Procedură : 2016/2033(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0307/2016

Texte depuse :

A8-0307/2016

Dezbateri :

PV 23/11/2016 - 16
CRE 23/11/2016 - 16

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0453

RAPORT     
PDF 699kWORD 84k
19.10.2016
PE 582.077v02-00 A8-0307/2016

referitor la tema „Către un sistem de TVA definitiv și combaterea fraudei în domeniul TVA”

(2016/2033(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Werner Langen

Raportori pentru aviz (*):

Nedzhmi Ali, Comisia pentru control bugetar

Juan Fernando López Aguilar, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (*)
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (*)
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la tema „Către un sistem de TVA definitiv și combaterea fraudei în domeniul TVA”

(2016/2033(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere planul de acțiune privind TVA prezentat de Comisie la 7 aprilie 2016(1),

  având în vedere Raportul special nr. 24/2015 al Curții de Conturi Europene din 3 martie 2016 intitulat „Combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA: sunt necesare eforturi suplimentare”,

–  având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată,

  având în vedere Rezoluția sa din 13 octombrie 2011 referitoare la viitorul taxei pe valoarea adăugată(2),

  având în vedere propunerea de Directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),

–  având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European(3),

–  având în vedere propunerea de regulament privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (COM(2013)0535),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European(4),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0307/2016),

A.  întrucât piața unică, creată la 1 ianuarie 1993, a abolit controalele la frontieră pentru comerțul intracomunitar și întrucât, în conformitate cu articolele 402-404 din Directiva privind taxa pe valoare adăugată în vigoare, sistemul TVA al Uniunii Europene, înființat în 1993, are doar un caracter temporar și tranzitoriu;

B.  întrucât Consiliul trebuie, conform articolului 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), să adopte în unanimitate directive privind finalizarea sistemului comun al taxei pe valoarea adăugată și în special limitarea treptată sau eliminarea derogărilor de la acest sistem;

C.  întrucât Comisia are obligația de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, o dată la patru ani, un raport referitor la funcționarea sistemului comun al taxei pe valoarea adăugată actual și în special la funcționarea reglementării tranzitorii;

D.  întrucât TVA-ul este o sursă de venituri importantă și din ce în ce mai valoroasă pentru statele membre, cu încasări de aproape 1 000 de miliarde de euro în anul 2014, și contribuie la veniturile proprii ale UE, veniturile totale ale UE din resursa proprie de TVA ridicându-se la 17 667 milioane de euro și fiind responsabile pentru 12,27 % din veniturile totale ale UE în 2014(5);

E.  întrucât actualul sistem TVA, în special astfel cum este aplicat tranzacțiilor transfrontaliere de către marile întreprinderi, este vulnerabil în fața fraudei, a strategiilor de evitare a obligațiilor fiscale, a necolectării TVA-ului din cauza insolvabilității sau a calculării greșite; întrucât pierderile legate de încasarea TVA-ului sunt estimate la aproximativ 170 de miliarde de euro pe an și încep să fie disponibile tehnologii digitale mai eficiente pentru a contribui la reducerea acestor pierderi;

F.  întrucât, conform unui studiu al Comisiei(6), numai frauda MTIC (frauda intracomunitară cu firme fantomă, denumită în general frauda de tip carusel) generează anual o pierdere a veniturilor din TVA de aproximativ 45 până la 53 de miliarde de euro;

G.  întrucât statele membre nu sunt la fel de eficiente în a aborda frauda în domeniul TVA și evitarea plății TVA, având în vedere că se estimează că pierderile legate de încasarea TVA variază între sub 5 % și peste 40 %, în funcție de țara analizată;

H.  întrucât, potrivit estimărilor Europol, între 40 și 60 de miliarde de euro din pierderile anuale de venituri din TVA înregistrate în statele membre sunt cauzate de grupuri infracționale organizate, iar 2 % din aceste grupuri sunt responsabile de 80 % din frauda MTIC;

I.  întrucât măsurarea pierderilor de venituri care rezultă din frauda transfrontalieră în domeniul TVA este o sarcină dificilă, având în vedere că doar două state membre, Regatul Unit și Belgia, colectează și comunică statistici în acest domeniu;

J.  întrucât mai multe state membre, sub coordonarea Eurojust și Europol, au desfășurat recent cu succes trei operațiuni Vertigo consecutive, care au demascat o schemă de fraudă de tip carusel care se ridică la 320 de milioane de euro;

K.  întrucât actualul sistem comun al TVA-ului implică, în special în cazul tranzacțiilor transfrontaliere, costuri administrative ridicate, care ar putea fi mult reduse, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv prin intermediul unor măsuri de simplificare care să utilizeze instrumente de raportare digitală și baze de date comune;

L.  întrucât mai pot fi aduse multe îmbunătățiri pentru reducerea barierelor administrative și fiscale, care afectează în special proiectele de cooperare transfrontalieră;

M.  întrucât TVA-ul este o taxă pe consum bazată pe un sistem de plăți fracționate care permite autocontrolul plătitorilor de TVA și care ar trebui să fie plătită numai de consumatorul final, pentru a asigura neutralitatea pentru întreprinderi; întrucât sarcina de a organiza modalitățile practice de percepere a TVA-ului pentru a se asigura că este suportată de consumatorul final le revine statelor membre;

N.  Întrucât, la 23 de ani de la introducerea directivei privind taxa pe valoarea adăugată, așa-numitele derogări privind perioadele de menținere a statu-quo-ului nu mai corespund realității, în special având în vedere economia digitală modernă;

O.  întrucât Comisia a lansat în ultimele două decenii peste 40 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a peste două treimi din statele membre pentru încălcarea dispozițiilor acestei directive;

P.  întrucât nu se poate atinge o majoritate în favoarea principiului țării de origine în ceea ce privește un sistem definitiv al TVA-ului, deoarece acest lucru ar necesita o armonizare mai pronunțată a ratelor taxei pentru a împiedica denaturarea puternică a concurenței;

Q.  întrucât combaterea fraudei fiscale este una dintre principalele provocări cu care se confruntă statele membre în domeniul fiscal;

R.  întrucât frauda în materie de TVA este o practică extrem de dăunătoare prin care se deturnează sume semnificative din bugetele statelor membre, zădărnicindu-se eforturile acestora de consolidare a finanțelor publice;

S.  întrucât frauda transfrontalieră în domeniul TVA costă statele membre și contribuabilii europeni aproape 50 de miliarde de euro anual;

T.  întrucât tipologiile fraudei în domeniul TVA prezintă numeroase fațete, evoluează și cuprind multe sectoare economice, necesitând astfel o adaptare rapidă a legislației aplicabile pentru a avansa în direcția unui sistem al TVA-ului sustenabil și simplu care să permită prevenirea fraudei și a pierderilor potențiale de venituri fiscale;

U.  întrucât cea mai utilizată tehnică de fraudă în domeniul TVA este cea de tip carusel; întrucât în acest tip de fraudă, foarte frecvent în domeniul comerțului cu componente electronice, telefoane mobile și textile, mărfurile sunt „plimbate” între mai multe societăți situate în diferite state membre, profitând de faptul că furnizarea intracomunitară de bunuri nu este supusă taxelor;

V.  întrucât sunt imperios necesare eforturi continue și mai susținute de cooperare între statele membre pentru a pune la punct strategii cuprinzătoare și integrate pentru combaterea fraudei, mai ales pe fondul actualelor constrângeri bugetare din UE și al dezvoltării comerțului electronic și a tranzacțiilor pe internet, în cazul cărora există un control teritorial mai puțin strict asupra colectării TVA-ului;

W.  întrucât protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale statelor membre reprezintă un element-cheie al agendei de politici a Uniunii pentru consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor și asigurarea faptului că banii lor sunt utilizați în mod corespunzător;

X.  întrucât frauda în domeniul TVA duce la pierderea de venituri pentru statele membre și, astfel, pentru UE, creează perturbări ale mediului fiscal care afectează cu precădere întreprinderile mici și mijlocii și reprezintă o practică a grupurilor infracționale organizate, care profită de existența lacunelor legislative la nivelul statelor membre și al autorităților de supraveghere competente ale acestora;

Y.  întrucât Curtea de Conturi Europeană a concluzionat, în Raportul său special nr. 24/2015, că frauda în domeniul TVA constituie, în esență, o practică infracțională căreia trebuie să i se pună capăt;

Z.  întrucât, în cauza „Taricco și alții” (C105/14), Curtea de Justiție a UE a afirmat că și veniturile obținute din TVA pot face obiectul fraudei astfel cum este definit la articolul 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene,

1.  salută intenția Comisiei de a propune, până în 2017, un sistem definitiv al taxei pe valoarea adăugată care să fie simplu, corect, solid, eficient și mai puțin expus fraudelor;

2.  subliniază că pentru funcționarea adecvată a pieței unice digitale este nevoie de un sistem de TVA simplu, care să presupună mai puține scutiri;

3.  consideră că avizul de specialitate ce stă la baza propunerilor Comisiei privind programul de acțiune conține o serie de recomandări importante; subliniază că lista de propuneri a Comisiei, care vizează un sistem al taxei pe valoarea adăugată solid, simplu și mai puțin expus fraudelor, nu este exhaustivă;

4.  salută comunicarea recentă a Comisiei din 7 aprilie 2016 și măsurile suplimentare avute în vedere pentru a preveni fraudele și a contribui la îmbunătățirea sistemului actual al TVA-ului;

5.  consideră că îmbunătățirea sistemului existent este la fel de importantă și susține realizarea unor reforme fundamentale cu scopul de a elimina sau cel puțin de a reduce semnificativ problemele care afectează acest sistem și în special problema european a colectării TVA-ului;

6.  consideră că Comisia ar trebui să analizeze toate opțiunile posibile în mod egal și cu deschidere față de rezultate și ar trebui să le includă în procesul legislativ;

7.  constată că statele membre trebuie să depună eforturi concertate pentru a ajunge la un acord privind un sistem definitiv al TVA-ului;

8.  recunoaște că unanimitatea va fi o condiție prealabilă necesară pentru un acord privind îmbunătățirea funcționării sistemului de TVA și, prin urmare, solicită adoptarea unei viziuni clare în ceea ce privește simplificarea și reducerea numărului scutirilor, în combinație cu o abordare pragmatică care să respecte interesele economiei digitale care evoluează rapid;

9.  constată că este esențial ca statele membre să adopte o politică fiscală coordonată și să îmbunătățească viteza și frecvența schimbului de informații cu privire la comerțul intracomunitar, pentru a combate mai eficient evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale și pentru a elimina, în sfârșit, pierderile legate de încasarea TVA;

10.  încurajează Comisia și agențiile guvernamentale să analizeze și să testeze tehnologii noi, cum ar fi tehnologia registrelor distribuite și supravegherea în timp real, ca parte a agendei RegTech, pentru a reduce semnificativ actualele pierderi considerabile legate de încasarea TVA în Uniune;

11.  subliniază că autorităților fiscale din statele membre individuale le revine responsabilitatea de a se asigura că TVA-ul este plătit într-un mod simplu și favorabil IMM-urilor, care poate fi facilitat printr-o cooperare sporită între autoritățile naționale;

12.  consideră că, în trecut, colaborarea și schimburile de informații dintre autoritățile fiscale din statele membre au fost insuficiente și că activitățile Eurofisc nu au dus, până în prezent, la rezultate satisfăcătoare; consideră că informațiile schimbate prin Eurofisc ar trebui să fie mai bine orientate către fraudă; așteaptă cu interes viitoarea propunere a Comisiei, care vizează consolidarea funcționării Eurofisc;

13.  constată că sistemul de schimb de informații privind TVA (VIES) a demonstrat că este un instrument util pentru combaterea fraudei, întrucât le permite autorităților fiscale să coreleze date despre comercianți la nivel transfrontalier, dar că în continuare există deficiențe în ceea ce privește punerea sa în aplicare, în special în ceea ce privește actualitatea informațiilor furnizate, rapiditatea de răspuns la solicitări și viteza de reacție la erorile semnalate; recomandă, prin urmare, statelor membre să acorde o atenție adecvată soluționării acestor deficiențe;

14.  constată că datele furnizate Eurofisc de autoritățile naționale nu sunt filtrate pentru a transfera doar cazurile suspecte, fapt care împiedică funcționarea optimă a grupului; sprijină inițiativa mai multor state membre vizând instituirea unor instrumente naționale de analiză a riscului care ar permite o filtrare a datelor fără riscul eliminării cazurilor suspecte în fiecare stat membru și ar permite Eurofisc să reacționeze rapid la frauda transfrontalieră în domeniul TVA;

15.  subliniază că autorităților fiscale din fiecare stat membru le revine responsabilitatea de a se asigura că taxa pe valoarea adăugată este plătită într-un mod adecvat și simplu;

16.  reamintește că pentru a putea colecta TVA-ul pe teritoriul lor, statele membre depind în mare măsură de informațiile primite de la alte state membre cu privire la comerțul intracomunitar; invită autoritățile competente să facă automat schimb de informații privind în special TVA-ul și accizele și să folosească mijloace informatice fiabile și ușor de utilizat, cum ar fi formularele tipizate electronice, pentru a înregistra furnizarea transfrontalieră de bunuri și servicii către utilizatorii finali; consideră, în acest sens, că utilizarea unui sistem al numerelor de localizare a TVA-ului (VLN), în cadrul căruia clienții nu pot deduce taxa în amonte dacă TVA-ul este menționat pe o factură fără un număr VLN valid, ar putea fi un instrument util;

17.  consideră că lipsa unor date comparabile și a unor indicatori relevanți adecvați pentru a măsura performanțele statelor membre afectează eficiența sistemului UE în combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA și, prin urmare, solicită autorităților fiscale să stabilească, în coordonare cu Comisia, un sistem comun pentru a estima amploarea fraudei intracomunitare și apoi să fixeze obiective pentru reducerea acesteia, astfel fiind posibilă evaluarea performanțelor statelor membre în ceea ce privește combaterea acestei probleme;

18.  invită statele membre să faciliteze și schimbul de informații cu autoritățile judiciare și de asigurare a respectării legii, cum ar fi Europol și OLAF, conform recomandărilor Curții de Conturi;

19.  constată că regimul vamal 42, care prevede o scutire de la plata TVA pentru bunurile importate într-un stat membru atunci când acestea urmează să fie expediate într-un alt stat membru, s-a dovedit a fi vulnerabil la abuzuri frauduloase; observă că verificările încrucișate eficace ale datelor deținute de autoritățile fiscale cu cele deținute de autoritățile vamale sunt esențiale pentru a detecta și a elimina acest tip de fraudă; invită, prin urmare, statele membre și Comisia să adopte măsuri pentru a facilita fluxul de informații între autoritățile fiscale și cele vamale cu privire la importurile realizate în baza regimului vamal 42, conform recomandărilor Curții de Conturi Europene;

20.  susține obiectivul planului de acțiune de a realiza un spațiu de TVA unic la nivel european pentru a susține aprofundarea și creșterea echității pieței interne și a contribui la promovarea justiției fiscale, consumului sustenabil, ocupării forței de muncă, creșterii economice, investițiilor și competitivității, limitând, totodată, posibilitatea fraudei în domeniul TVA;

21.  solicită, în acest sens, integrarea deplină și cât mai rapidă a serviciilor în noul sistem și solicită, în special, ca serviciile financiare să facă obiectul TVA;

22.  împărtășește punctul de vedere al Comisiei conform căruia sistemul TVA decis ar trebui să se bazeze pe principiul impozitării în țara care reprezintă destinația finală a bunurilor și serviciilor, deoarece aplicarea principiului țării de origine nu a fost posibilă;

23.  sprijină generalizarea principiului țării de destinație în cazul vânzărilor la distanță către consumatori, precum și introducerea unor măsuri armonizate pentru întreprinderile mici;

24.  solicită ca, atunci când se introduce sistemul decis al TVA-ului, modelele fiscale actuale să țină seama de progresele tehnologice din mediul digital, astfel încât acest sistem să fie adaptat secolului al XXI-lea;

25.  constată că existența multor rate diferite ale TVA-ului duce la incertitudine pentru întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere, în special în sectorul serviciilor și pentru IMM-uri; constată că incertitudinea este cauzată și de problema determinării persoanei responsabile pentru plata TVA, de dovada livrării intracomunitare, de riscul implicării în frauda cu firme fantomă, de problemele cu fluxurile de numerar și de ratele diferite ale TVA-ului pentru categorii de produse diferite din aceeași țară; invită, prin urmare, Comisia să analizeze, până la jumătatea anului 2017, impactul fraudei cu firme fantomă; solicită statelor membre să se pună de acord asupra creșterii convergenței ratelor TVA-ului;

26.  invită Comisia să evalueze impactul nearmonizării cotelor de impozitare la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește activitățile transfrontaliere, și posibilitățile eliminării acestor obstacole;

27.  sprijină posibilitatea, astfel cum a propus Comisia, unei revizuiri periodice a listei bunurilor și serviciilor eligibile pentru rate reduse, care să fie convenite de Consiliu; solicită ca această listă să țină seama de prioritățile politice, cum ar fi aspectele sociale, culturale și legate de gen, sănătate, mediu și alimentație;

28.  consideră că eliminarea completă a ratelor minime de TVA ca alternativă, astfel cum susține Comisia, ar putea duce la denaturarea puternică a concurenței și la probleme pe piața unică; consideră că necesitatea unei armonizări mai accentuate, utilă pentru buna funcționare a pieței unice, ar trebui avută în vedere;

29.  solicită să se examineze dacă elaborarea unei liste unice europene a bunurilor și serviciilor pentru care se aplică rate reduse ar putea reprezenta o alternativă la sistemul actual de rate TVA reduse, fapt care ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența sistemului de TVA, permițând un sistem mai bine structurat decât cel din prezent;

30.  consideră că reducerea numărului de scutiri este importantă pentru a combate frauda în domeniul TVA și că cea mai bună și eficientă metodă de a combate frauda este un sistem de TVA simplu, cu o rată cât mai scăzută;

31.  consideră că sistemul actual complicat poate fi mult simplificat dacă bunurile și serviciile eligibile pentru rate reduse ale TVA-ului ar fi mai puține și câteva bunuri și servicii eligibile pentru reducerea taxelor ar fi stabilite de comun acord de statele membre la nivelul UE, permițându-li-se totodată statelor membre să ia decizii cu privire la ratele TVA, atât timp cât respectă ratele minime din Directiva privind TVA și cu condiția ca acest lucru să nu creeze riscuri de concurență neloială;

32.  solicită ca produsele să facă obiectul impozitării egale conform principiului țării de destinație, indiferent sub ce formă sunt achiziționate sau pe ce platformă sau dacă sunt furnizate în format digital sau material;

33.  constată că o problemă majoră pentru IMM-urile din ziua de azi este că statele membre interpretează în mod diferit ceea ce ar putea fi descris ca produs sau serviciu; invită, prin urmare, Comisia să prezinte definiții mai clare și mai distincte;

34.  solicită statelor membre să aplice același TVA întreprinderilor private și publice care concurează în același domeniu;

35.  reamintește că sistemul de plăți fracționate ale TVA-ului a fost ales ca referință în domeniul impozitării indirecte în cadrul proiectului privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (acțiunea 1) al OCCD deoarece garantează eficiența colectării taxelor și, prin însăși natura sa, permite autocontrolul operatorilor;

36.  constată că articolele 199 și 199a din Directiva privind taxa pe valoarea adăugată permit aplicarea temporară și punctuală a procedurii de taxare inversă pentru tranzacțiile transfrontaliere și pentru anumite sectoare interne cu grad ridicat de risc în statele membre;

37.  invită Comisia să studieze cu atenție consecințele procedurii de taxare inversă și să analizeze dacă această procedură va simplifica situația pentru IMM-uri și va conduce la reducerea fraudei în domeniul TVA;

38.  invită Comisia să evalueze efectele procedurii de taxare inversă nu numai pentru sectoarele individuale care prezintă risc de fraudă, în ceea ce privește beneficiile, costurile de asigurare a conformității, frauda, eficacitatea și problemele legate de punerea în aplicare, precum și avantajele și dezavantajele pe termen lung, prin intermediul proiectelor pilot, astfel cum solicită anumite state membre și cum între timp Comisia a confirmat în mod explicit, cu toate că acest lucru nu a fost inclus până acum în planul său de acțiune;

39.  consideră că administrațiile fiscale naționale trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în legătură cu asigurarea respectării obligațiilor fiscale și diminuarea posibilităților de evaziune în aplicarea generală a principiului țării de destinație; împărtășește părerea Comisiei că există spațiu suficient pentru o mai bună combatere a fraudei din domeniul TVA prin măsuri administrative convenționale și prin îmbunătățirea capacității și competențelor personalului din statele membre în ceea ce privește colectarea impozitelor și inspecțiile; subliniază necesitatea de a consolida inspecțiile fiscale și sancțiunile aplicate marilor evazioniști; invită Comisia să acorde sprijin financiar și tehnic adecvat în acest sens;

40.  consideră că Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape performanța autorităților fiscale naționale și să îmbunătățească coordonarea dintre acestea;

41.  salută anunțul Comisiei de a extinde minighișeul unic într-un veritabil ghișeu unic; observă că este esențial ca acest ghișeu unic să fie ușor de utilizat și la fel de eficient în toate cele 28 de state membre; constată că crearea unui ghișeu unic ar ușura sarcinile administrative care împiedică întreprinderile să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier și ar reduce costurile pentru IMM-uri(7);

42.  constată că este neapărat nevoie de un ghișeu unic dacă se dorește impunerea principiului țării de destinație și reducerea riscului de fraudă; solicită ca îmbunătățirea ghișeului unic să se facă pe baza experienței acumulate până în prezent privind minighișeul unic pentru produsele digitale; constată că chiar dacă există minighișeul unic, întreprinderile mici și microîntreprinderile se pot confrunta cu o sarcina administrativă semnificativă ca urmare a noului principiu al destinației; salută, prin urmare, propunerea din planul de acțiune al Comisiei cu privire la TVA de a introduce o măsură de simplificare comună la nivelul UE (pragul de TVA); solicită să se stabilească în mod clar care este statul membru responsabil cu realizarea inspecțiilor fiscale în cazul tranzacțiilor transfrontaliere; salută intenția Comisiei de a abroga scutirea transporturilor cu o valoare scăzută ca parte din planul său de acțiune privind TVA;

43.  recunoaște că regimurile diferite de TVA din Uniunea Europeană ar putea să fie percepute și ca o barieră netarifară pe piața unică și subliniază că minighișeul unic în domeniul TVA (VAT MOSS) reprezintă o bună metodă de a contribui la eliminarea acestei bariere și, în special, de a sprijini IMM-urile în activitatea lor transfrontalieră; recunoaște că încă există unele aspecte problematice minore cu privire la VAT MOSS; invită Comisia să faciliteze în continuare plata obligațiilor în materie de TVA de către întreprinderile din întreaga UE;

44.  ia act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-97/09 (Ingrid Schmelz / Finanzamt Waldviertel);; ia act de cele 28 de praguri diferite pentru scutirea de la plata TVA; ia act de dificultățile financiare care rezultă și cu care se confruntă IMM-urile și microîntreprinderile, care, în baza sistemelor lor naționale, ar fi scutite; invită Comisia să efectueze studii suplimentare cu privire la stabilirea unui prag pentru scutirea microîntreprinderilor de la plata TVA;

45.  solicită verificarea tuturor propunerilor cu scopul de a reduce sarcina administrativă a impozitelor pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi și IMM-uri; încurajează, în acest sens, Comisia să analizeze și bunele practici internaționale, cum ar fi regimurile cardurilor aurii aplicabile în Singapore și Australia, recunoscând că riscul de fraudă din partea unor furnizori este foarte mic;

46.  salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta va prezenta în 2017 un pachet destinat IMM-urilor în domeniul TVA-ului; recomandă, totuși, ca punerea în aplicare a noului cadru să se facă treptat, pentru că va genera costuri administrative suplimentare, cum ar fi cele pentru infrastructură informatică sau procese în materie de TVA;

47.  observă că sistemul de depunere a declarațiilor este complex și impune o sarcină majoră asupra IMM-urilor, descurajând astfel comerțul transfrontalier; invită Comisia să includă în pachetul său privind IMM-urile o propunere de introducere a unei declarații uniforme de TVA, precum și a unor cerințe și termene de raportare armonizate;

48.  subliniază necesitatea unui mediu TVA armonizat pentru vânzările la distanță între întreprinderi și între întreprinderi și consumatori; constată că pragul de TVA nu este pus în aplicare cu succes egal în diferitele state membre din cauza necoordonării;

49.  subliniază că trebuie conceput un nou sistem simplificat pentru TVA, astfel încât IMM-urile să poată respecta cu ușurință normele privind comerțul transfrontalier și să poată beneficia de sprijin în fiecare stat membru, nu doar cu privire la modul de adaptare la acestea, ci și cu privire la gestionarea procedurilor de TVA;

50.  solicită, pe termen scurt, înființarea unui portal internet cuprinzător și accesibil publicului, pe care întreprinderile și consumatorii finali să poată găsi în mod clar și cu ușurință informații detaliate privind ratele TVA aplicabile fiecărui produs și serviciu în statele membre; subliniază că portalul ar trebui să utilizeze un limbaj și o structură ușor de înțeles și de administrat; își reafirmă convingerea că sprijinirea întreprinderilor pentru a înțelege cu adevărat normele TVA aplicabile în statele membre va duce la consolidarea măsurilor de combatere a fraudei în domeniul TVA; constată, de asemenea, că utilizarea unui software fiscal certificat ar putea contribui la limitarea riscului anumitor tipuri de fraudă și a altor nereguli și ar putea oferi siguranță întreprinderilor oneste care desfășoară tranzacții naționale și transfrontaliere; invită, în plus, Comisia să ofere orientări autorităților fiscale naționale cu privire la clasificarea tranzacțiilor în ceea ce privește rata de TVA aplicată, pentru a reduce costurile de asigurare a conformității și incidența litigiilor; invită statele membre să creeze sisteme de informare publice, cum ar fi un portal de internet dedicat TVA, pentru a pune la dispoziție informații fiabile;

51.  invită Comisia să elaboreze o listă cu informații actualizate cu privire la normele din domeniul TVA din fiecare stat membru; subliniază, totodată, că statelor membre le revine responsabilitatea de a raporta Comisiei normele și ratele aplicate;

52.  constată că, în ceea ce privește vânzările electronice, lipsa unei armonizări a pragului de TVA are ca efect costuri ridicate de tranzacție pentru IMM-urile care desfășoară activități de comerț electronic atunci când depășesc pragul în mod accidental sau din greșeală;

53.  invită statele membre să ofere urgent Comisiei informații despre ratele, cerințele speciale și scutirile de TVA pe care le aplică; invită Comisia să colecteze aceste informații și să le pună la dispoziția întreprinderilor și consumatorilor;

54.  consideră că planurile de reformă a TVA-ului anunțate de Comisie în programul de acțiune trebuie să facă obiectul unor evaluări de impact cuprinzătoare și fiabile în ceea ce privește calitatea, cu contribuții din partea sectorului științific, a administrațiilor fiscale din statele membre ale UE, a IMM-urilor și întreprinderilor din UE;

55.  subliniază că legislația fiscală ține de competența exclusivă a statelor membre; subliniază că, în conformitate cu articolul 329 alineatul (1) din TFUE, un grup de cel puțin nouă state membre se pot implica într-o cooperare consolidată; invită Comisia să sprijine propunerile de cooperare consolidată al căror obiectiv este combaterea fraudei și reducerea sarcinilor administrative în domeniul TVA;

56.  consideră că o soluție în cadrul OCDE este de preferat măsurilor de sine stătătoare, care trebuie să fie armonizate cu recomandările OCDE și cu Planul de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor;

57.  salută propunerea Comisiei intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020: Accelerarea transformării digitale a guvernării”;

58.  observă că noul plan de acțiune cuprinde și alți pași în direcția unui regim definitiv mai eficient, rezistent la fraudă și mai favorabil întreprinderilor în era economiei digitale și a comerțului electronic;

59.  sprijină propunerea Comisiei potrivit căreia TVA-ul pentru vânzările transfrontaliere (de bunuri sau servicii) ar urma să fie colectat de către autoritatea fiscală din țara de origine, la cota aplicabilă în țara de consum, și transferată în țara în care bunurile sau serviciile sunt consumate în cele din urmă;

60.  subliniază importanța prezentării unei propuneri legislative de extindere a mecanismului electronic unic (de înregistrare și plată a TVA-ului pentru întreprinderile transfrontaliere) la vânzarea online de bunuri fizice către consumatori, în scopul reducerii sarcinii administrative, una dintre principalele bariere cu care se confruntă întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere;

61.  solicită Comisiei să abordeze chestiunea sarcinii administrative cu care se confruntă întreprinderile care decurge din regimul fragmentat de TVA prin prezentarea unor propuneri legislative de extindere a actualului minighișeu unic pentru a include bunuri fizice vândute online, dând întreprinderilor posibilitatea să depună declarații unice și să plătească TVA-ul în propriile state membre;

62.  invită statele membre să își simplifice sistemele fiscale naționale, să le facă mai coerente și robuste, pentru a facilita conformitatea, a preveni, a descuraja și a sancționa frauda și evaziunea fiscală și a îmbunătăți eficiența colectării TVA-ului;

63.  este preocupat de faptul că obiectivul de simplificare a sistemului de contabilitate pentru TVA ca resursă proprie nu a fost îndeplinit în totalitate; reamintește necesitatea de a simplifica și mai mult sistemul de gestiune asociat resurselor proprii pentru a reduce posibilitățile de erori și fraudă; regretă că noul plan de acțiune nu analizează impactul asupra TVA-ului ca resursă proprie;

64.  subliniază că pierderile statelor membre legate de încasarea TVA-ului și pierderile estimate privind colectarea TVA-ului pe teritoriul Uniunii s-au ridicat la circa 170 de miliarde EUR în 2015 și subliniază că în 13 dintre cele 26 de state membre analizate în 2014, pierderea medie estimată în materie de TVA a depășit 15,2 %; invită Comisia să-și utilizeze pe deplin prerogativele executive atât pentru a controla, cât și pentru a ajuta statele membre; subliniază că succesul acțiunii de reducere a pierderilor legate de încasarea TVA-ului presupune o abordare concertată și multidisciplinară, deoarece aceste pierderi nu rezultă doar din fraudă, ci dintr-o combinație de factori, inclusiv falimentul și insolvabilitatea, erorile statistice, întârzierile la plată și evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale; și reiterează solicitarea adresată Comisiei de a promova rapid legislația privind nivelul minim de protecție a denunțătorilor de nereguli în UE, pentru a investiga mai bine și a descuraja frauda, precum și de a institui un sprijin financiar pentru jurnalismul de investigație transfrontalier, care și-a dovedit în mod clar eficacitatea în scandalurile Luxleaks, Dieselgate și Panama Papers;

65.  regretă că frauda în domeniul TVA, în special așa-numita fraudă de tip carusel sau fraudă cu firme-fantomă, denaturează concurența, privează bugetele naționale de resurse semnificative și aduce prejudicii bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că Comisia nu dispune de date fiabile privind frauda în domeniul TVA de tip carusel; invită, prin urmare, Comisia să lanseze eforturi coordonate în statele membre pentru instituirea unui sistem comun de colectare a datelor statistice privind frauda de tip carusel în domeniul TVA; subliniază că acest sistem ar putea fi elaborat pe baza practicilor aplicate deja în anumite state membre;

66.  îndeamnă Comisia să inițieze introducerea unui sistem comun care să permită o estimare mai rafinată a volumului fraudei intracomunitare în domeniul TVA prin intermediul colectării de date statistice privind fraudele intracomunitare în domeniul TVA, care ar permite fiecărui stat membru să își evalueze performanțele în acest domeniu pe baza unor indicatori preciși și fiabili legați de reducerea fraudei intracomunitare în domeniul TVA și de creșterea nivelului de detectare a fraudei și de recuperare corelativă a taxelor; consideră că noile abordări în materie de audit, precum auditul unic și auditurile comune ar trebui extinse și mai mult pentru a cuprinde operațiunile transfrontaliere;

67.  subliniază importanța punerii în aplicare a unor noi strategii și a utilizării mai eficace a structurilor existente ale UE pentru a lupta cu mai multă vigoare împotriva fraudei în materie de TVA; subliniază că creșterea transparenței pentru a permite un control temeinic și adoptarea unei abordări mai structurate și bazate pe risc sunt esențiale pentru detectarea și prevenirea mecanismelor de fraudă și a corupției;

68.  regretă că cooperarea administrativă între statele membre privind combaterea fraudei în domeniul TVA tot nu este eficientă când se pune problema de a demonta mecanismele intracomunitare de evaziune și fraudă în domeniul TVA și de a gestiona tranzacțiile sau comerțul transfrontalier; subliniază necesitatea unui sistem de TVA simplificat, eficient și accesibil, care să le permită tuturor statelor membre să își reducă sarcinile aferente TVA-ului și să combată frauda în domeniul TVA; invită, prin urmare, Comisia să efectueze mai multe vizite de monitorizare în statele membre, selectate în funcție de nivelul de risc, cu ocazia evaluării acordurilor de cooperare administrativă; solicită, de asemenea, Comisiei să își îndrepte atenția, în contextul evaluării măsurilor administrative, asupra eliminării obstacolelor juridice care împiedică schimbul de informații între autoritățile administrative, judiciare și de asigurare a respectării legii la nivel național și la nivelul UE; invită, în plus, Comisia să le recomande statelor membre să introducă o analiză comună a riscurilor, care să includă și analiza rețelelor sociale, pentru a se asigura că schimbul de informații prin intermediul Eurofisc vizează în mod eficient frauda; invită statele membre să prevadă sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive și să îmbunătățească sistemul de schimb de informații utilizat în prezent;

69.  subliniază necesitatea de a întări Eurofisc pentru a accelera schimburile de informații; remarcă faptul că în ceea ce privește precizia, actualitatea și exhaustivitatea acestora, problemele persistă; consideră că este necesar să se grupeze acțiunile și să se coordoneze strategiile autorităților fiscale, judiciare și polițienești ale statelor membre și ale organismelor europene, precum Europol, Eurojust și OLAF, care se ocupă de combaterea fraudei, a criminalității organizate și a spălării banilor; încurajează toate părțile interesate să reflecteze în continuare asupra unor modele simple și cuprinzătoare de partajare a informațiilor în timp real pentru a permite reacții prompte sau măsuri de atenuare pentru combaterea mecanismelor existente sau noi, emergente de fraudă;

70.  consideră esențial ca toate statele membre să adere la Eurofisc, în toate domeniile sale de activitate, pentru a permite luarea de măsuri eficiente pentru combaterea fraudei în domeniul TVA;

71.  invită Comisia să facă propuneri care să permită verificări încrucișate eficiente între datele vamale și cele fiscale și să își axeze monitorizarea statelor membre pe măsuri care să indice o îmbunătățire a timpului lor de răspuns la cererile de informații și fiabilitatea sistemului de schimb de informații privind TVA (VIES);

72.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre care nu au procedat încă astfel să pună în aplicare un sistem pe două niveluri de coduri de înregistrare în scopuri de TVA (cu un număr alocat comercianților care doresc să participe la comerțul intracomunitar diferit de codul de înregistrare în scopuri de TVA național) și să efectueze verificările prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, oferind în același timp consultanță gratuită comercianților;

73.  invită Comisia să se asigure că sistemele electronice de vămuire ale statelor membre permit verificarea automată a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA și pun în practică această verificare;

74.  invită Comisia să propună o modificare a Directivei privind taxa pe valoare adăugată în vederea realizării unui grad mai mare de armonizare a cerințelor statelor membre privind raportarea în domeniul TVA pentru furnizarea de bunuri și servicii în interiorul UE;

75.  regretă că propunerea Comisiei cu privire la răspunderea solidară în cazul comerțului transfrontalier nu a fost adoptată de Consiliu; subliniază că acest lucru reduce efectul de descurajare a desfășurării de activități comerciale cu comercianții frauduloși; consideră că punerea în aplicare a Directivei privind taxa pe valoare adăugată în ceea ce privește perioada de depunere a declarațiilor recapitulative nu este uniformă în toate statele membre, mărind astfel sarcina administrativă a comercianților care își desfășoară activitatea în mai multe state membre; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să aprobe propunerea Comisiei cu privire la răspunderea solidară;

76.  încurajează Comisia și statele membre să fie mai activi la nivel internațional, să intensifice cooperarea cu țările din afara UE și să asigure colectarea eficientă a TVA-ului prin măsuri de ordine publică pentru a stabili standarde și strategii de cooperare bazate preponderent pe principiile transparenței, bunei guvernanțe și schimbului de informații. încurajează statele membre să își comunice reciproc informațiile primite din țările terțe pentru a facilita măsurile de ordine publică în colectarea TVA-ului, în special în domeniul comerțului electronic;

77.  îndeamnă Consiliul să includă TVA-ul în domeniul de aplicare al Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (Directiva PIF) cu scopul de a ajunge la un acord în acest domeniu în cel mai scurt timp;

78.  invită Comisia să evalueze în continuare veniturile pe care grupurile infracționale organizate le obțin din fraude în domeniul TVA și să prezinte o strategie comună, cuprinzătoare și multidisciplinară privind combaterea modelelor de afaceri bazate pe fraude în domeniul TVA ale acestor grupuri infracționale, utilizând, dacă este necesar, și echipele comune de anchetă în cadrul acestei strategii;

79.  consideră că este esențial să se asigure instituirea unui Parchet European (EPPO) unic, puternic și independent, capabil să ancheteze, să urmărească penal și să trimită în judecată autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv în cazul fraudelor în domeniul TVA, astfel cum sunt definite în Directiva PIF sus-menționată și consideră că orice soluție mai slabă ar reprezenta un cost pentru bugetul Uniunii; subliniază, în plus, că este necesar să se garanteze că partajarea competenței între EPPO și autoritățile de anchetă ale statelor membre nu determină excluderea din domeniul de competență al EPPO a infracțiunilor cu impact semnificativ asupra bugetului Uniunii;

80.  invită statele membre să publice estimări ale pierderilor cauzate de fraude în domeniul TVA care au loc în interiorul UE, să remedieze deficiențele existente la nivelul Eurofisc și să își coordoneze mai bine politicile în ceea ce privește taxarea inversă a TVA pe bunuri și servicii;

81.  consideră că este esențial ca statele membre să utilizeze controalele multilaterale (controale coordonate realizate de două sau mai multe state membre ale obligațiilor fiscale ale unui contribuabil sau ale mai multor contribuabili între care există o legătură) pentru a combate în mod eficient frauda în domeniul TVA;

82.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)

COM(2016)0148.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0436.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0234.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0173.

(5)

Comisia Europeană, raport financiar pentru 2014.

(6)

http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/common/publications/studies/ey_study_destination_principle.pdf

(7)

COM(2016)0148.


EXPUNERE DE MOTIVE

Sistemul TVA actual al Uniunii Europene, înființat în 1993, a fost conceput ca o reglementare tranzitorie. Conform acestei reglementări, „impozitarea comerțului dintre statele membre” trebuia să fie înlocuită de o reglementare definitivă care să aibă la bază principiul impozitării bunurilor și serviciilor în țara de origine. De asemenea, se prevede că Consiliul trebuie să adopte directive vizând definitivarea sistemului comun al taxei pe valoarea adăugată și „în special limitarea, respectiv eliminarea treptată din acest sistem a derogărilor”. Comisia are obligația de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, o dată la patru ani, un raport referitor la funcționarea sistemului comun al taxei pe valoarea adăugată în statele membre și în special la funcționarea reglementării tranzitorii.

Cu Comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016 privind un plan de acțiuni referitor la TVA ia sfârșit întârzierea îndelungată pe drumul spre un spațiu unic pentru TVA în UE, subliniindu-se faptul că acum este momentul potrivit pentru realizarea unei reforme.

Aducând venituri de aproape 1 000 miliarde de euro în 2014, taxa pe valoarea adăugată este o sursă de venituri importantă și din ce în ce mai valoroasă în UE. Aceasta reprezintă aproximativ 7 % din produsul intern brut al UE și este, de asemenea, o sursă de venituri proprii a Uniunii Europene. Sistemul TVA actual a fost de la început vulnerabil în fața fraudelor. În ciuda numeroaselor inițiative, nu s-a reușit până în prezent limitarea fraudelor. Comisia estimează că pierderile legate de încasarea TVA datorate fraudei se ridică, în total, la aproximativ 170 de miliarde de euro anual, din care numai fraudele transfrontaliere reprezintă cel puțin 50 de miliarde de euro.

Un obstacol deosebit în calea realizării reformei sistemului TVA s-a dovedit a fi unanimitatea ce trebuie obținută în rândul statelor membre. Statele membre care își apără propriile sisteme inițiale vechi și au deficiențe în ceea ce privește respectarea în mod corespunzător a obligații pe care le au și efectuarea controalelor pentru combaterea fraudei au amânat sau au blocat până acum realizarea unor reforme aprofundate.

O firmă de consultanță recunoscută la nivel mondial a realizat un raport amplu referitor la posibilitățile de reformă, în care sunt prezentate în total cinci variante. Deja prin folosirea a două din aceste variante s-ar putea obține, pe termen scurt, o scădere simțitoare a fraudelor legate de TVA de la nivel transfrontalier. Și Curtea de Conturi a prezentat un raport în care sunt analizate în mod critic derogările acordate în prezent și se propune ca rata zero de TVA să se aplice numai în cazul alimentelor, iar restul ratelor minime ale TVA-ului să fie standardizate la nivel general. În primele luni ale anului 2016 nu s-a aplicat rata minimă a TVA-ului 15 %, deoarece Comisia a prezentat prea târziu propunerea de prelungire a valabilității acestuia.

Comisia subliniază, în planul său de acțiune, că va prezenta o propunere legislativă privind un sistem TVA definitiv, conform căreia sistemul TVA trebuie să se bazeze pe principiul impozitării bunurilor și serviciilor în țara de destinație. Comisia face astfel un pas decisiv de îndepărtare de la principiul impozitării în țara de origine prevăzut inițial, care s-a dovedit a fi ineficient din cauza a numeroase probleme și denaturări ale concurenței. În plan concret, norma de impozitare conform căreia furnizorul de bunuri încasează TVA-ul de la clienții săi este extinsă pentru a include veniturile obținute la nivel transfrontalier, limitându-se semnificativ posibilitatea de comitere a unor fraude legate de TVA.

Comisia subliniază în comunicarea sa următoarele: „Mai presus de toate, este nevoie de leadership politic pentru a depăși obstacolele profunde care au blocat progresul în trecut și pentru a adopta, în cele din urmă, reformele necesare pentru combaterea fraudei, eliminarea barierelor administrative și reducerea costurilor de reglementare în scopul de a simplifica situația întreprinderilor europene.” Conform Comisiei, din cauza complexității sistemului, statelor membre le este greu să asigure respectarea normelor.

Comisia consideră că întreprinderile din UE au un dezavantaj concurențial față de furnizorii din țări terțe, care pot furniza consumatorilor din UE bunuri pentru care nu se aplică TVA în temeiul derogării privind importurile de bunuri de mici dimensiuni. De aceea, Comisia a anunțat că va prezenta o propunere de modernizare a normelor privind TVA-ul pentru comerțul electronic transfrontalier, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. În centrul propunerii se va afla introducerea unui mecanism de tip ghișeu unic pentru vânzarea online de bunuri materiale către consumatorii finali, aplicarea la nivelul UE a unei măsuri de simplificare pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate din domeniul comerțului electronic și eliminarea derogării de la aplicarea de TVA pentru importul de bunuri de mici dimensiuni provenind de la furnizori din afara UE.

Pentru a atinge aceste obiective, Comisia propune îmbunătățirea cooperării din interiorul UE și a cooperării cu țările terțe, așa cum a solicitat și Curtea de Conturi, având în vedere că instrumentele colaborării administrative nu au fost folosite suficient până în prezent. Comisia consideră că rețeaua Eurofisc nu este suficientă pentru realizarea acestor demersuri și că aceasta nu are o structură destul de ambițioasă. Între măsurile propuse se numără colaborarea celor 28 de administrații fiscale și autorități vamale și încheierea unor acorduri voluntare între întreprinderi și administrațiile fiscale.

De asemenea, pe agenda Comisiei se află și acordarea unor derogări cu titlu temporar pentru statele membre în vederea combaterii fraudei de la nivel național și de natură structurală. Din acest motiv, unele din statele membre afectate mai puternic de fraudele legate de TVA au solicitat deja de mai demult aplicarea, cu titlul temporar, a unei proceduri generale de impozitare inversă, care ar permite aplicarea unor derogări de la principiile generale ale directivei privind taxa pe valoarea adăugată.

Comisia subliniază că, pe drumul către o abordare modernă privind stabilirea ratelor TVA, directiva privind TVA stabilește deja norme generale legate de spațiul de manevră al statelor membre în ceea ce privește stabilirea ratelor TVA și că aceste norme ar trebui, în special, să garanteze „neutralitatea, simplitatea și funcționalitatea sistemului de TVA”. Legiuitorii de la nivel național stabilesc în mod independent rata standard pentru toate bunurile și serviciile pentru care se aplică TVA și decid de comun acord cu privire la o rată minimă. Pentru anumite bunuri și servicii enumerate în directiva privind TVA, acestea permit aplicarea unui rate TVA reduse, de 5% sau mai mult. Derogările privind perioadele de menținere a statu-quo-ului, care au fost stabilite când a fost creat sistemul sau când statele membre au aderat la Uniune și care permit, în anumite cazuri, aplicarea unor rate mult mai mici decât rata de 5 %, nu mai corespund realității la 23 de ani de la introducerea directivei privind taxa pe valoarea adăugată.

Comisia subliniază că, din cauza termenelor lungi de adoptare a modificărilor aduse normelor legislative ale UE, în trecut, statele membre au încălcat adeseori normele și că au fost demarate, până în prezent, peste 40 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a peste două treimi din numărul statele membre pentru nerespectarea directivei. Prin urmare, propune prezentarea unei reforme care să ofere statelor membre mai multă libertate și să scutească UE de litigii inutile. Comisia nu a analizat dacă acest demers afectează neutralitatea concurențială a sistemului TVA sau dacă duce la practici fiscale neloiale.

Taxa pe valoarea adăugată este o taxă pe consum, care trebuie suportată de consumatorii finali. De aceea, una din caracteristicile principale ale taxei pe valoarea adăugată este principiul neutralității, conform căruia, în măsura în care se poate, nu întreprinderile ar trebui să fie cele care suportă TVA și, în principiu, toate tranzacțiile comerciale ar trebui impozitate, fiind posibile derogări doar într-o măsură limitată.

Pentru toate planurile de reformă a TVA trebuie realizate evaluări de impact ample și calitative, cu contribuții din partea cercetătorilor și administrațiilor fiscale și întreprinderilor din UE, pentru a reduce mult birocrația cu care se confruntă la nivel național întreprinderile încă din etapa de negociere și până în cea de punere în aplicare.

Concluzie

Este evident faptul că inițiativele propuse și calendarul aferent nu reprezintă un progres decisiv. În locul unei reforme aprofundate a unui sistem tranzitoriu care există de peste 20 de ani, Comisia se mulțumește cu propuneri de consolidare a cooperării, cu speranța că administrațiile fiscale vor avea mai multă încredere unele în celelalte, cu stabilirea unei agende („agenda setting”) și cu alte evaluări.

S-ar putea crea un sistem TVA definitiv prin extinderea procedurii de impozitare inversă la toate tranzacțiile comerciale efectuate în întreaga Europă. Conform acestui model, întreaga procedură de preimpozitare și de rambursare a sumelor încasate în exces nu ar mai fi necesară. Unde banii nu sunt transmiși de la o entitate la alta, nu există nici potențial de comitere a unor fraude. Numărul cazurilor de denaturare a concurenței s-ar reduce în mod vizibil.

În plus, sarcinile întreprinderilor din punct de vedere financiar și birocratic s-ar reduce în mod considerabil. Facturarea ar fi mult simplificată. Antreprenorii nu ar mai trebui să „prefinanțeze” TVA-ul perceput în avans. Avantajele concurențiale ale marilor întreprinderi, care pot folosi rambursarea TVA-ului perceput în avans ca instrument de finanțare, ar fi mai mici. De asemenea, ar putea fi prevenite multe cazuri de neplată a TVA datorate insolvabilității.

În plus, prin aplicarea amplă a procedurii de impozitare inversă s-ar putea realiza o simplificare și o uniformizare, deoarece sistemul actual de coexistență a impozitării normale, a impozitării pe baza veniturilor reale și a procedurii de impozitare inversă ar fi mult simplificat. Traficul transfrontalier, care este reglementat în prezent de norme variate privind cerințele de simplificare și de înregistrare, ar fi simplificat.

Nu înțelegem motivele pentru care Comisia are o poziție rezervată față de aplicarea generalizată a acestei proceduri. Această procedură a fost deja aplicată cu foarte multă eficiență într-o serie de sectoare cu risc deosebit de mare de fraudă în unele state membre. Prin urmare, nu există dovezi conform cărora acest sistem nu ar putea să funcționeze la un nivel mai larg.


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (*) (6.7.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la drumul „Către un sistem de TVA definitiv și combaterea fraudei în domeniul TVA”

(2016/2033(INI))

Raportor pentru aviz (*): Nedzhmi Ali

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât combaterea fraudei fiscale este una dintre principalele provocări cu care se confruntă statele membre în domeniul fiscal;

B.  întrucât frauda în materie de TVA este o practică extrem de dăunătoare prin care se deturnează sume semnificative din bugetele statelor membre, zădărnicindu-se eforturile acestora de consolidare a finanțelor publice;

C.  întrucât frauda transfrontalieră în domeniul TVA costă statele membre și contribuabilii europeni aproape 50 de miliarde de euro anual;

D.  întrucât tipologiile fraudei în domeniul TVA prezintă numeroase fațete, evoluează și cuprind multe sectoare economice, presupunând astfel un efort de adaptare rapidă a legislației aplicabile pentru a face pași în direcția unui sistem al TVA-ului sustenabil și simplu care să permită prevenirea fenomenului fraudei și pierderile potențiale de venituri fiscale;

E.  întrucât cea mai utilizată tehnică de fraudă în domeniul TVA este cea de tip carusel; foarte frecventă în domeniul comerțului cu componente electronice, telefoane mobile și textile, această metodă constă în a „plimba” mărfurile între mai multe societăți situate în diferite țări ale UE, profitând de faptul că livrările intracomunitare nu fac obiectul TVA;

F.  întrucât sunt imperios necesare eforturi continue și mai susținute de cooperare între statele membre pentru a pune la punct strategii cuprinzătoare și integrate în lupta împotriva fraudei, mai ales pe fondul actualelor constrângeri bugetare și al dezvoltării comerțului electronic și a tranzacțiilor pe internet, în cazul căruia există un control teritorial mai puțin strict asupra colectării TVA-ului;

G.  întrucât protejarea intereselor financiare ale UE este un element-cheie al agendei politice a UE pentru consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor săi;

1.  salută noul plan de acțiune în materie de TVA ca o inițiativă cheie îndelung așteptată pentru a promova și contribui la implementarea priorității politice „O piața internă mai dezvoltată și mai echitabilă” prin intermediul Strategiei privind piața unică digitală și un spațiu unic pentru TVA în UE; subliniază faptul că combaterea găurii în materie de TVA și a fraudei fiscale ar trebui să constituie o prioritate absolută pentru UE și statele membre; subliniază necesitatea unei piețe unice mai consolidate și mai echitabile, capabile să contribuie la promovarea justiției în materie fiscală, a consumului durabil, a ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a investițiilor și a competitivității; consideră că noul plan de acțiune ar trebui să facă obiectul unei evaluări cuprinzătoare a impactului;

2.  salută propunerea Comisiei privind „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020: Accelerarea transformării digitale a guvernării”;

3.  observă că noul plan de acțiune cuprinde și alți pași în direcția unui regim definitiv mai eficient, rezistent la fraudă și mai favorabil întreprinderilor în era economiei digitale și a comerțului electronic;

4.  reamintește Comisiei că TVA-ul este un impozit regresiv, care îi afectează cel mai mult pe cei cu venituri reduse; prin urmare, reamintește Comisiei și statelor membre că ar trebui să aibă în vedere acest aspect la stabilirea cotelor TVA la produse foarte utilizate de categoriile cu venituri reduse;

5.  reamintește Comisiei să acționeze pentru îmbunătățirea eficacității sistemelor fiscale de TVA și pentru o mai bună conformitate cu normele în materie de TVA; salută aplicarea principiului țării de destinație, adică a locului unde bunurile sau serviciile sunt consumate, ca principiu aflat la temelia unui sistem definitiv al TVA-ului în UE care, conform estimărilor, ar putea permite reducerea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA cu 40 de miliarde EUR pe an; încurajează Comisia să modifice Directiva TVA în așa fel încât importatorul să poată fi considerat răspunzător solidar pentru pierderea de TVA în statul membru de destinație;

6.  sprijină propunerea Comisiei potrivit căreia TVA-ul pentru o vânzare transfrontalieră (bunuri sau servicii) ar urma să fie colectat de către autoritatea fiscală din țara de origine, la cota aplicabilă în țara de consum, și transferată în țara în care bunurile sau serviciile sunt consumate în cele din urmă;

7.  observă că actualul sistem de TVA rămâne fragmentat și creează sarcini administrative semnificative, îndeosebi pentru IMM-uri și întreprinderile online; solicită Comisiei să propună modificări la Directiva TVA astfel încât să permită o aplicare a normelor în materie de TVA neutră din punct de vedere tehnologic, care va garanta că versiunile fizică și digitală ale unui produs dat sunt tratate la fel; solicită Comisiei să reducă la minim sarcinile administrative inutile, îndeosebi pentru IMM-uri; susține propunerea Comisiei de a introduce un prag de scutire de TVA pentru sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a microîntreprinderilor;

8.  subliniază importanța prezentării unei propuneri legislative de extindere a mecanismului electronic unic de înregistrare și plată în scopuri de TVA la vânzarea online de bunuri fizice către consumatori, în scopul reducerii sarcinii administrative, una dintre principalele bariere cu care se confruntă întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere;

9.  solicită Comisiei să abordeze chestiunea sarcinii administrative cu care se confruntă întreprinderile care decurge din fragmentarea regimurilor de TVA prin prezentarea unor propuneri legislative de extindere a actualului mini-ghișeu unic la bunuri fizice vândute online, dând întreprinderilor posibilitatea să depună declarații unice și să plătească TVA-ul în propriile state membre;

10.  solicită statelor membre să își simplifice sistemele fiscale naționale pentru a le face mai coerente și robuste, mai echitabile și mai eficace, pentru a facilita conformitatea, a preveni, a descuraja și a sancționa frauda și evaziunea fiscală și a îmbunătăți eficiența colectării TVA-ului;

11.  este preocupat de faptul că obiectivul de simplificare a sistemului de contabilitate pentru TVA ca resursă proprie nu a fost îndeplinit în totalitate; reamintește necesitatea de a simplifica și mai mult sistemul de gestiune asociat resurselor proprii pentru a reduce posibilitățile de erori și fraudă; regretă că noul plan de acțiune nu analizează impactul asupra TVA-ului ca resursă proprie;

12.  recunoaște că adoptarea în iulie 2013 a Directivei privind aplicarea facultativă și temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri și servicii care prezintă risc de fraudă(1)), și a Directivei privind un mecanism de reacție rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA(2) a contribuit la structurarea și consolidarea sistemului de combatere a fraudei în domeniul TVA;

13.  solicită statelor membre să își coordoneze mai bine politicile referitoare la mecanismele de taxare inversă pentru a impune un mecanism obligatoriu de partajare de informații exacte și detaliate; solicită Comisiei să examineze în continuare și să evalueze mai riguros posibilitățile de extindere a aplicării mecanismului de taxare inversă la livrările de bunuri între întreprinderi, care se aplică deja produselor și serviciilor digitale, în scopul prevenirii apariției unor noi forme de fraudă în domeniul TVA, care să înlocuiască „frauda de tip carusel”, precum și pentru a preveni creșterea sarcinilor administrative pentru IMM-uri;

14.  subliniază că gaura statelor membre în materie de TVA și pierderile estimate privind colectarea TVA pe teritoriul Uniunii s-au ridicat la circa 170 de miliarde EUR în 2015 și subliniază că în 13 dintre cele 26 de state membre analizate în 2014, pierderea medie estimată în materie de TVA a depășit 15,2 %; invită Comisia să-și utilizeze pe deplin prerogativele executive atât pentru a controla, cât și pentru a ajuta statele membre; subliniază că succesul acțiunii de reducere a găurii în materie de TVA presupune o abordare concertată și multidisciplinară, deoarece această gaură nu rezultă doar din fraudă, ci dintr-o combinație de factori, inclusiv falimentul și insolvabilitatea, erorile statistice, întârzierile la plată și eludarea taxelor; și reiterează solicitarea adresată Comisiei, și care vizează asigurarea unor investigații mai riguroase și descurajarea fraudei, de a promova rapid legislația privind nivelul minim de protecție a denunțătorilor de nereguli în UE și de a stabili un sprijin financiar pentru jurnalismul de investigație transfrontalier, care și-a dovedit în mod clar eficacitatea în scandalurile Luxleaks, Dieselgate și Panama Papers;

15.  consideră că ar trebuie să se acorde o atenție deosebită evaluării strategiei de astupare a găurii în materie de TVA în contextul Semestrului European, în măsura în care este un instrument pentru statele membre de identificare a cauzelor acestei găuri, a segmentelor economiei vulnerabile în fața fraudei, efectelor macroeconomice antrenate și impactului corelativ asupra resurselor proprii ale UE;

16.  regretă că frauda în domeniul TVA, în special așa-numita fraudă de tip carusel sau fraudă cu firme-fantomă, denaturează concurența, privează bugetele naționale de resurse semnificative și aduce prejudicii bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că Comisia nu dispune de date fiabile privind frauda în domeniul TVA de tip carusel; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să depună un efort coordonat pentru instituirea unui sistem comun de colectare a datelor statistice privind frauda de tip carusel în domeniul TVA; subliniază că acest sistem ar putea fi elaborat pe baza practicilor aplicate deja în anumite state membre;

17.  îndeamnă Comisia să inițieze introducerea unui sistem comun care să permită o estimare mai rafinată a volumului fraudei intracomunitare în domeniul TVA prin intermediul colectării de date statistice privind fraudele intracomunitare în domeniul TVA, care ar permite fiecărui stat membru să își evalueze performanțele în acest domeniu pe baza unor indicatori preciși și fiabili legați de reducerea fraudei intracomunitare în domeniul TVA și de creșterea nivelului de detectare a fraudei și de recuperare corelativă a taxelor; consideră că noile abordări în materie de audit, precum auditul unic și auditurile comune ar trebui extinse și mai mult pentru a cuprinde operațiunile transfrontaliere;

18.  subliniază importanța punerii în aplicare a unor noi strategii și a utilizării mai eficace a structurilor existente ale UE pentru a lupta cu mai multă vigoare împotriva fraudei în materie de TVA; subliniază că creșterea transparenței pentru a permite un control temeinic și adoptarea unei abordări mai structurate și bazate pe risc sunt esențiale pentru detectarea și prevenirea mecanismelor de fraudă și a corupției;

19.  regretă că cooperarea administrativă între statele membre privind combaterea fraudei în domeniul TVA tot nu este eficientă când se pune problema de a demonta mecanismele intracomunitare de evaziune și fraudă în domeniul TVA și de a gestiona tranzacțiile sau comerțul transfrontalier; subliniază necesitatea unui sistem de TVA simplificat, eficient și accesibil tuturor statelor membre, care să le permită tuturor statelor membre să își reducă sarcinile aferente TVA-ului și să combată frauda în domeniul TVA; solicită, prin urmare, Comisiei să efectueze mai multe vizite de monitorizare în statele membre, selectate în funcție de nivelul de risc, cu ocazia evaluării acordurilor de cooperare administrativă; solicită, de asemenea, Comisiei să își îndrepte atenția, în contextul evaluării măsurilor administrative, asupra eliminării obstacolelor juridice care împiedică schimbul de informații între autoritățile administrative, judiciare și de ordine publică la nivel național și la nivelul UE; invită, în plus, Comisia să le recomande statelor membre să introducă o analiză comună a riscurilor, care să includă și analiza rețelelor sociale, pentru a se asigura că schimbul de informații prin intermediul Eurofisc vizează în mod eficient frauda; solicită statelor membre să prevadă sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive și să îmbunătățească sistemul de schimb de informații utilizat în prezent;

20.  subliniază necesitatea de a întări Eurofisc pentru a accelera schimburile de informații; remarcă faptul că în ceea ce privește precizia, actualitatea și exhaustivitatea acestora, problemele persistă; consideră că este necesar să se grupeze acțiunile și să se coordoneze strategiile autorităților fiscale, judiciare și polițienești ale statelor membre și organismelor europene, precum Europol, Eurojust și OLAF, care se ocupă de combaterea fraudei, a criminalității organizate și a spălării banilor; încurajează toate părțile interesate să reflecteze în continuare asupra unor modele simple și cuprinzătoare de partajare a informațiilor în timp real pentru a permite reacții prompte sau măsuri de atenuare pentru combaterea mecanismelor existente sau noi, emergente de fraudă;

21.  consideră esențial ca toate statele membre să adere la Eurofisc, în toate domeniile sale de activitate, pentru a permite combaterea eficientă a fraudei în domeniul TVA;

22.  solicită Comisiei să facă propuneri care să permită verificări încrucișate între datele vamale și cele fiscale și să își axeze monitorizarea statelor membre pe măsuri de îmbunătățire a timpului de răspuns al acestora la cererile de informații și a fiabilității sistemului de schimb de informații privind TVA (VIES);

23.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre care nu au procedat încă astfel să pună în aplicare un sistem pe două niveluri de numere de identificare în scopuri de TVA (cu un număr alocat comercianților care doresc să participe la comerțul intracomunitar, diferit de numărul de identificare în scopuri de TVA național), să efectueze verificările prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 și să ofere în același timp consultanță gratuită comercianților;

24.  invită Comisia să prevadă ca sistemele electronice de vămuire ale statelor membre să permită și să pună în practică verificarea automată a numerelor de identificare TVA;

25.  invită Comisia să propună o modificare a Directivei privind taxa pe valoare adăugată în vederea realizării unui grad mai mare de armonizare a cerințelor statelor membre privind raportarea în domeniul TVA pentru furnizarea de bunuri și servicii în interiorul UE;

26.  regretă că propunerea Comisiei cu privire la răspunderea solidară în cazul comerțului transfrontalier nu a fost adoptată de Consiliu; subliniază că aceasta reduce efectul de descurajare a activităților comerciale cu comercianții frauduloși; consideră că punerea în aplicare a Directivei privind taxa pe valoare adăugată în ceea ce privește perioada de depunere a declarațiilor recapitulative nu este uniformă în toate statele membre, mărind astfel sarcina administrativă a comercianților care își desfășoară activitatea în mai multe state membre; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să aprobe propunerea Comisiei cu privire la răspunderea solidară;

27.  consideră că OLAF și Europol ar trebui să aibă acces la datele VIES și Eurofisc și că statele membre ar trebui să beneficieze de informațiile furnizate de aceste organisme pentru a câștiga mai multă eficiență în lupta împotriva crimei organizate care operează la nivel transnațional; este de părere că OLAF trebuie să dețină competențe și instrumente clare de investigare a fraudei în domeniul TVA în UE;

28.  subliniază că atât Directiva privind protejarea intereselor financiare (PIF), cât și Regulamentul privind Parchetul European (EPPO) urmează să completeze și să consolideze cadrul juridic, contribuind în mod considerabil la intensificarea luptei împotriva fraudei; își reiterează poziția potrivit căreia este nevoie urgentă să se adopte cât mai curând posibil Directiva PIF și Regulamentul EPPO, care să includă în domeniul lor de aplicare cele mai grave acte de fraudă în materie de TVA, precum înșelăciunea la nivel internațional în grup organizat; subliniază că excluderea TVA-ului din domeniul de aplicare al acestor propuneri ar reprezenta un imens pas înapoi, având în vedere că frauda în domeniul TVA este acoperită de cadrul juridic actual, mai exact de Convenția PIF, astfel cum a amintit de curând Curtea de Justiție în hotărârea din 8 septembrie 2015 pronunțată în cauza Taricco și alții (C-105/14);

29.  încurajează Comisia și statele membre să fie mai activi la nivel internațional, să intensifice cooperarea cu țările din afara UE și să asigure colectarea eficientă a TVA-ului prin măsuri de ordine publică pentru a stabili standarde și strategii de cooperare bazate preponderent pe principiile transparenței, bunei guvernanțe și schimbului de informații. încurajează statele membre să își comunice reciproc informațiile primite din țările terțe pentru a facilita măsurile de ordine publică în colectarea TVA-ului, în special în domeniul comerțului electronic;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Louis Aliot, Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Monica Macovei, Dan Nica, Georgi Pirinski, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Iris Hoffmann, Cătălin Sorin Ivan, Marian-Jean Marinescu, Andrey Novakov, Julia Pitera, Patricija Šulin

(1)

Directiva 2013/43/UE a Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește aplicarea facultativă și temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri și servicii care prezintă risc de fraudă.

(2)

Directiva 2013/42/UE a Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește un mecanism de reacție rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA.


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (*) (8.7.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la tema „Către un sistem de TVA definitiv și combaterea fraudei în domeniul TVA”

(2016/2033(INI))

Raportor pentru aviz (*): Juan Fernando López Aguilar

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere propunerea de directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),

–  având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European(1),

–  având în vedere propunerea de regulament privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (COM(2013)0535),

–  având în vedere rapoartele interimare ale Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8–0055/2015),

A.  întrucât protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale statelor membre reprezintă un element-cheie al agendei politice a Uniunii pentru consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor și asigurarea faptului că banii lor sunt utilizați în mod corespunzător;

B.  întrucât frauda în domeniul TVA duce la pierderea de venituri pentru statele membre și, astfel, pentru UE, creează perturbări ale mediului fiscal care afectează cu precădere întreprinderile mici și mijlocii și reprezintă o practică a grupurilor infracționale organizate, care profită de existența lacunelor legislative la nivelul cadrului normativ al statelor membre și în activitatea autorităților de supraveghere competente ale acestora;

C.  întrucât, potrivit estimărilor Europol, între 40 și 60 de miliarde de euro din pierderile anuale de venituri din TVA înregistrate în statele membre sunt cauzate de grupuri infracționale organizate, iar 2 % din aceste grupuri sunt responsabile pentru 80 % din frauda intracomunitară cu firme „fantomă” (frauda de tip carusel);

D.  întrucât Curtea de Conturi Europeană a concluzionat, în Raportul său special nr. 24/2015, că frauda în domeniul TVA constituie, în esență, o practică frauduloasă căreia trebuie să i se pună capăt;

E.  întrucât, în cauza „Taricco și alții” (C105/14), Curtea de Justiție a UE a confirmat faptul că și veniturile obținute din TVA pot face obiectul fraudei, concept definit la articolul 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene,

1.  îndeamnă Consiliul să includă TVA în domeniul de aplicare al Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (Directiva PIF) cu scopul de a ajunge la un acord în acest domeniu în cel mai scurt timp;

2.  consideră că este important ca statele membre să facă schimb de informații și să își coordoneze strategiile pentru a elimina orice lacune care pot împiedica combaterea eficace a fraudei în domeniul TVA; consideră că instituirea unor instrumente naționale de analiză a riscului ar putea îmbunătăți eficiența acestor schimburi de informații; subliniază, în continuare, că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a alinia strategiile naționale la cele aplicate de agențiile și organismele europene, cum ar fi Europol, Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), și consideră că ar trebui eliminate obstacolele juridice care împiedică schimbul de informații;

3.  invită Comisia să evalueze în continuare veniturile pe care grupurile infracționale organizate le obțin din fraude în domeniul TVA și să prezinte o strategie comună, cuprinzătoare și multidisciplinară privind combaterea modelelor de afaceri bazate pe fraude în domeniul TVA ale acestor grupuri infracționale, utilizând, dacă este necesar, și echipele comune de anchetă în cadrul acestei strategii;

4.  solicită statelor membre să adopte toate măsurile legislative și administrative necesare pentru a asigura trasabilitatea fluxurilor financiare și transparența instituțiilor bancare cu scopul de a preveni reinvestirea veniturilor obținute din fraudele în domeniul TVA;

5.  consideră că este esențial să se asigure instituirea unui Parchet European (EPPO) unic, puternic și independent, capabil să ancheteze, să urmărească penal și să trimită în judecată autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv în cazul fraudelor în domeniul TVA, astfel cum sunt definite în Directiva PIF sus-menționată și consideră că orice soluție mai puțin eficace ar reprezenta un cost pentru bugetul Uniunii; subliniază, în plus, că este necesar să se garanteze că partajarea competenței între EPPO și autoritățile de anchetă ale statelor membre nu determină excluderea din domeniul de competență al EPPO a infracțiunilor cu impact semnificativ asupra bugetului Uniunii;

6.  solicită statelor membre să publice estimări ale pierderilor datorate fraudei în domeniul TVA care are loc în interiorul UE, să remedieze lacunele existente la nivelul Eurofisc și să își coordoneze mai bine politicile în ceea ce privește taxarea inversă a TVA pe bunuri și servicii;

7.  consideră că este esențial ca statele membre să utilizeze controalele multilaterale (controale coordonate realizate de două sau mai multe state membre ale obligațiilor fiscale ale unui contribuabil sau ale mai multor contribuabili între care există o legătură) pentru a combate în mod eficient frauda în domeniul TVA.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

27.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Heinz K. Becker, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Lorenzo Fontana, Mariya Gabriel, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Filiz Hyusmenova, Iliana Iotova, Eva Joly, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Barbara Kudrycka, Marju Lauristin, Barbara Matera, Roberta Metsola, Louis Michel, Claude Moraes, József Nagy, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Kristina Winberg

Membri supleanți prezenți la votul final

Anna Maria Corazza Bildt, Dennis de Jong, Gérard Deprez, Anna Hedh, Petr Ježek, Petra Kammerevert, Jean Lambert, Gilles Lebreton, Andrejs Mamikins, Salvatore Domenico Pogliese, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georg Mayer

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0234.


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

5

5

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Barbara Kappel, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Costas Mavrides, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Michael Theurer, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Miguel Viegas, Beatrix von Storch, Jakob von Weizsäcker, Pablo Zalba Bidegain, Sotirios Zarianopoulos

Membri supleanți prezenți la votul final

Alain Cadec, Ashley Fox, Sophia in ‘t Veld, Thomas Mann, Emmanuel Maurel, Siôn Simon, Joachim Starbatty, Tibor Szanyi, Romana Tomc

Notă juridică