Procedură : 2015/2274(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0286/2016

Texte depuse :

A8-0286/2016

Dezbateri :

PV 24/10/2016 - 15
CRE 24/10/2016 - 15

Voturi :

PV 25/10/2016 - 7.2
CRE 25/10/2016 - 7.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0402

RAPORT     
PDF 648kWORD 74k
12.10.2016
PE 584.178v02-00 A8-0286/2016

referitor la strategia UE față de Iran în urma încheierii acordului nuclear

(2015/2274(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Richard Howitt

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la strategia UE față de Iran în urma încheierii acordului nuclear

(2015/2274(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere declarația comună făcută de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și de Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Mohammad Javad Zarif, la 16 aprilie 2016, la Teheran,

–  având în vedere Rezoluția 2231 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată la 20 iulie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Acordul privind programul nuclear al Iranului din 20 iulie 2015,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran, în special Rezoluția din 10 martie 2011 referitoare la abordarea UE privind Iranul(1), Rezoluția din 14 iunie 2012 referitoare la situația minorităților etnice din Iran(2), Rezoluția din 17 noiembrie 2011 referitoare la Iran - cazuri recente de încălcare a drepturilor omului(3) și Rezoluția din 3 aprilie 2014 referitoare la strategia UE privind Iranul(4),

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația; având în vedere rapoartele anuale ale UE privind drepturile omului,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rapoartele anuale ale UE privind drepturile omului;

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la pedeapsa cu moartea(5),

–  având în vedere raportul prezentat de raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran din 10 martie 2016, declarațiile sale recente din 20 mai și 8 iunie 2016 prin care își exprimă îngrijorarea în privința încarcerării apărătorilor drepturilor omului și în privința valului recent de incitare la ură împotriva comunității Baha'i, precum și raportul Secretarului General al ONU din 3 martie 2016 referitor la situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 70/173 referitoare la „Situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran” (A/RES/70/173), adoptată la 17 decembrie 2015,

–  având în vedere declarația din 14 octombrie 2015 făcută de ÎR/VP, Federica Mogherini, referitoare la execuția unui infractor minor în Iran, și declarația din 20 mai 2016 referitoare la condamnarea apărătoarei iraniene a drepturilor omului, Narges Mohammadi,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0286/2016),

A.   întrucât, în urma Acordului nuclear iranian și a evoluțiilor politice interne din Iran, există, în prezent, oportunitatea de a demara reforme în țară și de a îmbunătăți relațiile Iranului cu Uniunea Europeană;

Relațiile dintre Iran și UE

Dialogul politic

1.   consideră că Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), cunoscut și sub denumirea de Acordul nuclear iranian, a fost o realizare remarcabilă pentru diplomația multilaterală și pentru diplomația europeană în special, care ar trebui nu doar să facă posibilă o îmbunătățire importantă a relațiilor dintre UE și Iran, ci și să contribuie la promovarea stabilității în întreaga regiune; consideră că toate părțile sunt acum responsabile pentru asigurarea aplicării sale stricte și integrale; salută înființarea Comisiei comune alcătuite din reprezentanți ai Iranului și ai E3/UE+3 (China, Franța, Germania, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite, împreună cu ÎR/VP); îți exprimă sprijinul deplin pentru Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în rolul său de coordonator al Comisiei comune instituite în cadrul JCPOA și consideră că punerea strictă și deplină în aplicare a JCPOA continuă să fie deosebit de importantă;

2.  salută vizita în Iran, la 16 aprilie 2016, a ÎR/VP, Federica Mogherini, împreună cu șapte comisari europeni, aceasta fiind o etapă importantă în stabilirea unei agende ambițioase pentru relațiile bilaterale dintre UE și Iran în domeniile de interes comun; observă că mai multe declarații ale Comisiei și delegații ale UE în Iran, din ultima făcând parte Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant al UE și șapte comisari, s-au concentrat pe legăturile comerciale și economice;

3.  reamintește că decizia Consiliului de a ridica toate sancțiunile vizând activitățile nucleare impuse Republicii Islamice Iran, ca urmare a respectării angajamentelor sale luate în cadrul Planului comun de acțiune cuprinzător, permite relansarea cooperării cu Iran și va crea oportunități și beneficii pentru ambele părți, oferind posibilitatea de a redeschide piața iraniană pentru întreprinderile europene; reamintește că Iranul are o populație mare, în general foarte bine educată și tânără, are una dintre cele mai diverse compoziții ale PIB-ului în regiune, are nevoie de investiții și reprezintă o piață potențială pentru bunurile europene de înaltă calitate;

4.   salută deschiderea în relațiile cu Iranul; subliniază că relațiile UE-Iran trebuie să evolueze concomitent cu punerea în aplicare a acordului nuclear/JCPOA; reamintește că, potrivit prevederilor acordului, dacă Iranul nu pune în aplicare acordul, sancțiunile pot fi reintroduse; încurajează reînnoirea relației dintre UE și statele sale membre și Iran, ambele părți colaborând îndeaproape în chestiunile bilaterale și multilaterale pentru a asigura o mai mare stabilitate a regiunii și punerea în aplicare eficace a acordului nuclear; consideră că relațiile UE-Iran ar trebui dezvoltate printr-un dialog pe mai multe niveluri care să implice contacte politice, diplomatice, economice, academice, tehnice și interpersonale și la care să participe actori ai societății civile, ONG-uri și apărători ai drepturilor omului; sprijină deschiderea relațiilor UE-Iran în avantajul reciproc al ambelor părți, pe baza unei evaluări realiste a intereselor comune și a diferențelor, pentru a încuraja extinderea treptată a cooperării într-un climat de consolidare a încrederii, în primul rând în beneficiul populației Iranului și a UE; sprijină, în acest sens, angajamentul Uniunii Europene de a colabora din nou cu Iranul, pe baza „unui dialog al celor patru C”: un dialog cuprinzător, axat pe cooperare, în domeniile în care Iranul și UE au interese comune, critic, deschis și sincer în domeniile în care Iranul și UE nu sunt de acord, dar caută un numitor comun și constructiv în ansamblu din perspectiva tonului și a practicilor;

5.   salută modificările instituționale operate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a reflecta rezultatele JCPOA, în special crearea grupului operativ pentru Iran în cadrul SEAE, cu scopul de a coordona diferitele fire de acțiune privind toate chestiunile legate de Iran; salută măsurile luate de SEAE pentru înființarea, după cum s-a solicitat în rezoluțiile anterioare ale PE, a unei delegații a UE la Teheran, permițând astfel UE să conlucreze cu autoritățile iraniene pentru a informa mai eficient publicul din această țară despre UE, pentru a contracara neînțelegerile și a consolida o cooperare tot mai strânsă între UE și Iran; subliniază, în acest sens, că comerțul și investițiile sunt competențe ale UE și că înființarea unei delegații a UE la Teheran ar facilita cooperarea UE-Iran în domeniile comerțului, educației, culturii, drepturilor omului și durabilității mediului, contribuind în mod considerabil la îndeplinirea așteptărilor ambelor părți; subliniază că, pe viitor, Euronews Farsi ar trebui să devină o punte de comunicare importantă între Uniunea Europeană și publicul vorbitor de persană;

6.  reamintește faptul că UE și Iran au decis să abordeze problemele de interes comun într-un mod constructiv; solicită ca strategia UE pentru reluarea colaborării cu Iranul să se bazeze, inițial, pe măsurile de consolidare a încrederii în domeniile tehnice care ar crea precedente pozitive de eforturi comune ale UE și ale Iranului și care pot deschide calea către o cooperare pe termen lung mai importantă;

7.   insistă asupra importanței de a dezvolta dimensiunea parlamentară a relațiilor UE-Iran ca parte a strategiei de restabilire a încrederii reciproce; își reiterează, în acest sens, sprijinul pentru propunerea discutată de Parlament și Majlis vizând un dialog interparlamentar privind combaterea terorismului, ca o recunoaștere a provocărilor comune în ceea ce privește radicalizarea în Iran, în Orientul Mijlociu și în UE însăși; salută dialogul politic reînnoit dintre UE și Iran, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului; încurajează derularea unui dialog privind drepturile omului în viitor cu participarea unor reprezentanți ai autorităților judiciare, ai forțelor de securitate și ai societății civile; recunoaște că, deși există suspiciuni și neîncredere de ambele părți, multe state membre au relații istorice îndelungate cu Iranul, iar Iranul nutrește ambiția de a avea relații bune cu UE, existând astfel posibilitatea de a dezvolta o relație bazată pe încredere și respect reciproc; recunoaște complexitatea propriilor politici interne ale Iranului și reiterează faptul că UE nu urmărește să se amestece în opțiunile politice interne ale acestei țări sau ale oricărei alteia, ci vizează o cooperare bazată pe respectarea reciprocă a standardelor și principiilor internaționale; consideră că normalizarea deplină a relațiilor poate avea loc doar prin intermediul punerii în aplicare permanente a Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și al unui dialog regulat și susținut și că prioritatea imediată ar trebui să o constituie extinderea sferei relațiilor dintre UE și Iran în domeniile în care ambele părți doresc acest lucru; consideră, totuși, că obiectivul final trebuie să îl reprezinte instituirea unui parteneriat între Iran și UE;

8.  reiterează opoziția fermă, îndelungată și bazată pe principii a Uniunii Europene față de pedeapsa cu moartea în toate cazurile și în toate circumstanțele și subliniază încă o dată că abolirea pedepsei cu moartea reprezintă un obiectiv-cheie în politica privind drepturile omului și politica externă ale UE; își menține o poziție foarte critică în ceea ce privește utilizarea frecventă a pedepsei cu moartea în Iran; consideră că reducerea aplicării pedepsei cu moartea este un obiectiv major în cadrul dialogului politic; solicită un moratoriu imediat asupra aplicării pedepsei cu moartea în Iran; ia act de faptul că majoritatea execuțiilor sunt pentru infracțiuni legate de droguri; înțelege provocările cu care se confruntă Iranul, ca una dintre principalele rute de tranzit pentru droguri din lume, întrucât 86 % din capturile de opiu la nivel mondial au avut loc pe teritoriul iranian; cu toate acestea, consideră că angajamentul privind chestiunile referitoare la pedeapsa cu moartea, cum ar fi aplicarea pedepsei cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri și pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani, ambele încălcând angajamentele internaționale acceptate în mod voluntar de Iran în temeiul drepturilor omului și al dreptului umanitar, ar putea sta la baza unei agende comune pentru a aborda acest aspect; invită membrii parlamentului iranian, ca un prim pas, să revizuiască articolul 91 din codul penal din 2013 pentru a aboli pedeapsa cu moartea în cazul persoanelor cu vârsta sub 18 ani; constată prezentarea în parlamentul iranian a unui proiect de lege care, dacă este aprobat, ar înlocui pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni nonviolente legate de droguri cu închisoarea pe viață; ia act de faptul că, în cazul în care proiectul de lege este aprobat, numărul execuțiilor în Iran s-ar reduce în mod semnificativ;

9.   subliniază faptul că eliminarea pedepsei cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri ar reduce drastic numărul execuțiilor (cu până la 80 % conform estimărilor iraniene); invită UE și Iranul să coopereze în lupta împotriva comerțului ilicit cu droguri ca o modalitate de a aborda chestiunea execuțiilor din această țară, respectând, în același timp, normele privind drepturile omului; invită Comisia să acorde asistență tehnică și sprijin pentru consolidarea capacității administrative, vizând întărirea statului de drept în Iran, inclusiv prin promovarea reformării sistemului de justiție pentru a îmbunătăți răspunderea și alternativele la pedeapsa cu închisoarea și la pedeapsa cu moartea; invită Comisia să se asigure că asistența tehnică sau alte tipuri de asistență acordată Iranului nu este utilizată pentru a comite încălcări ale drepturilor omului;

Aspecte comerciale și economice

10.   ia act de obiectivul declarat al Iranului de a avea o rată de creștere anuală de 8 %; consideră că investițiile europene sunt esențiale pentru ca Iranul să realizeze acest obiectiv; subliniază faptul că Uniunea Europeană nu se opune niciunei activități comerciale permise cu Iranul și nu se va opune colaborării dintre firmele internaționale sau instituțiile financiare cu Iranul, atât timp cât respectă întreaga legislație aplicabilă; subliniază că, pentru ca Iranul să își valorifice pe deplin potențialul economic, va trebui să ia măsuri pentru a crea un mediu economic transparent care să stimuleze investițiile internaționale și, de asemenea, să adopte măsuri de combatere a corupției la toate nivelurile, în special în ceea ce privește respectarea recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), tratând aspecte cum ar fi întreruperea fluxurilor de capital către organizațiile teroriste; invită UE să sprijine pe deplin eforturile Iranului în acest proces, în special prin acordarea de sprijin pentru acțiuni care vizează încheierea unui tratat bilateral de investiții între UE și Iran;

11.  subliniază că schimburile comerciale și accesul reînnoit la sistemul comercial global bazat pe norme poate constitui o modalitate de a pune capăt izolării Iranului și că schimburile comerciale ar putea fi un instrument important de consolidare a dialogului politic și de stimulare a cooperării între țările din regiune, pentru a crește dezvoltarea regională, ocuparea forței de muncă și stabilitatea din întreaga regiune;

12.   remarcă faptul că Iranul este a doua cea mai mare economie din Orientul Mijlociu, cu un PIB nominal estimat la 397 miliarde USD în 2015; remarcă, de asemenea, că comerțul UE cu Iranul reprezintă, în prezent, aproximativ 8 miliarde USD, estimându-se că va crește de patru ori în următorii doi ani; reamintește că UE era în trecut principalul partener comercial al Iranului și consideră că ar trebui să vizeze recuperarea acestui statut; sprijină extinderea relațiilor comerciale ale UE cu Iranul și solicită UE să dezvolte cooperarea comercială, financiară și economică cu Iranul, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață și a ocupării forței de muncă în rândul cetățenilor iranieni, precum și în vederea stimulării dezvoltării regionale; consideră că extinderea comerțului și a investițiilor în Iran poate să contribuie, pe termen lung, la promovarea păcii și a stabilității în întreaga regiune, dacă UE poate găsi oportunități pentru sisteme regionale de investiții, de exemplu, în domeniul conectivității energetice și a transporturilor;

13.  consideră că, în ciuda încheierii a numeroase contracte cu companiile europene, Iranul nu este în măsură să își îndeplinească angajamentele din cauza unei lipse de lichidități, ceea ce înseamnă că procesul deschiderii Iranului este prins într-un cerc vicios;

14.   constată că Iranul este cea mai mare economie mondială care nu face parte din OMC; sprijină cererea Iranului de a adera la OMC; observă că actualul mandat al UE pentru negocierile privind un acord comercial și de cooperare cu Iranul nu mai este de actualitate; invită Comisia să exploreze opțiuni pentru consolidarea legăturilor comerciale și investiționale cu scopul de a asigura în mai mare măsură respectarea de către Iran a normelor OMC și de a proteja investițiile europene; subliniază că un cadru de negocieri oficiale i-ar permite UE să utilizeze pe deplin poziția sa ca cea mai mare piață integrată și cel mai mare bloc economic și să creeze un forum pentru schimburi și dialog; invită UE să analizeze posibilitatea de a relua discuțiile de aderare ale Iranului la Organizația Mondială a Comerțului, deoarece apartenența la OMC ar contribui la liberalizarea în și mai mare măsură a economiei Iranului, ceea ce ar stimula creșterea, ar încadra această țară în sistemul mondial bazat pe norme și ar oferi un mecanism de sprijinire a reformelor economice necesare în Iran și ar obliga Iranul să își asume responsabilitatea pentru angajamentele internaționale asumate; invită Comisia să profite de aceste negocieri pentru a insista asupra reformelor-cheie în domeniul drepturilor lucrătorilor, bazate pe convențiile fundamentale ale OIM; își exprimă îngrijorarea în legătură cu întârzierea numirii unui președinte al grupului de lucru al OMC pentru aderarea Iranului; invită Comisia să își exercite pe deplin influența pentru a elimina acest obstacol fără întârziere și pentru a demara procesul de aderare a Iranului la OMC; consideră că, pentru a încheia procesul de aderare, Iranul al trebui să fie eliminat de pe lista declarațiilor publice a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI),

15.  consideră că lipsa libertății de exprimare în mediul online, supravegherea sistemică și monitorizarea traficului de internet, precum și lipsa libertăților digitale reprezintă un obstacol pentru comerțul cu Iranul, precum și o încălcare a drepturilor și libertăților cetățenilor; subliniază potențialul pe care îl reprezintă un internet deschis și sigur în Iran pentru economia digitală; cere din nou instituirea unui regim european eficient de control al exporturilor, care să împiedice folosirea abuzivă a produselor cu dublă utilizare și a anumitor tehnologii pentru încălcarea drepturilor omului și împotriva UE;

16.  subliniază, de asemenea, că este important ca Iranul să dezvolte relații economice și comerciale cu actori regionali pentru a constitui un ansamblu economic și comercial coerent, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului; subliniază că Uniunea Europeană poate pune la dispoziție cunoștințele sale de specialitate și poate oferi sprijin pentru dezvoltarea și consolidarea acestui dialog regional;

17.   consideră că ridicarea sancțiunilor economice și financiare legate de activitățile nucleare impuse de UE și de comunitatea internațională prevăzută în JCPOA reprezintă un element important, care demonstrează că UE și-a pus în aplicare angajamentele față de Iran și că există voința de a consolida cooperarea economică pentru a obține beneficii economice reciproce; cu toate acestea remarcă faptul că, deși majoritatea sancțiunilor economice și financiare au fost ridicate între timp, unele dintre ele rămân în vigoare și nu sunt afectate de acordul nuclear; invită UE să încurajeze întreprinderile stabilite în UE să asigure deplina transparență a activităților lor în Iran; solicită să se pună accentul pe calitatea și pe cantitatea investițiilor și să se lanseze o inițiativă care să evalueze dacă noile investiții respectă Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, similară celei desfășurate cu ocazia ridicării sancțiunilor impuse Myanmarului/Birmaniei; constată că implementarea efectivă a Orientărilor privind responsabilitatea socială a întreprinderilor este esențială dacă se urmărește ca intensificarea relațiilor comerciale dintre UE și Iran să aibă un efect pozitiv asupra întregii societății iraniene;

18.  reamintește că sancțiunile principale impuse de SUA și faptul că tranzacțiile sunt desfășurate în dolari americani creează incertitudine juridică pentru întreprinderile din UE care doresc să investească în Iran, ceea ce subminează obținerea de către poporul iranian a beneficiilor economice preconizate în JCPOA; insistă asupra necesității de a aborda această chestiune și alte aspecte financiare, în conformitate cu recomandările GAFI, cu scopul de a crea claritatea și certitudinea juridică necesare pentru ca întreprinderile din UE să își poată desfășura activitatea în Iran; invită la o schimbare de abordare în ceea ce privește comerțul cu Iranul; solicită ca euro să devină moneda utilizată pentru tranzacțiile cu Iranul pentru a împiedica autoritățile americane să impună sancțiuni, astfel cum s-a întâmplat în trecut, când au penalizat o serie de bănci europene; sprijină un dialog apropiat cu Statele Unite pentru a asigura continuitatea comerțului și investițiilor europene în Iran;

19.   subliniază, în același timp, că sunt esențiale eforturi mai mari pentru a asigura un mediu favorabil investițiilor internaționale, pentru ca Iranul să își valorifice pe deplin potențialul economic; în acest sens, invită Iranul să asigure transparența sectorului său financiar și să combată corupția și spălarea banilor, în conformitate cu recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI); salută planul de acțiune al guvernului iranian în ceea ce privește recomandările GAFI, precum și reuniunile tehnice organizate la 12 iulie între funcționarii UE și cei iranieni pentru a stabili reformele necesare în acest sens;

20.  salută faptul că JCPOA a avut deja rezultate pozitive, precum creșterea cu 43 % a schimburilor comerciale între Iran și UE în primele șase luni din 2016, comparativ cu aceeași perioadă din 2015, faptul că 30 de bănci iraniene s-au reconectat la SWIFT, precum și impactul pozitiv al JCPOA în consolidarea tendinței de diminuare a inflației și a ratelor dobânzii în Iran; salută faptul că un număr în creștere de mici bănci europene sunt, în prezent, active în Iran, facilitând creditarea IMM-urilor; solicită să se acorde o atenție deosebită rolului IMM-urilor din Europa și Iran în cadrul procesului de consolidare a relațiilor comerciale;

21.  salută faptul că guvernul iranian dorește să atragă investiții străine, fiind necesare investiții străine directe în cadrul tuturor sectoarelor economice majore; remarcă faptul că este probabil să fie nevoie de peste 1 000 de miliarde USD pentru investițiile în infrastructură pe parcursul următorilor 10 ani, oferind oportunități întreprinderilor europene, inclusiv în sectoarele energiei, automobilelor și producției pentru transportatorii aerieni; salută cele 180 de delegații comerciale care au vizitat Teheranul de la semnarea JCPOA, inclusiv din partea a 15 state membre ale UE, ca semn al interesului în creștere pentru relațiile economice cu Iranul; invită UE și statele sale membre să exploreze utilizarea garanțiilor pentru credit la export cu scopul de a stimula comerțul, finanțarea proiectelor și investițiile în Iran; sprijină încheierea pozitivă a acordurilor între guvernul iranian și Airbus și Boeing, ca măsură de consolidare a încrederii în continuare, în urma adoptării JCPOA;

Cooperarea sectorială

22.   remarcă faptul că Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze din lume și a patra cea mai mare rezervă de petrol din lume; consideră că cooperarea în domeniul energiei poate juca un rol semnificativ în diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a UE și reducerea dependenței energetice a statelor membre de distribuitori unici, contribuind astfel la securitatea energetică a UE; consideră că ridicarea sancțiunilor economice are potențialul de a debloca cheltuieli importante în industria petrolului și a gazelor, precum și în alte sectoare ale economiei, care ar beneficia de investiții și de accesul la noi tehnologii; solicită întreprinderilor europene să investească în sectorul energetic iranian; solicită, în special, sprijinul UE în dezvoltarea tehnologiei pentru GNL în Iran; consideră că investițiile în Iran trebuie să respecte pe deplin angajamentele de decarbonizare pe termen lung ale UE;

23.  observă că, în prezent, peste jumătate din nevoile energetice ale gospodăriilor iraniene sunt acoperite de gazele naturale; subliniază potențialul important al dezvoltării energiilor regenerabile în Iran, o țară care beneficiază de 300 de zile însorite pe an, în medie, și dispune de o capacitate de producție estimată de 13 ori mai mare decât consumul total de energie al Iranului; invită Comisia să sprijine dezvoltarea surselor regenerabile de energie în Iran, ca o contribuție la diversificarea mixului energetic al țării;

24.  invită Iranul să adere la Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI) și solicită ca, la baza cooperării UE-Iran în domeniul energiei, să stea în permanență obiectivul creșterii avantajelor de mediu și sociale, precum și a avantajelor economice atât pentru cetățenii Iranului, cât și pentru cetățenii UE;

25.  subliniază faptul că Iranul se confruntă cu multe provocări în domeniul mediului, inclusiv lipsa apei și degradarea solurilor și că, pe lângă valorificarea potențialului deplin al cooperării comerciale, UE ar trebui să se angajeze în dezbateri cu Iranul pentru a spori gradul de protecție a mediului și pentru a promova dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al mediului; solicită o cooperare în domenii cum sunt gestionarea conservării apei, inclusiv sprijinirea Iranului pentru salvarea lacului Urmia, lupta împotriva deșertificării, monitorizarea seismică, precum și combaterea poluării aerului și gestionarea deșeurilor; își exprimă, în acest context, îngrijorarea deosebită în privința nivelurilor de poluare a Mării Caspice și îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine în mod activ eforturile depuse de guvernul iranian pentru a stopa degradarea gravă a acesteia; salută faptul că ONG-urile iraniene de mediu au dezvoltat parteneriate cu alte ONG-uri din regiune; salută participarea lor la UICN și la Convenția Ramsar; invită Comisia să asiste ONG-urile iraniene în dezvoltarea de proiecte de management participativ;

26.  consideră că dialogul și cooperarea regionale pe probleme de mediu dintre Iran și vecinii săi sunt indispensabile pentru abordarea unor provocări precum poluarea aerului, deficitul de apă și deșertificarea; subliniază că UE ar trebui să faciliteze această cooperare regională, ca o măsură importantă de construire a încrederii, și să profite de dorința actorilor regionali de a beneficia de experiența europeană în acest domeniu;

27.  ia act de studiile care menționează că s-ar putea ca energia nucleară să nu fie competitivă în Iran din cauza rezervelor reduse de uraniu și a costurilor de extracție; invită totuși Comisia să examineze posibilitățile de cooperare civilă în domeniul nuclear cu Iranul, în conformitate cu angajamentul din JCPOA, și să încurajeze Iranul să semneze Convenția privind securitatea nucleară; salută propunerea unor oficiali iranieni de a se iniția un dialog regional privind siguranța și securitatea programelor nucleare civile;

28.  subliniază posibilitățile de cooperare în domeniul siguranței aviației, acordând asistență tehnică și acces la componentele necesare pentru ca firmele iraniene să fie înlăturate de pe lista neagră europeană;

29.   observă că Iranul găzduiește 3 milioane de cetățeni afgani, dintre care doar 950 000 au un statut juridic oficial de refugiați în Iran, ceea ce înseamnă că Iranul este una dintre țările principale care găzduiesc refugiați; salută acordarea de către UE de fonduri suplimentare în valoare de 6,5 milioane EUR pentru a sprijini Iranul să asigure acces la educație și asistență medicală pentru populația afgană din țară; subliniază necesitatea adoptării unor măsuri concrete care să garanteze drepturile omului în cazul migranților afgani și al refugiaților afgani din Iran, inclusiv dreptul lor la respectarea garanțiilor procedurale și la egalitate în fața legii; consideră că cooperarea dintre UE și Iran cu privire la gestionarea refugiaților poate să amelioreze înțelegerea reciprocă, să promoveze o mai bună respectare a dreptului internațional, precum și a drepturilor omului ale solicitanților de azil și ale refugiaților înșiși, precum și să contribuie la soluționarea conflictelor cu scopul de a reduce cauzele actualelor și viitoarelor deplasări ale refugiaților; consideră că cooperarea dintre UE și Iran cu privire la gestionarea refugiaților ar trebui să îmbunătățească situația refugiaților din Iran și să prevină traficul de persoane; consideră că cooperarea UE-Iran ar trebui să includă și un dialog cuprinzător privind migrația, în special în privința abordărilor și priorităților de politici și legislative referitoare la migrația legală și neregulamentară, la solicitanții de azil și la refugiați, atât la nivel național, cât și la nivel regional;

30.   recunoaște că, într-o țară unde se estimează că peste 60 % dintre persoane au vârsta sub 30 de ani, populația iraniană tânără, educată și dotată cu competențe tehnologice avansate și dinamismul societății iraniene pot oferi oportunități deosebite pentru promovarea contactelor interpersonale cu UE, pe baza principiilor reciprocității și respectului reciproc; consideră că programele de schimburi de tineri sunt printre activitățile care au cel mai mult succes în a apropia societățile și culturile; astfel, salută creșterea numărului studenților Erasmus Mundus proveniți din Iran în universitățile europene, ca modalitate de combatere a percepțiilor greșite și a stereotipurilor; solicită o cooperare aprofundată în domeniul educației, cercetării și inovării prin intensificarea schimburilor de studenți și de cercetători, inclusiv cooperarea între universități în domenii precum, printre altele, al mediului, al surselor regenerabile de energie, al justiției și al drepturilor omului, precum și al bunei guvernanțe; invită Comisia să mărească bugetul pentru studenții Erasmus Mundus din Iran; salută atelierele de lucru care au avut loc recent la universitatea din Teheran pentru a crește gradul de informare cu privire la posibilele beneficii pe care universitățile iraniene le pot obține prin participarea la Orizont 2020; invită guvernul iranian să numească un coordonator național pentru Orizont 2020, care să ofere asistență tehnică și consiliere privind candidatura universităților iraniene la proiecte Orizont 2020; invită Comisia să studieze posibilitatea de a facilita eliberarea vizelor pentru cadrele universitare și cercetătorii din Iran, pentru ca aceștia să studieze și să se formeze în universitățile europene; solicită instituirea unui program al UE pentru a reuni cercetători și studenți din Iran, din țările CCG și din Europa pentru a studia experiența și lecțiile învățate în privința integrării regionale în Europa;

31.  își exprimă profunda îngrijorare în privința arestării persoanelor cu dublă cetățenie UE-iraniană la intrarea lor în Iran și subliniază faptul că aceste arestări împiedică posibilitățile contactelor interumane; invită autoritățile iraniene să permită diasporei iraniene din Europa să călătorească în siguranță în țara ei de naștere;

Securitatea în regiune

32.   subliniază influența importantă pe care au exercitat-o diverse persoane și diverse culturi ale Iranului de-a lungul a mii de ani, inclusiv asupra Europei; observă că, date fiind poziția sa geostrategică, mărimea populației și a economiei, rezervele de petrol și de gaze naturale, precum și influența sa în regiune, Iranul este un actor important în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului; subliniază că interesele iraniene strategice sunt cel mai bine deservite prin restabilirea stabilității regionale și că pentru realizarea acestora nu există și nu ar trebui să existe o concurență cu interesele altor actori principali din regiune;

33.  consideră că acordul nuclear deschide posibilitatea de a coopera pentru soluționarea crizei de securitate din regiune; consideră că Iranul poate și ar trebui să joace un rol stabilizator în regiune; consideră că întreaga regiune poate beneficia de o normalizare a relațiilor cu Iranul; consideră că, în urma recunoașterii statutului Iranului ca actor regional major, acesta ar trebui să joace un rol stabilizator în regiune; subliniază că revizuirea politicii europene de vecinătate (PEV), instituită la 18 noiembrie 2015, include planuri de a implica țările terțe care sunt vecine țărilor partenere din vecinătatea UE, în contextul unui cadru extins de cooperare; îndeamnă, prin urmare, ca acest cadru tematic să fie instituit pentru a oferi cooperare între Uniune, țările partenere din vecinătatea sudică și actorii-cheie din regiune, cum ar fi Iranul, în privința problemelor regionale, precum securitatea, energia și gestionarea refugiaților;

34.   invită toate statele din regiune, în special Arabia Saudită și Iranul, să se abțină de la discursurile ostile care alimentează conflictele și de la acțiunile de susținere a grupărilor armate ostile din regiune, inclusiv a aripii militare a Hezbollah și a al-Nusra; își exprimă îngrijorarea cu privire la militarizarea crescândă din întreaga regiune și sprijină eforturile de consolidare a controlului armelor, de neproliferare și de combatere a terorismului, recunoscând în același timp preocupările legitime în materie de apărare, dar în contextul unei încercări de a promova respectarea deplină a suveranității tuturor țărilor din regiune; își exprimă îngrijorarea în legătură cu testările repetate ale rachetelor balistice efectuate de către Iran, care, deși nu încalcă JPCOA, vin în contradicție cu spiritul Rezoluției nr. 2231(2015) a Consiliului de Securitate al ONU;

35.   consideră că dialogul politic dintre UE și Iran ar trebui să solicite Iranului, precum și altor actori majori din regiune, să joace un rol constructiv în soluționarea crizelor politice din Irak, Yemen, Siria, Liban și Afganistan, pe baza respectării dreptului internațional și a suveranității acestor țări; solicită un model de diplomație a UE bazat pe priorități politice, mai degrabă decât pe priorități religioase, precum și pe principiul asigurării respectului, siguranței și securității popoarelor din toate țările Orientului Mijlociu, inclusiv a poporului din Israel și a poporului palestinian, cu scopul construirii unui Orient Mijlociu mai stabil și mai armonios; consideră că parteneriatul dintre UE și Iran în combaterea terorismului și a extremismului violent din regiune este un element important al dialogului politic;

36.   consideră că nu se poate găsi o soluție la conflictele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Golfului fără prezența tuturor actorilor la masa negocierilor; astfel, salută implicarea Iranului în negocierile de pace privind Siria prin participarea sa la Grupul internațional de sprijin pentru Siria (ISSG); regretă, cu toate acestea, faptul că eforturile iraniene nu au dus până în prezent la o îmbunătățire semnificativă a situației și invită Iranul să contribuie cel puțin la facilitarea în mai mare măsură a furnizării ajutorului umanitar pentru a îmbunătăți gradul de protecție a populației civile împotriva atacurilor și la căutarea în continuare a unei soluții pe termen lung la conflict; în acest context, constată că supraviețuirea regimului Assad din Siria a ajuns să depindă din ce în ce mai mult de Iran și, prin urmare, invită autoritățile iraniene să se folosească de poziția Iranului pentru a soluționa pașnic conflictul sirian;

37.   salută disponibilitatea exprimată de Iran pentru a sprijini eforturile depuse în prezent pentru a aduce stabilitatea în Irak, îndeamnă Iranul să joace un rol semnificativ pentru a pune capăt violenței sectare și solicită eforturi suplimentare pentru a reuni toate milițiile care operează în țară sub autoritatea guvernului irakian, ținând astfel seama de toate interesele; subliniază că UE și Iranul se confruntă cu inamici comuni, și anume ISIS/Daesh, Al-Qaida, Al-Nusra și a alte organizații desemnate de CSONU ca fiind teroriste, inspirate de pervertirea extremistă a islamului; salută contribuția Iranului la lupta împotriva ISIS/Daesh, inclusiv sprijinul precoce acordat guvernului regional kurd din Arbil, și recunoaște contribuția decisivă a acestuia în Irak, prin care a stopat înaintarea ISIS/Daesh și a recuperat teritorii supuse terorismului jihadist; totuși, își exprimă îngrijorarea în legătură cu informațiile potrivit cărora diverși activiști ai Al-Qaida au fost eliberați; ia act de acordul dintre Iran și Australia de a face schimb de informații privind lupta împotriva ISIS/Daesh;

38.   consideră că rivalitățile regionale reprezintă un factor determinant în conflictele din câteva țări din regiune; este extrem de îngrijorat în legătură cu intensificarea violenței sectare în regiune și subliniază necesitatea unei implicări diplomatice susținute și ample a UE pentru a trata cauzele subiacente ale conflictului, prin acordarea de sprijin pe termen lung în scopul reconcilierii etno-sectare; constată cu îngrijorare accentuarea luptei dintre Iran și Arabia Saudită pentru influență politică și religioasă și avertizează cu privire la impactul acestei lupte asupra soluționării conflictelor și a securității în Orientul Mijlociu și în afara acestuia; consideră că apropierea și cooperarea constructivă dintre Iran și Arabia Saudită sunt esențiale pentru dezamorsarea tensiunilor regionale, ca o cale spre soluționarea conflictelor armate din Irak, Siria și Yemen, punând capăt fluxurilor migratorii generate de acestea, precum și pentru a aborda cauzele generatoare ale terorismului și extremismului care amenință regiunea, Uniunea Europeană și alte state; solicită UE să fie activă la nivel diplomatic pentru a dezamorsa tensiunile dintre Teheran și Riad, recurgând inclusiv la consolidarea încrederii, la diplomația informală și la măsuri de detensionare a situației, menite să contribuie la reluarea relațiilor diplomatice dintre Arabia Saudită și Iran ca o primă etapă în vederea normalizării relațiilor dintre cele două state; invită UE să colaboreze cu SUA și Rusia în acest scop și, în special, pentru a sprijini dezvoltarea unei noi infrastructuri regionale de securitate care să țină seama de percepțiile amenințărilor și de preocupările legitime în materie de securitate ale Iranului și ale Arabiei Saudite și care să ofere garanții de securitate atât Iranului, cât și țărilor din Consiliul de Cooperare al Golfului; subliniază că cooperarea privind securitatea maritimă în Golful Persic, inclusiv semnarea unei carte privind libertatea de navigație, ar putea fi o primă măsură de consolidare a încrederii pentru a dezvolta încrederea și cooperarea regională;

Aspecte socioeconomice, statul de drept, democrația și drepturile omului

39.   consideră că moștenirea revoluționară a Iranului și constituirea acestuia ca stat islamic, precum și diferențele majore dintre Iran și UE în ceea ce privește sistemele politico-instituționale nu trebuie să reprezinte un impediment în calea deschiderii și a unui dialog sincer și direct și pentru găsirea unui numitor comun privind chestiunile legate de democrație, de statul de drept și de drepturile omului; solicită Republicii Islamice să extindă spațiul pentru pluralismul politic; subliniază că Parlamentul iranian (Majlis) este pro reforme și pro Europa și consideră că rezultatele alegerilor pentru Parlament și pentru Adunarea Experților din februarie 2016 reflectă voința poporului iranian, oferă ocazia extinderii cooperării cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre, ducând astfel la relații constructive, precum și posibilitatea realizării unor reforme sociale, politice și economice pe plan intern; invită Iranul să permită fără restricții desfășurarea unor alegeri libere și corecte, cu respectarea standardelor internaționale;

40.  constată că Iranul s-a deschis, deoarece are nevoie de sprijin în satisfacerea nevoilor cetățenilor săi și în păstrarea în țară a cetățenilor tineri cu un nivel ridicat de educație, aspect important pentru stabilitatea statului;

41.  constată cu îngrijorare că Iranul înregistrează numărul cel mai mare de execuții în urma pedepsei cu moartea pe cap de locuitor din lume; subliniază că eliminarea pedepsei cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri ar reduce drastic numărul execuțiilor; salută, în acest sens, posibilitatea ca parlamentul (Majlis) nou ales să aibă în vedere adoptarea unor acte legislative pentru a exclude unele infracțiuni legate de droguri de pe lista infracțiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea;

42.  salută faptul că adoptarea Codului Penal Islamic din 2013 și ratificarea Convenției ONU cu privire la drepturile copilului interzice executarea copiilor și permite tuturor delincvenților minori condamnați la moarte înainte de 2013 să solicite rejudecarea cauzei; solicită Iranului să asigure punerea deplină în aplicare a interdicției respective și informarea tuturor delicvenților vizați cu privire la acest drept; invită Iranul să declare un moratoriu asupra pedepsei cu moartea;

43.   încurajează Iranul să coopereze pe deplin cu toate mecanismele ONU privind drepturile omului și să acționeze în sensul aplicării recomandărilor stabilite în acest context, inclusiv în privința evaluării periodice universale, permițând organizațiilor internaționale pentru drepturile omului să-și desfășoare misiunile; această evoluție va contribui în mod pozitiv la imaginea Iranului în ochii opiniei publice europene; subliniază că guvernul iranian s-a angajat într-un număr mai mare de proceduri speciale ale ONU, prin intermediul dialogului; solicită guvernului iranian să abordeze preocupările serioase subliniate în rapoartele raportorului special al ONU și ale Secretarului General al ONU privind situația drepturilor omului în Iran, precum și invitațiile specifice de a acționa, identificate în rezoluțiile Adunării Generale a ONU;

44.  solicită SEAE și Comisiei să sprijine crearea unui mediu care să permită funcționarea corespunzătoare și independentă a organizațiilor societății civile; subliniază importanța afirmării cu tărie a orientărilor UE referitoare la drepturile omului, inclusiv în cazul apărătorilor drepturilor omului, în contextul relațiilor dintre UE și Iran;

45.   invită Iranul să își respecte, să apere și să își îndeplinească angajamentele asumate în temeiul Constituției Republicii Islamice Iran, al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, al Convenției cu privire la drepturile copilului și al Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, asigurând respectarea drepturilor la libertatea de exprimare (atât online, cât și offline), de opinie, de asociere și de întrunire pașnică, de gândire, de conștiință, de religie sau de credință și garantând, în drept și în fapt, faptul că cetățenii își exercită drepturile individuale, sociale și politice fără a fi discriminați sau persecutați pe motive de sex, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, naționalitate, origine etnică sau socială, gen, orientare sexuală ori alt statut, după cum se prevede în aceste instrumente; subliniază că acest lucru include un drept fundamental la egalitate în fața legii, precum și dreptul la acces egal la educație, asistență medicală și oportunități profesionale;

46.  salută reformele realizate în temeiul noului Cod de procedură penală, însă își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu faptul că acest cod nu asigură pe deplin mecanismele internaționale privind protejarea respectării garanțiilor procedurale; solicită Iranului să revizuiască Codul de procedură penală din 2014, cu scopul de a asigura includerea garanțiilor referitoare la un proces echitabil; solicită Iranului să revizuiască și să modifice legislația, astfel încât să se asigure că declarațiile obținute în urma torturii, a relelor tratamente sau a altor forme de constrângere să nu fie luate în considerare ca probe în cadrul procedurilor penale și că toate suspiciunile de tortură și alte rele tratament aduse în atenția autorităților sunt investigate automat;

47.  solicită eliberarea tuturor prizonierilor politici; solicită Iranului să elibereze cetățenii UE reținuți sau condamnați în urma unui proces judiciar care nu a respectat standardele internaționale, printre ei numărându-se: Nazak Afshar, în vârstă de 58 de ani, reținută din martie 2016, Kamal Foroughi, în vârstă de 76 de ani, reținut din mai 2011, Homa Hoodfar, în vârstă de 65 de ani, reținută din iunie 2016 și Nazanin Zaghari-Ratcliffe, în vârstă de 37 de ani, reținută din aprilie 2016;

48.   ia act că în Iran există o largă varietate de credințe și convingeri; constată că Constituția Republicii Islamice Iran apără în mod oficial o serie de minorități religioase și libertățile religioase fundamentale ale acestora; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că numărul de cetățeni închiși aparținând comunităților minoritare religioase sau din cauza convingerilor lor a crescut; invită autoritățile iraniene să se asigure că drepturile minorităților religioase și etnice sunt respectate și protejate pe deplin prin lege și că libertatea de religie este extinsă;

49.   constată progresele înregistrate de femeile iraniene în domeniile educației, științei și cercetării, exemplificate prin faptul că majoritatea studenților din universitățile iraniene sunt femei; încurajează UE și statele sale membre să aducă în continuare în discuție problemele legate de egalitatea de gen în cadrul convorbirilor cu autoritățile iraniene; solicită să se asigure pe deplin egalitatea de gen prin adoptarea de măsuri pentru eliminarea discriminării existente a femeilor la nivel juridic și practic precum și participarea egală a femeilor la piața muncii și la toate domeniile vieții economice, culturale, sociale și politice; salută încercarea de a elabora un proiect de lege pentru protejarea femeilor împotriva violenței și speră că parlamentul nou ales va avea în vedere o legislație care să incrimineze pe deplin violența împotriva femeilor, inclusiv violența domestică și violul conjugal;

50.   salută promisiunea din campanie a președintelui Rohani de a prezenta o cartă a drepturilor cetățenilor, precum și declarațiile sale privind promovarea drepturilor minorităților etnice; consideră că această cartă ar trebui aibă la bază și să fie în deplină concordanță cu obligațiile internaționale asumate de Iran în domeniul drepturilor omului; subliniază că respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar este importantă, deoarece oferă securitatea juridică necesară pentru investițiile străine directe și este, înainte de toate, în interesul poporului iranian; invită sistemul judiciar să respecte procesul echitabil și garanțiile procedurale și să acorde suspecților acces la un avocat; invită SEAE și Comisia să coopereze cu autoritățile iraniene în domenii precum reforma judiciară și reforma sistemului penitenciar, inclusiv a condițiilor de detenție, responsabilitatea guvernamentală, respectarea statului de drept, a libertăți de exprimare, a drepturilor universale ale omului și a libertăților fundamentale, precum și lupta împotriva corupției;

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Guvernului și Parlamentului Iranului, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0096.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0265.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0517.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0339.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0348.


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (14.7.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la strategia UE față de Iran în urma încheierii acordului nuclear

(2015/2274(INI))

Raportoare pentru aviz: Marietje Schaake

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că decizia Consiliului de a ridica toate sancțiunile vizând activitățile nucleare impuse Republicii Islamice Iran, ca urmare a respectării angajamentelor sale luate în cadrul Planului comun de acțiune comprehensiv, permite relansarea cooperării cu Iran și va crea oportunități și beneficii pentru ambele părți, oferind posibilitatea de a redeschide piața iraniană pentru întreprinderile europene; reamintește că Iranul are o populație mare, în general foarte bine educată și tânără, are una dintre cele mai diverse compoziții ale PIB-ului în regiune, are nevoie de investiții și reprezintă o piață potențială pentru bunurile europene de înaltă calitate;

2.  observă că mai multe declarații ale Comisiei și delegații ale UE în Iran, din ultima făcând parte Vicepreședintele / Înaltul Reprezentant al UE și șapte comisari, s-au concentrat pe legăturile comerciale și economice;

3.  subliniază că schimburile comerciale și accesul reînnoit la sistemul comercial global bazat pe norme poate constitui o modalitate de a sparge izolarea Iranului și că schimburile comerciale ar putea fi un instrument important de consolidare a dialogului politic și de stimulare a cooperării între țările din regiune, pentru a crește dezvoltarea regională, ocuparea forței de muncă și stabilitatea din întreaga regiune;

4.  solicită coerență între politica comercială a UE și principiile politicii sale energetice și este de părere că toate proiectele actuale și viitoare ale UE și investițiile în Iran trebuie să respecte pe deplin angajamentele de decarbonizare pe termen lung ale UE;

5.  se declară preocupat de corupția larg răspândită și de eludarea sancțiunilor comerciale, care au condus la dezvoltarea unei economii gri și reprezintă un risc pentru investițiile europene; subliniază, prin urmare, că trebuie combătută corupția și trebuie adoptată o mai mare transparență, precum și susținută dezvoltarea unui veritabil sector privat și a unei economii de piață în Iran;

6.  reamintește că politica comercială a UE contribuie la protejarea și promovarea valorilor apărate de Uniune; subliniază că o posibilă reluare a relațiilor comerciale dintre UE și Iran trebuie să fie acompaniată de îmbunătățiri substanțiale în respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Iran, precum și a standardelor internaționale în domeniul social, al muncii și al mediului; consideră că dovezi concrete în aceste domenii sunt de o importanță majoră pentru reînnoirea legăturilor comerciale și de investiții în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață și a bunăstării poporului iranian; reamintește că Iranul este parte semnatară a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și a Convenției privind drepturile copilului (CDC) și solicită Iranului să își onoreze angajamentele internaționale într-un mod mai coerent;

7.  observă că până la 70% din economia iraniană este controlată de stat, acest lucru putând crea probleme pentru întreprinderile europene din Iran și că schimburile comerciale intensificate ar putea consolida puterea economică, militară și politică a unor persoane nealese; solicită Comisiei să prezinte un raport după doi ani de la ridicarea sancțiunilor privind posibilele obstacole în calea companiilor europene care operează în Iran și impactul pe care aceste relații comerciale l-ar putea avea în Iran; subliniază că este important ca Iranul să dezvolte un mediu favorabil investițiilor internaționale și că aceasta trebuie să aibă loc în conformitate cu recomandările Grupului de acțiune financiară privind spălarea banilor (GAFI);

8.  subliniază faptul că Iranul se confruntă cu multe provocări în domeniul mediului, inclusiv lipsa apei și degradarea solurilor și că, pe lângă valorificarea potențialului deplin al cooperării comerciale, UE ar trebui să se angajeze în dezbateri cu Iranul pentru a spori gradul de protecție a mediului și de promovare a dezvoltării durabile din punct de vedere ecologic;

9.  observă că actualul mandat al UE pentru negocierile privind un acord comercial și de cooperare cu Iranul nu mai este de actualitate; invită UE să analizeze posibilitatea de a relua discuțiile de aderare ale Iranului la Organizația Mondială a Comerțului, deoarece apartenența la OMC ar aduce o mai mare liberalizare a economiei Iranului, ceea ce ar stimula creșterea, ar încadra această țara în sistemul mondial bazat pe norme și ar oferi un mecanism de sprijinire a reformelor economice necesare și care ar permite să i se ceară Iranului să își respecte angajamentele internaționale; subliniază, de asemenea, că este important ca Iranul să dezvolte relații economice și comerciale cu actori regionali pentru a constitui un ansamblu economic și comercial coerent, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului; subliniază că Uniunea Europeană poate furniza expertiză și sprijin în dezvoltarea și construcția acestui dialog regional; invită Comisia să exploreze opțiuni pentru consolidarea legăturilor comerciale și investiționale cu scopul de a aduce Iranul mai aproape de normele OMC și a proteja investițiile europene; subliniază că un cadru de negocieri oficiale i-ar permite UE să utilizeze pe deplin poziția sa ca cea mai mare piață integrată și cel mai mare bloc economic și să creeze un forum pentru schimburi și dialog;

10.  consideră că, în ciuda încheierii a numeroase contracte cu companiile europene, Iranul nu este în măsură să își îndeplinească angajamentele din cauza unei lipse de lichidități, ceea ce înseamnă că procesul deschiderii Iranului este prins într-un cerc vicios;

11.  ia act de faptul important că unele sancțiuni ale SUA nu sunt afectate de acordul nuclear și vor rămâne în vigoare, în special sancțiuni legate de abuzuri privind drepturile omului, sprijin pentru terorism și testare a rachetelor balistice; regretă că sancțiunile SUA, încă în vigoare, limitează marja de manevră a UE, deoarece firmele europene ale căror activități sunt legate de SUA nu pot fi active în Iran; consideră că este inadecvat ca UE să depindă de guvernul SUA să ofere certitudine juridică și predictibilitate și solicită Comisiei și SEAE să continue dialogul și cooperarea cu SUA, inclusiv prin acordarea de derogări, cu titlu provizoriu, până când o soluție permanentă finală este stabilită de comun acord;

12.  consideră că insecuritatea juridică a investițiilor în Iran determinată de legile extrateritoriale americane, precum și tranzacțiile în dolari ar trebui să facă obiectul unei modificări a abordării noastre comerciale privind Iranul; dorește ca euro să devină moneda utilizată pentru tranzacțiile noastre cu Iranul pentru a împiedica autoritățile americane să impună sancțiuni, astfel cum a fost cazul pentru unele bănci europene în trecut;

13.  ia act de faptul că UE vizează diversificarea resurselor energetice și că Iranul este un actor major pe piața internațională a energiei și, prin urmare, sprijină continuarea cooperării cu Iranul în acest domeniu; încurajează exporturile iraniene de petrol și gaze către Europa și îmbunătățirea cooperării pentru dezvoltarea de noi soluții tehnologice, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică;

14.  subliniază potențialul pe care îl reprezintă un internet deschis și sigur în Iran pentru economia digitală; cere din nou instituirea unui regim european eficient de control al exporturilor, care să împiedice folosirea abuzivă a produselor cu dublă utilizare și a unor tehnologii pentru încălcarea drepturilor omului și împotriva UE;

15.  constată că implementarea efectivă a Orientărilor privind responsabilitatea socială a întreprinderilor este esențială dacă se urmărește ca intensificarea relațiilor comerciale dintre UE și Iran să aibă un efect pozitiv asupra întregii societății iraniene;

16.  solicită să se acorde o atenție deosebită rolului IMM-urilor din Europa și Iran în cadrul procesului de consolidare a relațiilor comerciale;

17.  subliniază nevoia specială de creștere economică echilibrată din perspectiva genului și favorabilă incluziunii în Iran; solicită să se pună un accent deosebit pe rolul femeilor în Iran care se confruntă cu discriminarea juridică, precum și al femeilor europene care vizitează Iranul, având în vedere cerința privind portul simbolurilor religioase care pot descuraja femeile să se deplaseze în Iran.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

14.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

4

4

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Bernd Lange, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Reimer Böge, Victor Boștinaru, Klaus Buchner, Gabriel Mato, Bolesław G. Piecha, Pedro Silva Pereira, Ramon Tremosa i Balcells, Wim van de Camp, Jarosław Wałęsa, Pablo Zalba Bidegain

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Mara Bizzotto, Bernd Kölmel, Jozo Radoš, Dariusz Rosati, Mylène Troszczynski


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

6.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

15

8

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Javier Couso Permuy, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Iveta Grigule, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Paşcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Johannes Cornelis van Baalen, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Angel Dzhambazki, Christian Ehler, Andrzej Grzyb, András Gyürk, Liisa Jaakonsaari, Marek Jurek, Marietje Schaake, Jean-Luc Schaffhauser, Igor Šoltes, Dubravka Šuica

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Liliana Rodrigues, Judith Sargentini, Bogdan Brunon Wenta

Notă juridică