Europol și al OEDT din 2016 privind piața drogurilor;

59.  reamintește Comisiei că ar trebui să prezinte rapoarte cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE în materie de droguri (2013-2016); invită Comisia să propună, pe această bază, un nou plan de acțiune pentru perioada 2017-2020;

60.  ia act de faptul că este prioritar să se evalueze noile politici privind drogurile ușoare și consideră că ar trebui avute în vedere strategii de depenalizare/legalizare pentru a combate în mod eficient organizațiile criminale; solicită UE să introducă această chestiune atât în politicile sale interne, cât și în cele externe, prin implicarea în dezbaterea politică a tuturor agențiilor UE și internaționale relevante și a instituțiilor tuturor țărilor implicate;

Jocurile de noroc și aranjarea meciurilor

61.  reamintește că organizațiile criminale recurg adesea la circuitele de jocuri de noroc legale și ilegale și la aranjarea meciurilor sportive în scopul spălării de bani; condamnă interesele infracționale care sunt asociate acestor fenomene și îndeamnă Comisia și statele membre să mențină sau să introducă o legislație prin care să le combată și să le prevină, incriminând penal aranjarea rezultatelor evenimentelor sportive; invită statele membre să coopereze în mod transparent și eficace cu organizațiile sportive și să-și intensifice comunicarea și cooperarea cu Eurojust și Europol pentru a combate aceste fenomene;

Paradisurile fiscale

62.  relevă faptul că, în fiecare an, în UE se pierde suma de o mie de miliarde EUR din cauza evaziunii și eludării fiscale; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită paradisurilor fiscale și țărilor care practică prețuri cu taxele incluse netransparente și cu efecte negative, care reprezintă o problemă uriașă ce afectează fiecare cetățean european;

63.  salută acordul internațional în cadrul G20 pentru aplicarea unui nou standard mondial în vederea unei mai mari transparențe fiscale, în conformitate cu standardele înalte aplicate deja de UE; solicită punerea sa rapidă în aplicare și monitorizarea eficace a fraudei și evaziunii fiscale la nivel internațional; salută faptul că, la nivelul UE, Comisia a semnat în februarie 2016 acorduri care implică schimbul de informații fiscale cu țări precum Andorra și Monaco, și că, în 2015, Comisia a semnat deja acorduri cu Elveția, Liechtenstein și San Marino;

64.  reamintește responsabilitatea UE de a combate normele fiscale care facilitează evitarea plății impozitelor de către corporații transnaționale și persoane fizice și de a ajuta țările terțe să repatrieze fondurile ilicite și să urmărească penal făptuitorii; subliniază că UE trebuie să promoveze lupta împotriva paradisurilor fiscale, a secretului bancar și a spălării de bani, anularea secretului profesional excesiv, raportarea publică pentru fiecare țară în parte de către companiile multinaționale și introducerea unor registre publice ale beneficiarilor reali ai întreprinderilor ca o prioritate în toate forurile internaționale relevante; relevă că paradisurile fiscale constituie locuri privilegiate de acumulare și albire a produselor realizate prin activități infracționale și, ca atare, insistă asupra necesității unei abordări coordonate la nivelul UE;

65.  prin urmare, Comisia este invitată să sporească gradul de sensibilizare cu privire la efectele grave ale susținerii corupției, să ia în calcul posibilitatea elaborării unui plan cuprinzător de descurajare a transferurilor de active către țări din afara UE care protejează anonimatul persoanelor corupte și să-și reevalueze relațiile economice și diplomatice cu aceste țări;

Infracțiunile împotriva mediului

66.  își exprimă îngrijorarea cu privire la intensificarea activităților ilegale legate de mediu, care au legătură cu activități infracționale organizate, de tip mafiot, sau reprezintă rezultatul acestor activități, cum ar fi traficul cu deșeuri și eliminarea ilegală a acestora, inclusiv a deșeurilor toxice, și distrugerea patrimoniului natural; reamintește recomandarea sa privind elaborarea unui plan de acțiune comun pentru prevenirea și combaterea acestor forme de infracționalitate; relevă necesitatea punerii în executare a normelor existente cu privire la conservarea naturii și protecția mediului, inclusiv prin efectuarea unor inspecții de combaterea a infracționalității la societățile contractante și subcontractante care beneficiază de contracte având ca obiect lucrări de infrastructură de amploare, finanțate de la bugetul UE;

67.  îi solicită Comisiei să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, pentru a asigura că statele membre sancționează aplicând pedepse penale eficace, proporționale și disuasive pentru orice fel de comportament ilegal cu consecințe negative asupra sănătății umane sau a mediului; invită Rețeaua UE pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL) să informeze în mod periodic Parlamentul în legătură cu acțiunile întreprinse de statele membre în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/99/CE;

68.  reamintește faptul că criminalitatea organizată se folosește de societățile de construcții specializate în lucrări de amenajare a teritoriului pentru spălarea banilor și evacuarea ilicită a substanțelor toxice care provoacă poluarea mediului; îi solicită Comisiei să facă controale de combaterea a infracționalității la societățile contractante și subcontractante care beneficiază de contracte având ca obiect lucrări de infrastructură de amploare, finanțate de la bugetul UE, cu scopul de a preveni astfel de practici;

Criminalitatea cibernetică

69.  reamintește că criminalitatea informatică este folosită pentru spălarea de bani și contrafacere; atrage atenția asupra faptului că aceasta reprezintă o sursă importantă de venit pentru multe organizații infracționale și că legislația Uniunii și cooperarea în acest sens dintre statele membre și cu agențiile Uniunii trebuie întărită; constată cu îngrijorare că, prin utilizarea frauduloasă a internetului în scopuri ilicite, ca promovarea traficului de droguri și de persoane, organizațiile infracționale au reușit să-și sporească volumul traficului ilicit;

Infracționalitatea organizată și terorismul

70.  reamintește faptul că convergența din ce în ce mai mare și legătura dintre infracționalitatea organizată și terorism, precum și legăturile dintre organizațiile infracționale și cele teroriste constituie o amenințare tot mai mare pentru Uniune; le solicită statelor membre să se asigure că finanțarea și sprijinirea terorismului prin intermediul infracționalității organizate sunt sancționate și că autoritățile din statele membre implicate în proceduri penale iau în considerare în mod mai explicit legăturile dintre infracționalitatea organizată și activitățile teroriste, pe de o parte, și finanțarea terorismului, pe de altă parte;

71.  subliniază că comerțul ilicit cu arme de foc, petrol, droguri și animale sălbatice, introducerea ilegală a migranților, comerțul cu țigări și mărfuri contrafăcute, cu opere de artă și cu alte obiecte culturale al rețelelor de infracționalitate organizată a devenit o modalitate foarte profitabilă pentru grupările teroriste de a obține finanțare; ia act de prezentarea de către Comisie a unui plan de acțiune împotriva traficului ilicit și utilizării de arme de foc și explozivi; insistă asupra necesității de a pune în aplicare acest plan de acțiune fără întârziere; le solicită statelor membre să ia măsurile necesare, evitând în același timp creșterea nejustificată a poverii administrative pentru actorii economici, pentru a se asigura că organizațiile teroriste și rețelele infracționale nu pot beneficia de niciun fel de tranzacții cu mărfuri;

72.  reamintește că participarea la activități infracționale poate fi legată de infracțiuni teroriste; reamintește că, potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), traficul de droguri și de arme de foc ilegale, criminalitatea organizată transnațională și spălarea de bani au devenit părți integrante ale terorismului; consideră că combaterea cu eficacitate a terorismului reclamă consolidarea reglementărilor UE în materie de luptă împotriva infracționalității organizate și a spălării banilor, având în vedere și existența unor legături bazate pe avantaje reciproce între grupările teroriste și grupările infracționale organizate;

Infracționalitatea organizată, traficul cu ființe umane și introducerea ilegală a migranților

73.  este preocupat în legătură cu profesionalizarea în creștere a activităților de introducere ilegală de persoane și creșterea asociată a profiturilor realizate de rețelele de călăuze și de traficanți ca rezultat al fluxului neîntrerupt de refugiați către Europa; le solicită Comisiei și statelor membre să contribuie la intensificarea colaborării internaționale cu scopul de a combate traficul în vederea eradicării introducerii ilegale de persoane și a minimizării influenței rețelelor de traficanți;

74.  reamintește că, în ceea ce privește traficul de ființe umane, Uniunea Europeană a instituit un cadru juridic și politic specific, pentru a optimiza cooperarea și a face din trafic o prioritate pentru organisme și agenții precum Europol și Eurojust; salută concluziile primului raport privind progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de ființe umane; invită Comisia să elaboreze, pe această bază și cât mai curând posibil, o strategie pentru perioada de după 2016;

75.  condamnă infiltrarea infracționalității organizate în gestionarea fondurilor destinate primirii migranților și îndeamnă la acțiuni punctuale de combatere a introducerii ilegale a migranților și a traficului de ființe umane, în mare parte gestionat de rețele complexe ale organizațiilor infracționale aflate în țările de origine, de tranzit și de destinație ale victimelor;

76.  subliniază nevoia urgentă de a combate formele grave de exploatare prin muncă a lucrătorilor migranți din Uniune; recunoaște faptul că lipsa unor căi legale de migrație și obstacolele din calea accesului la justiție sunt unele dintre cauzele de bază ale traficului de persoane; ia act de faptul că Directiva privind sancțiunile împotriva angajatorilor cuprinde dispoziții importante de combatere a exploatării prin muncă a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, dar aceste dispoziții depind de existența unor mecanisme de contestare echitabile, eficiente și accesibile la nivel național, iar punerea lor în aplicare se află încă la un nivel foarte redus;

Dimensiunea externă

77.  invită UE să sprijine în continuare consolidarea administrației publice și adoptarea unui cadru legislativ adecvat de combatere a corupției în toate țările, în special în țările în situație de post-conflict și de tranziție, în care instituțiile statului sunt fragile; insistă asupra necesității de consolidare a rețelelor polițienești și judiciare regionale și specializate în țările în curs de dezvoltare, care să respecte parametrii care garantează standarde adecvate de protecție a datelor și de confidențialitate, și să facă schimb de bune practici și de know-how între Europol, Eurojust și Rețeaua judiciară europeană; subliniază necesitatea de a îmbunătăți reglementarea și aplicarea legii și de a promova protecția denunțătorilor, cu scopul de a reține infractorii responsabili pentru crimele lor, și faptul că un sistem adecvat pentru a proteja denunțătorii ar trebui stabilit atât în interiorul, cât și în afara UE; subliniază, în special, că este necesar un mecanism de raportare directă pentru cetățenii din țările care beneficiază de ajutorul acordat de UE și care atrag atenția asupra neregulilor din programele de ajutor finanțate de UE;

78.  remarcă cu îngrijorare faptul că nici cele mai relevante convenții și inițiative internaționale care vizează combaterea corupției și a fluxurilor financiare ilicite nu reușesc să obțină rezultate concrete în faza de punere în aplicare; reamintește că elaborarea unei strategii anticorupție în cadrul politicii externe este esențială pentru a combate în mod eficient corupția și infracțiunile financiare; invită UE să promoveze ca o prioritate, în cadrul politicilor sale externe, transpunerea și punerea în aplicare corecte a Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și a tuturor celorlalte instrumente internaționale relevante care vizează combaterea corupției și a spălării de bani;

79.  invită Comisia să se asigure prin monitorizare constantă că ajutorul acordat de UE nu contribuie în mod direct sau indirect la corupție; consideră că asistența în materie de ajutor ar trebui să fie mai bine corelată cu capacitatea de absorbție a țării gazdă și cu necesitățile generale de dezvoltare ale acesteia pentru a evita risipirea masivă a resurselor pentru ajutor și activitățile de corupție legate de acestea; invită UE să abordeze corupția în mod direct prin programare și prin documente de strategie de țară și să coreleze sprijinul bugetar cu obiective clare de combatere a corupției; în acest scop, subliniază necesitatea de a crea mecanisme solide pentru a monitoriza punerea în aplicare; invită Comisia să elaboreze o strategie puternică, globală și cuprinzătoare pentru gestionarea riscurilor asociate corupției în țările în curs de dezvoltare în scopul de a preveni situația în care ajutorul pentru dezvoltare ar contribui la corupție și să aplice pe deplin strategia antifraudă emisă în anul 2013, în special în contextul punerii în aplicare a ajutorului acordat de UE în toate modalitățile acestuia, inclusiv FED și fonduri fiduciare, și în contextul delegării proiectelor de dezvoltare către terțe părți; observă cu îngrijorare că abordarea UE privind corupția în țările ACP oferă prea puține orientări strategice cu privire la consolidarea sistemelor de care dispun țările pentru a o preveni și controla; consideră că este necesară o mai bună coordonare a abordărilor Serviciului European de Acțiune Externă și ale Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare în ceea ce privește combaterea eficientă a corupției în țările în curs de dezvoltare;

80.  reamintește importanța coerenței dintre politicile interne și externe ale UE și indică necesitatea de a integra lupta împotriva criminalității organizate în strategiile de dezvoltare și de securitate ca modalitate de reinstaurare a stabilității în țările în curs de dezvoltare;

81.  subliniază că respectarea dreptului popoarelor și a guvernelor de a decide asupra propriilor sisteme economice, alimentare și agricole reprezintă soluția pentru combaterea activităților infracționale care provoacă foamete și sărăcie; îndeamnă comunitatea internațională să combată activ speculațiile financiare cu alimente, cum ar fi achizițiile la prețuri scăzute în zone agricole vaste și acapararea terenurilor de către mari întreprinderi agricole multinaționale, luând în considerare impactul negativ asupra micilor producători;

82.  invită țările în curs de dezvoltare ca, în contextul propriei agende pentru combaterea corupției, să crească transparența și responsabilitatea în contractele pentru resurse, în raportarea financiară și auditul întreprinderilor, precum și în colectarea veniturilor și alocarea acestora;

83.  invită UE să își intensifice sprijinul pentru a ajuta țările bogate în resurse naturale să pună în aplicare principiile Inițiativei privind transparența în industriile extractive (EITI) referitoare la îmbunătățirea transparenței și la răspunderea în sectoarele petrolului, gazelor și mineritului; încurajează călduros instituirea unui cadru juridic eficace care să susțină aplicarea corespunzătoare a EITI de către societățile implicate în lanțurile de aprovizionare din sectoarele petrolului, gazelor și mineritului.

84.  solicită Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să monitorizeze recomandările formulate în rezoluțiile sale privind combaterea corupției; invită Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să evalueze, în curs de doi ani, măsurile legislative întreprinse de Comisia în acest domeniu, având în vedere recomandările menționate mai sus;

85.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0173.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0269.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0444.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (25.4.2016)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la combaterea corupției și acțiunile întreprinse în urma rezoluției CRIM

(2015/2110(INI))

Raportor pentru aviz: Ignazio Corrao

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că crima organizată are o dimensiune transnațională și înglobează o varietate de activități infracționale, incluzând traficul de droguri, traficul de imigranți, spălarea de bani, traficul cu mărfuri contrafăcute, arme de foc, animale sălbatice și bunuri culturale; deplânge faptul că corupția și spălarea de bani reprezintă 5 % din PIB-ul global anual și că, potrivit estimărilor, în țările în curs de dezvoltare fondurile pierdute din cauza fluxurilor financiare ilicite, inclusiv corupția, sunt de 10 ori mai mari decât valoarea asistenței oficiale pentru dezvoltare furnizată acestor țări; invită UE să ajute țările în curs de dezvoltare sau sărace să acorde prioritate măsurilor împotriva corupției și criminalității organizate, să introducă în programele lor de dezvoltare sisteme și instituții locale și naționale puternice de combatere a corupției, de exemplu prin înființarea unor sisteme independente și competente în materie de reglementare și asigurare a respectării legii și de autorități fiscale, precum și să ofere sprijin ONG-urilor, mass-mediei independente și parlamentelor; subliniază necesitatea de a institui un cadru cuprinzător pe baza transparenței și a răspunderii reciproce, care să implice activ organizațiile internaționale și regionale, actorii statali, sectorul privat și societatea civilă;

2.  reamintește că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă recunoaște necesitatea de a combate corupția sub toate formele acesteia și îndeamnă statele să elimine fluxurile financiare ilicite, darea sau luarea de mită și corupția și să construiască instituții eficace, responsabile și transparente; reamintește faptul că fluxurile financiare ilicite, estimate la o mie de miliarde de dolari pe an, reprezintă obstacole majore în calea mobilizării veniturilor interne pentru dezvoltare și epuizează resursele care ar trebui să fie investite în țările în curs de dezvoltare; reamintește faptul că corupția are efecte negative, atât directe, cât și indirecte, care se răsfrâng asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), deoarece corupția crește costurile proiectelor atât în sectorul privat, cât și în cel public; constată, cu toate acestea, că costurile corupției nu pot fi calculate numai în termeni economici și că aceste costuri sunt foarte ridicate, în special în țările în curs de dezvoltare, fapt care subminează încrederea publică în autoritățile publice și în instituțiile democratice, crește inegalitățile care îi afectează în mod disproporționat pe cei mai săraci și mai vulnerabili, exacerbează violența și insecuritatea și reduce eficacitatea asistenței pentru dezvoltare;

3.  îndeamnă UE să dea dovadă de o voință politică puternică și de hotărâre în combaterea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale, în conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare, consacrat la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; reamintește responsabilitatea UE de a combate normele fiscale care facilitează evitarea plății impozitelor de către corporații transnaționale și persoane fizice și de a ajuta țările terțe să repatrieze fondurile ilicite și să urmărească penal făptuitorii; subliniază faptul că transparența trebuie să fie piatra de temelie a tuturor strategiilor de combatere a corupției și că UE trebuie să promoveze lupta împotriva paradisurilor fiscale, a secretului bancar și a spălării de bani, anularea secretului profesional excesiv, raportarea publică pentru fiecare țară în parte de către companiile multinaționale și introducerea unor registre publice ale beneficiarilor reali ai întreprinderilor ca o prioritate în toate forurile internaționale relevante; invită, de asemenea, UE să își asume un rol mai activ în furnizarea de asistență financiară și tehnică țărilor în curs de dezvoltare pentru atingerea acestor scopuri, inclusiv schimbul automat de informații în domeniul fiscal și abordarea standardelor globale emergente; îndeamnă UE să anuleze orice acorduri economice sau comerciale cu state care sunt considerate a fi paradisuri fiscale de către cel puțin unul dintre statele membre ale UE; subliniază că este necesar să se efectueze o evaluare a impactului regimurilor fiscale ale statelor membre ale UE asupra țărilor în curs de dezvoltare pentru combaterea eficientă a fluxurilor financiare ilicite; subliniază că acordurile de evitare a dublei impuneri pot facilita fluxurile financiare ilicite; îndeamnă UE să asigure distribuția echitabilă a drepturilor de impozitare în negocierea tratatelor fiscale și de investiții cu țările în curs de dezvoltare; în acest scop, invită UE să negocieze tratatele fiscale cu țările în curs de dezvoltare pe baza Convenției-model a comitetului fiscal al Organizației Națiunilor Unite, care conferă drepturi mai puternice în materie de impozitare la sursă;

4.  invită UE să sprijine în continuare consolidarea administrației publice și adoptarea unui cadru legislativ adecvat de combatere a corupției în toate țările, în special în țările în situație de post-conflict și de tranziție, în care instituțiile statului sunt fragile; insistă asupra necesității de consolidare a rețelelor polițienești și judiciare regionale și specializate în țările în curs de dezvoltare, care să respecte parametrii care garantează standarde adecvate de protecție a datelor și de confidențialitate, și să facă schimb de bune practici și de know-how între Europol, Eurojust și Rețeaua judiciară europeană; subliniază necesitatea de a îmbunătăți reglementarea și aplicarea legii și de a promova protecția denunțătorilor, cu scopul de a reține infractorii responsabili pentru crimele lor, și faptul că un sistem adecvat pentru a proteja denunțătorii ar trebui stabilit atât în interiorul, cât și în afara UE; subliniază, în special, că este necesar un mecanism de raportare directă pentru cetățenii din țările care beneficiază de ajutorul acordat de UE și care atrag atenția asupra neregulilor din programele de ajutor finanțate de UE;

5.  remarcă cu îngrijorare faptul că nici cele mai relevante convenții și inițiative internaționale care vizează combaterea corupției și a fluxurilor financiare ilicite nu reușesc să obțină rezultate concrete în faza de punere în aplicare; reamintește că elaborarea unei strategii anticorupție în cadrul politicii externe este esențială pentru a combate în mod eficient corupția și infracțiunile financiare; invită UE să promoveze ca o prioritate, în cadrul politicilor sale externe, transpunerea și punerea în aplicare corecte a Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și a tuturor celorlalte instrumente internaționale relevante care vizează combaterea corupției și a spălării de bani;

6.  invită Comisia să se asigure prin monitorizare constantă că ajutorul acordat de UE nu contribuie în mod direct sau indirect la corupție; consideră că asistența în materie de ajutor ar trebui să fie mai bine corelată cu capacitatea de absorbție a țării gazdă și cu necesitățile generale de dezvoltare ale acesteia pentru a evita risipirea masivă a resurselor pentru ajutor și activitățile de corupție legate de acestea; invită UE să abordeze corupția în mod direct prin programare și prin documente de strategie de țară și să coreleze sprijinul bugetar cu obiective clare de combatere a corupției; în acest scop, subliniază necesitatea de a crea mecanisme solide pentru a monitoriza punerea în aplicare; invită Comisia să elaboreze o strategie puternică, globală și cuprinzătoare pentru gestionarea riscurilor asociate corupției în țările în curs de dezvoltare în scopul de a preveni situația în care ajutorul pentru dezvoltare ar contribui la corupție și să aplice pe deplin strategia antifraudă emisă în anul 2013, în special în contextul punerii în aplicare a ajutorului acordat de UE în toate modalitățile acestuia, inclusiv FED și fonduri fiduciare, și în contextul delegării proiectelor de dezvoltare către terțe părți; observă cu îngrijorare că abordarea UE privind corupția în țările ACP oferă prea puține orientări strategice cu privire la consolidarea sistemelor de care dispun țările pentru a o preveni și controla; consideră că este necesară o mai bună coordonare a abordărilor Serviciului European de Acțiune Externă și ale Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare în ceea ce privește combaterea eficientă a corupției în țările în curs de dezvoltare;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la legăturile dintre întreprinderile multinaționale și criminalitatea organizată în țările terțe, implicând încălcarea drepturilor omului ale activiștilor, liderilor sociali, sindicaliștilor și lucrătorilor; invită UE să investigheze activitățile întreprinderilor multinaționale care activează cu capital european și să consolideze controlul și monitorizarea activităților acestor întreprinderi; consideră că, pentru a fi selectate pentru proiecte care primesc fonduri UE, întreprinderile ar trebui să fie ținute de obligația de a dispune de un sistem de combatere a corupției, inclusiv de mecanisme de alertă adecvate în cadrul întregului lanț de aprovizionare;

8.  reamintește importanța coerenței dintre politicile interne și externe ale UE și indică necesitatea de a integra lupta împotriva criminalității organizate în strategiile de dezvoltare și de securitate ca modalitate de reinstaurare a stabilității în țările în curs de dezvoltare;

9.  subliniază că respectarea dreptului popoarelor și a guvernelor de a decide asupra propriilor sisteme economice, alimentare și agricole reprezintă soluția pentru combaterea activităților infracționale care provoacă foamete și sărăcie; îndeamnă comunitatea internațională să combată activ speculațiile financiare cu alimente, cum ar fi achizițiile la prețuri scăzute în zone agricole vaste și acapararea terenurilor de către mari întreprinderi agricole multinaționale, luând în considerare impactul negativ asupra micilor producători;

10.  subliniază importanța principiului justiției universale în lupta împotriva criminalității organizate; respinge limitările impuse de guvernele statelor membre, care afectează grav capacitatea judecătorilor de a investiga infracțiuni comise în afara teritoriului statului membru în care activează; îndeamnă UE să sprijine includerea infracțiunilor economice, financiare și ecologice în jurisdicția universală;

11.  ia act de faptul că este prioritar să se evalueze noile politici privind drogurile ușoare și consideră că ar trebui avute în vedere strategii de dezincriminare/legalizare pentru a combate în mod eficient organizațiile criminale; solicită UE să introducă această chestiune atât în politicile sale interne, cât și în cele externe, prin implicarea în dezbaterea politică a tuturor agențiilor UE sau internaționale relevante și a instituțiilor tuturor țărilor implicate;

12.  observă că sectoare cum ar fi industriile extractive, utilitățile, dezvoltarea infrastructurii, sănătatea și educația sunt deosebit de vulnerabile în fața corupției; reamintește, în special, că achizițiile publice și lanțurile de aprovizionare lipsite de transparență pot încuraja fluxurile financiare ilicite asociate corupției; în consecință, consideră că eforturile de combatere a corupției ar trebui să vizeze și modernizarea practicilor în materie de achiziții;

13.  invită țările în curs de dezvoltare ca, în contextul propriei agende pentru combaterea corupției, să crească transparența și responsabilitatea în contractele pentru resurse, în raportarea financiară și auditul întreprinderilor, precum și în colectarea veniturilor și alocarea acestora;

14.  invită UE să își intensifice sprijinul pentru a ajuta țările bogate în resurse naturale să pună în aplicare principiile Inițiativei privind transparența în industriile extractive (EITI) referitoare la îmbunătățirea transparenței și la răspunderea în sectoarele petrolului, gazelor și mineritului; încurajează călduros instituirea unui cadru juridic eficace care să susțină aplicarea corespunzătoare a EITI de către societățile implicate în lanțurile de aprovizionare din sectoarele petrolului, gazelor și mineritului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Charles Goerens, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Linda McAvan, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Brian Hayes, Paul Rübig, Patrizia Toia

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul de procedură] prezenți la votul final

Amjad Bashir, Tiziana Beghin, Miroslav Poche


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (22.4.2016)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la combaterea corupției și acțiunile întreprinse în urma rezoluției CRIM

(2015/2110(INI))

Raportoare pentru aviz: Julia Pitera

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere recomandarea inclusă în Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun,

  având în vedere informația inclusă în raportul Comisiei din 3 februarie 2014 intitulat Raportul anticorupție al UE, (COM(2014)0038),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),

A.  întrucât crima organizată, corupția și spălarea banilor în UE și în restul lumii sunt în creștere și au un impact negativ asupra siguranței cetățenilor europeni și asupra intereselor întreprinderilor europene, ceea ce ar putea duce la subminarea încrederii publice în democrație și în instituțiile UE;

B.  întrucât crima organizată, corupția și spălarea banilor constituie amenințări grave pentru economia UE, reducând în mod semnificativ veniturile fiscale ale statelor membre și ale UE în ansamblu, precum și pentru dările de seamă în cazul proiectelor finanțate de la bugetul UE, deoarece organizațiile infracționale operează în sectoare diverse, multe dintre acestea fiind supuse controlului guvernamental;

C.  întrucât protejarea intereselor financiare ale UE ar trebui să garanteze că veniturile bugetare și cheltuielile publice contribuie la realizarea obiectivelor și priorităților UE, precum și la creșterea încrederii cetățenilor, aceștia fiind asigurați că banii lor sunt utilizați în deplină conformitate cu scopurile și politicile UE;

D.  întrucât, în 2014, au fost semnalate, cu titlul de fraude în dauna bugetului european, un număr de 1 649 de nereguli, totalizând 538,2 milioane EUR, în legătură fie cu cheltuielile, fie cu veniturile, fără să existe, însă, date oficiale referitoare la procentul de fraude imputabile criminalității organizate;

E.  întrucât, cu scopul de a consolida măsurile existente, cum este Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene (Convenția PIF), pentru combaterea fraudei, corupției, spălării banilor și a altor activități ilegale care afectează intereselor financiare ale Uniunii, Comisia a prezentat două propuneri de instrumente penale, Directiva PIF și Regulamentul privind instituirea Parchetului European (Regulamentul EPPO), destinate să asigure o mai bună eficacitate a investigațiilor și o mai bună protecție a banilor contribuabililor în întregul spațiu de libertate, securitate și justiție al UE;

F.  întrucât combaterea fraudei, corupției și a spălării banilor și recuperarea banilor deturnați prin activități infracționale în Uniune trebuie să constituie o prioritate politică a instituțiilor UE, iar cooperarea polițienească și judiciară dintre statele membre este, în consecință, esențială;

G.  întrucât capacitatea organizațiilor infracționale de a-și adapta activitățile la situații teritoriale și sociale diferite le permite acestora să-și diversifice activitățile, realizând profituri semnificative de pe urma traficului de droguri, de ființe umane, de deșeuri și de imigranți ilegali, și să se infiltreze pe piețele legale, bazându-se pe o „zonă gri” de complicitate cu gulerele albe și cu funcționarii corupți;

H.  întrucât diversitatea sistemelor de drept și administrative din statele membre constituie un mediu plin de provocări în care trebuie învinsă crima organizată și combătută spălarea banilor,

1.  observă faptul că fenomenele crimei organizate, corupției și spălării banilor au de obicei o dimensiune transfrontalieră care obligă la o strânsă cooperare între autoritățile naționale competente și între aceste autorități și instituțiile UE, care să fie sprijinită de bazele de date naționale, de instrumente ale EU și de un plan de acțiune european pentru eradicarea acestor fenomene;

2.  solicită adoptarea unei definiții comune a crimei organizate la nivel european, ca măsură esențială pentru intensificarea luptei împotriva acestui fenomen;

3.  subliniază faptul că planul de acțiune european pentru eradicarea crimei organizate, corupției și spălării banilor ar trebui să dispună de resurse financiare adecvate pentru a fi eficient, fără a submina principiile subsidiarității și proporționalității;

4.  recunoaște faptul că, pentru combaterea acestor infracțiuni, Comisia a propus numeroase măsuri și unele rezultate sunt deja disponibile (de exemplu schimbul automat de informații, Directiva privind combaterea spălării banilor); încurajează statele membre să fructifice pe deplin măsurile deja adoptate și consideră, de asemenea, că este esențial să fie promovate tehnici investigative comune de comparare a criminalității organizate și să fie înființate, în acest sens, structuri naționale specifice, dezvoltând o structură operațională de schimb de informații în coordonare cu Europol;

5.  este preocupat în legătură cu profesionalizarea în creștere a activităților de introducere ilegală de persoane și creșterea asociată a profiturilor realizate de rețelele de călăuze și de traficanți ca rezultat al fluxului neîntrerupt de refugiați către Europa; le solicită Comisiei și statelor membre să contribuie la intensificarea colaborării internaționale cu scopul de a combate traficul în vederea eradicării introducerii ilegale de persoane și a minimizării influenței rețelelor de traficanți;

6.  relevă faptul că, în 2015, Grecia a primit aproximativ 655 de milioane de euro în cadrul programelor naționale și al sistemului de sprijin de urgență pentru criza refugiaților; îi solicită Comisiei să asigure utilizarea corectă a acestor fonduri și să informeze Parlamentul cu privire la constatările sale;

7.  ia act de faptul că statele membre și Comisia au sarcina legală de a combate frauda în conformitate cu articolul 325 din TFUE și salută includerea clauzelor antifraudă în propunerile legislative cu impact financiar;

8.  își exprimă preocuparea în legătură cu creșterea fraudelor privind TVA, în special a așa-numitelor fraude de tip carusel; invită toate statele membre să participe la EUROFISC în toate domeniile de activitate ale acestuia, pentru a facilita schimbul de informații utile în vederea combaterii acestor tipuri de fraudă;

9.  salută comunicarea Comisiei din 24 februarie 2016 în care propune un plan de acțiune pentru reforma sistemului de TVA; solicită Comisiei să includă dispoziții privind combaterea fraudei transfrontaliere în materie de TVA; reamintește că, potrivit estimărilor Comisiei, UE pierde circa 50 de miliarde EUR anual ca urmare a acestei fraude;

10.  subliniază, în acest sens, că este urgent ca Parlamentul și Consiliul să ajungă la un acord referitor la Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (Directiva PIF); constată că singura piedică ce stă în calea unui astfel de acord este blocarea la nivelul Consiliului a oricăror progrese privind includerea TVA în sfera de aplicare a directivei; îi solicită Consiliului să-și revizuiască poziția în lumina hotărârii pronunțate de CJUE cauza Taricco (C-105/14), care confirmă neîndoielnic poziția juridică a Parlamentului;

11.  ia notă de discuțiile în curs în Consiliu cu privire la proiectul de regulament de instituire a Parchetului European (EPPO), ca element esențial al planului de acțiune; evidențiază faptul că, pentru cercetarea, urmărirea și deferirea cu eficacitate în justiție a celor care săvârșesc infracțiunile sancționate în Directiva PIF, Parchetul European ar trebui să dețină competențe extinse pentru a combate infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE, indiferent de structura pe care o va avea în cele din urmă; invită statele membre să pună la dispoziție resursele umane și financiare necesare pentru crearea Parchetului European;

12.  relevă faptul că, în fiecare an, în UE se pierde suma de o mie de miliarde EUR din cauza evaziunii și eludării fiscale; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită paradisurilor fiscale și țărilor care practică prețuri cu taxele incluse netransparente și cu efecte negative, care reprezintă o problemă uriașă ce afectează fiecare cetățean european;

13.  salută acordul internațional în cadrul G20 pentru aplicarea unui nou standard mondial în vederea unei mai mari transparențe fiscale, în conformitate cu standardele înalte aplicate deja de UE; solicită punerea sa rapidă în aplicare și monitorizarea eficace a fraudei și evaziunii fiscale la nivel internațional; salută faptul că, la nivelul UE, Comisia a semnat în februarie 2016 acorduri care implică schimbul de informații fiscale cu țări precum Andorra și Monaco, iar, în 2015, Comisia a semnat deja acorduri cu Elveția, Liechtenstein și San Marino;

14.  reamintește faptul că transparența este instrumentul cel mai eficace pentru combaterea abuzurilor și fraudelor; invită Comisia să îmbunătățească reglementările în acest domeniu, instituind obligativitatea publicării datelor referitoare la toți beneficiarii fondurilor europene, inclusiv a datelor referitoare la subcontractări;

15.  consideră că folosirea unei metode comune pentru confiscarea activelor grupărilor infracționale din UE ar constitui o măsură de descurajare a infractorilor; invită autoritățile competente din statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în acest domeniu în cadrul platformelor existente, cum ar fi Comitetul consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei (COCOLAF) și altele; invită statele membre să transpună rapid Directiva privind confiscarea activelor provenite din activități infracționale și să promoveze refolosirea activelor confiscate în scopuri sociale, în conformitate cu principiul subsidiarității, și să sprijine programul european de schimb de bune practici pentru gestionarea activelor confiscate, promovând folosirea acestora în scopuri sociale;

16.  invită statele membre să-și dezvolte cooperarea administrativă, polițienească și judiciară pentru a depista și confisca activele provenite din activități infracționale din întreaga Uniune și să consolideze birourile naționale de recuperare a activelor, care ar trebui înzestrate cu resurse adecvate;

17.  atrage atenția asupra faptului că organizațiile criminale colaborează cu alte entități și pot întreprinde anumite activități în complicitate cu infractorii de tip „guler alb” (adică persoane care gravitează în jurul întreprinderilor și băncilor, inclusiv funcționari publici de la toate nivelurile de luare a deciziilor), care nu sunt membri ai organizațiilor criminale, dar care reprezintă interese în beneficiul ambelor părți;

18.  solicită statelor membre să creeze structuri specializate la nivel național pentru a descoperi organizațiile criminale și să excludă din achizițiile publice entitățile implicate în practici de corupție sau de spălare de bani;

19.  reamintește faptul că criminalitatea organizată se folosește de societățile de construcții specializate în lucrări de amenajare a teritoriului pentru spălarea banilor și evacuarea ilicită a substanțelor toxice care provoacă poluarea mediului; îi solicită Comisiei să facă controale de combaterea a infracționalității la societățile contractante și subcontractante care beneficiază de contracte având ca obiect lucrări de infrastructură de amploare, finanțate de la bugetul UE, cu scopul de a preveni astfel de practici;

20.  își exprimă preocuparea în legătură cu practica recurentă a societăților cu activități infracționale implicate în spălarea a banilor de a prezenta oferte sub prețul de cost în cadrul licitațiilor pentru lucrări de mare amploare; îi solicită Comisiei să includă o evaluare economică a propunerilor prezentate de întreprinderile care beneficiază de contracte sau subcontracte de achiziții publice;

21.  încurajează statele membre să ratifice rapid cea de a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor pentru a asigura condiții de concurență echitabile între diferitele tipuri de forme juridice, inclusiv entitățile juridice precum fundațiile și construcțiile juridice asemănătoare fiduciilor;

22.  reamintește rolul fundamental al băncilor în ceea ce privește spălarea banilor și, în această privință, invită Comisia să formuleze o propunere cu scopul de a promova o transparență absolută a fluxurilor bancare, nu numai pentru persoanele fizice, ci și pentru persoanele juridice și fiduciari;

23.  solicită retragerea licențelor bancare în cazul instituțiilor implicate în cazuri dovedite de spălare a unor mari sume de bani;

24.  este preocupat de faptul că 71,15% din suma cheltuită în 2014 pentru grupurile de vizitatori a fost plătită în numerar; ia act de studiul efectuat de Curtea de Conturi, în care aceasta atrage atenția asupra practicii de mare risc de a face plăți în numerar pentru rambursarea cheltuielilor efectuate pentru grupurile de vizitatori; solicită insistent eliminarea tuturor plăților în numerar pentru grupurile de vizitatori;

25.  invită UE să solicite aderarea la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei și să-și îndeplinească obligațiile în materie de raportare ce-i incumbă în temeiul Convenției ONU împotriva corupției, la care UE este parte; îi solicită Comisiei să-și prezinte cel de al doilea raport privind corupția din UE cât mai curând posibil și să includă, de asemenea, informații cu privire la înseși instituțiile UE, care au lipsit din primul său raport sau, dacă cel de al doilea raport nu va fi disponibil în următoarele luni, să prezinte un raport separat privind instituțiile UE, sub forma unui addendum la primul său raport;

26.  salută faptul că în decembrie 2014, după patru ani de discuții, Parlamentul, Consiliul și Comisia au adoptat un acord referitor la reforma protecției datelor în UE care va consolida protecția datelor persoanelor fizice și va promova cooperarea dintre organismele de aplicare a legii ale statelor membre;

27.  subliniază că, din ianuarie 2014, instituțiile UE au obligația de a introduce norme interne privind avertizarea în interes public pentru a proteja avertizorii împotriva represaliilor, în scopul de a garanta că abaterile grave și faptele ilegale din administrația UE sunt aduse la lumină; regretă faptul că unele instituții nu au pus încă în aplicare normele respective; cu toate acestea, încurajează statele membre ale UE să instituie un program european de protecție a avertizorilor și a martorilor;

28.  subliniază faptul că programe precum Hercule, Fiscalis, Pericles și directiva propusă de Comisie în februarie 2013 în vederea protejării intereselor financiare ale UE și a monedei euro împotriva falsificării sunt destinate combaterii activităților infracționale și ilegale internaționale și transfrontaliere și solicită raționalizarea lor, precum și o mai bună coordonare între acestea;

29.  își exprimă preocuparea în legătură cu diminuarea resurselor puse la dispoziție de statele membre pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun; invită Comisia ca, în cazul în care încheie acorduri cu fabricile de tutun, să prevadă ca partea din veniturile provenite din astfel de acorduri destinată statelor membre să fie rezervată, în bugetele acestora, acțiunilor desfășurate împotriva contrabandei cu produse ilicite din tutun;

30.  salută programul de 18 luni al Consiliului UE pe perioada președințiilor neerlandeză, slovacă și malteză, care include în ordinea de zi, printre punctele prioritare, abordarea cuprinzătoare și integrată în ceea ce privește infracționalitatea organizată, împreună cu combaterea fraudei împotriva intereselor financiare ale Uniunii, lucru care va implica desfășurarea de activități în ceea ce privește înființarea Parchetul European, reglementările privind protecția datelor, precum și promovarea și protejarea statului de drept și a drepturilor fundamentale;

31.  subliniază că este important să dispunem de politicieni caracterizați prin mai multă responsabilizare; solicită norme obligatorii care să stabilească neeligibilitatea persoanelor care au fost condamnate sau care au participat la activități infracționale organizate, de spălare a banilor, de corupție sau la alte infracțiuni grave pentru calitatea de deputat în Parlamentul European sau pentru funcții în cadrul altor instituții și organisme ale UE.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Verónica Lope Fontagné, Dan Nica, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Caterina Chinnici, Cătălin Sorin Ivan, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Marian-Jean Marinescu, Markus Pieper, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georg Mayer


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

3.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

Martina Anderson, Michał Boni, Caterina Chinnici, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Kinga Gál, Nathalie Griesbeck, Jussi Halla-aho, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Eva Joly, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Claude Moraes, Alessandra Mussolini, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Harald Vilimsky, Beatrix von Storch, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Laura Agea, Hugues Bayet, Fabio Massimo Castaldo, Anna Maria Corazza Bildt, Dennis de Jong, Marek Jurek, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli, Kazimierz Michał Ujazdowski, Axel Voss

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georges Bach, Arne Lietz, Norbert Lins, Georg Mayer, Georgi Pirinski, Viviane Reding, Mylène Troszczynski


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

48

+

ALDE

Nathalie Griesbeck, Filiz Hyusmenova, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Cecilia Wikström

ECR

Monica Macovei

EFDD

Laura Agea, Fabio Massimo Castaldo, Laura Ferrara

ENF

Georg Mayer, Harald Vilimsky

GUE/NGL

Martina Anderson, Cornelia Ernst, Barbara Spinelli, Dennis de Jong

PPE

Georges Bach, Michał Boni, Anna Maria Corazza Bildt, Frank Engel, Kinga Gál, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Norbert Lins, Alessandra Mussolini, Viviane Reding, Csaba Sógor, Traian Ungureanu, Axel Voss, Tomáš Zdechovský

S&D

Hugues Bayet, Caterina Chinnici, Tanja Fajon, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Arne Lietz, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Georgi Pirinski, Christine Revault D'Allonnes Bonnefoy, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer

Verts/ALE

Eva Joly, Jean Lambert, Judith Sargentini, Bodil Valero

3

-

EFDD

Beatrix von Storch, Kristina Winberg

ENF

Mylène Troszczynski

5

0

ECR

Jussi Halla-aho, Marek Jurek, Branislav Škripek, Helga Stevens, Kazimierz Michał Ujazdowski

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică