Procedură : 2016/2047(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0287/2016

Texte depuse :

A8-0287/2016

Dezbateri :

PV 25/10/2016 - 13
CRE 25/10/2016 - 13

Voturi :

PV 26/10/2016 - 6.2
CRE 26/10/2016 - 6.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0411

RAPORT     
PDF 1146kWORD 190k
13.10.2016
PE 589.175v03-00 A8-0287/2016(Partea 1)

referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(11900/2016 – C8-0373/2016 – 2016/2047(BUD))

Partea 1: Propunere de rezoluție

Comisia pentru bugete

Raportori:   Jens Geier (secțiunea III – Comisia)

  Indrek Tarand (alte secțiuni)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru pescuit
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (11900/2016 – C8-0373/2016 – 2016/2047(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII),

-  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020 (COM(2016)0603),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2016 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2017, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat de Comisie la 18 iulie 2016 (COM(2016)0300),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 adoptată de Consiliu la 12 septembrie 2016 și transmisă Parlamentului European la 14 septembrie 2016 (11900/2016 – C8-0373/2016),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0287/2016),

A.  întrucât, într-o situație în care resursele sunt limitate, trebuie să se acorde o importanță mai mare nevoii de a respecta disciplina bugetară și de a utiliza fondurile în mod eficient și eficace;

B.  întrucât dialogul dintre Parlament și Comisie prevăzut la articolul 318 din TFUE ar trebui să stimuleze o cultură a performanței în cadrul Comisiei, inclusiv mai multă transparență și asumarea sporită a răspunderii,

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2017 trebuie examinat în contextul mai larg al revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM); evidențiază nevoia de a asigura un echilibru între prioritățile pe termen lung și noile provocări și subliniază, prin urmare, că bugetul pe 2017 trebuie să fie în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, care reprezintă principala sa orientare și prioritatea sa absolută;

2.  își reiterează convingerea fermă că, în contextul actual particular, inițiative cum ar fi suspendarea fondurilor ESI de către Comisia Europeană, prevăzută la articolul 23 alineatul (15) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC)(8), nu numai că sunt inechitabile și disproporționate, ci și nesustenabile din punct de vedere politic;

3.  subliniază că lectura Parlamentului a bugetului pe 2017 reflectă în totalitate prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare și incluse în rezoluția sa din 9 martie 2016 menționată mai sus referitoare la orientările generale și în Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei; 

4.  subliniază că pacea și stabilitatea sunt valori esențiale care trebuie menținute de către Uniune; consideră că Acordul din Vinerea Mare, care s-a dovedit vital pentru pacea și reconcilierea în Irlanda de Nord, trebuie să fie protejat; evidențiază necesitatea unor măsuri specifice pentru a asigura acordarea de sprijin regiunilor care vor fi afectate în mod deosebit în cazul unei ieșiri negociate din Uniune în urma invocării de către Regatul Unit a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, în conformitate cu voința exprimată a cetățenilor săi;

5.  subliniază că Uniunea se confruntă în prezent cu o serie de urgențe majore și de noi provocări, care nu au putut fi prevăzute în momentul stabilirii CFM 2014-2020; este convins că trebuie alocate de la bugetul Uniunii resurse financiare suplimentare pentru a se putea face față provocărilor politice și a permite Uniunii să găsească soluții și să reacționeze cu eficacitate la aceste crize, ceea ce este extrem de urgent și prioritar; consideră că este necesar un angajament politic ferm pentru a putea fi asigurate în acest scop noi credite în 2017 și până la sfârșitul perioadei de programare;

6.  subliniază că este necesar ca bugetul pe 2017 să răspundă nevoilor legate de provocarea reprezentată de migrație și de creșterea economică înceată în urma crizei economice; observă că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru proiectele de cercetare și infrastructură, precum și pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;

7.  reamintește că, deși a aprobat imediat finanțarea suplimentară necesară pentru abordarea actualelor provocări legate de refugiați și de migrație, continuând, în același timp, să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă, Parlamentul a insistat în mod constant ca această provocare să nu lase în umbră alte politici importante ale Uniunii, în special crearea de locuri de muncă decente și de calitate, precum și dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; observă că plafonul rubricii 3 este absolut insuficient pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea internă a actualelor provocări legate de refugiați și de migrație și insistă asupra necesității de a adopta o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, care să conecteze migrația și dezvoltarea și să garanteze integrarea lucrătorilor migranți, a solicitanților de azil și a refugiaților, precum și programe prioritare, cum ar fi programele culturale; subliniază că, pentru a asigura finanțarea suplimentară necesară în acest domeniu, Comisia a propus în proiectul de buget pe 2017 (PB) să se recurgă într-o măsură fără precedent la instrumentele speciale ale CFM, inclusiv să se utilizeze integral instrumentul de flexibilitate, precum și să se mobilizeze substanțial marja pentru situații neprevăzute, „de ultimă instanță”, propunerea fiind acceptată de către Consiliu;

8.  își reiterează poziția că fondurile suplimentare care sunt necesare pentru soluționarea provocării legate de refugiați și de migrație nu ar trebui alocate în detrimentul acțiunii externe existente a Uniunii, inclusiv al politicii sale de dezvoltare; repetă că instituirea Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT), a fondurilor fiduciare și a altor instrumente ad-hoc nu poate fi finanțată prin reducerea fondurilor destinate instrumentelor existente; își exprimă îngrijorarea cu privire la instituirea unor instrumente ad hoc în afara bugetului UE, deoarece acestea amenință unitatea bugetului și eludează procedura bugetară, care impune implicarea și controlul Parlamentului European; se îndoiește foarte tare că plafonul rubricii 4 (Europa globală) ar fi suficient pentru a da un răspuns sustenabil și eficace la provocările externe actuale, inclusiv la actualele provocări legate de refugiați și migrație;

9.  își repetă convingerea că în bugetul Uniunii ar trebui să se găsească modalități de finanțare a unor inițiative noi fără a fi afectate programele și politicile existente ale Uniunii și solicită să se identifice surse sustenabile de finanțare a noilor inițiative; este îngrijorat că bugetul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, de 80 de milioane EUR în următorii trei ani, va fi redus considerabil în actualul CFM; este convins că, în condițiile unui buget al Uniunii care suferă deja de o insuficiență de fonduri, eforturile suplimentare legate de finanțarea operațiunilor, a cheltuielilor administrative, a acțiunilor pregătitoare și a proiectelor-pilot din domeniul politicii de securitate și apărare comune au de asemenea nevoie de fonduri suplimentare din partea statelor membre; consideră că statele membre ar trebui să utilizeze în acest scop evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a actualului CFM; subliniază necesitatea de a clarifica finanțarea pe termen lung a cercetării în domeniul apărării comune;

10.  reamintește că Uniunea a ratificat acordul COP 21 și trebuie să dedice o parte a resurselor sale financiare pentru a-și respecta angajamentele internaționale; constată că, potrivit situației estimărilor pentru exercițiul financiar 2017, în acest scop urmează să se aloce 19,2 % din cheltuielile prevăzute în buget; încurajează cu fermitate Comisia să continue în această direcție pentru a atinge obiectivul de 20 %, în conformitate cu angajamentul Comisiei de a integra politicile climatice în actualul CFM;

11.  reinstituie toate reducerile propuse de Consiliu în privința PB; nu înțelege raționamentul pe care se bazează reducerile propuse și contestă intenția declarată a Consiliului de a recrea marje artificiale la unele rubrici, cum ar fi subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) și rubrica 4 (Europa globală), mai ales dat fiind faptul că aceste marje ar fi oricum prea mici pentru a se putea răspunde unor împrejurări sau crize neprevăzute;

12.  constată că lectura Consiliului nu a reușit să prevadă executarea efectivă a bugetului Uniunii în ultimii cinci ani și că, luând în considerare toate bugetele rectificative, au fost necesare mult mai multe fonduri în fiecare dintre bugetele finale; invită, prin urmare, Consiliul să își revizuiască poziția în cadrul comitetului de conciliere pentru a furniza o finanțare adecvată a bugetului pe 2017 chiar de la început;

13.  anunță că, pentru a putea fi finanțate în mod adecvat urgențele respective și având în vedere marjele foarte reduse prevăzute în CFM pentru exercițiul 2017, Parlamentul va finanța sumele suplimentare față de PB prin epuizarea tuturor marjelor disponibile și recurgerea în măsură mai mare la marja pentru situații neprevăzute;

14.  compensează integral reducerile legate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) aplicate Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și programului Orizont 2020, în valoare totală de 1 240 de milioane EUR în credite de angajament pentru 2017, din contul unor noi credite ce urmează să fie obținute în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM; insistă asupra necesității de a oferi un răspuns eficace la problema șomajului în rândul tinerilor în întreaga Uniune; majorează, prin urmare, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, cu o sumă suplimentară de 1 500 milioane EUR în credite de angajament pentru a permite continuarea sa; consideră că în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM ar trebui să se decidă acordarea de fonduri suplimentare adecvate pentru aceste programe importante ale Uniunii;

15.  se așteaptă ca Consiliul să accepte această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce ar permite Uniunii să se ridice la nivelul așteptărilor și să răspundă eficace provocărilor viitoare;

16.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plată pentru 2017 la 161,8 miliarde EUR și, respectiv, 136,8 miliarde EUR;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

17.  observă că subrubrica 1a este puternic afectată încă o dată de lectura Consiliului, 52 % din totalul reducerilor aplicate de acesta creditelor de angajament vizând anume această subrubrică; se întreabă, în consecință, cum se reflectă prioritatea politică a Consiliului privind locurile de muncă și creșterea economică în această lectură;

18.  se opune ferm acestor reduceri, care sunt aplicate unei rubrici ce simbolizează valoarea adăugată europeană și asigură o rată mai mare a creșterii și mai multe locuri de muncă pentru cetățeni; decide, așadar, să reinstituie toate sumele reduse de Consiliu;

19.  intenționând să-și respecte angajamentul asumat în iunie 2015 de a reduce la maximum impactul creării FEIS asupra bugetului programului Orizont 2020 și MIE în cadrul procedurii bugetare anuale, decide să reinstituie integral liniile bugetare, astfel cum au fost dotate înainte de crearea FEIS, afectate programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru a se asigura resursele necesare Fondului de garantare al FEIS; subliniază importanța celui mai mare program de cercetare și inovare al Uniunii, Orizont 2020, care transformă ideile majore în produse și servicii, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă; solicită în acest scop credite de angajament suplimentare de 1,24 miliarde EUR peste PB; se așteaptă ca în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM să se ajungă la un acord global în legătură cu această chestiune urgentă; subliniază că FEIS ar trebui să fie îmbunătățit pentru a fi pe deplin eficient și eficace, asigurând respectarea principiului adiționalității, ameliorând echilibrele geografice și sectoriale și îmbunătățind transparența procesului decizional;

20.  în conformitate cu prioritățile sale permanente privind ocuparea forței de muncă și creșterea și după o evaluare minuțioasă a capacității de absorbție a programelor COSME, Progress, Marie Curie, Consiliul European pentru Cercetare, Eures și Erasmus+, decide să propună unele majorări selective pentru aceste programe peste nivelul din PB; observă că astfel de majorări pot fi finanțate în cadrul marjei disponibile la această subrubrică;

21.  majorează, prin urmare, creditele de angajament pentru rubrica 1a cu 69,367 milioane EUR peste PB (fără a include FEIS, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare);

Subrubrica 1b — Coeziunea economică, socială și teritorială

22.  subliniază că circa o treime din bugetul anual al Uniunii este axată pe coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a Uniunii și un instrument de reducere a decalajelor dintre toate regiunile UE și joacă un rol important în aplicarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; 

23.  nu este de acord cu reducerile propuse de Consiliu în valoare de 3 milioane EUR în credite de angajament și, mai important, de 199 de milioane EUR în credite de plată la subrubrica 1b, inclusiv la liniile de sprijin; invită Consiliul să explice cum pot fi compatibile aceste reduceri cu obiectivul său de a prevedea „creditele necesare care să permită punerea în aplicare în bune condiții a noilor programe în cel de al patrulea an al cadrului financiar multianual 2014-2020”; reamintește că nivelul creditelor de plată propus de Comisie la această rubrică este deja cu 23,5 % mai mic decât în bugetul pe 2016; subliniază, în acest sens, că orice reducere suplimentară a creditelor de plată nu poate fi nici justificată, nici acceptată;

24.  solicită o evaluare a impactului politicilor Uniunii bazată pe rapoartele de evaluare a impactului pentru a stabili în ce măsură au reușit, printre altele, să reducă disparitățile economice, să dezvolte economii regionale competitive și diversificate și să stimuleze în mod durabil creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

25.  este alarmat de întârzierile considerabile înregistrate în executarea ciclului fondurilor structurale și de investiții europene, ceea ce poate avea un efect negativ grav asupra atingerii la timp a rezultatelor pe teren, riscând totodată să ducă la acumularea unor noi facturi neplătite în a doua jumătate a CFM în curs; îndeamnă statele membre vizate să desemneze fără întârziere autoritățile de management, de plată și de certificare rămase și să elimine toate celelalte cauze ale întârzierilor înregistrate în implementarea programelor; ia act de propunerea Comisiei de a se simplifica procedurile în domeniu și consideră că statele membre ar trebui să depună urgent toate eforturile posibile pentru ca programele să funcționeze la capacitate maximă; solicită, prin urmare, să existe mai multe sinergii și mai multă complementaritate între politicile de investiții publice din bugetele statelor membre și bugetul Uniunii și politicile care vizează promovarea creșterii economice și a creării sustenabile de locuri de muncă, piatra de temelie a Uniunii;

26.  ia act de propunerea Comisiei privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale, cu un buget de 142 800 000 EUR, și subliniază că aceste fonduri ar trebui alocate cu scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială;

27.  regretă că Comisia nu a propus alocarea în 2017 de credite de angajament pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) din cauza alocării anticipate de fonduri în perioada 2014-2015; își reafirmă sprijinul puternic pentru continuarea YEI; decide, ca prim pas și în conformitate cu Regulamentul privind Fondul social european(9), care prevede posibilitatea unei astfel de continuări, să aloce YEI sumele suplimentare de 1 500 de milioane EUR în credite de angajament și 500 de milioane EUR în credite de plată, pentru a da un răspuns eficace șomajului în rândul tinerilor, trăgând învățăminte din rezultatele evaluării Comisiei privind implementarea YEI; observă că, în conformitate cu solicitările Parlamentului, ar trebui ca în contextul viitoarei revizuiri la jumătatea perioadei a CFM să se ajungă la un acord global cu privire la finanțarea suplimentară adecvată a YEI în intervalul rămas din actuala perioadă de programare; îndeamnă statele membre să facă tot ce le stă în putere pentru a accelera punerea în aplicare a inițiativei pe teren, în beneficiul direct al tinerilor europeni;

28.  decide să reinstituie valorile din PB de la liniile bugetare la care Consiliul a aplicat reduceri atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile; majorează creditele de angajament pentru subrubrica 1b cu 1 500 de milioane EUR și creditele de plată cu 500 de milioane EUR peste PB în folosul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și cu 4 milioane EUR în angajamente și cu 2 milioane EUR în plăți în folosul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, depășind astfel plafonul actual pentru angajamente cu 1 486 798 635 EUR;

29.  subliniază că la subrubrica 1b se înregistrează cea mai mare parte a actualelor angajamente restante (RAL), care se ridicau la 151 119 milioane EUR la începutul lui septembrie 2016, și există riscul să se pună în pericol implementarea noilor programe;

30.  subliniază faptul că politica de coeziune are o contribuție importantă la integrarea eficace a dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetului; invită Comisia să acorde sprijin măsurilor cu ajutorul cărora pot fi create instrumentele necesare pentru a îndeplini obiectivul referitor la egalitatea de gen, cum ar fi mecanismele de stimulare care utilizează fondurile structurale pentru a încuraja integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetelor naționale;

Rubrica 2 — Creștere durabilă: resurse naturale

31.  constată că nivelul creditelor de la rubrica 2 a fost redus de Consiliu cu 179,5 milioane EUR în angajamente și cu 198 de milioane EUR în plăți în cazul liniilor pentru sprijin administrativ, al liniilor pentru asistență tehnică operațională (cum ar fi Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și programul LIFE), al liniilor operaționale din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), care este esențial pentru menținerea agriculturii în zone dinamice, și în cazul agențiilor descentralizate; observă că cele mai mari reduceri ale creditelor de plată au fost suportate de dezvoltarea rurală; consideră că scrisoarea rectificativă ar trebui să rămână punctul de plecare pentru orice revizuire fiabilă a creditelor destinate FEGA; prin urmare, reinstituie nivelurile prevăzute în PB;

32.  anticipează prezentarea scrisorii rectificative pentru pachetul destinat sprijinului de urgență, în special în sectorul produselor lactate, și decide să își exprime sprijinul ferm pentru sectorul agricol din Uniune; majorează, prin urmare, creditele cu 600 de milioane EUR peste PB, pentru a combate efectele crizei din sectorul produselor lactate și efectele embargoului rus asupra sectorului laptelui;

33.  salută alocarea de fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul agricol în cadrul programului Orizont 2020, ceea ce va permite asigurarea unor stocuri alimentare și a altor produse biologice sigure și de înaltă calitate; subliniază că este necesar să se acorde prioritate proiectelor la care participă producătorii primari;

34.  subliniază că punerea în aplicare a noii PCP presupune modificarea modelului de gestionare a pescuitului atât la nivelul statelor membre, cât și în cazul pescarilor, și reamintește, în acest sens, dificultățile întâmpinate în exercițiile financiare precedente în urma reducerii creditelor;

35.  regretă totuși, în contextul respectiv, că, în acest an din nou, programul LIFE, care are un buget total de 493,7 milioane EUR, reprezintă numai 0,3 % din ansamblul PB, deși salută majorarea cu 30,9 milioane EUR a creditelor de angajament alocate programului LIFE în PB;

36.  subliniază problemele generate anterior de lipsa creditelor de plată pentru programul LIFE, care au împiedicat și întârziat punerea sa în aplicare corespunzătoare;

37.  în conformitate cu obiectivele sale prevăzute în Strategia Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale de a combate schimbările climatice, decide să propună majorarea peste nivelul din PB al creditelor alocate programului LIFE+;

38.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 619,8 milioane EUR și creditele de plată cu 611,3 milioane EUR (fără a include proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), lăsând astfel o marjă de 19,4 milioane EUR sub plafonul pentru creditele de angajament de la rubrica 2;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

39.  subliniază că Parlamentul consideră în continuare actuala provocare legată de migrație drept cea mai importantă prioritate; salută propunerea Comisiei de a aloca o sumă suplimentară de 1,8 miliarde EUR față de suma programată inițial pentru 2017 destinată provocării legate de migrație din Uniune; observă că diferența considerabilă față de programarea inițială pledează în favoarea unei majorări a plafoanelor rubricii 3; atrage atenția asupra faptului că, potrivit propunerii Comisiei, această majorare urmează să fie finanțată în principal prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate (pentru o sumă de 530 de milioane EUR, epuizându-se astfel finanțarea disponibilă pentru acest exercițiu) și a marjei pentru situații neprevăzute (pentru o sumă de 1 160 de milioane EUR); având în vedere nivelul de finanțare fără precedent prevăzut pentru cheltuielile legate de migrație (în total 5,2 miliarde EUR în 2017 la rubricile 3 și 4, precum și mobilizarea Fondului european de dezvoltare) și propunerile înaintate privind aplicarea mecanismelor de flexibilitate, nu solicită majorări suplimentare pentru politicile care vizează migrația; totodată, se va opune oricărei încercări de a se reduce finanțarea destinată măsurilor întreprinse de Uniune în acest domeniu;

40.  reamintește că flexibilitatea bugetară își are limitele sale și nu poate fi decât o soluție pe termen scurt; este ferm convins că un răspuns curajos și orientat spre viitor dat acestor provocări pe termen lung legate de refugiați și migrație, care implică întregul continent și care nu par să slăbească, necesită majorarea plafonului de la rubrica 3; consideră că toate deciziile bugetare adoptate recent pentru a aloca noi credite acestui domeniu au demonstrat nevoia de a revizui plafonul respectiv;

41.  în contextul actualelor provocări în materie de securitate și migrație, salută majorarea finanțării acordate FAMI (1,6 miliarde EUR) și FSI (0,7 miliarde EUR); consideră că majorarea FAMI accentuează necesitatea de a se asigura o repartizare corectă și transparentă a finanțării anuale între diferitele programe și obiective ale fondului, precum și o mai mare claritate cu privire la modul în care vor fi cheltuite aceste resurse financiare;

42.  observă că, la 15 martie 2016, a fost adoptat un nou instrument pentru acordarea unui ajutor de urgență în cadrul Uniunii, care dispune de un buget orientativ de 700 de milioane EUR pentru trei ani (2016-2018) și care a produs deja rezultate pe teren sub forma unor măsuri de sprijin de urgență ca răspuns la nevoile umanitare ale unui număr mare de refugiați și migranți ce au intrat pe teritoriul statelor membre; cu toate acestea, își reiterează poziția privind faptul că, în viitor, ar trebui prevăzut un cadru juridic și bugetar mai sustenabil, pentru a permite mobilizarea ajutorului umanitar pe teritoriul Uniunii; insistă că ar trebui menținut un dialog constant cu Comisia în ceea ce privește funcționarea și finanțarea, în prezent și în viitor, a acestui instrument, dialog bazat pe transparența deplină a informațiilor și pe rapoarte de evaluare a impactului;

43.  având în vedere nivelul ridicat al amenințărilor în mai multe state membre, provocările paralele legate de gestionarea migrației, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și necesitatea unui răspuns european coordonat, solicită fonduri pentru a mări personalul Europol, cu scopul de a înființa o celulă de combatere a terorismului activă 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, care să furnizeze autorităților competente ale statelor membre răspunsuri ale serviciilor secrete; consideră că această majorare are, de asemenea, scopul de a îmbunătăți lupta împotriva traficului de persoane (cu o atenție specială acordată minorilor neînsoțiți) și lupta împotriva criminalității informatice (noi membri ai personalului EC3), precum și de a consolida resursele umane în hotspoturile din Grecia și Italia; reamintește că, în prezent, Europol dispune doar de 3 membri ai personalului pe care să-i trimită în 8 hotspoturi permanente și în alte hotspoturi temporare, numai în Italia; consideră că aceștia sunt prea puțini pentru a putea să își îndeplinească sarcinile de combatere a traficului de persoane, a terorismului și a altor forme de criminalitate transfrontalieră gravă;

44.  salută crearea unei noi linii bugetare care oferă finanțare pentru victimele terorismului; sprijină punerea la dispoziție de resurse pentru a răspunde diverselor nevoi ale victimelor, inclusiv de tratamente fizice, servicii psihosociale și asistență financiară; consideră că mult prea des nevoile victimelor inocente ale actelor de terorism fie sunt uitate, fie sunt considerate de importanță secundară, atunci când se propun măsuri de combatere a amenințării teroriste;

45.  condamnă reducerile aplicate de Consiliu mai multor programe din domeniile culturii, mass-mediei, cetățeniei, drepturilor fundamentale și sănătății publice, care reprezintă în total 24,3 milioane EUR în credite de angajament; consideră că prin acțiunea sa Consiliul a dat un semnal negativ atunci când a aplicat reduceri programelor culturale pentru a elibera fonduri pentru actualele provocări legate de refugiați și migrație; regretă că multe dintre aceste reduceri par să fie aplicate în mod arbitrar și să nu țină seama de ratele de execuție excelente; consideră că și micile reduceri pot pune în pericol realizarea obiectivelor programelor și punerea cu succes în practică a măsurilor Uniunii; reinstituie, așadar, toate creditele reduse la nivelul din PB;

46.  insistă că este necesar să fie majorată finanțarea pentru o serie de măsuri din cadrul programelor Europa creativă și Europa pentru cetățeni, care suferă de mai mult timp de o insuficiență de fonduri; este ferm convins că aceste programe sunt în prezent mai importante ca oricând, atât prin amplificarea contribuției sectoarelor culturale și creative la crearea de locuri de muncă și la creștere, cât și prin încurajarea participării active a cetățenilor la procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor Uniunii; nu înțelege cum poate Consiliul să justifice reducerea fondurilor destinate IMM-urilor din sectoarele culturale și creative, în timp ce mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative, pentru care finanțarea a fost deja amânată, abia a fost lansat în iunie 2016 și reprezintă un exemplu excelent de soluție inovatoare pentru o disfuncție semnificativă a pieței, care contribuie la dezvoltarea capacităților și oferă protecție împotriva riscurilor de credit intermediarilor financiari care asigură împrumuturi în sectoarele creative și culturale;

47.  subliniază că programele Uniunii axate pe cultură, educație, tineret și cetățenie prezintă o valoare adăugată europeană clară, precum și adiționalități și sinergii cu politicile de integrare a migranților și a refugiaților; invită, prin urmare, instituțiile Uniunii să ia măsurile corespunzătoare, alocând resurse financiare suplimentare programelor gestionate direct, cum ar fi Europa Creativă, precum și liniilor bugetare dedicate din cadrul fondurilor structurale și de investiții;

48.  relevă faptul că, pentru a finanța activitățile pregătitoare prevăzute în contextul Anului european al patrimoniului cultural (2018), trebuie să se pună la dispoziție garanțiile bugetare necesare;

49.  reamintește că mecanismul de protecție civilă al Uniunii reprezintă un element fundamental al solidarității Uniunii; subliniază că Uniunea joacă un „rol de catalizator”, sprijinind, coordonând sau completând acțiunile statelor membre în materie de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre; constată ușoara creștere a nivelului creditelor de angajament pentru acest program;

50.  salută crearea unei linii bugetare pentru un fond al UE de căutare și salvare, care va finanța acțiunile de căutare și salvare, în special în Marea Mediterană, realizate de statele membre și coordonate la nivelul Uniunii; consideră că înființarea unui fond specific reprezintă o soluție mai potrivită decât majorarea constantă a bugetului Frontex sau al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, înființată recent;

51.  salută crearea unei linii bugetare pentru a sprijini inițiativa cetățenească europeană (ICE), care este un instrument nou creat ce vizează să implice cetățenii în procesul decizional al Uniunii și să aprofundeze democrația europeană; este de părere că nivelul creditelor de angajament propus în PB este prea scăzut; decide să majoreze respectiva linie bugetară;

52.  ia act de faptul că Comisia a propus alocarea sumei de 840 000 EUR sub formă de credite de angajament la linia bugetară separată destinată ICE, instituită în exercițiul anterior, și subliniază necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru a promova utilizarea acestui instrument, care are o contribuție importantă la consolidarea democrației participative;

53.  salută decizia de a majora finanțarea alocată pentru activitățile de comunicare desfășurate de reprezentanțele Comisiei, precum și pentru instrumente de tipul „dialogurilor cu cetățenii” și pentru acțiunile de parteneriat, bugetul alocat acestor inițiative în 2017 cuprinzând credite de angajament în valoare de 17,036 milioane EUR și credite de plată în valoare de 14,6 milioane EUR, având în vedere faptul că inițiativele menționate urmăresc să îmbunătățească comunicarea cu cetățenii, să sporească gradul lor de încredere și să amelioreze nivelul lor de înțelegere a politicii și strategiilor Uniunii;

54.  subliniază necesitatea de a furniza secretariatului comun al registrului de transparență resurse administrative și financiare corespunzătoare și suficiente pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile în urma adoptării noului Acord interinstituțional privind registrul de transparență;

55.  remarcă faptul că, în lectura sa, bugetul (fără proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare) depășește plafonul de la rubrica 3 cu 71,28 milioane EUR în angajamente, în timp ce nivelul creditelor de plată se majorează cu 1 857,7 milioane EUR; întrucât la nivelul PB nu se prevede încă o marjă, propune ca aceste majorări să fie finanțate în limitele plafonului, mobilizându-se totodată marja pentru situații neprevăzute pentru o serie de cheltuieli esențiale legate de migrație;

Rubrica 4 — Europa globală

56.  constată că, având în vedere actualele provocări legate de refugiați și migrație, acțiunea externă a Uniunii are nevoie de fonduri tot mai multe, care depășesc cu mult fondurile prevăzute în prezent la rubrica 4; prin urmare, se îndoiește foarte tare că plafoanele rubricii 4 ar fi suficiente pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea externă a provocărilor legate de refugiați și de migrație; regretă faptul că, pentru a finanța noi inițiative precum IRT, Comisia a optat pentru reducerea fondurilor altor programe în PB, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); subliniază că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul politicilor din alte domenii; prin urmare, decide să reducă, în mare măsură, transferurile de resurse financiare importante dinspre două instrumente care, printre altele, abordează cauzele profunde ale fluxurilor de migrație; reamintește că obiectivul primar al politicii de dezvoltare a Uniunii trebuie să rămână reducerea sărăciei; regretă că fondurile destinate ajutoarelor umanitare și segmentului mediteraneean al Instrumentului european de vecinătate (IEV) se află sub nivelul celor aprobate în bugetul 2016, în ciuda importanței lor evidente în soluționarea numeroaselor provocări externe; deplânge reducerile nejustificate aplicate de Consiliu;

57.  decide, așadar, să restabilească sumele reduse de Consiliu la rubrica 4; decide, de asemenea, să reinstituie nivelul creditelor din 2016 pentru liniile bugetare ale IEV afectate regiunii mediteraneene și pentru ajutoarele umanitare; în plus, decide să atenueze reducerile aplicate de Comisie în cazul ICD și IcSP; consideră că este esențial să se mențină rolul central al Uniunii și nivelul contribuției financiare în sprijinirea procesului de pace din Orientul Mijlociu, a Autorității Palestiniene și a UNRWA, precum și liniile IEV dedicate Parteneriatului estic; subliniază importanța Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

58.  decide să majoreze asistența macrofinanciară, redusă semnificativ în comparație cu 2016; consideră că, pentru a se asigura că pot fi acoperite toate cererile viitoare de împrumuturi, va fi nevoie de un nivel mai ridicat de finanțare decât cel propus;

59.  sprijină pe deplin IRT și propune ca o parte din contribuția de la bugetul Uniuni prevăzută pentru 2017 să fie alocată deja în 2016, având în vedere buna execuție și marjele generoase ce mai sunt disponibile în bugetul pe 2016; solicită, așadar, să fie majorat IPA II cu 400 de milioane EUR prin intermediul unui buget rectificativ pentru 2016 și să fie mobilizată în consecință marja pentru situații neprevăzute; înscrie în rezervă o sumă identică pentru bugetul 2017, în așteptarea unui acord cuprinzător privind modalități alternative de finanțare a IRT, care ar reduce presiunea fără precedent exercitată asupra altor instrumente de finanțare externă;

60.  constată cu îngrijorare că, în ciuda caracterului lor actual și a sumelor considerabile implicate, fondurile fiduciare ale UE și IRT sunt aproape invizibile în bugetul Uniunii; solicită ca aceste instrumente să fie incluse în mod mai transparent și mai respectuos față de unitatea bugetului Uniunii și de prerogativele autorității bugetare și creează în acest scop noi linii bugetare; de asemenea, solicită Comisiei să demonstreze că utilizarea instrumentelor financiare din cadrul fondurilor fiduciare nu duce la deturnarea creditelor de la obiectivele stabilite în temeiurile lor juridice inițiale; observă că, până în prezent, obiectivul privind mobilizarea unor contribuții la nivel național pe lângă fondurile din bugetul Uniunii a eșuat lamentabil; subliniază în acest context că, în viitor, atunci când va fi rugat să aprobe contribuții de la bugetul UE în folosul fondurilor fiduciare, Parlamentul le va aproba numai dacă va fi fost vărsată o sumă comparabilă sub formă de contribuții din partea statelor membre; invită, prin urmare, statele membre să își onoreze angajamentele cât mai curând;

61.  observă că Fondul de garantare pentru acțiuni externe, care acoperă cazurile de nerambursare legate de împrumuturile și garanțiile la împrumuturi acordate statelor nemembre sau pentru proiecte derulate în state nemembre, are nevoie, potrivit Raportului Comisiei privind garanțiile acoperite de la bugetul general (COM(2016)0576), de finanțare suplimentară pentru a atinge suma-țintă, ceea ce a determinat includerea în PB a unei sume de 228,04 milioane EUR; este preocupat de faptul că aceste cerințe vor exercita presiuni suplimentare asupra plafoanelor deja foarte scăzute de la rubrica 4;

62.  salută propunerile bugetare ale Comisiei referitoare la noul cadru de parteneriat privind migrația și la Planul de investiții externe; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la crearea unor potențiali noi „sateliți” în afara bugetului Uniunii; reafirmă necesitatea de a menține un control parlamentar deplin asupra bugetului Uniunii; insistă cu fermitate să se respecte principiul unității bugetului; este convins că noua prioritate nu ar trebui să fie finanțată în detrimentul proiectelor existente ale Uniunii; consideră că ar trebui asigurată o flexibilitate mai mare pentru a furniza un cadru ambițios pentru promovarea investițiilor în Africa și vecinătatea UE, care să fie dotat cu credite noi, adecvate;

63.  își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC în bugetul administrativ al SEAE pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice ale Uniunii;

64.  majorează, prin urmare, creditele de angajament de la rubrica 4 cu 497,9 milioane EUR peste PB și creditele de plată cu 495,1 milioane EUR peste PB (fără proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, dar incluzând transferul liniilor destinate reprezentanților speciali ai UE la bugetul SEAE);

65.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote (3 milioane EUR) pentru a realiza o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

Rubrica 5 — Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

66.  consideră că reducerile aplicate de Consiliu sunt dăunătoare și nejustificate și reinstituie la nivelul din PB toate cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv cheltuielile de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și pentru cercetare;

67.  decide, în urma dezvăluirilor recente și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor Uniunii și a repara credibilitatea instituțiilor Uniunii, să înscrie în rezervă 20 % din creditele prevăzute pentru indemnizațiile temporare destinate foștilor membri, până când Comisia va face mai strict Codul de conduită al comisarilor, pentru a preveni conflictele de interese și situațiile de „uși turnante”;

68.  consideră că cooperarea administrativă interinstituțională reprezintă o sursă a eficienței, deoarece know-how-ul, capacitățile și resursele dezvoltate de o instituție pot fi puse la dispoziția celorlalte; solicită, prin urmare, să se instituie un sistem care limitează sarcinile administrative la minimul necesar, asigură o calitate corespunzătoare a serviciilor, furnizează principalei instituții responsabile resursele bugetare necesare și stimulează cooperarea celorlalte instituții limitând cota lor la costurile marginale cauzate de cooperare și, astfel, aliniind deciziile de bună gestiune financiară la nivelul instituțiilor cu buna gestiune financiară globală a bugetului;

Agențiile

69.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; remarcă faptul că Comisia a redus deja în mod considerabil creditele solicitate inițial de către majoritatea agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite;

70.  salută majorarea bugetului alocat agențiilor din cadrul pilonului JAI care s-au dovedit eficiente, în special celor care desfășoară activități legate de migrație și garantarea securității; subliniază că agențiile respective trebuie să dispună de suficiente resurse (inclusiv pentru investiții în tehnologii noi) și personal atunci când mandatele lor sunt extinse;

71.  în contextul actualelor provocări în materie de securitate și având în vedere că se impune un răspuns coordonat la nivelul UE, consideră că unele dintre aceste majorări nu sunt suficiente și decide să majoreze creditele prevăzute pentru Oficiul European de Poliție (Europol), Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (EU-LISA) și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

72.  subliniază că, deși în prezent resursele bugetare și numărul de posturi alocate pentru Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul, astfel încât agenția să poată ține pasul cu realitatea;

73.  în detaliu, subliniază necesitatea de a aloca suficiente resurse umane și materiale pentru Centrul european de combatere a terorismului, EC3 și IRU, înființate recent de Europol, inclusiv în ceea ce privește planificarea operațională și evaluarea amenințărilor în comun în vederea consolidării unei abordări coordonate între statele membre pentru a combate criminalitatea organizată, criminalitatea informatică și criminalitatea legată de internet, terorismul și alte infracțiuni grave; solicită fonduri suplimentare pentru echipele comune de anchetă;

74.  reamintește îmbunătățirea și interoperabilitatea preconizate ale diferitelor sisteme de informații din domeniul JAI, anunțate de Comisie în comunicarea sa din 6 aprilie 2016 privind viitorul cadru pentru sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în ceea ce privește gestionarea frontierelor și securitatea internă; îndeamnă să se prevadă necesitatea unor resurse adecvate pentru soluțiile tehnice respective, care să fie puse în aplicare în mod rapid și eficient;

75.  salută includerea în bugetul 2017 a unor resurse adecvate pentru a sprijini transformarea pe termen lung a Frontex într-o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și transformarea EASO într-o veritabilă agenție pentru azil; subliniază că, deși în prezent resursele alocate Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul, astfel încât agenția să poată ține pasul cu realitatea;

76.  având în vedere deteriorarea situației umanitare din vecinătatea sudică a UE, numărul tot mai mare al solicitanților de azil și, în special, intenția de a extinde mandatul său mai mult decât se prevedea în propunerea Comisiei, decide să majoreze și creditele bugetare pe 2016 destinate Biroului European de Sprijin pentru Azil;

77.  își reiterează dezacordul față de poziția Comisiei și a Consiliului referitoare la personalul agențiilor și, prin urmare, modifică un număr substanțial de scheme de personal; subliniază încă o dată că fiecare agenție trebuie să reducă cu 5 % numărul de posturi în termen de 5 ani, astfel cum s-a convenit în cuprinsul AII, însă posturile noi necesare pentru îndeplinirea sarcinilor suplimentare apărute începând cu 2013 ca urmare a recentelor evoluții politice și a noii legislații trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare și să nu fie luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului din AII privind reducerea personalului; subliniază, prin urmare, încă o dată opoziția sa față de conceptul de fond comun de redistribuire a personalului între agenții, dar își reafirmă deschiderea față de eliberarea de posturi prin îmbunătățirea eficienței realizată prin intensificarea cooperării administrative între agenții sau chiar prin fuziuni, acolo unde este cazul, și prin partajarea anumitor funcții cu Comisia sau cu o altă agenție;

78.  subliniază că ar putea fi realizate economii considerabile la nivel operațional și în ceea ce privește personalul dacă agențiile care își desfășoară activitatea în mai multe amplasări geografice (ENISA, eu-LISA, ERA) s-ar limita la un singur sediu; consideră că nevoile operaționale actuale ale acestor agenții face fezabilă această schimbare; subliniază că deplasarea de la Londra a Autorității Bancare Europene (ABE) și fuziunea sa cu cel puțin una dintre celelalte două autorități de supraveghere ar putea genera economii considerabile în privința costurilor celor două agenții; invită Comisia să pregătească o propunere în acest sens;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

79.  decide să adopte un pachet de compromis care conține un număr limitat de PP și AP, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzând inițiativele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de disponibilitatea unor marje reduse, precum și de plafoanele PP și AP;

Instrumente speciale

80.  reamintește importanța rezervei pentru ajutoare de urgență (RAU) pentru asigurarea unei reacții rapide la nevoile specifice de ajutor ale țărilor terțe în caz de evenimente neprevăzute, precum și apelul său de a se majora în mod substanțial pachetul financiar respectiv în cadrul revizuirii CFM; constată că utilizarea sa foarte rapidă în 2016, care va duce probabil la epuizarea tuturor posibilităților de reportare, demonstrează că acest instrument special va fi insuficient pentru toate nevoile suplimentare în 2017; majorează, prin urmare, creditele aferente acestui instrument până la o sumă anuală de 1 miliard EUR, până la adoptarea unei decizii privind suma anuală a RAU, care urmează să fie luată în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM;

81.  reinstituie la nivelul din PB rezerva pentru Fondul european de ajustare la globalizare și cea pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a înlesni mobilizarea acestor instrumente speciale;

Plăți

82.  își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea importantă a creditelor de plată în PB față de bugetul pe 2016; observă că acest lucru revelează întârzieri în implementare, ceea ce este nu numai îngrijorător pentru realizarea politicilor Uniunii, ci prezintă și un risc de a se acumula din nou facturi neplătite la sfârșitul perioadei de programare în curs; consideră că această chestiune ar trebui să fie abordată în cadrul procesului de revizuire a CFM; regretă, de asemenea, reducerile aplicate de Consiliu creditelor de plată, deși sub plafoane există marje generoase;

83.  subliniază că, la cererea Parlamentului, a fost convenit un plan de plăți cu scopul de a reduce la un nivel „normal” de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016 cererile de plată neonorate aferente politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013; subliniază că, la sfârșitul lui 2015, au fost identificate facturi neplătite în valoare de cel puțin 8,2 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013 în domeniul politicii de coeziune, sumă care se așteaptă să scadă sub valoarea de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016; consideră că ar trebui să fie elaborat și convenit între cele trei instituții un plan comun obligatoriu de plăți pentru perioada 2016-2020; insistă că un plan nou de plăți ar trebui să se bazeze pe o bună gestiune financiară și să ofere o strategie clară care să răspundă tuturor nevoilor de plată de la toate rubricile, până la finalul actualului CFM, și care să evite o „restanță ascunsă”, cauzată de o încetinire artificială în punerea în aplicare a anumitor programe multianuale și a altor măsuri de atenuare, cum ar fi reducerea ratelor de prefinanțare;

84.  decide să reinstituie la nivelul din PB creditele de plată de la toate liniile reduse de Consiliu și majorează creditele de plată de la toate liniile la care au fost modificate creditele de angajament;

Întocmirea bugetului în funcție de performanțe

85.  reamintește că în Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la cadrul de control intern integrat(10) Parlamentul a împărtășit opinia exprimată de Curtea de Conturi cu privire la faptul că este lipsit de sens să se încerce măsurarea performanței fără ca bugetul să fie stabilit pe baza unor indicatori de performanță(11) și solicită instituirea unui model de stabilire a bugetului public bazat pe performanțe, în cadrul căruia fiecare linie bugetară să fie însoțită de obiective, iar rezultatele să fie măsurate prin indicatori de performanță;

86.  salută fișele de program pentru cheltuieli operaționale anexate PB, deoarece acestea răspund parțial unei solicitări formulate de Parlament cu privire la obiective, rezultate și indicatori; constată că aceste fișe completează metoda obișnuită de întocmire a bugetului bazată pe activități cu unele date referitoare la performanță;

87.  insistă asupra faptului că, pentru a simplifica instrumentele de gestionare internă ale Comisiei, directorii generali ar trebui să respecte obiectivele politice și indicatorii cuprinși în fișele de program pentru cheltuieli operaționale atunci când adoptă planul lor de gestiune și rapoartele anuale de activitate și că Comisia ar trebui să își elaboreze raportul de evaluare în temeiul articolului 318 din TFUE pe această bază;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

88.  menține neschimbat nivelul global al bugetului său pentru 2017, astfel cum a fost adoptat în plen la 14 aprilie 2016, care se ridică la 1 900 873 000 EUR; include adaptările tehnice neutre din punct de vedere bugetar, prin care vor fi integrate în buget deciziile sale recente, și eliberează rezerva pentru linia bugetară destinată transportului deputaților, al persoanelor și al bunurilor;

89.  aprobă modificarea organigramei sale și a creditelor bugetare aferente pentru a acoperi nevoile suplimentare ale grupurilor politice; compensează integral aceste majorări prin reducerea creditelor din rezerva pentru situații neprevăzute și de la linia bugetară destinată amenajării spațiilor;

90.  reamintește decizia sa politică de a exonera grupurile politice de obiectivul privind reducerea personalului cu 5 %, astfel cum se subliniază în rezoluțiile sale referitoare la bugetele pentru 2014(12), 2015(13) și 2016(14);

91.  reduce schema de personal a Secretariatului său General(15) pe 2017 cu 60 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că impactul bugetar al acestei măsuri a fost deja luat în calcul în cadrul estimării;

92.  reduce schema sa de personal cu alte 20 de posturi, pentru a reflecta finalizarea transferului de posturi prevăzut în acordul de cooperare cu Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; subliniază că, întrucât aceste posturi nu au fost incluse în buget, nu trebuie reduse credite din bugetul Parlamentului;

93.  îi încurajează pe secretarii generali ai Parlamentului European, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European să colaboreze cu privire la alte modalități posibile de partajare a funcțiilor și serviciilor administrative de către cele trei instituții; îi invită pe secretarii generali să efectueze un studiu cu privire la posibilitatea realizării unor sinergii și între Parlament, Comisie și Consiliu în ceea ce privește funcțiile și serviciile administrative;

94.  menține în schema sa de personal pe 2017 cele 35 de posturi noi, astfel cum a solicitat în PBR nr. 3/2016, destinate consolidării securității în instituții; exonerează aceste posturi de obiectivul de reducere a personalului cu 5 %, deoarece corespund unor activități noi în cadrul Parlamentului;

95.  reiterează că realizarea obiectivului privind reducerea personalului nu ar trebui să compromită buna funcționare a instituției și exercitarea de către Parlament a competențelor sale de bază, nici să modifice excelența sa legislativă sau calitatea condițiilor de muncă ale deputaților și ale personalului;

96.  date fiind multiplele probleme întâmpinate pe parcursul procedurii bugetare interne de anul acesta, concluzionează că revizuirea capitolului 9 și a părților relevante ale altor capitole din Regulamentul său de procedură este inevitabilă pentru a realiza ceea ce Parlamentul European a solicitat în Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017, și anume ca „toate informațiile relevante […] să fie prezentate membrilor Biroului și ai Comisiei pentru bugete în fiecare etapă a procedurii, în timp util și în mod inteligibil, precum și cu detaliile și defalcările necesare, pentru a permite Biroului, Comisiei pentru bugete și grupurilor politice să desfășoare deliberări adecvate și să își bazeze deciziile pe o imagine cuprinzătoare a situației și necesităților bugetului Parlamentului”;

97.  în conformitate cu punctul 15 din Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017, cere ca metoda de întocmire a bugetului Parlamentului pe baza nevoilor curente și nu pe baza unui sistem de coeficienți să fie utilizată pentru prima dată în cursul procedurii bugetare privind exercițiul financiar 2018;

98.  reamintește că administrația s-a angajat să prezinte o planificare bugetară pe termen mediu și lung, prevăzând o separare clară între investiții și cheltuielile operaționale legate de funcționarea instituției, inclusiv obligațiile legale; se așteaptă, prin urmare, ca proiectul preliminar de estimare a bugetului pe 2018 să fie prezentat în același format;

99.  reamintește raportul Fox-Häfner din 2013(16), care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului între 156 de milioane EUR și 204 de milioane EUR, reprezentând echivalentul a 10 % din bugetul Parlamentului; observă că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului constituie rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; subliniază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

100.  regretă că, în ciuda numeroaselor apeluri ale Comisiei pentru bugete, strategia pe termen mediu și lung privind clădirile Parlamentului nu este disponibilă pentru deliberări ale comisei în cunoștință de cauză;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

101.  regretă majorarea de către Consiliu a ratei standard de reducere de la 2,5 % la 3,8 %, ceea ce echivalează cu o reducere de 3,4 milioane EUR și contravine ratei extrem de ridicate de ocupare a posturilor în cadrul Curții (98 % la sfârșitul lui 2015); reajustează, prin urmare, rata standard de reducere la nivelul din PB, ceea ce îi va permite Curții să-și îndeplinească misiunea în contextul unei creșteri constante a numărului de cauze;

102.  decide, de asemenea, să reinstituie valorile din PB ale altor șase posturi bugetare din titlurile I și II ale bugetului Curții, care au fost reduse de Consiliu, ceea ce ar putea afecta deosebit de puternic prioritățile Curții în domeniul lingvistic și în cel al securității;

103.  își exprimă nemulțumirea față de declarația unilaterală a Consiliului și anexa conexă în ceea ce privește reducerea cu 5 % a personalului, incluse în poziția Consiliului privind PB pe 2017, conform cărora Curtea trebuie să reducă încă 19 posturi din schema sa de personal; subliniază că cele 19 posturi în cauză reprezintă cele 12 și 7 posturi acordate în mod justificat de Parlament și Consiliu în cursul procedurilor bugetare pe 2015 și, respectiv, 2016, deoarece au apărut nevoi suplimentare, și insistă deci ca cele 19 posturi să nu fie din nou eliminate, deoarece Curtea a realizat deja în mod corespunzător obiectivul de reducere a personalului cu 5 % prin eliminarea a 98 de posturi în perioada 2013-2017; 

Secțiunea V – Curtea de Conturi

104.  reinstituie rata standard de reducere la nivelul inițial de 2,6 % pentru a permite Curții de Conturi să răspundă nevoilor sale în ceea ce privește schema de personal;

105.  reinstituie, de asemenea, cinci linii bugetare reduse de Consiliu pentru a permite Curții de Conturi să-și pună în aplicare programul de lucru și să realizeze rapoartele de audit planificate;

106.  reinstituie parțial PB în ceea ce privește trei linii bugetare, în conformitate cu propunerile privind realizarea unor economii identificate chiar de Curtea de Conturi;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

107.  reinstituie rata standard de reducere la nivelul inițial de 4,5 % pentru a permite Comitetului Economic și Social European să răspundă nevoilor sale și să facă față reducerii constante a personalului în contextul acordului de cooperare din februarie 2014 dintre Parlament, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor;

108.  reinstituie cele 12 posturi și creditele aferente reduse de Comisie în PB în conformitate cu acordul de cooperare menționat, ceea ce reflectă numărul real de posturi transferate de la Comitetul Economic și Social European către Parlament;

109.  decide, de asemenea, să ajusteze postul bugetar legat de serviciile suplimentare pentru serviciile de traducere la nivelul estimat de instituția însăși, compensând astfel parțial transferul celor 36 de posturi de la Comitetul Economic și Social European către Parlament în conformitate cu acordul de cooperare menționat mai sus;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

110.  reinstituie cele 8 posturi și creditele aferente reduse de Comisie în PB în conformitate cu acordul de cooperare menționat, ceea ce reflectă numărul real de posturi transferate de la Comitetul Regiunilor către Parlament;

111.  de asemenea, reinstituie la nivelul estimat de Comitet creditele reduse de Comisie în PB legate de cheltuielile de birou și indemnizațiile IT ale membrilor Comitetului, pentru a asigura fonduri suficiente pentru cheltuielile de birou și indemnizațiile IT ale membrilor Comitetului Regiunilor;

112.  regretă reducerile aplicate de Comisie în PB postului „amenajarea spațiilor” și decide să reinstituie acest post la nivelul estimat de Comitetul însuși pentru a-i permite acestuia să răspundă nevoilor mai mari în materie de securitate, să mențină clădirile în stare bună, cu respectarea obligațiilor legale, și să îmbunătățească eficiența energetică;

113.  în sfârșit, reinstituie creditele legate de activitățile de comunicare ale grupurilor politice, care au fost reduse de Comisie în PB, pentru a asigura finanțarea adecvată a activităților de comunicare ale grupurilor politice din cadrul Comitetului;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

114.  ia act de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Ombudsmanului cu 195 000 EUR; subliniază că această reducere ar impune o sarcină disproporționată asupra bugetului foarte limitat al Ombudsmanului și ar avea un impact major asupra capacității instituției de a servi cetățenii europeni în mod eficace; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu, pentru a-i permite Ombudsmanului să-și îndeplinească mandatul și angajamentele;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

115.  ia act cu regret de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu 395 000 EUR; subliniază că această reducere se află în gravă contradicție cu sarcina suplimentară conferită instituției de către Parlament și Consiliu și ar pune în pericol capacitatea acestei instituții de a servi în mod eficace instituțiile europene; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a-i permite Autorității Europene pentru Protecția Datelor să-și îndeplinească obligațiile și angajamentele;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

116.  reinstituie toate liniile bugetare reduse de Consiliu;

117.  decide, de asemenea, să creeze un post bugetar pentru capacitatea de comunicare strategică, în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2015, și să acorde SEAE personalul și instrumentele necesare pentru a reacționa la dezinformarea propagată de țări terțe și actori nestatali;

118.  salută angajamentele în scris ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de a soluționa dezechilibrele existente în cadrul personalului SEAE în ceea ce privește repartizarea anumitor posturi între diplomații din statele membre și personalul statutar al UE și de a prezenta în 2017 o analiză a politicii SEAE privind resursele umane; îl invită pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să informeze Parlamentul cu privire la măsurile adoptate cel târziu până în primăvara lui 2017, înainte de începutul următoarei proceduri bugetare;

o

o o

119.  este convins că bugetul Uniunii poate contribui la abordarea în mod eficace nu doar a consecințelor, ci și a cauzelor profunde ale crizelor cu care se confruntă Uniunea în prezent; consideră totuși că evenimentele neprevăzute care au un impact asupra întregii Uniuni ar trebui să fie abordate prin eforturi comune și prin asigurarea de mijloace suplimentare la nivelul Uniunii, mai degrabă decât prin punerea sub semnul întrebării a unor angajamente anterioare sau prin revenirea la iluzia unor soluții exclusiv naționale; subliniază, prin urmare, că dispozițiile privind flexibilitatea au menirea de a permite o astfel de reacție comună și rapidă și ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a compensa constrângerile severe impuse de plafoanele CFM;

120.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1)

JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

(2)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(4)

JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0080.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.

(8)

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(9)

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).

(10)

JO C 75, 26.2.2016, p. 100.

(11)

A contribuit cu informații în acest sens Kersti Kaljulaid, în cadrul audierii privind cadrul de control intern integrat organizate de Comisia CONT la 22 aprilie 2013.

(12)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0437.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0036.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0376.

(15)

Întrucât s-a luat decizia politică de a exclude grupurile politice din acest calcul, reducerea respectivă se aplică părții din schema de personal care se referă la Secretariatul General.

(16)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (8.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportoare pentru aviz: Neena Gill

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de majorarea creditelor de angajament de la rubrica 4, dar consideră că aceasta este departe de a fi suficientă având în vedere actuala situație politică și de securitate din vecinătatea noastră și dincolo de aceasta; îndeamnă la o majorare peste plafonul de la rubrica 4 stabilit în CFM, utilizând mecanismele de flexibilitate existente, această majorare fiind necesară pentru a asigura un răspuns sustenabil și eficace la numeroasele provocări de origine externă cu care se confruntă UE, inclusiv criza migrației și a refugiaților;

2.  ia act de angajamentele asumate de UE la Conferința de la Londra privind sprijinirea Siriei, precum și de Instrumentul pentru refugiații din Turcia și își exprimă preocuparea cu privire la impactul acestor angajamente asupra instrumentelor de finanțare externă și a bugetului pentru ajutor umanitar; deși sprijină respectivele angajamente, subliniază că îndeplinirea lor nu trebuie să fie în detrimentul altor domenii prioritare și a politicilor pe termen lung; solicită, în special, să se majoreze finanțarea Instrumentului european de vecinătate (IEV), care joacă un rol esențial în susținerea stabilității în țările vecine din estul și sudul Europei; atrage atenția îndeosebi asupra Tunisiei, care constituie exemplul de succes al tranziției democratice din regiune, dar care rămâne potențial fragilă; reamintește că principalul obiectiv al politicii europene de vecinătate este creșterea și ocuparea forței de muncă, îndeosebi pentru tinerii absolvenți, și solicită să fie intensificat sprijinul acordat de IEV pentru încadrarea în muncă a tinerilor din țările vecine; consideră că este esențial să se mențină rolul central al UE în sprijinirea procesului de pace din Orientul Mijlociu, a Autorității Palestiniene și a UNRWA;

3.  subliniază că este important să se asigure sprijin suplimentar pentru țările candidate și potențial candidate la adoptarea și implementarea reformelor politice, economice și sociale; reamintește că respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept este esențială pentru procesul de extindere; observă că la întocmirea bugetului Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) s-a utilizat o abordare axată pe performanță;

4.  subliniază că, având în vedere evoluțiile dinamice ale situației umanitare și de securitate de la nivel mondial, trebuie consolidate mecanismele UE de răspuns în caz de criză; respinge ferm reducerea propusă a creditelor aferente Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace și subliniază că slăbirea instrumentului unic al Uniunii de răspuns în caz de criză, de pregătire pentru situații de criză și de prevenire a conflictelor ar reprezenta o greșeală strategică; subliniază importanța acordării de fonduri suficiente pentru bugetul politicii externe și de securitate comune (PESC), care finanțează misiunile civile de gestionare a crizelor ce contribuie la consolidarea păcii și securității în lume;

5.  ia act de propunerea de acțiune pregătitoare pentru cercetarea în domeniul apărării, care va urma unui proiect-pilot inițiat de Parlamentul European și care ar putea contribui în mod pozitiv la intensificarea cooperării dintre statele membre în domeniul securității și apărării;

6.  evidențiază importanța Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului, inclusiv a sprijinului pe care îl acordă acesta observării alegerilor, subliniind totodată că respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept este esențială pentru stabilitatea și prosperitatea la nivel mondial; salută majorarea finanțării acestui instrument, care ar trebui consolidat în continuare;

7.  solicită majorarea investițiilor menite să crească vizibilitatea acțiunilor externe ale UE, în scopul consolidării impactului finanțării din acest domeniu;

8.  își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC în bugetul administrativ al SEAE pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice ale UE;

9.  subliniază că programele de schimb destinate tinerilor constituie una dintre cele mai de succes măsuri pentru îmbunătățirea competențelor interculturale și pentru promovarea înțelegerii și a legăturilor dintre popoare și țări; prin urmare, atrage atenția, în mod special, asupra fondurilor transferate anual către programul Erasmus+ dinspre IEV, IPA2 și IP.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

6

5

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Elmar Brok, James Carver, Aymeric Chauprade, Andi Cristea, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, David McAllister, Tamás Meszerics, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Neena Gill, Takis Hadjigeorgiou, Liisa Jaakonsaari, Othmar Karas, Javi López, Igor Šoltes, Dubravka Šuica, Eleni Theocharous, Ernest Urtasun, Janusz Zemke

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Heidi Hautala, Ernest Maragall, Marian-Jean Marinescu, Antonio Tajani


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (6.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Nirj Deva

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că ambițioasa Agendă 2030 și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, în special obiectivul nr. 3 referitor la sănătate, obiectivul nr. 4 referitor la educație și obiectivul nr. 5 referitor la egalitatea între femei și bărbați, față de care Uniunea și statele sale membre s-au angajat în septembrie 2015, necesită ca asistența pentru dezvoltare oferită de la bugetul UE să fie păstrată cel puțin la nivelul prevăzut în CFM, cu menținerea accentului pe eforturile pe termen lung de eradicare a sărăciei, așa cum prevede articolul 208 din TFUE;

2.  îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că mecanismele de finanțare și liniile bugetare reflectă toate angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030; invită UE și statele sale membre să își ia din nou și fără întârziere angajamentul cu privire la obiectivul de a aloca 0,7 % din VNB pentru finanțarea asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) și să prezinte un calendar de creștere treptată a AOD pentru a ajunge la nivelul de 0,7 % până în 2030;

3.  solicită Comisiei să reflecte pe deplin în propunerea sa de buget, dacă este cazul, angajamentul Uniunii de a conlucra cu sectorul privat și cu instituțiile financiare în cadrul cooperării pentru dezvoltare; subliniază, prin urmare, potențialul de a atrage noi resurse pentru dezvoltare prin parteneriate public-private responsabile din punct de vedere social, finanțare mixtă și alte metode inovatoare, respectând principiile eficacității dezvoltării și ale drepturilor omului și având o abordare axată pe obținerea unor rezultate echitabile; așteaptă cu interes propunerile detaliate pentru un plan de investiții pentru Africa, care ar trebui să fie orientat cu prioritate către populații și concentrat pe construirea de capacități și acordarea de asistență tehnică, pe industrializare, pe oportunități comerciale și de investiții, pe accesul la energie și pe nevoile în materie de infrastructură; subliniază rolul important pe care Parlamentul trebuie să îl joace în sprijinirea și monitorizarea acestui plan de investiții;

4.  solicită să se realizeze investiții în proiecte adaptate la nevoile beneficiarilor care să permită o mai bună formare a specialiștilor în legătură cu aspectele referitoare la violența bazată pe gen și cu diferitele modalități de combatere a practicilor nocive, precum și inițierea unor proiecte care să favorizeze implicarea la nivelul comunităților, având în vedere faptul că 2017 va fi Anul european al combaterii violenței împotriva femeilor;

5.  solicită în mod insistent ca în stabilirea priorităților și programarea finanțării să se țină cont de caracterul transcontinental al violenței bazate pe gen și al aspectelor legate de dezvoltare; relevă, în plus, faptul că proiectele finanțate trebuie să sprijine efortul coerent depus de UE pentru a transcende dimensiunea continentală și să permită transpunerea în practică a obiectivelor enunțate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind egalitatea de gen;

6.  subliniază că gradul alarmant de gravitate al crizei umanitare cauzate de războiul din Siria și de alte conflicte grave impune recurgerea la rezerva pentru ajutoare de urgență (peste plafoanele CFM) și la instrumentul de flexibilitate în cea mai largă măsură posibilă, recurgându-se inclusiv la marja de la rubrica IV pentru soluționarea crizei umanitare; își exprimă îngrijorarea privind faptul că noile mecanisme de finanțare utilizate în contextul ajutorului pentru dezvoltare au obiective imprecise și regretă lipsa de implicare a Parlamentului European; reamintește că se opune ferm utilizării ajutorului pentru dezvoltare pentru obiective care nu vizează dezvoltarea; solicită Uniunii să își consolideze capacitatea de a stabili o legătură între securitate și dezvoltare la punerea în aplicare a politicii de dezvoltare a UE; insistă, în plus, asupra necesității de a aloca fonduri suficiente liniilor bugetare consacrate ajutorului umanitar;

7.  consideră că instituirea unor fonduri speciale trebuie să reprezinte un răspuns flexibil la situații de urgență și să aducă o adevărată valoare adăugată surselor financiare existente și, în acest scop, trebuie să beneficieze de noi aporturi financiare; solicită cu fermitate statelor membre să își onoreze promisiunile și să transfere sumele anunțate;

8.  subliniază necesitatea de a acorda atenția cuvenită legăturii existente între securitate și dezvoltare și de a îndeplini obiectivul nr. 16 al Agendei pentru dezvoltare 2030; reamintește, cu toate acestea, faptul că ajutoarele care nu sunt compatibile cu lista întocmită de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) trebuie să fie finanțate din alte surse și nu din bugetul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) sau al Fondului european de dezvoltare (FED);

9.  regretă faptul că au fost prevăzute reduceri la linia bugetară a ICD aferentă dezvoltării umane în comparație cu bugetul pentru 2016, pentru a finanța prioritățile politice ale Uniunii; consideră că aceste reduceri contravin principiului eficacității dezvoltării și solicită, așadar, să se restabilească nivelul de finanțare prevăzut de bugetul pentru 2016;

10.  consideră că este esențial să se încerce soluționarea crizelor umanitare prelungite și să se pună accentul pe măsurile preventive, pe reziliență și pe cooperarea cu diversele părți interesate, pentru a contribui astfel la depășirea deficitului mondial de finanțare a acțiunilor umanitare; consideră că, pentru a asigura un nivel mai bun de pregătire, capacități de prevenire și o reziliență adecvată, ar trebui să fie exploatat potențialul sinergiilor dintre autoritățile publice, societatea civilă și sectorul privat, evitând totodată interacțiunile dăunătoare;

11.  salută propunerea Comisiei de a majora sprijinul acordat pentru dezvoltarea sectorului privat local din țările partenere și solicită ca respectivele fonduri să fie prevăzute cât mai repede în bugetul viitorului exercițiu financiar, cu condiția ca alocarea acestor fonduri să nu se facă în detrimentul ajutorului de care beneficiază ceilalți actori din domeniul dezvoltării, în special organizațiile societății civile; subliniază că este important să se încurajeze dezvoltarea unui climat favorabil extinderii activităților întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, consolidând în acest scop cadrul legislativ și statul de drept și instituind un sistem bancar solid și cu reglementări stricte, un sistem fiscal funcțional și garantând o mai bună transparență și o răspundere îmbunătățită;

12.  insistă că bugetul pentru dezvoltare pe 2017 trebuie să reflecte mai coerent atenția pe care Uniunea o acordă statelor vulnerabile, țărilor celor mai puțin dezvoltate, șomajului în rândul tinerilor și femeilor expuse actelor de violență bazate pe gen sau unor practici nocive, precum și femeilor în situații de conflict; consideră că revizuirea liniilor bugetare aferente dezvoltării umane ale ICD în sensul scăderii nivelului de finanțare alocat acestora este în contradicție cu nevoile existente și cu angajamentul asumat de Uniune de a aloca cel puțin 20 % din asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) serviciilor sociale de bază, mai precis educației și sănătății;

13.  se declară preocupat de nivelul insuficient de credite destinate liniilor bugetare aferente instrumentului de cooperare pentru dezvoltare pentru Asia și Orientul Mijlociu, mai ales ținând seama de tulburările și instabilitatea interne și externe din țări ca Bangladesh, Pakistan, Irak, Yemen, Etiopia și Somalia;

14.  solicită în mod insistent Comisiei și statelor membre să acorde țărilor în curs de dezvoltare sprijinul necesar pentru a institui sisteme de securitate socială și de sănătate publică robuste, reziliente și de calitate; solicită Comisiei să promoveze în continuare îmbunătățirea accesului la medicamente în țările sărace; reiterează necesitatea de a investi în tratarea bolilor neglijate; invită, în acest context, Comisia să monitorizeze evoluția bolii provocate de virusul Ebola;

15.  invită Comisia să se asigure că pentru măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice și pentru alte acțiuni în domeniul climei implementate în țările terțe vulnerabile sunt alocate fonduri suplimentare, în plus față de finanțarea destinată măsurilor adoptate în cadrul instrumentelor de cooperare pentru dezvoltare; evidențiază faptul că finanțarea acțiunilor în domeniul climei reprezintă o măsură care permite îndeplinirea angajamentelor financiare asumate de Uniune în acest domeniu și vine în completarea finanțării pentru dezvoltare, fără însă a fi contabilizată la această categorie.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

31.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

2

3

Membri titulari prezenți la votul final

Louis Aliot, Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Manuel dos Santos, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Maria Heubuch, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Brian Hayes, Joachim Zeller

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Liliana Rodrigues


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (1.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Reimer Böge

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că Uniunea are o agendă comercială tot mai ambițioasă, așa cum se prezintă în strategia „Comerț pentru toți”, ceea ce se traduce prin creșterea volumului de muncă pentru DG Trade; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a intensifica monitorizarea ex ante, interimară și ex post (inclusiv de către societatea civilă) a punerii în aplicare și a efectelor acordurilor comerciale încheiate de Uniune, precum și o comunicare publică și o diseminare corespunzătoare a informațiilor despre aceste acorduri, pentru a se asigura aplicarea și respectarea obligațiilor Uniunii și ale partenerilor săi comerciali, în special în ceea ce privește combaterea sărăciei, dezvoltarea sustenabilă și respectarea drepturilor omului; constată impactul negativ al acordurilor preconizate CETA și TTIP asupra nivelului resurselor proprii; subliniază totuși că ar trebui alocate fonduri suplimentare inițiativelor privind ajutorul pentru comerț și suficiente resurse pentru a se asigura că DG Trade are personalul necesar pentru a putea acoperi numărul tot mai mare de negocieri și activități de monitorizare ce au loc simultan;

2.  subliniază că este urgent necesar ca bugetul Uniunii și structura sa să fie reorganizate în profunzime în contextul evaluării CFM, ținând seama de agenda de politică comercială, și solicită Comisiei să prezinte Consiliului și Parlamentului o inițiativă în acest sens;

3.  observă că cetățenii Uniunii solicită tot mai des să fie implicați și angajați într-o mai mare măsură în politica comercială, iar interesul cetățenilor a devenit o prioritate pentru Comisie; subliniază, în această privință, că este crucial să fie alocate suficiente resurse pentru implicarea activă a cetățenilor în procesul de elaborare a politicii comerciale a Uniunii, printr-o angajare activă, reuniuni cu părțile interesate, inițiative de comunicare atât online, cât și offline, și traducerea fișelor tehnice, a textelor pentru negocieri și a documentelor de poziție; solicită statelor membre să își asume un rol mai activ în a explica valoarea adăugată a politicii comerciale a Uniunii, deoarece ele elaborează mandatele de negociere, și să aloce suficiente resurse pentru asemenea explicații din propriile bugete naționale;

4.  subliniază că comerțul internațional reprezintă un instrument important în politica externă a Uniunii care, dacă dispune de mijloacele financiare necesare și dacă este implementat prin strategii politice, economice, comerciale și de dezvoltare coerente, poate contribui la dezvoltarea sustenabilă, în special în țările în curs de dezvoltare, permițând astfel Uniunii să joace un rol activ în a aborda cauzele migrației;

5.  subliniază că sprijinul tehnic și asistența economică în materie de comerț oferite de politica europeană de vecinătate (PEV) partenerilor noștri apropiați din cadrul parteneriatului estic, precum și țărilor aflate în perioada de după Primăvara arabă au o contribuție importantă la stabilitatea din aceste regiuni; își exprimă, prin urmare, îngrijorarea față de propunerile de reducere a finanțării pentru axa mediteraneeană, precum și a asistenței pentru Palestina și UNRWA; reiterează că în țările partenere obiectivul trebuie să fie, mai presus de toate, îmbunătățirea palpabilă și durabilă a nivelului de trai al oamenilor simpli;

6.  regretă reducerile semnificative propuse pentru asistența macrofinanciară comparativ cu nivelul său excepțional de ridicat din 2016, dat fiind că multe țări partenere se confruntă în continuare cu grave dificultăți economice; consideră că, pentru a se asigura că pot fi acoperite toate cererile viitoare de împrumuturi, va fi nevoie de un nivel mai ridicat de finanțare decât cel propus; subliniază că împrumuturile AMF și condițiile de rambursare aferente nu ar trebui să creeze o nouă dependență pentru țările beneficiare;

7.  este preocupat de faptul că se recurge tot mai des la garanții și instrumente financiare din afara bugetului Uniunii pentru a răspunde numeroaselor crize, finanțate parțial de la bugetul Uniunii prin tăieri de fonduri de la programe de la rubrica IV; evidențiază că contribuțiile statelor membre la cele două fonduri fiduciare nu se ridică la nivelul celei a Uniunii, ceea ce limitează impactul potențial al fondurilor respective; insistă că astfel de instrumente de finanțare trebuie să respecte criteriile stabilite de eficacitate a ajutoarelor, cum ar fi responsabilizarea și alinierea, și că trebuie să rămână o excepție deoarece nu este necesară aprobarea lor în prealabil de către Parlamentul European, lipsindu-le legitimitatea democratică; repetă că aceste instrumente ar trebui, în final, să fie incluse în bugetul Uniunii pentru a permite un control democratic corespunzător;

8.  salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta va prezenta o propunere de plan de investiții externe, în contextul noului cadru de parteneriat privind migrația, în toamna lui 2016; consideră că planul de investiții externe le va oferi întreprinderilor europene noi oportunități de investiții în țările terțe în curs de dezvoltare și va contribui la stabilizarea politică și economică sustenabilă a vecinătății europene; regretă că proiectul de buget general pentru 2017 nu reflectă propunerile viitoare; subliniază că înființarea noului fond nu ar trebui să se facă în detrimentul programelor de la rubrica IV care sunt deja subfinanțate, ci să se bazeze atât pe fondurile, cât și pe cunoștințele de specialitate și capacitățile manageriale ale Băncii Europene de Investiții;

9.  ia act de propunerea de majorare a creditelor de angajament și de majorarea substanțială a creditelor de plată pentru Instrumentul de parteneriat; este îngrijorat că proiectele individuale de promovare a schimburilor comerciale realizate în cadrul acestui instrument nu sunt complementare cu programele locale și regionale, ci le fac o concurență neloială; solicită Comisiei să evalueze instrumentele existente destinate promovării internaționalizării IMM-urilor, analizându-le coerența cu alte instrumente europene de susținere a IMM-urilor, precum COSME, și subsidiaritatea, neduplicarea și complementaritatea în relație cu programele respective ale statelor membre; solicită Comisiei să facă la timp propuneri pentru evaluarea la jumătatea perioadei a acestor programe, cu scopul de a le spori eficiența și eficacitatea;

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

31.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

8

1

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Marielle de Sarnez, Santiago Fisas Ayxelà, Karoline Graswander-Hainz, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Reimer Böge, Edouard Ferrand, Seán Kelly, Stelios Kouloglou, Gabriel Mato, Georg Mayer, Bolesław G. Piecha, Jarosław Wałęsa


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (28.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportoare pentru aviz: Martina Dlabajová

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, într-o situație în care resursele sunt limitate, trebuie să se acorde o importanță mai mare nevoii de a respecta disciplina bugetară și de a utiliza fondurile în mod eficient și eficace;

B.  întrucât obiectivul principal al proiectului de buget pentru 2017 va fi să asigure bugetul Uniunii cu mijloacele necesare pentru a-și realiza integral contribuția sporită în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială, crearea de locuri de muncă, creșterea economică, investițiile și solidaritatea și pentru a fi în măsură să reacționeze la provocările continue, la noile evoluții și la efectele acestora în ceea ce privește redresarea economică întârziată și inegalitățile tot mai mari, precum și la provocările apărute în domeniul imigrației, ajutorului umanitar și al securității;

C.  întrucât trebuie să fie regândită în profunzime fiscalitatea de la nivelul Uniunii și să fie introduse una sau mai multe resurse proprii noi în adevăratul sens al cuvântului prin care să se finanțeze prioritățile Uniunii (proiecte de investiții, Orizont 2020 etc.);

D.  întrucât dialogul dintre Parlament și Comisie prevăzut la articolul 318 din TFUE ar trebui să stimuleze o cultură a performanței în cadrul Comisiei, inclusiv mai multă transparență și asumarea sporită a răspunderii;

Fișele pentru cheltuieli operaționale care însoțesc bugetul pentru 2017

1.  reamintește că în Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la cadrul de control intern integrat(1) Parlamentul a împărtășit opinia exprimată de Curtea de Conturi cu privire la faptul că este lipsit de sens să se încerce măsurarea performanței fără ca bugetul să fie stabilit pe baza unor indicatori de performanță(2), și solicită instituirea unui model de stabilire a bugetului public bazat pe performanțe, în cadrul căruia fiecare linie bugetară să fie însoțită de obiective, iar rezultatele să fie măsurate prin indicatori de performanță;

2.  salută fișele de program pentru cheltuieli operaționale anexate proiectului de buget pentru 2017, deoarece acestea răspund parțial unei solicitări formulate de Parlament cu privire la obiective, rezultate și indicatori; constată că aceste fișe completează metoda obișnuită de întocmire a bugetului bazată pe activități cu unele date referitoare la performanță;

3.  insistă asupra faptului că Parlamentul, în calitate de componentă a autorității bugetare, are dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la aceste obiective și acești indicatori, precum și la gradul lor de conformitate cu prioritățile Uniunii astfel cum sunt menționate în tratate și cu documentele strategice, cum ar fi Strategia Europa 2020, precum și asupra faptului că, înainte de adoptarea bugetului, Parlamentul ar trebui să analizeze valoarea adăugată europeană a fiecărei linii bugetare;

4.  insistă asupra faptului că, pentru a simplifica instrumentele de gestionare internă ale Comisiei, directorii generali ai Comisiei ar trebui să respecte obiectivele politice și indicatorii cuprinși în fișele de program pentru cheltuieli operaționale atunci când adoptă planul lor de gestiune și rapoartele anuale de activitate și că Comisia ar trebui să își elaboreze raportul de evaluare în temeiul articolul 318 din TFUE pe această bază;

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația plăților, având în vedere că nivelurile RAL rămân extrem de ridicate și sunt în contradicție cu spiritul tratatelor, care solicită un buget echilibrat; invită Comisia și statele membre să selecteze în mod riguros prioritățile de finanțare și să abandoneze acele proiecte care nu au o valoare adăugată evidentă;

Evaluarea la jumătatea perioadei

6.  este de părere că evaluarea la jumătatea perioadei a CFM, pe care Comisia urmează să o prezinte până la sfârșitul anului 2016, este prima și cea mai bună oportunitate pentru a aborda de manieră structurală o serie de crize grave și problema nivelului ridicat de angajamente restante (RAL), pentru a ține seama de noile inițiative politice neanticipate la momentul adoptării CFM, pentru a evalua și revizui eficacitatea programelor deja finanțate, precum și pentru a identifica modalități de reducere a nivelului ridicat al RAL; solicită Comisiei să găsească o soluție potrivită cu privire la următoarele aspecte: (i) actualizarea politicilor sectoriale finanțate de Uniune; (ii) realizarea unor progrese concrete în procesul de simplificare atât pentru conținutul, cât și pentru aspectele procedurale ale utilizării bugetului Uniunii; (iii) garantarea faptului că instrumentele financiare sunt orientate în mod corespunzător pentru a obține cele mai bune rezultate; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere de revizuire a CFM, pentru a întâmpina toate consecințele bugetare aferente, printre altele, problema RAL;

7.  invită Comisia să prezinte Parlamentului, în timp util pentru evaluarea de la jumătatea perioadei a CFM, o comunicare care să conțină propuneri în care să explice cum intenționează să reconcilieze în viitor obiectivele de politică pe termen lung, cum ar fi Strategia Europa 2020, cu viitorul CFM post-2020;

Corecțiile și recuperările financiare

8.  constată că suma totală a corecțiilor și recuperărilor financiare confirmate și aplicate de Comisie statelor membre care nu pun în practică sisteme corespunzătoare s-a ridicat în 2015 la 3 499 de milioane EUR, ceea ce este mai puțin decât suma din 2014 (care a fost de 4 728 milioane EUR); solicită Comisiei să indice în mod clar sumele recuperate în 2015 care au fost înregistrate ca venituri în conturile Uniunii sau care au fost compensate, inclusiv din ce linie bugetară provin aceste sume, precum și măsura în care corecțiile financiare și recuperările asupra cărora s-a decis în 2016 pot afecta cerințele de plată pentru bugetul din 2017;

9.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure o mai mare transparență în ceea ce privește recuperările, în special în ceea ce privește exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele la conturi;

Politicile sectoriale

10.  este de părere că ajustarea politicii sectoriale în contextul evaluării la jumătatea perioadei trebuie considerată ca o etapă preliminară pentru reforma reală a CFM după 2020 în conformitate cu noi norme și principii care să reflecte nevoile și prioritățile Uniunii preconizate pentru cea de a treia decadă a secolului 21; solicită Comisiei să ajusteze bugetul Uniunii în sensul unei mai mari concentrări pe prioritățile de bază actualizate ale Uniunii, inclusiv identificarea unor sinergii între acestea;

11.  reamintește că „provocarea societală 6” din cadrul programului Orizont 2020 (Europa într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive) și, în special, contribuția științelor sociale și umaniste în întâmpinarea acestei provocări a reprezentat o prioritate a Parlamentului, pe care acesta a introdus-o în etapa de elaborare a programului Orizont 2020; reamintește importanța acestei componente în domeniile în care Uniunea se confruntă cu provocări deosebite, cum ar fi combaterea șomajului, a sărăciei, a radicalizării și a terorismului, sprijinirea migranților, guvernanța economică și monetară, precum și lupta împotriva inegalităților; este preocupat, prin urmare, de faptul că, în cursul fazei de implementare a programului, științele sociale și umaniste au coborât în ierarhia priorităților prin scăderea vizibilității rolului central care le era atribuit și reducerea creditelor de angajament alocate acestora cu 40 %, în timp ce pachetul global alocat programului Orizont 2020 în cadrul CFM 2014-2020 a crescut;

12.  subliniază faptul că rata de succes după primele 100 cereri din cadrul programului Orizont 2020 este de 14 % (comparativ cu 20 % pentru ansamblul PC7); reamintește că numai 20 % din bugetul destinat IMM-urilor a fost alocat (5 % din acest buget constituind contribuția din instrumentul pentru IMM-uri), 38 % din candidații care au avut succes au fost noi și foarte puțini trec de la faza 1 la faza 2; concluzionează, pe baza acestor date, că a doua și a treia fază, menite să sprijine realizarea unor studii de fezabilitate pe baza cărora să se stabilească măsura în care proiectele constituie o reală inovare și potențialul de comercializare ulterioară, își pierd o parte din potențial; în plus, rolul IMM-urilor ar trebui consolidat;

13.  reamintește, în plus, că țările din Europa Centrală și de Est au rămas cu mult în urmă față de omologii lor din Europa de Nord și de Vest în ceea ce privește rata de succes și participarea financiară; solicită să se consolideze măsurile de asistență tehnică în cazul în care este necesar și să se intensifice schimbul de bune practici; se recomandă, de asemenea, crearea unor sinergii care să aibă la bază procese simple și ușor de înțeles între programul Orizont 2020 și fondurile ESI/FEIS;

14.  reamintește că bugetul Uniunii ar trebui să servească ca un factor declanșator important în accelerarea activităților de investiții pe termen mediu și lung, precum și ca reacție la inegalitățile tot mai mari și la problemele sociale complet noi; ia act de faptul că bugetul Uniunii ar putea sprijini mai puternic investițiile în domenii care conferă Uniunii mai multă coeziune și o fac mai puțin vulnerabilă la șocurile externe, cum ar fi proiectele principale în domeniul energiei, al mobilității, al tehnologiei informației, precum și activitățile de cercetare și dezvoltare, care au, de asemenea, aspectele lor sociale și implicații care trebuie să fie accentuate în mod eficient;

15.  invită autoritatea bugetară să sublinieze eforturile Uniunii de a preveni și combate frauda, corupția și orice alte activități ilegale care îi afectează interesele financiare; reiterează solicitările adresate Comisiei de a le oferi asistență tehnică statelor membre și de a încuraja schimbul de bune practici, ca măsuri de prevenire împotriva neregulilor și erorilor atunci când se utilizează fonduri UE, și, în acest context, este îngrijorat de faptul că Comisia a propus realocarea resurselor din această asistență tehnică pentru activități de cu totul altă natură;

Simplificarea și transparența

16.  subliniază că practicile actuale și recente arată o nevoie puternică de a continua simplificarea procesului prin care fondurile Uniunii sunt utilizate și accesate de către utilizatori; este de părere că, cu cât normele sunt mai simple, cu atât sunt mai standardizate și cu un potențial mai scăzut de erori și omisiuni involuntare, iar cu cât aceste norme sunt mai clare și au mai multă autoritate, cu atât se creează mai puțin spațiu pentru activități ilegale și infracționale legate de acest proces; ia act de faptul că, cu cât procesul este mai simplu și mai transparent, cu atât este mai redus potențialul pentru alocarea și redistribuirea necorespunzătoare a fondurilor Uniunii;

17.  relevă faptul că simplificarea și sporirea transparenței procesului de accesare a fondurilor Uniunii ar conduce la acțiuni de absorbție cu efecte vizibile și pozitive asupra statelor membre;

18.  pune în evidență faptul că suprareglementarea reprezintă principalul obstacol pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și pentru organele de audit relevante; îndeamnă Comisia și statele membre să reducă sarcina administrativă și presiunea pentru beneficiari, de exemplu prin intermediul unei strategii de audit unice; își manifestă însă îngrijorarea cu privire la adoptarea lentă a simplificărilor de către statele membre și invită Comisia să acorde asistență autorităților naționale în acest sens;

19.  subliniază că transparența completă garantează că fondurile sunt utilizate în întregime în conformitate cu normele în vigoare; își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul de transparență în ceea ce privește marile lucrări finanțate de UE, în special în ceea ce privește datele referitoare la subcontractanți; invită Comisia să instituie sisteme care asigură o mai mare transparență, extinse și la fonduri care să înglobeze țări din afara Uniunii;

Valoarea adăugată a bugetului Uniunii

20.  subliniază că este esențială integrarea culturii orientate către rezultate cuantificabile printre elementele centrale care guvernează sistemul de cheltuieli al Uniunii; evidențiază faptul că evaluarea sub aspectul performanțelor și al rezultatelor trebuie să devină, acolo unde este cazul, un principiu esențial; salută inițiativa Comisiei privind „Un buget axat pe rezultate”, ca un prim pas în direcția unui proces bugetar bazat pe performanță; îndeamnă Comisia și statele membre să depună toate eforturile pentru a garanta cea mai eficientă utilizare a resurselor financiare limitate, de exemplu prin mutarea accentului aferent implementării proiectului de la criterii cantitative, cum ar fi RAL și RDC (de contractat), către criterii calitative, precum rezultatele, eficacitatea, eficiența și valoarea adăugată;

Instrumente financiare

21.  ia act de faptul că instrumentele de inginerie financiară (IIF), dacă sunt implementate într-un mod bine orientat, pentru tipologia adecvată a proiectelor și obiectivul rezonabil, pot fi instrumente pentru alocarea eficace a fondurilor Uniunii cu potențialul de a face parte din cele mai bune practici consacrate în alocarea cheltuielilor bugetare în viitor; îndeamnă Comisia să sporească nivelul de transparență în ceea ce privește utilizarea IIF, să raporteze periodic cu privire la efectul de pârghie, la pierderi și la riscuri și să prezinte o analiză costuri-beneficii în care să compare IIF cu forme mai directe de finanțare a proiectelor; invită Comisia să pună în aplicare sisteme eficace de monitorizare pentru a analiza cererea de instrumente financiare din statele membre, pentru a se evita supracapitalizarea, care conduce la angajarea fondurilor, fără o contribuție la punerea în aplicare a politicilor UE, problemă identificată de Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 5/2015;

22.  ia act cu îngrijorare de faptul că cifrele privind punerea în aplicare a FEIS arată că majoritatea investițiilor sunt concentrate în cele mai mari cinci economii din Uniune.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

26.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Ryszard Czarnecki, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Verónica Lope Fontagné, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Cătălin Sorin Ivan, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche, Richard Sulík

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Edouard Ferrand

(1)

  JO C 75, 26.2.2016, p. 100.

(2)

  A contribuit cu informații în acest sens Kersti Kaljulaid, în cadrul audierii privind cadrul de control intern integrat organizate de Comisia CONT la 22 aprilie 2013.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (6.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Markus Ferber

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  pledează pentru un proiect de buget pentru 2017 care să reflecte și să susțină prioritățile stabilite în semestrul european, mai precis să relanseze investițiile, în special cele destinate inovării, creșterii economice și creării de locuri de muncă, să continue reformele structurale sustenabile cu scopul de a moderniza economiile europene, să desfășoare politici bugetare responsabile și să îmbunătățească competitivitatea, promovând totodată creșterea și competitivitatea IMM-urilor;

2.  constată cu deosebită îngrijorare în această privință că nivelul șomajului în rândul tinerilor este în continuare ridicat, în ciuda faptului că Uniunea a revenit la un nivel modest de creștere economică;

3.  reamintește rolul determinant al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în mobilizarea de fonduri din sectorul privat și atragerea unor noi surse de finanțare pentru investiții extrem de importante pentru competitivitatea și redresarea economică a Uniunii; atrage atenția asupra faptului că este necesar să fie finanțate noi investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului(1), în special adiționalitatea, sustenabilitatea și coeziunea teritorială și socială;

4.  consideră că este esențial să se majoreze investițiile publice pentru a se menține și îmbunătăți calitatea sistemelor sanitar și educațional și calitatea serviciilor prestate cetățenilor, precum și pentru a se crea condiții favorabile dezvoltării economice;

Consolidarea capacității societății civile în domeniul serviciilor financiare

5.  constată că după cinci ani entitățile care beneficiază de finanțare pentru consolidarea capacității societății civile în domeniul serviciilor financiare depind încă de fondurile UE, subvențiile din partea UE reprezentând constant peste 50% din bugetele lor respective; subliniază că asemenea entități ar trebui să se străduiască să-și demonstreze valoarea adăugată prin realizarea unei proporții mai mari de autofinanțare; observă că pentru finanțarea mai multor reprezentanți din afara sectorului se practică o rată de cofinanțare ce depășește 50%; atrage atenția asupra faptului că propunerea Comisiei privind continuarea mecanismelor de finanțare pentru consolidarea capacităților societății civile ar trebui adoptată înainte de sfârșitul anului, pentru a nu întrerupe finanțarea;

6.  solicită continuarea investițiilor în fonduri structurale în toate regiunile, inclusiv în zonele de tranziție, pentru a nu întrerupe efectele produse de măsurile și eforturile care au fost deja puse în aplicare;

AES și supravegherea

7.  evidențiază rolul prezent și viitor al celor trei autorități europene de supraveghere (AES) în ceea ce privește supravegherea financiară și bancară la nivelul Uniunii, uniunea piețelor de capital, promovarea convergenței în materie de supraveghere, stabilirea unor reguli comune în sectorul bancar și în alte servicii financiare și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare și a uniunii bancare; subliniază că proiectul de buget pe 2017 trebuie să asigure resurse suficiente pentru ca AES să își poată îndeplini mandatul; subliniază necesitatea ca AES să dispună de resurse financiare și de personal suficiente pentru a putea îndeplini sarcinile care le sunt încredințate; subliniază că ar trebui alocate resurse suficiente pentru protecția investitorilor și a consumatorilor;

8.  subliniază totuși că, în cazul ABE, în proiectul de buget pe 2017 și în cele viitoare ar trebui prevăzute resurse suficiente pentru a pregăti mutarea de la sediul din Londra, care va avea loc atunci când Regatul Unit și Uniunea Europeană vor finaliza negocierile în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană și Regatul Unit se va retrage din Uniunea Europeană;

9.  subliniază că AES trebuie să se limiteze strict la sarcinile care le-au fost încredințate de legislatorul european și că nu trebuie să încerce să-și extindă de facto mandatul dincolo de aceste sarcini;

10.  subliniază că, în domeniul digitalizării serviciilor financiare, mai ales în ceea ce privește tehnologia registrelor distribuite (Distributed Ledger Technology, respectiv DLT), este stringent necesar să se acumuleze competențe tehnice de specialitate pentru a se putea reacționa mai bine și mai rapid la eventuale provocări; prin urmare, sprijină finanțarea unui grup de lucru transversal pentru DLT;

Aspecte fiscale și programul Fiscalis 2020

11.  subliniază că, în lumina revizuirilor legislative legate de schimbul de informații în domeniul fiscal între autoritățile fiscale naționale, temeiul juridic pentru programul Fiscalis 2020 ar putea necesita o revizuire pentru a reflecta în mod adecvat modificările respective și pentru a combate eficient frauda fiscală, evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă;

12.  sprijină prelungirea proiectului-pilot, lansat în 2016, privind consolidarea capacităților, dezvoltarea programatică și comunicarea în contextul combaterii evitării sarcinilor fiscale, a evaziunii fiscale și a fraudelor fiscale;

13.  regretă faptul că Eurostat nu pune la dispoziție date actualizate privind indicatorii aferenți Strategiei Europa 2020, în pofida mai multor apeluri din partea Parlamentului European; își exprimă atitudinea critică față de faptul că site-ul de internet al Eurostat lasă mult de dorit în ceea ce privește ușurința utilizării lui; invită Eurostat să îmbunătățească aceste aspecte și să asigure realizarea efectivă a tuturor obiectivelor programului statistic european;

EFRAG

14.  invită Comisia să continue reformarea Grupului consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG), în special în ceea ce privește sarcinile și responsabilitățile acestuia, întărind astfel influența Uniunii în stabilirea standardelor internaționale de contabilitate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

7

6

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Sven Giegold, Neena Gill, Sylvie Goulard, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Barbara Kappel, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Werner Langen, Olle Ludvigsson, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Paul Tang, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Miguel Viegas, Jakob von Weizsäcker, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Enrique Calvet Chambon, Matt Carthy, David Coburn, Mady Delvaux, Ramón Jáuregui Atondo, Syed Kamall, Thomas Mann, Siegfried Mureșan, Eva Paunova, Joachim Starbatty, Tibor Szanyi, Antonio Tajani, Romana Tomc, Miguel Urbán Crespo

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ernest Maragall

(1)

Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (2.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Giovanni La Via

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății în Uniune reprezintă o condiție prealabilă pentru prosperitatea economică și că siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, precum și existența unor mecanisme care să contribuie la protecția împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om constituie valori fundamentale pentru toți cetățenii europeni și, prin urmare, pentru Parlamentul European;

2.  observă că statele membre ar trebui să privească politicile, măsurile și proiectele care țin seama de aspectele climatice și de mediu ca pe o oportunitate de a îmbunătăți sănătatea publică și de a promova creșterea economică;

3.  subliniază importanța capitală a investițiilor în cercetare și inovare în mai multe domenii care intră în sfera de competență a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și subliniază că este esențial ca proiectul de buget pe 2017 să reflecte în mod adecvat faptul că aceste investiții reprezintă o prioritate; atrage atenția asupra faptului că capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Uniune în ceea ce privește creșterea sustenabilă și inovarea este unul dintre principalele avantaje competitive de care dispune Uniunea pe piețele mondializate;

4.  recunoaște că o mare parte a proiectului de buget pe 2017 (în special la rubrica 3) trebuie să fie dedicată provocărilor cu care se confruntă Uniunea în prezent, în special abordării crizei migrației și a celei de securitate; subliniază totuși că valoarea adăugată europeană substanțială a politicilor și a instrumentelor de finanțare care se încadrează în domeniul de competență al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară trebuie luată în considerare de către autoritățile bugetare atunci când vor decide cu privire la proiectul de buget pe 2017 și îndeamnă Consiliul, în special, să nu opereze reduceri în ceea ce privește politicile și instrumentele de finanțare ce țin de domeniul de competență al acestei comisii, care au o valoare adăugată europeană clară și ușor de demonstrat;

5.  salută Acordul de la Paris încheiat în decembrie 2015 și subliniază faptul că bugetul Uniunii trebuie să sprijine realizarea obiectivelor incluse în acest acord, precum și a obiectivelor pe termen lung ale Uniunii din domeniul climei; reamintește că, potrivit Acordului de la Paris, fluxurile de finanțare trebuie să fie îndreptate către reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și o dezvoltare caracterizată de reziliență în fața schimbărilor climatice; subliniază angajamentul asumat de țările dezvoltate de a mobiliza fonduri în domeniul climei, destinate țărilor în curs de dezvoltare, din surse publice și private și subliniază că, potrivit acordului, trebuie să fie mobilizate fonduri noi și fonduri suplimentare în domeniul climei, care să fie previzibile; invită Comisia să întreprindă o evaluare completă a efectului Acordului de la Paris asupra bugetului Uniunii, în timp util pentru a putea fi revizuit, și să elaboreze un mecanism de finanțare al Uniunii specific și automat, care să ofere un sprijin suplimentar și adecvat pentru onorarea cotei ce îi revine Uniunii în realizarea obiectivului internațional de mobilizare a celor 100 de miliarde USD pentru finanțarea măsurilor din domeniul climei;

6.  subliniază că evaluarea CFM oferă o excelentă oportunitate pentru a asigura alocarea cotei de 20% din cheltuieli măsurilor legate de climă; observă că, potrivit metodologiei Comisiei de integrare a climei în toate domeniile de politică, 19,2% din totalul creditelor de angajament propuse în proiectul de buget pe 2017 au legătură cu domeniul climei, față de 20,8% în 2016; solicită Comisiei să se asigure că mecanismul de integrare a acțiunilor legate de climă este pe deplin funcțional, iar metoda actuală de monitorizare a acestor cheltuieli este îmbunătățită;

7.  reamintește, de asemenea, că Uniunea s-a angajat, de asemenea, să pună în aplicare planul strategic privind biodiversitatea al Convenției Organizației Națiunilor Unite și subliniază că ea trebuie să aloce resurse suficiente pentru onorarea angajamentelor sale în această privință; observă în această privință că 8,2% din totalul creditelor de angajament propuse în proiectul de buget pe 2017 sunt destinate inversării procesului de pierdere a biodiversității, față de 9% în 2016; invită Comisia să explice mai detaliat reducerea aparentă a cheltuielilor, ca proporție din bugetul global, atât pentru domeniul climei, cât și pentru biodiversitate;

8.  reamintește valoarea adăugată a ecosistemelor și a biodiversității pentru mediul European și solicită, așadar, să se aloce resurse suficiente în proiectul de buget pe 2017 pentru a asigura protecția pe termen lung a biodiversității; le reamintește, prin urmare, Comisiei și statelor membre de obligația care le revine în temeiul articolului 8 din Directiva privind habitatele de a asigura un nivel corespunzător de finanțare pentru măsurile de conservare necesare pentru a restabili situația speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 la un nivel favorabil conservării lor;

9.  subliniază că este important ca protecția biodiversității să fie integrată în elaborarea, punerea în aplicare și finanțarea tuturor politicilor Uniunii și consideră că transparența cheltuielilor angajate de statele membre în domeniul protecției naturii și al conservării biodiversității are aceeași importanță pentru consecvența și coerența cheltuielilor Uniunii;

10.  solicită Comisiei să se asigure că resursele financiare ale Uniunii nu cuprind subvenții care sunt dăunătoare climei sau care țin în viață infrastructura pentru combustibili fosili, cum ar fi subvențiile pentru combustibili fosili, nu sprijină activități care sunt dăunătoare biodiversității și nu distrug ecosistemele; invită, de asemenea, Comisia să introducă o metodă eficace de monitorizare a cheltuielilor din bugetul Uniunii afectate biodiversității;

LIFE

11.  reamintește că LIFE este instrumentul financiar al Uniunii care sprijină proiectele în domeniul mediului, al conservării naturii și al politicilor climatice pe întreg teritoriul Uniunii;

12.  reamintește, în special, că acțiunile legate de climă reprezintă o prioritate absolută, intersectorială, astfel cum se prevede în Strategia Europa 2020 și în agenda Comisiei pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice și subliniază că subprogramul specific privind politicile climatice din cadrul programului LIFE sprijină rolul Uniunii și acte legislative esențiale de la nivelul Uniunii (inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii) și pregătește terenul pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050; reamintește că cel puțin 20% din bugetul UE trebuie să fie consacrat chestiunilor climatice, contribuțiile provenind de la diferite politici;

13.  regretă totuși, în contextul respectiv, că, în acest an din nou, programul LIFE, care are un buget total de 493,7 milioane EUR, reprezintă numai 0,3% din ansamblul proiectului de buget pentru 2017, deși salută majorarea cu 30,9 milioane EUR a creditelor de angajament alocate programului LIFE în proiectul de buget pentru 2017;

14.  subliniază problemele generate anterior de lipsa creditelor de plată pentru programul LIFE, care au împiedicat și întârziat punerea sa în aplicare corespunzătoare;

15.  salută sistemul de monitorizare la nivel de proiect pe care Comisia l-a instituit pentru LIFE; observă că, începând cu 2015, se colectează informații referitoare la rezultatele înregistrate la nivel de proiect, care vor fi utilizate pentru evaluarea la jumătatea perioadei și vor fi agregate la nivel de program; constată că sistemul de monitorizare urmează să devină pe deplin operațional pentru al doilea program de lucru multianual LIFE, aferent perioadei 2017-2020;

Sănătatea publică, siguranța alimentară și protecția civilă

16.  ia act de sumele de 64,5 milioane EUR în credite de angajament (+3,8% față de 2016) și 57,7 milioane EUR în credite de plată (-17,8% față de 2016) propuse pentru domeniul sănătății în proiectul de buget pentru 2017; regretă că aceasta reprezintă, la fel ca în anii precedenți, numai 0,04% din volumul creditelor de angajament aferente proiectului de buget 2017 și doar 1,5% din rubrica 3 (în angajamente), ceea ce nu reflectă pe deplin importanța sănătății ca valoare de sine stătătoare și condiție prealabilă pentru promovarea creșterii economice;

17.  salută faptul că în 2016 va debuta o acțiune comună privind evaluarea tehnologiei medicale, care va contribui direct la obiectivul Comisiei de a crea „o piață internă mai bine integrată și mai echitabilă, cu o bază industrială mai solidă”; constată că, din punct de vedere financiar, aceasta este cea mai importantă acțiune cofinanțată vreodată prin programul din domeniul sănătății, beneficiind de o cofinanțare de 12 milioane EUR;

18.  subliniază că Uniunea are cele mai înalte standarde de siguranță alimentară din lume; ia act de sumele de 256,2 milioane EUR în credite de angajament (+1,3% față de 2016) și 234,5 milioane EUR în credite de plată (-3,1% față de 2016) propuse pentru produse alimentare și hrană pentru animale în proiectul de buget 2017; regretă că aceasta reprezintă numai 0,16% din volumul creditelor de angajament aferente proiectului de buget pe 2017 și doar 6% din rubrica 3, ceea ce nu reflectă pe deplin importanța siguranței alimentelor și a hranei pentru animale în Uniune; subliniază că activitățile pentru asigurarea unor controale eficace, eficiente și fiabile, precum și finanțarea măsurilor de urgență în domeniul sănătății plantelor și animalelor au suferit reduceri ale creditelor de plată de 10,4% și, respectiv, 11,1% față de 2016; consideră că aceste reduceri ar putea submina prevenirea și reducerea incidenței bolilor animalelor și ale plantelor și organizarea unor controale oficiale eficace în domeniu;

19.  reamintește că mecanismul de protecție civilă al Uniunii reprezintă un element fundamental al solidarității Uniunii; subliniază că Uniunea joacă un „rol de catalizator”, sprijinind, coordonând sau completând acțiunile statelor membre în materie de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre; constată ușoara creștere a nivelului creditelor de angajament pentru acest program;

Agențiile descentralizate

20.  reamintește rolul esențial al agențiilor descentralizate în îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică, științifică sau managerială, care contribuie în mod substanțial la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de către instituțiile Uniunii; reamintește, în plus, sarcinile foarte importante ale agențiilor care țin de sfera de competență a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (AEM, ECHA, ECDC, EFSA, EMA) și importanța majoră a cooperării lor consolidate pentru a îndeplini aceste sarcini, atât pentru instituțiile Uniunii, cât și pentru cetățeni; subliniază, în acest context, că este extrem de important ca agențiile respective să beneficieze de resurse umane și financiare adecvate, ținând cont în mod corespunzător de evaluarea individuală a necesităților fiecărei agenții; își exprimă totuși preocuparea cu privire la faptul că reducerile de personal în cadrul AEM (-3 posturi), ECHA (-5 posturi), ECDC (-4 posturi), EFSA (-7 posturi) și EMA (-6 posturi) ar putea afecta negativ contribuția acestor agenții la implementarea politicilor Uniunii; subliniază, de asemenea, că, în cazul agențiilor care se finanțează din taxele percepute pentru servicii, posturile din schema de personal care sunt necesare pentru asigurarea sarcinilor finanțate din taxe ar trebui examinate separat, ținând seama de faptul că aceste posturi se bazează pe cerere și nu grevează în mod suplimentar bugetul Uniunii;

21.  observă că, în ceea ce privește agențiile care percep comisioane, contribuția din partea Uniunii rămâne constantă sau descrește; reamintește că veniturile din comisioanele percepute industriei pot fi afectate de fluctuațiile pieței și că dependența de alte surse de venituri introduce, prin urmare, un element de imprevizibilitate în structura de finanțare a agențiilor; subliniază atât dificultatea de a prevedea cu precizie volumul comisioanelor care urmează să fie percepute - conducând la un posibil deficit față de veniturile prevăzute din comisioane -, cât și nevoia de a asigura disponibilitatea finanțării necesare pentru agențiile în cauză; solicită să se aibă în vedere o marjă de prudență de 5% în estimările ECHA cu privire la comisioane;

22.  reamintește că, având în vedere publicarea la 15 iunie 2016 a două proiecte de acte juridice care stabilesc criteriile pentru identificarea perturbatorilor endocrini, Comisia a invitat agențiile vizate să înceapă imediat acțiunile pregătitoare, pentru a accelera procesul odată ce criteriile vor fi aprobate; subliniază, așadar, că EFSA și ECHA trebuie să dispună în mod necesar de resurse financiare și umane adecvate;

23.  recunoaște, de asemenea, că EMA s-ar putea confrunta cu costuri neprevăzute în 2017 sau ulterior ca urmare a răspunsului negativ al poporului britanic din cadrul referendumului din iunie 2016 privind rămânerea Regatului Unit în componența Uniunii (așa-zisul Brexit); prin urmare, ar fi prudent să i se permită EMA să utilizeze în anii viitori eventualele excedente bugetare realizate în 2016; constată, de asemenea, că, în cursul anului 2017, EMA va trebui, poate, să solicite sprijinul autorităților bugetare pentru a i se pune la dispoziție fonduri bugetare suplimentare care să acopere aceste costuri excepționale;

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

24.  subliniază că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare reprezintă instrumente foarte utile pentru inițierea de noi activități și politici; reiterează faptul că mai multe idei ale Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au fost puse în aplicare cu succes în trecut ca proiecte-pilot sau acțiuni pregătitoare; subliniază că anvergura noilor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare a fost redusă din cauza insuficienței de credite de angajament și a indisponibilității marjei de la rubrica 3; consideră, prin urmare, probabil ca respectiva comisie să fie obligată să utilizeze cu grijă aceste instrumente în 2017.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

9

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Biljana Borzan, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Seb Dance, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Paul Brannen, Caterina Chinnici, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Martin Häusling, Ulrike Müller, Alojz Peterle, Bart Staes, Tom Vandenkendelaere, Carlos Zorrinho

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Olle Ludvigsson, Gabriel Mato, Anthea McIntyre, Martina Werner


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (6.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportoare pentru aviz: Liisa Jaakonsaari

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că, în cadrul procedurii bugetare, răspunderea Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) vizează liniile bugetare de la titlurile 2 (Piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri), 14 (Impozitare și uniune vamală) și 33 (Justiție și protecția consumatorilor);

2.  reamintește că o piață unică consolidată și funcțională este esențială pentru capacitatea Uniunii de a absorbi șocurile; subliniază că bugetul Uniunii trebuie să sprijine tranziția înspre economia circulară și înspre o piață unică digitală favorabilă incluziunii, accesibilă, diversă și competitivă;

3.  subliniază importanța unei politici de protecție a consumatorilor puternice, care să crească siguranța și gradul de informare în rândul consumatorilor și să adapteze drepturile acestora la schimbările societale, tehnologice și economice, cum ar fi cele asociate tehnologiei de lucru cu volume mari de date, internetului obiectelor, economiei circulare, așa-numitei „economii colaborative” și comerțului electronic; reamintește, în acest context, importanța emancipării și a educării consumatorilor, precum și a siguranței produselor și a supravegherii pe piața internă, inclusiv pe piața unică digitală; subliniază că noile provocări cu care se confruntă politica de protecție a consumatorilor ar trebui abordate prin alocarea unui buget corespunzător;

4.  salută faptul că, în cadrul procedurii bugetare pentru 2017, s-a ținut cont în mod corespunzător de principalele priorități ale IMCO din domeniile pieței unice, uniunii vamale și protecției consumatorilor, alocându-se credite la niveluri adecvate;

5.  salută prioritatea acordată creditelor destinate programului COSME, un instrument-cheie pentru sprijinirea antreprenoriatului și investițiilor în creștere și locuri de muncă;

6.  este preocupat însă de reducerea liniei bugetare 02 02 02 din cadrul COSME, „Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri - capitaluri proprii și datorii”, deoarece IMM-urile și microîntreprinderile se confruntă în continuare cu dificultăți în găsirea unei finanțări adecvate; consideră că un cadru financiar eficient, precum și disponibilitatea capitalului de risc și aplicarea pe deplin a principiului „gândește mai întâi la scară mică” vor încuraja cercetarea, inovarea, adoptarea modelelor economice ale economiei circulare și dezvoltarea și internaționalizarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor, ceea ce, ulterior, va contribui la creșterea competitivității, va sprijini creșterea și va crea locuri de muncă;

7.  subliniază că este necesar ca, în 2017, să se asigure finanțare adecvată pentru Rețeaua întreprinderilor europene, în scopul de a sprijini creșterea IMM-urilor și de a le ajuta să depășească obstacolele din calea accesului la piața unică și la piața mondială;

8.  reamintește că este necesar să se finanțeze instrumentul multilingv pentru platforma de soluționare online a litigiilor (SOL); subliniază că sisteme SOL care funcționează corespunzător pot încuraja încrederea consumatorilor și consolida comerțul electronic transfrontalier;

9.  salută alocarea de fonduri pentru modernizarea uniunii vamale, care sprijină implementarea la timp a Codului vamal al Uniunii și dezvoltarea vămilor electronice, conducând la instrumente eficace în combaterea fraudei și garantând protecția consumatorilor și o concurență loială; regretă, cu toate acestea, poziția Consiliului referitoare la creditele alocate pentru linia bugetară 14 02 01 „Sprijin pentru funcționarea și modernizarea uniunii vamale”, care ar putea pune în pericol un nivel adecvat de finanțare pentru instrumente cruciale de modernizare a uniunii vamale;

10.  susține finanțarea în continuare a Forumului pieței unice, fundamental în crearea unor condiții de piață mai bune pentru întreprinderile europene, și intenționează să monitorizeze situația, pentru a asigura finanțarea sa adecvată de la linia bugetară 02 02 01;

11.  evidențiază rolul important al standardizării pentru piața unică, aceasta asigurând interoperabilitatea produselor și serviciilor și îmbunătățind competitivitatea întreprinderilor; subliniază că, pentru a fi ușor de implementat de către IMM-uri, standardele ar trebui stabilite într-o manieră determinată de piață, deschisă și favorabilă incluziunii, cu implicarea consumatorilor și a părților interesate; salută continuarea acordării în 2017 de sprijin bugetar care să garanteze sustenabilitatea financiară, precum și eficiența și eficacitatea activităților de standardizare desfășurate de Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC) și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI);

12.  ia act de alocarea de fonduri pentru instrumentele de gestionare a pieței interne, inclusiv SOLVIT; reamintește importanța consolidării și a raționalizării instrumentelor existente pentru IMM-uri pentru a simplifica extinderea transfrontalieră a acestora; îndeamnă Comisia și statele membre să pună mai mult accentul pe raționalizarea și îmbunătățirea punctelor de informare despre produse și a ghișeelor unice; crede că sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a asigura că aceste instrumente funcționează bine împreună, în vederea maximizării valorii adăugate a resurselor alocate; încurajează inițiativa privind realizarea unui portal digital unic;

13.  solicită alocarea de fonduri pentru finanțarea noilor proiecte-pilot intitulate „Dezvoltarea dinamică a comerțului electronic transfrontalier prin soluții eficiente de livrare de colete” pentru colectarea de informații privind cele mai bune practici în domeniul livrării de colete, „Inițiativa de sensibilizare algoritmică”, care vizează să sporească transparența algoritmică, să crească gradul de informare în beneficiul cetățenilor și al democrațiilor noastre și să contribuie la dezvoltarea pieței unice digitale, „Aplicarea implicită a cerințelor privind accesibilitatea site-urilor web în instrumentele și platformele de proiectare web (acces implicit la site-uri web) pentru a încuraja și sprijini adoptarea cerințelor de accesibilitate cuprinse în standardul european.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

5.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Lara Comi, Daniel Dalton, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Antanas Guoga, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Margot Parker, Eva Paunova, Marcus Pretzell, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Birgit Collin-Langen, Filiz Hyusmenova, Emma McClarkin, Julia Reda, Marc Tarabella, Josef Weidenholzer

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Pál Csáky, Judith Sargentini, Michaela Šojdrová


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (1.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportoare pentru aviz: Isabella De Monte

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că infrastructurile de transport, inclusiv infrastructurile transfrontaliere, constituie fundamentul liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, pe care se bazează piața unică, și că libera circulație este, în același timp, un catalizator puternic pentru integrarea UE, crearea de locuri de muncă atrăgătoare și dezvoltarea turismului durabil și un factor-cheie pentru performanța industriei și comerțului european, protejând totodată clima, mediul și calitatea vieții; consideră că infrastructura de transport trebuie să răspundă unor criterii de calitate astfel încât să asigure creșterea siguranței și protecției consumatorilor;

2.  subliniază că politica Uniunii în domeniul transporturilor, îndeosebi în ceea ce privește rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), este una dintre cele mai ambițioase și de succes politici ale Uniunii; arată că rețeaua TEN-T joacă un rol fundamental în schimburile comerciale din interiorul Uniunii, dar și cu țările vecine, contribuind la prosperitatea cetățenilor săi; prin urmare, reamintește că este important să se finanțeze adecvat realizarea legăturilor lipsă și transfrontaliere, în special conexiunile feroviare regionale abandonate sau dezafectate, precum și eliminarea blocajelor din rețeaua TEN-T; subliniază că este important să se creeze legături între rețelele de transport ale tuturor regiunilor Uniunii, inclusiv regiunile îndepărtate montane și insulare, și să se rezolve probleme precum absența unei infrastructuri adecvate, accesibilitatea și interoperabilitatea redusă între zonele centrale, estice și vestice ale Uniunii;

3.  regretă diminuarea semnificativă a bugetului pentru eliminarea blocajelor, interoperabilitatea feroviară și realizarea legăturilor care lipsesc, pentru sisteme de transport durabile și eficiente, precum și pentru integrarea și interconectarea modurilor de transport și subliniază, în acest context, importanța vitală a unei restabiliri complete a bugetului pentru aceste domenii;

4.  salută propunerea Comisiei de a include în cererea de proiecte din 2016 legăturile feroviare care lipsesc; solicită Comisiei să ofere sprijin consultativ inițiatorilor și autorităților responsabile de aceste proiecte, pentru a asigura prezentarea unor propuneri de calitate; în acest sens, consideră că, prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și al altor formule de finanțare ad hoc, este necesară finanțarea acelor legături lipsă transfrontaliere care prezintă o valoare adăugată europeană ridicată pentru ocuparea forței de muncă, turism și sustenabilitate și care conectează regiuni legate în trecut prin transport feroviar;

5.  observă că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu a generat încă rezultatele scontate în ceea ce privește infrastructurile de transport; subliniază că printre prioritățile esențiale ale bugetului 2017 se numără necesitatea restabilirii creditelor MIE care au fost redirecționate pentru a înființa Fondul de garantare al FEIS; atrage atenția asupra importanței asigurării cât mai curând a unui buget suficient, pentru a lansa imediat o cerere de propuneri, având în vedere că proiectele MIE sunt proiecte pe termen lung, care se desfășoară pe parcursul mai multor ani;

6.  salută succesul general al MIE și solicită Comisiei să lanseze cu prioritate a treia cerere de propuneri cu bugetul rămas pentru MIE în vederea planificării în continuare a angajamentelor restante;

7.  atrage atenția asupra suprasubscrierii masive de proiecte și asupra numărului mare de proiecte cu un nivel ridicat de calitate, care au fost respinse în perioada 2014-2015 din cauza bugetului insuficient al Uniunii, și observă că ar putea fi absorbite resurse suplimentare pe lângă cele provenite din recuperarea fondurilor redistribuite;

8.  reamintește că punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(1) (Acordul interinstituțional) prevede o flexibilitate de 10 % pentru majorarea bugetului MIE în procedurile bugetare anuale; solicită Comisiei să majoreze pachetul financiar total al MIE, în conformitate cu Acordul interinstituțional, inclusiv să prevadă o majorare în pachetul pentru coeziune al MIE;

9.  atrage atenția asupra faptului că există două domenii-cheie ale politicii în domeniul transporturilor aflate în strânsă legătură cu dezvoltarea infrastructurii, și anume înființarea Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), precum și promovarea autostrăzilor maritime și a căilor navigabile interioare, care vizează eliberarea coridoarelor de transport terestru și ar putea constitui componenta lor navigabilă; subliniază că este extrem de important pentru sustenabilitatea transportului din Uniune ca traficul de mărfuri și de pasageri să fie transferat dinspre mijloacele de transport rutier spre mijloacele de transport feroviar, maritim sau pe căile navigabile interioare; subliniază, prin urmare, importanța esențială a finanțării adecvate a dezvoltării ERTMS și a promovării autostrăzilor maritime și a căilor navigabile interioare;

10.  consideră că optimizarea integrării și interconectării modurilor de transport, precum și a conexiunilor intermodale, alături de dezvoltarea coridoarelor de transport de marfă, reprezintă elemente esențiale pentru trecerea de la transportul rutier la cel feroviar și pentru consolidarea sustenabilității sistemului feroviar;

11.  salută adoptarea pilonului tehnic al celui de-al patrulea pachet legislativ feroviar; subliniază că Agenția Europeană a Căilor Ferate ar putea juca un rol mai important în ceea ce privește certificarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și că ar trebui, în acest sens, să beneficieze de resurse bugetare corespunzătoare; insistă că sunt necesare eforturi permanente în domeniul cercetării și inovării din sectorul feroviar și solicită, în acest context, finanțare adecvată pentru întreprinderea comună Shift2Rail, pentru reînființarea legăturilor regionale transfrontaliere și pentru întreținerea infrastructurii feroviare;

12.  salută prima cerere de propuneri în cadrul inițiativei comune Shift2Rail; solicită organului său de conducere și în mod special Comisiei să accelereze punerea în aplicare a programului său de lucru, pentru a recupera timpul pierdut cu stabilirea respectivei inițiative, precum și să acorde un interes deosebit rezolvării unor probleme fundamentale de interoperabilitate a rețelei feroviare europene;

13.  subliniază că revizuirea Regulamentului (CE) nr. 216/2008 a Parlamentului European și a Consiliului(2) urmărește extinderea domeniului de aplicare al competențelor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA); subliniază importanța alocării unei finanțări adecvate pentru AESA, pentru a asigura asumarea cu succes a acestor noi responsabilități;

14.  subliniază în plus că AESA a redus deja cu 5 % numărul posturilor în decurs de cinci ani, astfel cum a fost convenit în Acordul interinstituțional; prin urmare, consideră că orice altă reducere propusă de Consiliu ar putea periclita funcționarea corespunzătoare a AESA și ar putea-o împiedica să își îndeplinească sarcinile deja atribuite, precum și pe cele care vor fi atribuite de autoritatea legislativă; subliniază în continuare că noile posturi ale AESA care sunt necesare pentru a îndeplini sarcini suplimentare, ca urmare a noilor evoluții ale politicii și a noii legislații, trebuie să fie excluse din orice obiectiv de reducere;

15.  subliniază că posturile AESA (inclusiv pensiile aferente) care sunt finanțate integral de industrie și, prin urmare, nu au impact asupra bugetului Uniunii nu ar trebui să facă obiectul niciunei reduceri de personal, inclusiv al celei prevăzute de Acordul interinstituțional;

16.  subliniază că ar trebui să se lase la latitudinea AESA majorarea numărului de posturi finanțate integral de industrie în decursul exercițiului financiar în conformitate cu volumul de muncă fluctuant, și anume cu cererile industriei; subliniază că, în acest scop, autoritatea bugetară ar trebui, pe lângă numărul de posturi finanțate din onorarii și taxe deja autorizate prin adoptarea bugetului AESA, să indice și procentul suplimentar (cu un plafon maxim de 10 %) de posturi care ar putea fi permise de consiliul de administrație al AESA privind o propunere a AESA de a răspunde unei evoluții neprevăzute a cererii pieței; în plus, subliniază că decizia consiliului de administrație ar trebui să se bazeze pe o evaluare documentată a volumului de muncă neprevăzut și a criteriilor de eficiență;

17.  subliniază necesitatea unei finanțări precise pentru punerea în aplicare a componentelor Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR), pentru a asigura exploatarea funcționalităților ATM care sunt considerate esențiale pentru consolidarea performanței sistemului ATM al Uniunii;

18.  reamintește importanța crizei refugiaților și migranților și contribuția pe care o poate aduce Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMS) la soluționarea acestei situații, inclusiv în ceea ce privește protejarea frontierelor externe ale Uniunii; constată că mandatul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă a fost extins pentru a consolida cooperarea sa cu autoritățile naționale și cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă; subliniază importanța finanțării adecvate pentru a asigura utilizarea optimă a tehnologiei de vârf, schimbul de informații, conform principiilor de protecție a datelor cu caracter personal, și instruirea personalului;

19.  subliniază importanța obiectivelor stabilite de COP 21 în ceea ce privește transportul pentru combaterea schimbărilor climatice; subliniază că ar trebui să existe mijloace financiare disponibile pentru a asigura un transfer modal dinspre șosele înspre căile ferate și transportul fluvial și maritim și pentru a încuraja statele membre să investească într-un transport public inteligent, sustenabil, accesibil și integrat; recomandă totodată să se acorde atenție reducerii zgomotului în transporturi pentru a oferi cetățenilor un mediu de înaltă calitate; în plus, insistă că trebuie să fie reduse costurile externe generate de transport, diminuând astfel sarcina asupra viitoarelor bugete publice;

20.  subliniază că o gestionare ecologică eficace a logisticii din Uniune la nivelul tuturor modurilor de transport poate contribui considerabil la decongestionarea traficului și la reducerea emisiilor de CO2; încurajează Comisia să promoveze digitalizarea în logistică, precum inițiativele de punere în comun a mărfurilor; atrage atenția asupra faptului că autostrăzile maritime sunt esențiale pentru logistică și că porturile și interconexiunile cu zona deservită reprezintă noduri principale pentru programele de transport multimodal;

21.  subliniază rolul-cheie al tehnologiilor digitale în dezvoltarea unui transport sigur, eficient, intermodal și sustenabil și a gestionării mobilității; încurajează Comisia să sprijine dezvoltarea digitalizării și a automatizării în toate modurile de transport, precum și dezvoltarea unor soluții inovatoare, cum ar fi mobilitatea partajată în orașe și în zonele rurale interconectate cu transportul public, în beneficiul tuturor cetățenilor, turiștilor și întreprinderilor din Uniune, inclusiv al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)

22.  subliniază importanța alocării unei finanțări suficiente pentru Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) în 2017, pentru a garanta angajamentele Comisiei în privința siguranței și eficienței în aviație și în transportul rutier, feroviar și maritim; reiterează importanța furnizării de servicii ale sistemului global de navigație prin satelit (GNSS) rapide și fără întrerupere pentru drumuri inteligente și vehicule conectate, pentru o flotă și un transport de marfă inteligente și pentru gestionarea traficului, precum ATM, ERTMS, eCall;

23.  solicită Comisiei să sprijine diverse opțiuni privind măsuri de finanțare care urmăresc să obțină accesibilitatea serviciilor de transport, a vehiculelor, a infrastructurii și a nodurilor intermodale de legătură, precum și alte măsuri pentru a îmbunătăți accesul pentru persoanele cu handicap;

24.  încurajează Comisia să susțină inițiativele care vizează consolidarea siguranței rutiere și care ar putea contribui la realizarea obiectivului de a reduce la jumătate numărul deceselor datorate accidentelor rutiere până în 2020 și pentru a reduce în mod semnificativ vătămările grave;

25.  consideră că asigurarea securității mijloacelor și a infrastructurilor de transport reprezintă o prioritate majoră și că trebuie protejată finanțarea adecvată în acest scop;

26.  solicită introducerea unei linii bugetare directe pentru turism în bugetul Uniunii pentru 2017, astfel cum a existat în trecut, dată fiind importanța acestei activități economice pentru IMM-uri și pentru locurile de muncă verzi în Europa și nevoia îmbunătățirii în continuare a atractivității și competitivității sale într-un mediu global competitiv; invită Comisia să asigure disponibilitatea Ghidului privind posibilitățile de finanțare ale UE pentru turism în perioada 2014-2020 în toate limbile Uniunii; solicită Comisiei să prezinte o situație anuală a proiectelor în sectorul turismului cofinanțate prin intermediul diferitelor fonduri ale Uniunii;

27.  solicită elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru industria turismului care să conțină toate aspectele necesare unui sector turistic inovator și competitiv, și anume: finanțarea sectorului, dezvoltarea profesiilor, accesibilitatea, infrastructura, regimul vizelor, digitalizarea și promovarea;

28.  subliniază importanța regiunilor rurale, montane, insulare, costiere și îndepărtate pentru dezvoltarea viitoare a turismului sustenabil în Europa; consideră că ar trebui alocate fonduri pentru promovarea culturilor locale și a biodiversității în aceste regiuni, precum și pentru destinațiile turistice neincluse în turismul de masă; este de părere că ar trebui dezvoltate programe speciale menite să furnizeze acces fără bariere persoanelor cu mobilitate redusă sau cu orice alt handicap la infrastructurile turistice din Europa.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Stelios Kouloglou, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivo Belet, Michael Gahler, Karoline Graswander-Hainz, Werner Kuhn, Jozo Radoš, Henna Virkkunen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Urszula Krupa

(1)

  JO C 373, 20.12.2013., p. 1.

(2)

  Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (JO L 79, 19.3.2008, p. 1).


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (8.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Derek Vaughan

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a elabora strategia privind „bugetul UE axat pe rezultate”; solicită Comisiei să simplifice și mai mult finanțarea acordată de UE, ținând permanent cont de principiul proporționalității, cu un echilibru corespunzător între simplificare și control, mai ales în contextul implementării și gestionării proiectelor finanțate de UE și în special pentru proiectele puse în aplicare la nivel regional și local; în acest context, subliniază necesitatea adoptării de către Comisie a unei abordări optimizate care să vizeze întreg ciclul de viață al proiectelor finanțate de UE și care să pună accentul în special pe efectuarea la timp a plăților, pe rezultate măsurabile și pe indicatori actualizați;

2.  pledează pentru un proiect de buget pe 2017 care să reflecte și să susțină prioritățile stabilite în semestrul european, mai precis să relanseze investițiile în sprijinul inovării, creșterii economice și creării de locuri de muncă, să promoveze convergența, să continue reformele structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social cu scopul de a moderniza economiile europene sporind totodată competitivitatea acestora și să practice politici fiscale care să stimuleze investițiile și creșterea economică sustenabilă;

3.  subliniază că circa o treime din bugetul anual al Uniunii este axată pe coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a Uniunii și un instrument de reducere a decalajelor dintre toate regiunile UE și joacă un rol important în aplicarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

4.  constată cu îngrijorare că rubrica 1b (coeziune economică, socială și teritorială) din proiectul de buget pe 2017 prevede o scădere drastică a creditelor de plată (37,3 miliarde EUR, reprezentând o reducere de 23,5 % comparativ cu 2016); constată că, în același timp, angajamentele se cifrează la 53,6 miliarde EUR (o creștere de 5,4 % față de 2016); este de părere că plățile propuse nu sunt suficiente pentru a corespunde nivelului de plăți care vor trebui efectuate la această rubrică; consideră, așadar, că acest deficit de plăți riscă să obstrucționeze punerea în aplicare deplină a programelor și ar putea submina încrederea cetățenilor în politicile Uniunii;

5.  ia act de comunicatul de presă al Comisiei privind proiectul de buget al Uniunii Europene pe 2017, publicat la 30 iunie 2016, în care se afirmă că, având în vedere nivelul redus de absorbție a anumitor programe de cheltuieli, în special în domeniul politicii de coeziune, Comisia se așteaptă ca în 2017 să primească un număr mai mic de facturi decât în 2016; solicită Comisiei să furnizeze Parlamentului mai multe detalii cu privire la acest aspect și să aibă în vedere faptul că această reducere a plăților riscă să genereze din nou un volum important de arierate de plată începând cu anul 2017;

6.  atrage atenția asupra acestui decalaj tot mai mare de la rubrica 1b din proiectul de buget pe 2017 dintre angajamente și creditele de plată: de la 2 miliarde EUR în 2016 la 16,3 miliarde EUR în 2017; subliniază că, din moment ce în 2017 se preconizează o creștere a ratei de implementare a fondurilor structurale și de investiții, sunt necesare resurse bugetare suficiente pentru a face față acestei creșteri; atrage atenția că numirea cu întârziere de către autorități a programelor operaționale ar putea duce la întârzierea plăților în 2017; este profund preocupat de faptul că această situație va influența negativ arieratele de plăți, îndeosebi prin posibila acumulare de facturi neplătite în a doua jumătate a cadrului financiar multianual;

7.  este convins că creditele eliberate în urma dezangajărilor în cadrul tuturor rubricilor, în special la rubrica 1b, ca urmare a nepunerii în aplicare totale sau parțiale, din motive întemeiate, a acțiunilor pentru care au fost alocate, ar trebui să fie puse din nou la dispoziție în procedura bugetară anuală; invită Comisia să prezinte propuneri în acest sens chiar în cadrul procedurii de elaborare a bugetului Uniunii pe 2017;

8.  invită Comisia să își actualizeze și să își adapteze planul de plăți, care a fost creat pentru a limita și a preveni reapariția arieratelor de plăți, luând, de asemenea, în considerare creșterea nevoilor de plată care decurg din ajustările tehnice prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, și să îl prezinte Parlamentului;

9.  subliniază faptul că fondurile de la rubrica 1b reprezintă principala sursă de finanțare pe care o au la dispoziție autoritățile locale și regionale pentru a face față unor provocări neașteptate, cum este criza refugiaților; în acest context, face apel la Comisie să colaboreze cu statele membre într-un mod eficace și mai flexibil, la cererea acestora, pentru modificarea programelor, astfel încât să asigure un nivel suficient de credite de plată și o mai bună coordonare între fondurile ESI; constată în acest sens impactul inegal al crizei refugiaților la nivel local și regional; subliniază că resursele suplimentare puse la dispoziție în urma ajustării tehnice ar trebui să fie direcționate în special către domenii de politică cu o valoare adăugată europeană ridicată, cum ar fi ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și investițiile durabile, pentru a stimula creșterea și a limita decalajele din cadrul Uniunii;

10.  îndeamnă Comisia și statele membre să realizeze evaluări continue ale programelor operaționale în faza de punere în aplicare și dacă se constată că ele nu funcționează eficient, urmând ca acestea să fie modificate în mod corespunzător, pentru a permite o gestionare mai eficace și mai eficientă a fondurilor ESI, astfel încât să poate fi îndeplinite obiectivele avute în vedere;

11.  reamintește că, potrivit articolului 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului, Comisia a revizuit, în 2016, alături de ajustarea tehnică anuală pe 2017, alocările totale ale tuturor statelor membre aferente obiectivului „Investiții pentru creștere economică și locuri de muncă” din cadrul politicii de coeziune în perioada 2017-2020; constată că efectul ajustării este o creștere cu 4,6 miliarde EUR a plafoanelor pentru 2017-2020 aferente angajamentelor de la rubrica 1b; scoate în evidență implicațiile acestei ajustări pentru bugetul pe 2017;

12.  subliniază rolul-cheie jucat de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) în ceea ce privește mobilizarea de finanțări din sectorul privat și atragerea unor noi surse de finanțare pentru realizarea unor investiții esențiale pentru competitivitatea și redresarea economică a Europei; subliniază faptul că este necesar să se îmbunătățească consecvența, sinergiile și complementaritatea dintre fondurile ESI, FEIS și celelalte programe naționale și finanțate de Uniune pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a stimula investițiile; invită Comisia să adopte măsuri pentru a spori vizibilitatea proiectelor finanțate de fondurile ESI și a investițiilor din cadrul FEIS și a altor programe finanțate de Uniune;

13.  ia act de propunerea Comisiei privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale, cu un buget de 142 800 000 EUR, și subliniază că aceste fonduri ar trebui alocate cu scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială;

14.  subliniază faptul că politica de coeziune are o contribuție importantă la integrarea eficace a dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetului; invită Comisia să acorde sprijin măsurilor cu ajutorul cărora pot fi create instrumentele necesare pentru a îndeplini obiectivul referitor la egalitatea de gen, cum ar fi mecanismele de stimulare instituite în cadrul fondurilor structurale pentru a încuraja integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetelor naționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Czesław Hoc, Karol Karski, Julia Reda, Tatjana Ždanoka


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (1.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Peter Jahr

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că, în proiectul de buget (PB) pentru 2017, la rubrica 2 se propune alocarea sumei de 58,9 miliarde EUR sub formă de credite de angajament și regretă această reducere de -5,7 % față de exercițiul 2016 (impactul reprogramării fiind neutralizat), și a sumei de 55,2 miliarde EUR sub formă de credite de plată (+0,2 %);

2.  regretă faptul că, dat fiind plafonul impus de cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM) pentru rubrica 2, este posibil ca unele dintre categoriile importante din domeniul politicii agricole comune (PAC), inclusiv dezvoltarea rurală, plățile directe și măsurile de piață, să fie reduse în 2017;

3.  regretă, în special, faptul că s-a propus reducerea creditelor de angajament și a creditelor de plată destinate dezvoltării rurale; regretă reducerea creditelor de angajament cu 23,1 % și a creditelor de plată cu 4,6 %; observă că sumele mai mari se datorează transferului angajamentelor din 2014 în exercițiile financiare 2015 și 2016; relevă faptul că finanțarea oferită de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru sprijinirea dezvoltării rurale are o valoare adăugată ridicată pentru funcționarea economiei și a serviciilor publice din zonele rurale de pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv un potențial real de menținere a locurilor de muncă și de creare a unor locuri de muncă noi;

4.  salută pachetul financiar pentru sprijinirea agricultorilor anunțat în iulie 2016 și consideră că acesta reprezintă un progres în direcția unei mai bune gestionări a producției; regretă totuși că proporția alocată măsurilor de la nivelul Uniunii este prea mică față de cuantumul alocat măsurilor de la nivel național, dat fiind că gestionarea producției trebuie să aibă loc la nivelul Uniunii pentru a se evita riscul renaționalizării și a se asigura condiții echitabile de concurență; consideră că ar trebui prevăzute și incluse în bugetele pe anii viitori măsuri structurale;

5.  subliniază obiectivele de îmbunătățire a competitivității și sustenabilității agriculturii europene și solicită să se pună la dispoziție resursele necesare pentru îndeplinirea acestor obiective; reamintește potențialul politicii agricole din perspectiva creării de locuri de muncă, a inovației tehnice și sociale și a dezvoltării durabile, îndeosebi în zonele rurale unde aceasta promovează dezvoltarea regională;

6.  condamnă reducerea în fiecare an a creditelor de angajament și a cheltuielilor pentru dezvoltarea rurală;

7.  constată cu regret că, în cadrul PB pentru 2017, marja de credite nealocate disponibilă la rubrica 2, în valoare de 0,64 miliarde EUR, a suferit o reducere semnificativă; insistă ca, indiferent de nevoile urgente de finanțare ale altor rubrici bugetare, marja de rezervă în valoare de 0,65 miliarde EUR care a fost alocată rubricii 2 să fie menținută, pentru a răspunde crizei persistente de pe piețele agricole și oricăror eventuale crize viitoare, precum și episoadelor frecvente de volatilitate a prețurilor; atrage atenția asupra faptului că o decizie luată în domeniul politicii externe a dus la instituirea embargoului de către Rusia, fapt ce a plasat pe umerii agricultorilor întreaga povară a acestei decizii și a declanșat criza; insistă, așadar, ca marja de la rubrica 2 să fie menținută în totalitate;

8.  constată că, în ultimii ani, agricultura europeană a fost tot mai des expusă crizelor; prin urmare, solicită Comisiei să reexamineze sistemul rezervei pentru cheltuieli neprevăzute și să creeze un instrument nou care să permită efectuarea de intervenții politice rapide în caz de criză, fără a greva plățile anuale directe;

9.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze în timp util volatilitatea prețurilor la produsele agricole, care afectează negativ veniturile agricultorilor, acordând o atenție deosebită sectorului laptelui, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar, acordându-le agricultorilor direct posibilitatea de a combate această volatilitate a prețurilor;

10.  subliniază că este esențial ca fondurile alocate pentru cercetare în sectorul agroalimentar, în special din bugetul programului Orizont 2020, să rămână pe deplin disponibile, pentru a stimula inovarea în sectorul agricol;

11.  regretă faptul că măsurile propuse nu au dus la realizarea integrală a obiectivelor aferente; își exprimă dezacordul față de propunerile de reducere a bugetului pentru măsurile de intervenție pe piețele agricole în comparație cu 2016; consideră că, pentru a combate criza, este necesar un efort financiar constant; solicită Comisiei să extindă durata de aplicare a măsurilor de urgență menite să abordeze atât dificultățile legate de vânzări, cât și efectele embargoului impus de Rusia; este preocupat de faptul că, în viitor, noi măsuri de intervenție de piață se pot dovedi necesare; consideră că toate măsurile și intervențiile ar trebui să țină seama într-o măsură mai mare de caracteristicile și nevoile specifice ale fiecărui stat membru;

12.  insistă ca statele membre să implementeze fără întârziere un program de sprijin care să aibă ca obiectiv reducerea producției de lapte; consideră că statele membre ar trebui să-și coordoneze acțiunile pentru a reduce concurența dintre producătorii de lapte din diferite state membre; consideră că gestionarea producției se poate realiza în modul cel mai eficace la nivelul Uniunii, asigurându-se astfel condiții de concurență echitabile;

13.  atrage atenția asupra efectelor pe care le-a avut eliminarea cotelor de lapte și consideră că sunt necesare măsuri de pregătire pentru a se evita dezechilibrele de pe piețe după eliminarea cotelor de zahăr în septembrie 2017;

14.  salută faptul că PB pentru 2017 menține sprijinul oferit programului de distribuire a laptelui în școli, care se ridică la 75 de milioane EUR; respinge decizia de a reduce cu 20 de milioane EUR bugetul alocat programului de încurajare a consumului de fructe și legume în școli; subliniază faptul că ambele programe s-au dovedit a fi de importanță vitală pentru agricultori și pentru statele membre și relevă faptul că menținerea lor este cu atât mai importantă având în vedere criza actuală și nivelul malnutriției în rândul copiilor în Uniune; invită Comisia să adopte măsurile necesare pentru a reduce birocrația în cadrul ambelor programe;

15.  insistă ca orice venituri atribuite bugetului UE care provin din veniturile alocate sau din recuperarea plăților necuvenite în sectorul agriculturii în perioada 2015-2016 să rămână la rubrica 2;

16.  salută majorarea fondurilor operaționale destinate organizațiilor de producători; se opune reducerilor masive aplicate ajutorului acordat grupurilor de producători în vederea recunoașterii prealabile; salută prelungirea perioadei de aplicare a măsurilor excepționale destinate sectorului fructelor și legumelor, în special în contextul crizei actuale și al embargoului impus de Rusia, care a avut efecte grave asupra producătorilor; solicită ca aceste măsuri să fie menținute atât timp cât rămâne în vigoare embargoul impus de Rusia și să fie extinse pentru a cuprinde toate sectoarele afectate, atât sectorul culturilor agricole, cât și cel al creșterii animalelor; subliniază că sectorul laptelui necesită o atenție specială, deoarece embargoul impus de Rusia amplifică insecuritatea producătorilor, exacerbând scăderea prețurilor înregistrată de la eliminarea sistemului de cote;

17.  salută alocarea de fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul agricol în cadrul programului Orizont 2020, ceea ce va permite asigurarea unor stocuri alimentare și a altor produse biologice sigure și de înaltă calitate; subliniază că este necesar să se acorde prioritate proiectelor la care participă producătorii primari;

18.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că fondurile alocate rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol în bugetul pentru 2017 care nu sunt cheltuite ulterior rămân integral la rubrica 2 pentru exercițiul bugetar următor, fiind folosite pentru plățile directe către agricultori, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; subliniază că este necesar să se asigure sprijin financiar și tehnic pentru măsurile de recalificare destinate agricultorilor care au cel mai mult de suferit în urma crizei actuale;

19.  insistă asupra necesității de a prevedea fonduri pentru a compensa pierderile economice suferite de agricultori ca urmare a crizelor piețelor sau alte efecte defavorabile; reafirmă necesitatea de a utiliza marjele disponibile în cadrul rubricii 2 în acest scop;

20. subliniază necesitatea de a majora creditele destinate combaterii bolilor animalelor și organismelor dăunătoare plantelor, stabilite în prezent la 20 de milioane EUR, deoarece acestea nu sunt suficiente pentru a face față reapariției unor boli cum ar fi Xylella fastidiosa și gripa aviară, și nici apariției dermatitei nodulare contagioase, o nouă boală infecțioasă care afectează bovinele și care este prezentă deja în Grecia și Bulgaria, amenințând să se răspândească și în alte țări; solicită să se aloce fonduri suplimentare pentru a compensa pierderile economice suferite de agricultori ca urmare a crizelor pieței și a crizelor sanitare sau fitosanitare, cum ar fi epidemia de Xylella fastidiosa, în special în sectorul cultivării măslinelor și al producției de ulei de măsline, să se intensifice măsurile de prevenție în Uniune, să se combată extinderea acestei boli devastatoare și să se restructureze sectorul în cauză, consolidând cercetarea științifică legată de agentul patogen responsabil și de vectorii acestuia; reafirmă necesitatea de a utiliza marjele disponibile în cadrul rubricii 2 în acest scop; insistă ca despăgubirile pentru eradicare să acopere, de asemenea, refacerea ecosistemelor agricole, inclusiv a solului, precum și crearea unei diversități biologice robuste și, în special, asigurarea unei diversități genetice a stocului vegetal sau animal, care ar trebui să includă, în mod ideal, caracteristici de rezistență sau de toleranță la boală; consideră că toate ajutoarele acordate ar trebui să aibă drept obiectiv asigurarea unor ecosisteme agricole și peisaje echilibrate și caracterizate de diversitate biologică, care să fie mai rezistente la atacuri viitoare; invită Comisia și Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a combate deteriorarea acestor piețe;

21.  își exprimă dezacordul cu decizia Comisiei de a majora fondurile destinate sprijinului cuplat facultativ, deoarece acest lucru provoacă denaturări ale piețelor între statele membre în anumite sectoare agricole; nu este de acord nici cu reducerea sprijinului destinat tinerilor agricultori;

22.  invită Comisia să creeze observatoare ale pieței pentru produsele din carne și alte tipuri de produse afectate de volatilitatea prețurilor, pentru a putea elabora prognoze și a evita producția excesivă;

23.  salută faptul că s-a prevăzut o ușoară creștere a fondurilor alocate în sprijinul apiculturii, dar solicită și mai multe fonduri, întrucât Parlamentul a considerat întotdeauna apicultura o prioritate pentru viitorul agriculturii și pentru conservarea biodiversității;

24.  solicită Comisiei să monitorizeze volatilitatea pronunțată a prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor agricultorilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar;

25.  solicită să fie menținute obiectivele de creștere a competitivității și sustenabilității agriculturii europene și să se pună la dispoziție resursele necesare pentru îndeplinirea acestor obiective;

26.  își exprimă dezacordul cu decizia Comisiei de a amâna prezentarea proiectului său de buget pe 2017 cu mai mult de o lună din cauza referendumului din Regatul Unit, deoarece acest lucru perturbă în mod semnificativ procedura bugetară.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Urszula Krupa, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Giulia Moi, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Jens Rohde, Bronis Ropė, Jordi Sebastià, Jasenko Selimovic, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Belder, Franc Bogovič, Maria Heubuch, Karin Kadenbach, Norbert Lins, Gabriel Mato, Anthea McIntyre, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Tibor Szanyi, Hannu Takkula, Estefanía Torres Martínez, Ramón Luis Valcárcel Siso


AVIZ al Comisiei pentru pescuit (1.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Nils Torvalds

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că un buget suficient este esențial pentru atingerea efectivă a obiectivelor PCP; subliniază că acest buget este concentrat în secțiunea III și la titlul 11, „Afaceri Maritime și Pescuit”; observă că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care dispune de resurse limitate comparativ cu alte fonduri ale UE, concentrează cea mai mare parte a bugetului, alături de contribuțiile obligatorii către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și acordurile de pescuit sustenabil, și este esențial să se pună capăt reducerii constante a creditelor alocate liniei bugetare menționate, pentru a îndeplini așteptările în ceea ce privește extinderea rețelei de acorduri cu țări terțe;

2.  reamintește importanța unui buget al Uniunii care să reflecte obiectivele politice declarate pentru ocuparea forței de muncă, întreprinderi și antreprenoriat; reamintește că domeniile pescuitului și afacerilor maritime sunt și ele generatoare de locuri de muncă și creștere economică, contribuind activ la dezvoltarea regională și la gestionarea resurselor naturale;

3.  insistă asupra importanței dimensiunii sociale și economice a pescuitului pentru comunitățile locale și pentru unele regiuni maritime, de coastă și insulare, care depind într-o mare măsură de activitățile de pescuit; recunoaște nevoia menținerii unui provizion financiar suficient pentru a putea asigura finanțarea sectoarelor cotier și artizanal și a sectorului flotelor de mică anvergură;

4.  subliniază că pescuitul și afacerile maritime au o dimensiune economică, socială și de mediu importantă și că ele joacă un rol esențial în economia albastră;

5.  subliniază că PCP contribuie și la coeziunea socială a regiunilor ultraperiferice și a insulelor ultraperiferice; subliniază că, în anumite cazuri, întreprinderile de pescuit din regiunile respective sunt paralizate de costuri suplimentare și ar trebui, prin urmare, să se bucure de o recunoaștere și de un sprijin deosebite, în conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; este și cazul regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

6.  subliniază că punerea în aplicare a noii PCP presupune modificarea modelului de gestionare a pescuitului atât la nivelul statelor membre, cât și în cazul pescarilor, și reamintește, în acest sens, dificultățile întâmpinate în exercițiile financiare precedente în urma reducerii creditelor;

7.  atrage atenția asupra nevoii de a se garanta un sprijin financiar suficient, fără a se reduce creditele pentru controlul pescuitului și al investițiilor la bordul navelor și în porturi, în vederea asigurării și a înlesnirii aplicării obligației de debarcare;

8.  subliniază că modernizarea politicii de control în domeniul pescuitului poate fi realizată numai prin modernizarea instrumentelor aferente, ceea ce nu este posibil fără o majorare a bugetului;

9.  subliniază importanța finanțării adecvate a colectării de date și menținerea creditelor alocate în acest scop cel puțin la nivelul celor din exercițiul bugetar în curs, aceasta fiind o sarcină esențială care permite luarea unor decizii raționale, bazate pe considerente științifice, în ceea ce privește chestiunile legate de politica din domeniul pescuitului;

10.  subliniază necesitatea de a investi în analizarea și diseminarea, de-a lungul lanțului de aprovizionare, a cunoștințelor privind aspectele economice ale sectorului pescuitului și acvaculturii și a înțelegerii lor, motiv pentru care este necesar să se garanteze, în cadrul liniei bugetare destinate „cunoașterii pieței”, finanțarea necesară pentru creditele de angajament destinate acoperirii plăților estimate;

11.  subliniază că este necesar să se acorde prioritate proiectelor axate pe crearea de locuri de muncă (îndeosebi prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor), pe proiecte inovatoare și pe diversificarea economiilor locale pentru a spori valoarea activităților de pescuit ale acestora - de exemplu, promovând etichetarea produselor sau turismul pentru pescuit - precum și pe protecția și recuperarea efectivelor de pește și a ecosistemelor marine;

12.  consideră că ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în acest sector este o prioritate politică; insistă asupra ideii că este responsabilitatea statelor membre să facă tot posibilul pentru a facilita accesul tinerilor la diferite meserii din domeniul pescuitului, recurgând la toate instrumentele de care dispun, printre care se numără și fondurile structurale;

13.  subliniază că, întrucât execuția bugetului Uniunii pe 2017 va coincide cu revizuirea la mijloc de termen a cadrului financiar multianual 2014-2010, exercițiul financiar 2017 reprezintă perioada potrivită în care să se asigure fonduri suficiente pentru Uniune pentru tratarea eficace a măsurilor interne și externe, asigurând creditele necesare pentru a răspunde nevoilor de finanțare ale PCP;

14.  reamintește că multe pescării mixte vor fi afectate de obligația de debarcare a capturilor nedorite începând cu 1 ianuarie 2017 și solicită, în acest sens, să se aloce o linie bugetară specifică pentru a veni în sprijinul îndeplinirii acestei obligații, cu scopul de a constitui o rezervă pentru cercetare și dezvoltare în domeniul selectivității uneltelor de pescuit și de a promova aceste activități;

15.  subliniază că toate programele operaționale privind pescuitul au fost adoptate recent de statele membre, astfel încât în cursul exercițiului financiar 2017 Comisia și administrațiile naționale ar trebui să accelereze execuția măsurilor necesare pentru punerea în aplicare la timp a proiectelor vizate; consideră că în bugetul Uniunii ar trebui să se prevadă un nivel adecvat de credite de angajament și de plată, astfel încât să se evite problemele legate de plăți și reducerile financiare care vizează măsurile aferente pescuitului;

16.  solicită din nou Comisiei să transmită Parlamentului în fiecare an un raport de monitorizare a tuturor angajamentelor și plăților, defalcate pe state membre, pentru a verifica respectarea diferitelor plafoane prevăzute de FEPAM;

17.  invită DG MARE ca, în cadrul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS), să monitorizeze cu atenție ajutoarele sectoriale, recurgând la diagrame detaliate pe baza informațiilor incluse în dosarele proiectelor;

18.  subliniază că Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) își poate îndeplini rolul numai dacă dispune de suficiente resurse tehnice, economice, umane și financiare; invită Comisia să asigure fonduri suficiente pentru creditele destinate EFCA, pentru a-i permite acesteia să-și îndeplinească noile sarcini care i-au fost atribuite în cadrul politicii comune revizuite în domeniul pescuitului și în cuprinsul propunerii cu privire la pachetul legislativ privind sistemul european de pază a frontierelor și a zonelor de coastă; reamintește că se impune scutirea tuturor posturilor din cadrul agențiilor care sunt implicate în soluționarea crizei migranților de obiectivul reducerii personalului cu 5%;

19.  propune majorarea bugetului EFCA pentru a-i permite să își îndeplinească noile sarcini care îi revin în cadrul proiectului european de pază a frontierelor și a zonelor de coastă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

31.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Alain Cadec, Richard Corbett, Carlos Iturgaiz, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Izaskun Bilbao Barandica, José Blanco López, Nicola Caputo, Ole Christensen, Ian Duncan, Czesław Hoc, Cláudia Monteiro de Aguiar, Maria Lidia Senra Rodríguez, Nils Torvalds


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (6.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: Bogdan Andrzej Zdrojewski

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că prezentarea cu întârziere de către Comisie a proiectului de buget pentru 2017 reprezintă pentru Parlament un obstacol semnificativ în calea îndeplinirii atribuțiilor sale; consideră că astfel de întârzieri ar trebui evitate pe viitor;

2.   ia act de majorările propuse în proiectul de buget pentru 2017 ale pachetelor financiare destinate programelor Erasmus+, Europa Creativă și Europa pentru cetățeni; subliniază că alocarea de fonduri pentru aceste domenii de politică poate contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de promovare a creșterii economice inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii, precum și la îndeplinirea obiectivului Strategiei UE pentru tineret de promovare a participării active și a incluziunii tinerilor în cadrul societății, reprezentând totodată o investiție strategică în oameni, ca element esențial pentru asigurarea creșterii economice și a prosperității, dacă fondurile sunt dirijate corespunzător;

3.  salută semnarea acordului prin care a fost instituit Mecanismul financiar de garantare a programului „Europa Creativă”, unul dintre instrumentele principale de îmbunătățire a accesului la creditare pentru IMM-uri și organizațiile active în sectorul cultural și creativ și totodată unul dintre instrumentele esențiale de garantare a unei remunerații echitabile și necesare pentru persoanele creative; salută inițiativa privind sistemul de formare integrată a mecanismului de garantare, propusă bancherilor și intermediarilor financiari; recomandă cu fermitate să se adopte toate măsurile necesare în cursul anului 2016 pentru ca mecanismul de garantare să atingă viteza de croazieră cât mai curând posibil;

4.   subliniază că în cadrul programelor Uniunii axate pe cultură, educație, tineret și cetățenie pot fi identificate adiționalități și sinergii cu politicile de integrare a migranților și a refugiaților; invită, prin urmare, instituțiile Uniunii să ia măsurile corespunzătoare, alocând resurse financiare suplimentare programelor gestionate direct, cum ar fi Europa Creativă, precum și liniilor bugetare dedicate din cadrul fondurilor structurale și de investiții;

5.   își reiterează convingerea că capitolul dedicat tineretului din cadrul programului Erasmus+ reprezintă un program emblematic de mobilitate pentru promovarea învățării, permițându-le tinerilor să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru a face față unor noi provocări; subliniază că acest capitol trebuie să beneficieze de 10 % din bugetul total al programului, astfel cum se precizează în actul de bază;

6.   evidențiază, în contextul noilor provocări societale cu care se confruntă Europa, nevoia de a consolida o abordare europeană pentru a face față problemelor comune europene, prin sprijinirea unor proiecte inovatoare de amploare desfășurate de rețelele societății civile europene în domeniul educației, al formării și al tineretului;

7.   regretă că în proiectul de buget pentru 2017 nu sunt incluse credite de angajament suplimentare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); invită statele membre și Comisia să asigure faptul că această inițiativă va continua să fie pusă în aplicare și în 2017;

8.   subliniază faptul că anul 2017 va marca cea de-a 30-a aniversare a programului Erasmus; solicită, prin urmare, să se aloce resurse corespunzătoare astfel încât acest moment aniversar să poată fi utilizat cu scopul de a promova și în viitor beneficiile pe care programul le aduce Europei și cetățenilor săi; solicită, de asemenea, să se asigure o largă implicare a părților interesate, inclusiv a organizațiilor de tineret și a altor furnizori de servicii de educație, pentru a garanta vizibilitatea acestor acțiuni pentru un public larg la nivel european;

9.   ia act de faptul că Comisia nu a prevăzut instituirea unei marje care să permită mobilizarea unor credite suplimentare pentru a finanța proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare în cadrul rubricii 3; remarcă faptul că există o marjă la rubrica 1a; subliniază potențialul pe care îl prezintă proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ca instrumente utile pentru testarea diferitelor acțiuni în domeniile de politică ale Uniunii și introducerea unor noi inițiative inovatoare care s-ar putea materializa în activități permanente ale Uniunii;

10.  subliniază că o politică eficace de comunicare a Uniunii trebuie să consolideze credibilitatea și pluralismul mijloacelor de comunicare în masă și să promoveze un dialog real cu cetățenii, fiind necesar, în acest scop, să se prevadă resursele financiare adecvate în proiectul de buget; reamintește, în acest context, rolul pozitiv jucat de rețelele paneuropene existente, formate din mijloacele de comunicare în masă locale și naționale, cum ar fi Euranet Plus, și solicită să se instituie o garanție bugetară care să asigure continuitatea activităților curente ale Euranet Plus și stabilitatea finanțării acesteia;

11.  evidențiază, în contextul actualei crize a migrației și a refugiaților, precum și al amenințărilor teroriste, importanța diplomației culturale; salută comunicarea comună a Comisiei, intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”; relevă, în acest context, că este necesar să se asigure finanțarea corespunzătoare pentru a transforma cultura într-un instrument cu adevărat eficace în serviciul politicii externe a Uniunii și pentru a-i permite Uniunii să își consolideze poziția la nivel internațional;

12.  relevă faptul că, pentru a finanța activitățile pregătitoare prevăzute în contextul Anului european al patrimoniului cultural (2018), trebuie să se pună la dispoziție garanțiile bugetare necesare;

13.  subliniază importanța cercetărilor statistice și a accesului la resurse de date comparabile, astfel încât să se poată realiza o monitorizare și o analiză eficace a impactului cultural, economic și societal al politicilor din domeniul culturii și al educației; reamintește, în acest context, necesitatea alocării unor resurse suficiente în acest scop.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

5.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Jill Evans, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Eider Gardiazabal Rubial, Zdzisław Krasnodębski, Ernest Maragall, Martina Michels, Hannu Takkula

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Raymond Finch


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (2.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportoare pentru aviz: Monica Macovei

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de majorarea, față de bugetul pe 2016, cu 5,4% a creditelor de angajament și cu 25,1% a creditelor de plată de la rubrica III din cadrul bugetului Uniunii; salută accentul pus în bugetul pe 2017 asupra alocării unor resurse suficiente pentru un răspuns eficace la criza migrației; sprijină angajamentul asumat de Comisie de a furniza resursele necesare pentru a gestiona și controla efectiv frontierele externe ale Uniunii, a consolida securitatea în interiorul Uniunii și în afara acesteia, a sprijini statele membre în eforturile acestora de a primi pe teritoriul lor persoane care au nevoie de protecție internațională și a aborda cauzele fundamentale ale fluxurilor migratorii în țările de origine și de tranzit; subliniază totuși că suma de 5,2 miliarde EUR prevăzută pentru rubricile III și IV în proiectul de buget pe 2017 pentru a aborda provocările asociate crizei migrației și a refugiaților și amenințarea la adresa securității cetățenilor europeni pe care o prezintă criminalitatea organizată, terorismul și criminalitatea informatică gravă, care au un caracter transfrontalier complex, reprezintă mai puțin de 3,5% din bugetul total al Uniunii, un procent prea mic având în vedere amenințările de natură existențială cu care se confruntă Uniunea; consideră că Uniunea ar trebui să își demonstreze solidaritatea față de persoanele care au efectiv nevoie de sprijin; consideră că ar trebui să se asigure o finanțare adecvată pentru protecția valorilor fundamentale ale Uniunii, cum ar fi respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului;

2.  solicită ca, în cadrul revizuirii la mijlocul perioadei a CFM, Comisia să revadă plafoanele de la rubricile III și IV pentru a răspunde, începând cu 2017, în mod mai energic, mai flexibil și mai sustenabil provocărilor actuale în materie umanitară și de migrație; solicită simplificarea reglementărilor și procedurilor financiare, distribuirea echitabilă, transparentă și responsabilă a fondurilor, precum și verificarea modului în care sunt cheltuite fondurile europene;

3.  subliniază că măsurile întreprinse în prezent de Uniune pentru a trata fluxurile de refugiați și de migranți ar trebui adaptate în mod adecvat nevoilor și vulnerabilităților specifice ale femeilor și fetelor strămutate, al căror număr continuă să crească; solicită ca la rubricile III și IV să fie rezervate fonduri specifice pentru măsuri umanitare, prin care să se asigure o abordare multisectorială, printre care implementarea adecvată a standardelor minime pentru serviciile de sănătate sexuală și a reproducerii care pot salva vieți omenești, prevenirea violenței sexuale și a violenței bazate pe gen și tratarea acestor cazuri de violență, precum și formarea lucrătorilor sociali și a personalului medical de-a lungul întregului parcurs al refugiaților pe teritoriul UE;

4.  este de părere că fluxul de refugiați va continua, din cauza instabilității politice și a conflictelor existente în multe regiuni; salută Comunicarea Comisiei privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația; solicită ca propunerile respective să fie puse în aplicare fără întârziere, pentru a fi tratate cauzele fundamentale ale migrației, cu respectarea deplină a valorilor care se află la baza Uniunii;

5.  reamintește că repartizarea corectă și transparentă a finanțării pentru diferitele obiective ale Fondului pentru azil, migrație și integrare a fost una dintre prioritățile Parlamentului în cadrul negocierilor pentru înființarea acestui fond; solicită, așadar, Comisiei să majoreze numărul liniilor bugetare destinate Fondului pentru azil, migrație și integrare pentru a face mai ușor de înțeles și mai transparent modul în care vor fi executate resursele financiare alocate diferitelor obiective și, prin urmare, liniilor bugetare respective; invită, în special, Comisia să separe, în toate proiectele de buget viitoare, astfel cum a propus Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în avizul său la bugetul pe 2015(1), cheltuielile destinate îmbunătățirii strategiilor de returnare echitabilă de cheltuielile destinate migrației legale și promovării integrării efective a resortisanților din țări terțe;

6.  salută mobilizarea Instrumentului de flexibilitate și a marjei pentru situații neprevăzute de la rubrica III cu scopul de a pune la dispoziție suma de 1,7 miliarde EUR, însă este îngrijorat de faptul că rezervele oferite de mecanismele de flexibilitate au fost epuizate pentru exercițiul 2017; observă că acțiunile încadrate la rubrica IV sunt finanțate doar parțial de la bugetul Uniunii; invită statele membre să-și respecte angajamentele, iar Comisia să sprijine, în măsura posibilului, punerea în practică a acordurilor;

7.  salută înființarea Centrului pentru coordonarea măsurilor destinate victimelor terorismului (2 milioane EUR), care urmează să depășească obstacole precum cunoștințele insuficiente și nivelul insuficient al aptitudinilor, reunind experți operaționali cu renume, reprezentanți ai victimelor și organizații ale victimelor din întreaga UE pentru a identifica prioritățile și problemele principale legate de victimele terorismului și a le oferi victimelor un sprijin coordonat la nivel transfrontalier, asigurând în cadrul infrastructurii de reacție la situațiile de urgență o abordare adecvată axată pe victime;

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la instituirea unor instrumente financiare în afara bugetului UE, deoarece acestea amenință unicitatea bugetului și eludează procedura bugetară care impune implicarea și controlul Parlamentului;

9.  salută nivelul de finanțare prevăzut pentru FAMI (1,6 miliarde EUR) și pentru FSI (0,7 miliarde EUR); consideră că această majorare scoate în evidență necesitatea de a se asigura o repartizare corectă și transparentă a finanțării anuale între diferitele programe și obiective ale acestor fonduri; salută nivelul total al finanțării (3 miliarde EUR) prevăzute pentru instituirea Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă, a noului sistem de intrare/ieșire, a noului sistem european comun de azil și pentru crearea unui instrument care să permită acordarea de asistență umanitară de urgență în cadrul UE într-un mod rapid și eficient;

10.  Frontex ar trebui să pună la dispoziția ofițerului său pentru drepturile fundamentale resurse și personal adecvate pentru crearea mecanismului de reclamații și dezvoltarea în continuare și realizarea strategiei agenției pentru monitorizarea și asigurarea protecției drepturilor fundamentale ale omului;

11.  subliniază că, deși în prezent resursele bugetare și numărul de posturi alocate Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul, astfel încât agenția să poată ține pasul cu realitatea; propune ca gradele prevăzute pentru posturile temporare să fie majorate, pentru a reflecta caracterul complex al noilor sarcini atribuite agenției în urma revizuirii regulamentului;

12.  ia act de faptul că resursele bugetare și personalul propuse de Comisie pentru EASO reflectă nevoile acestei agenții; subliniază cât de important este să nu fie reduse aceste resurse și personalul prevăzut, care ar trebui revăzute în cazul în care apare din nou o situație de aflux important de migranți;

13.  sprijină majorarea bugetului pentru agențiile din domeniul JAI care și-au demonstrat eficiența, îndeosebi pentru cele implicate în măsuri legate de migrație și securitate, și solicită ca acestor agenții să nu li se aplice obiectivul de reducere cu 5% a personalului Uniunii; subliniază că agențiile respective trebuie să dispună de suficiente resurse și personal atunci când mandatele lor sunt extinse; salută acțiunile întreprinse de Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) din cadrul Europol pentru a combate exploatarea sexuală a copiilor online și subliniază că, în acest domeniu, sunt necesare resurse umane suplimentare; subliniază că se impun măsuri adecvate de ajustare a finanțării pentru a sprijini Eurojust, care se confruntă cu creșterea masivă a sarcinii de lucru în domenii precum combaterea terorismului, a criminalității informatice, a traficului de imigranți și a altor forme de infracționalitate transfrontalieră gravă; solicită explicații detaliate suplimentare privind creșterea cu 92% (73 de milioane EUR) a bugetului eu-LISA pentru sistemul de intrare/ieșire, sistemele de interoperabilitate a informațiilor și revizuirea Regulamentului Dublin și explicații cu privire la modul de repartizare a creditelor între bugetul eu-LISA și FSI;

14.  subliniază că, în prezent, este mai importantă ca niciodată coordonarea dintre statele membre în ceea ce privește combaterea criminalității organizate, terorismului, criminalității informatice și a altor infracțiuni grave ce au o dimensiune transfrontalieră; consideră că ar trebui alocate resurse suplimentare pentru măsuri de formare la nivelul Uniunii în cadrul cooperării polițienești și judiciare, mai ales în ceea ce privește activitățile Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă, și subliniază că Eurojust și Europol ar trebui să dispună de resurse operaționale adecvate, inclusiv pentru a putea investi în tehnologiile noi; atrage atenția mai ales asupra faptului că Europol are nevoie de resurse umane și operaționale suficiente; consideră că sunt necesare posturi noi pentru a îmbunătăți, printre altele, identificarea victimelor, pentru a distruge rețelele organizate de agresori sexuali și pentru a accelera depistarea, analiza și transmiterea materialelor privind abuzurile online și offline;

15.  în acest context, își exprimă preocuparea puternică față de vulnerabilitatea, în perioadele de crize migratorii, a minorilor neînsoțiți, deoarece aceștia au nevoie de îngrijiri speciale, precum și a fetelor; atrage atenția asupra condițiilor dificile în care se află minorii neînsoțiți în taberele de refugiați, aceștia fiind potențiale victime ale abuzului și traficului, și solicită să fie create instrumente corespunzătoare prin recurgerea la fondurile de urgență, pentru a îmbunătăți rapid situația actuală; consideră că este important să fie majorată finanțarea alocată serviciilor de asistență telefonică pentru copii, pentru a preveni cazurile de dispariție a copiilor și pentru a proteja copiii dispăruți;

16.  salută alocarea de resurse suplimentare pentru crearea bazei de date europene privind drogurile noile din cadrul Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA); invită Comisia să asigure în planificarea bugetară resurse suficiente pentru EMCDDA, aceste resurse fiind necesare pentru punerea în practică a modificărilor legislative preconizate la regulamentul de înființare a EMCDDA, care vizează sistemul de alertă timpurie și evaluarea riscurilor asociate noilor substanțe psihoactive;

17.  invită Comisia să garanteze că Agenția UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) are la dispoziție resurse suficiente pentru a putea executa sarcinile suplimentare care îi sunt delegate prin legislația UE, în special prin Directiva privind securitatea rețelelor și a informației (Directiva NIS), precum și sarcinile legate de prevenirea și combaterea criminalității informatice;

18.  ia act de majorarea creditelor alocate liniilor bugetare „Asigurarea protecției drepturilor cetățenilor și consolidarea capacităților acestora” și „Promovarea nediscriminării și a egalității”, în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, și se așteaptă ca Comisia să lanseze noi cereri de oferte, în special cu scopul de a asigura un nivel cât mai înalt de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv în mediul digital, și de a sprijini actorii locali care promovează democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în cadrul Uniunii, de exemplu instituind o fundație pentru democrație care să acorde subvenții organizațiilor;

19.  consideră că nu există o legătură directă între migrație și terorism în Europa; solicită noi fonduri pentru a lupta împotriva radicalizării tinerilor din Uniune; consideră că acest lucru poate fi realizat prin promovarea integrării și combaterea discriminării, rasismului și xenofobiei; solicită alocarea de fonduri specifice pentru a contracara homofobia și transfobia, care iau amploare în statele membre; solicită proiecte de sprijin care să aibă ca scop întărirea autonomiei femeilor și a fetelor din comunitățile în cauză;

20.  solicită încă o dată alocarea unei finanțări specifice pentru a contracara antisemitismul, islamofobia, afrofobia și atitudinile negative față de romi care iau amploare în statele membre; invită, în special, Uniunea să sprijine proiecte care au ca scop întărirea autonomiei femeilor și a fetelor din comunitățile în cauză, astfel cum a propus Comisia LIBE în avizul său la bugetul pe 2016(2);

21.  subliniază că este necesar să fie majorat bugetul prevăzut de Uniune pentru politicile privind egalitatea de gen și combaterea violenței bazate pe gen; invită Comisia să explice reducerea creditelor alocate Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați;

22.  solicită consolidarea EMCDDA în legătură cu adoptarea preconizată a Regulamentului privind noile substanțe psihoactive, care implică sarcini suplimentare pentru agenție;

23.  subliniază importanța programului „Justiție” pentru dezvoltarea în continuare a spațiului european de justiție și pentru îmbunătățirea aplicării recunoașterii reciproce; invită Uniunea să sprijine activitățile de formare și de sensibilizare care au ca scop facilitarea accesului la justiție pentru toți cetățenii europeni, precum și promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor, îndeosebi ale victimelor traficului cu persoane și ale victimelor violenței bazate pe gen;

24.  solicită ca fondurile pentru dezvoltare și ajutorul umanitar acordate de Uniune să nu fie condiționate de capacitatea și/sau disponibilitatea țărilor partenere de a colabora în vederea controlului migrației, de exemplu prin clauze de readmisie;

25.  insistă asupra faptului că nu trebuie sprijinite proiectele care contravin drepturilor fundamentale ale migranților și conferă legitimitate regimurilor dictatoriale;

26.  invită Comisia să asigure alocarea resurselor din cadrul celor două fonduri pentru afaceri interne diferitor domenii de politică astfel încât să fie luate în considerare pe deplin angajamentele Uniunii și ale statelor membre privind protecția și asigurarea drepturilor omului în cazul migranților; proiectele care contravin drepturilor fundamentale ale migranților nu trebuie sprijinite; totodată, finanțarea acordată de Uniune ar trebui utilizată pentru a sprijini în mod proactiv o abordare a migrației bazată pe drepturi.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

31.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Heinz K. Becker, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Monika Flašíková Beňová, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Barbara Kudrycka, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Anna Maria Corazza Bildt, Gérard Deprez, Angelika Mlinar, Emilian Pavel, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli, Kazimierz Michał Ujazdowski, Daniele Viotti, Axel Voss

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Amjad Bashir, Fabio Massimo Castaldo, Daniel Dalton, Jørn Dohrmann, Elisabetta Gardini, Danuta Jazłowiecka, Georg Mayer, Maria Noichl, Keith Taylor, Marco Valli

(1)

Punctul 12 din avizul PE referitor la bugetul pe 2015.

(2)

Punctul 12 din avizul PE referitor la bugetul pe 2016.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (6.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportor pentru aviz: György Schöpflin

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   ia act de majorarea propusă de Comisie față de bugetul pe 2016 a creditelor de la rubrica 3, cu 5,4 % la creditele de angajament și cu 25,1 % la creditele de plată; salută faptul că această majorare presupune alocarea unui cuantum de 1,8 miliarde EUR peste suma programată inițial pentru anul respectiv pentru a răspunde provocării reprezentate de migrație; ia act de faptul că Comisia nu a lăsat marje în cadrul rubricii 3 și propune mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru suma de 530 de milioane EUR și a unui cuantum de 1 164,4 milioane EUR sub formă de credite de angajament din marja pentru situații neprevăzute pentru a răspunde actualei crize în materie de azil și migrație;

2.  salută în special majorarea propusă pentru programul „Europa pentru cetățeni”, de 4,3 % la creditele de angajament și de 10,7 % la creditele de plată față de bugetul pe 2016, deoarece acest program contribuie la promovarea participării civice și democratice la nivelul Uniunii și stimulează implicarea cetățenilor, atât a celor tineri, cât și a celor vârstnici, în activitățile Uniunii, permițând totodată cetățenilor să înțeleagă mai bine modul de funcționare a Uniunii, precum și politicile, istoria și diversitatea sa;

3.  ia act de faptul că Comisia a propus alocarea sumei de 840 000 EUR sub formă de credite de angajament la linia bugetară separată destinată Inițiativei cetățenești europene, instituite în exercițiul anterior, și subliniază necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru a promova utilizarea acestui instrument, care are o contribuție importantă la consolidarea democrației participative;

4.   subliniază că este important să se dezvolte în continuare instrumentele adecvate pentru a îmbunătăți e-guvernarea, e-guvernanța, e-votarea și e-participarea și pentru a promova exercitarea cetățeniei digitale și a drepturilor asociate cetățeniei europene la nivelul Uniunii, prin dezvoltarea unor activități cetățenești online care să promoveze transparența, responsabilitatea, receptivitatea, angajamentul, capacitatea de deliberare, incluziunea, accesibilitatea, participarea, respectarea principiului subsidiarității și coeziunea socială;

5.  salută decizia de a majora finanțarea alocată pentru activitățile de comunicare desfășurate de reprezentanțele Comisiei, precum și pentru instrumente de tipul „dialogurilor cu cetățenii” și pentru acțiunile de parteneriat, bugetul alocat acestor inițiative în 2017 cuprinzând credite de angajament în valoare de 17,036 milioane EUR și credite de plată în valoare de 14,6 milioane EUR, având în vedere faptul că inițiativele menționate urmăresc să îmbunătățească comunicarea cu cetățenii, să sporească gradul lor de încredere și să amelioreze nivelul lor de înțelegere a politicii și strategiilor Uniunii;

6.  subliniază necesitatea de a furniza secretariatului comun al registrului de transparență resurse administrative și financiare corespunzătoare și suficiente pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile în urma adoptării noului Acord interinstituțional privind registrul de transparență.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

5.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Fabio Massimo Castaldo, Richard Corbett, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Constance Le Grip, Jo Leinen, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Paulo Rangel, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Gerolf Annemans, Pervenche Berès, Charles Goerens, Jérôme Lavrilleux, Viviane Reding, Helmut Scholz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Claudiu Ciprian Tănăsescu


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (6.9.2016)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017

(2016/2047(BUD))

Raportoare pentru aviz: Viorica Dăncilă

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, potrivit declarației comune a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei din noiembrie 2013, în procedurile bugetare anuale ar trebui să încorporeze elemente referitoare la egalitatea de gen; întrucât nicio instituție a UE nu a integrat în mod consecvent perspectiva de gen în elaborarea bugetului;

B.  întrucât, în UE, programul Daphne a jucat un rol esențial în combaterea violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, prin finanțarea unor campanii și proiecte de informare care se adresează persoanelor cu cel mai ridicat grad de risc, iar Parlamentul a solicitat în repetate rânduri să se ia măsuri pentru ca programul Daphne să fie cât mai cunoscut;

C.  întrucât Parlamentul a solicitat de-a lungul timpului creșterea numărului de angajați ai Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), pentru ca acesta să își îndeplinească noua sarcina suplimentară de Centru european de monitorizare a violenței de gen;

D.  întrucât recesiunea economică din 2008 a generat creșterea măsurilor de austeritate aplicate în statele membre, în încercarea de stabilizare a economiei,

1.  salută integrarea egalității de gen, ca obiectiv transversal de politică al bugetului UE, în fondurile și programele UE; reamintește că deciziile privind cheltuielile și veniturile au impact diferit asupra femeilor, respectiv bărbaților; subliniază, prin urmare, că integrarea dimensiunii de gen în buget este instrumentul cheie pentru combaterea inegalităților de gen; îndeamnă să se integreze dimensiunea de gen la elaborarea bugetului atât în strategiile Uniunii, cât și în strategiile naționale, pentru a promova mai eficient egalitatea de gen, inclusiv prin alocări bugetare cuantificabile, evaluări ale consecințelor diferite pe care deciziile în materie de cheltuieli le au asupra femeilor și bărbaților și prin indicatori de rezultat, pentru a se corecta dezechilibrele dintre femei și bărbați; solicită, de asemenea, cel mai ridicat nivel de transparență în ceea ce privește fondurile alocate egalității de gen;

2.  solicită să se profite de oportunitățile oferite de agenda „Buget pentru rezultate” pentru ca cheltuielile bugetare să contribuie la egalitatea de gen cu fiecare euro cheltuit;

3.  subliniază că ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile rămân principala prioritate a bugetului UE pe 2017; atrage atenția asupra obiectivelor actuale legate de egalitatea de gen din Strategia Europa 2020, și anume creșterea la 75 % a gradului de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, de la procentul actual de numai 63,5 %, remunerarea egală a femeilor și bărbaților, o reprezentare egală a femeilor și bărbaților în parlamentele naționale și un număr egal de femei și bărbați în consiliile de administrație ale marilor societăți, toate aceste obiective fiind departe de a fi realizate;

4.  subliniază că este necesar ca, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, să se aloce o finanțare suficientă măsurilor de promovare și de sprijinire a educației de bună calitate, a capacității de inserție profesională și a creării de locuri de muncă pentru femei și fete, precum și să se îmbunătățească șansele la oferte de muncă de calitate, la programe de educație continuă, la programe de ucenicie sau la stagii; subliniază faptul că ar trebui să se acorde mai multe fonduri pentru femeile și fetele care doresc să își deschidă propria afacere sau pentru antreprenoriat;

5.  solicită ca din fondurile Uniunii să fie alocate resurse pentru a promova drepturile femeilor și egalitatea de gen prin educație, servicii de sănătate, în special servicii de sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente, capacitarea fetelor și reprezentarea politică a femeilor;

6.  cere ca bugetul pe 2017 să folosească Fondul european pentru investiții strategice și Fondul structural european (FSE) pentru a finanța structuri de îngrijire de bună calitate, accesibile și la prețuri abordabile, în zone în care există penurie de astfel de structuri, pentru a contribui la atingerea obiectivelor de la Barcelona și pentru a contribui, de asemenea, la reconcilierea dintre viața profesională și cea personală;

7.  subliniază că segregarea pe criterii de gen este una dintre cauzele majore care conduc la diferențele de remunerare dintre femei și bărbați din UE (16,1 % în 2014) și deci la decalajele în materie de pensii între femei și bărbați (40,2 % în 2014); ia act, în acest sens, de faptul că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru a crește participarea femeilor în sectoarele în care în prezent sunt subreprezentate, cum ar fi știința, tehnologia, ingineria, matematica și TIC, ca un instrument de eliminare a diferențelor de remunerare, de creștere a independenței economice a femeilor și de creștere a poziției acestora pe piața muncii;

8.  ia act de faptul că, în urma crizei financiare, s-au redus serviciile și beneficiilor publice în statele membre; ia act de faptul că aceste reduceri afectează cel mai grav femeile; subliniază gradul mai ridicat de insecuritate cauzat de formele neconvenționale de angajare și de contractele temporare și ia act de faptul că un număr mai ridicat de femei în vârstă și de mame singure trăiesc în sărăcie; solicită, prin urmare, ca bugetul pe 2017 să mobilizeze FSE în toate statele membre, prin realizarea de investiții pentru reconcilierea vieții profesionale și a vieții personale, pentru a ajuta mai multe femei să muncească și să își îmbunătățească situația socioeconomică; solicită utilizarea coerentă a dimensiunii de gen în buget;

9.  constată că bugetul pe 2017 încearcă să ofere un răspuns european eficace la provocarea reprezentată de migrație; subliniază necesitatea de a aloca fonduri pentru a pune la dispoziție asistență specifică și pentru a promova integrarea, pentru a asigura tratament medical, inclusiv acces la realizarea de avorturi în condiții de siguranță pentru femeile și fetele care sunt victime ale violurilor în cadrul conflictelor armate și pentru a monitoriza situația femeilor refugiate și a solicitantelor de azil în UE, inclusiv prin acțiuni de formare a competențelor, prin cursuri flexibile de învățare a limbilor străine, prin educație, servicii medicale și structuri de bună calitate pentru îngrijirea copiilor, cu scopul de a ajuta femeile refugiate să se integreze în țările gazdă; consideră că ar trebui instituite în special facilități adaptate pentru a crea zone adecvate pentru mame și copii și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor și fetelor care sunt victime ale violenței, inclusiv ale MGF;

10.  deplânge faptul că programul Daphne nu mai este considerat drept un domeniu de cheltuieli de sine stătător; salută ușoara creștere a alocărilor planificate pentru obiectivul specific reprezentat de Daphne în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”; reamintește că alocările planificate nu ating nivelul din perioada de programare anterioară; pune accent pe faptul că a solicitat să se acorde sprijin financiar suficient pentru Daphne și să se ia măsuri pentru ca acesta să fie cunoscut, precum și să se utilizeze integral și eficace fondurile alocate; subliniază că este important ca finanțarea prin intermediul programului Daphne să ajungă, în mod transparent, la organizațiile de masă din statele membre care au experiență în îngrijirea victimelor și persoanelor aflate la risc, precum și prin intermediul campaniilor proactive de informare;

11.  solicită să se adopte mai multe măsuri care să vizeze în mod direct grupurile de femei dezavantajate, investind în servicii publice de înaltă calitate și, mai ales, garantând furnizarea adecvată de servicii de înaltă calitate de îngrijire a copiilor, vârstnicilor și a altor persoane dependente și solicită o adevărată transparență bugetară a fondurilor alocate politicilor în domeniul egalității de gen (FSE, PROGRESS, Daphne);

12.  solicită adoptarea de strategii de promovare mai eficientă a egalității dintre bărbați și femei; subliniază necesitatea de a aloca mai multe fonduri pentru combaterea tuturor formelor de violență și discriminare îndreptate împotriva femeilor și fetelor;

13.  regretă propunerea de reducere a numărului de angajați ai EIGE; reamintește faptul că a solicitat să se aloce EIGE mai multe resurse financiare și personal suplimentar, pentru ca acesta să îndeplinească noul său rol suplimentar de Centru european de monitorizare a violenței de gen, după cum a solicitat Parlamentul European;

14.  regretă reducerile propuse ale ajutorului umanitar (HUMA) și ale ajutoarelor de cooperare pentru dezvoltare, deoarece aceste fonduri sunt deosebit de importante pentru femei și egalitatea de gen.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Mary Honeyball, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Maria Noichl, Margot Parker, Marijana Petir, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Jordi Sebastià, Ernest Urtasun, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Clare Moody, Julie Ward

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Emilian Pavel


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

7

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Siegfried Mureșan, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Afzal Khan, Claudia Țapardel, Derek Vaughan

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lynn Boylan, Edouard Ferrand

Notă juridică