Procedură : 2016/2060(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0365/2016

Texte depuse :

A8-0365/2016

Dezbateri :

PV 12/12/2016 - 17
CRE 12/12/2016 - 17

Voturi :

PV 13/12/2016 - 5.6
CRE 13/12/2016 - 5.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0487

RAPORT     
PDF 687kWORD 84k
2.12.2016
PE 589.329v04-00 A8-0365/2016

referitor la drepturile femeilor în statele care fac parte din Parteneriatul Estic

(2016/2060(INI))

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

Raportoare: Mariya Gabriel

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
  REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la drepturile femeilor în statele care fac parte din Parteneriatul Estic

(2016/2060(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TEU), care consacră egalitatea de gen ca unul dintre principiile cele mai importante pe care se întemeiază UE,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing a ONU (1995) pentru egalitate, dezvoltare și pace,

–  având în vedere Rezoluțiile 1820 (2008), 1325 (2000) și, mai recent, 2242 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din septembrie 1995 și Programul de acțiune adoptat în cadrul Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (Conferința de la Cairo) din septembrie 1994, precum și rezultatele conferințelor lor de revizuire,

–  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind revizuirea politicii europene de vecinătate (PEV), din 18 noiembrie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 februarie 2008 referitoare la politica europeană de vecinătate, din 20 aprilie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate și din 14 decembrie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate,

–  având în vedere declarația comună a summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga din 7 mai 2009,

–  având în vedere Declarația comună a summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013, intitulată „Parteneriatul Estic: calea de urmat”,

–  având în vedere declarația comună a summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga din 21-22 mai 2015,

–  având în vedere acordurile de asociere / acordurile privind zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/ALSAC) dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, Republica Moldova și Ucraina, pe de altă parte,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate (IEV)(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 iulie 2015 referitoare la Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019;

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 octombrie 2015 privind Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei privind „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor - Transformarea vieților fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”, din 22 septembrie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la reînnoirea Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor în contextul dezvoltării(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2013 referitoare la Genicid: femeile lipsă?(5),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare și rezoluția sa recentă din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(6),

–  având în vedere proiectul Consiliului Europei privind îmbunătățirea accesului femeilor la justiție în cele cinci țări ale Parteneriatului Estic,

–  având în vedere Convenția de la Istanbul din 2011 a Consiliului Europei,

–  având în vedere rapoartele de țară și de progres ale OCDE cu privire la Planul de acțiune anticorupție de la Istanbul pentru țările din cadrul Parteneriatului Estic (PaE),

–  având în vedere convențiile Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de gen, și anume Convenția privind egalitatea de remunerare (nr. 100) din 1951, Convenția privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie) (nr. 111) din 1958, Convenția privind lucrătorii care au responsabilități familiale (nr. 156) din 1981 și Convenția asupra protecției maternității (nr. 183) din 2000,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0365/2016),

A.  întrucât, conform declarației de la Praga, parteneriatul are la bază angajamentul respectării principiilor dreptului internațional și a valorilor fundamentale, printre care democrația, statul de drept și respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale; întrucât Declarația de la Riga a menționat egalitatea de gen ca „un nou domeniu promițător de cooperare”;

B.  întrucât o mai bună diferențiere între țările partenere și o mai mare responsabilitate a acestora reprezintă principiile esențiale pentru PEV revizuită, ținând seama de situația fiecărei țări;

C.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este consacrată în constituțiile și sistemele juridice din toate țările participante la Parteneriatul Estic, și toate statele au ratificat fără rezerve cele mai importante convenții internaționale în acest domeniu; regretă faptul că femeile sunt în continuare supuse discriminării sociale în țările PaE;

D.  întrucât toate țările PaE au elaborat strategii, programe sau planuri de acțiune pentru a îmbunătăți situația femeilor;

E.  întrucât, în statele din PaE, în 2015, doar 17 dintre cele 136 de posturi de conducere în ministere erau ocupate de femei, iar femeile reprezentau în medie 16 % din membrii aleși ai parlamentelor; întrucât, în medie, femeile reprezentau doar 17 % dintre cei care ocupau poziții de funcționari la cel mai înalt nivel; întrucât doar trei partide politice din întreaga regiune erau conduse de femei;

F.  întrucât segregarea orizontală și verticală în angajarea femeilor pe piața muncii din statele PaE este în continuare profund înrădăcinată în normele lor culturale și sociale; întrucât femeile au de dus și povara unui „al doilea schimb” de muncă, adică munca neremunerată casnică;

G.  întrucât stereotipurile vehiculate la scară largă de societate atribuie femeilor un rol subordonat; întrucât aceste stereotipuri se dezvoltă încă din copilărie și se reflectă în deciziile privind parcursul de educație și formare, prelungindu-se apoi pe piața muncii;

H.  întrucât multe femei din zonele rurale, care nu au alte posibilități, au tendința de a accepta locuri de muncă slab remunerate în agricultură, de multe ori fără declarare oficială și fără niciun fel de drepturi de securitate socială; întrucât eliminarea inegalităților dintre femei și bărbați în agricultură ar putea contribui la asigurarea accesului egal la locuri de muncă pentru femei și bărbați, precum și a remunerării egale pentru muncă de valoare egală;

I.  întrucât femeile și bărbații din țările PaE se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă și a drepturilor aferente (SRHR) și încă există obstacole majore pentru femeile sărace, migranți, minoritățile etnice și pentru persoanele care trăiesc în zone rurale; întrucât sub 50% dintre femeile din țările PaE utilizează metode moderne de contracepție, iar în unele țări chiar mai puțin de 20%, motivul principal fiind consilierea deficitară, costurile ridicate, lipsa variantelor și o furnizare nefiabilă a contraceptivelor;

J.  întrucât persistă deficiențe mari în ceea ce privește accesul la justiție pentru femeile care au fost victime ale violenței de gen, în special absența încadrării penale a tuturor formelor de violență împotriva femeilor, denunțarea foarte rară a acestor infracțiuni grave, foarte puține condamnări pentru viol, precum și fonduri publice foarte reduse sau inexistente pentru serviciile de asistență pentru victime;

K.  întrucât, deși există diferențe semnificative între țările din PaE în prevalența violenței împotriva femeilor și acceptarea acestui tip de violență(7), rata acesteia este relativ ridicată - prevalența violenței fizice pe parcursul întregii vieți este de peste 20 % în patru dintre cele șase țări; întrucât nu există suficiente date comparabile pentru a stabili amploarea violenței fizice, sexuale și psihologice la locul de muncă, foarte probabil și din cauza semnalărilor prea rare; întrucât riscul de violență este mult mai mare pentru femeile din minoritățile etnice, cum ar fi femeile rome;

L.  întrucât țările din PaE continuă să fie țări de origine și, în anumite cazuri, țări de tranzit și de destinație pentru traficul de ființe umane în cazul femeilor și al tinerelor fete, inclusiv în scopul exploatării sexuale;

M.  întrucât conflictele prelungite continuă să împiedice dezvoltarea în regiune, ceea ce are repercusiuni profunde asupra vieții oamenilor și a drepturilor omului pentru persoanele afectate, inclusiv femei și fete;

N.  întrucât conflictul care continuă să existe în estul Ucrainei a adâncit stereotipurile de gen care îi evidențiază pe bărbați drept protectori, iar pe femei ca pe niște susținători care au în îngrijire persoane dependente, precum și angajarea și implicarea limitată a femeilor în soluționarea conflictelor;

O.  întrucât, în Ucraina, mai mult de 1,5 milioane de persoane – două treimi dintre acestea fiind femei și copii – au fost strămutate în interiorul țării de la începutul conflictului și suferă din cauza îngreunării accesului la asistență medicală, locuințe și locuri de muncă;

P.  întrucât fetele de etnie romă din Moldova petrec, în medie, mai puțin de patru ani în școală, față de 11 ani în cazul fetelor de altă etnie, ca urmare a faptului că au copii și se căsătoresc devreme, a sarcinilor neplanificate și a responsabilităților de îngrijire a copiilor;

Q.  întrucât UE și statele sale membre s-au angajat pentru apărarea, respectarea și exercitarea drepturilor omului de către femei și fete, promovându-le susținut drepturile în toate relațiile externe, inclusiv în relațiile care depășesc domeniul cooperării pentru dezvoltare;

R.  întrucât egalitatea de gen rămâne o prioritate orizontală în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) și al Instrumentului european de vecinătate (IEV) și întrucât PEV revizuită ar trebui să prevadă un sprijin crescut pentru societatea civilă și o atenție reînnoită pentru importanța egalității de gen; întrucât societatea civilă joacă un rol foarte important în realizarea egalității de gen în Parteneriatul Estic;

S.  întrucât mai multe programe ale UE sunt deschise țărilor partenere din PaE, precum Erasmus+, Cosme, Europa creativă și Orizont 2020,

T.  întrucât îngrijirea prenatală, asistența specializată la naștere, cu îngrijire obstetrică de urgență în caz de nevoie și furnizarea bunuri de strictă necesitate sunt fundamentale pentru reducerea mortalității materne; întrucât țările PaE încă prezintă decalaje în ceea ce privește includerea tuturor femeilor, în special a celor din zonele cele mai sărace și mai îndepărtate, precum și a celor care aparțin grupurilor marginalizate, cum ar fi minoritățile naționale, migranții și femeile cu dizabilități;

1.  consideră că situația drepturilor femeilor în țările din PaE are nevoie de îmbunătățiri; subliniază că schimbările economice profunde și incertitudinea economică au avut consecințe negative asupra situației economice a femeilor și le-au afectat de facto egalitatea;

2.  subliniază că stabilitatea politică generală și respectarea drepturilor omului sunt în general precondiții indispensabile pentru consolidarea drepturilor femeilor și îmbunătățirea situației lor în țările respective;

3.  subliniază că țările PaE trebuie să ia măsuri imediate pentru a crește egalitatea între femei și bărbați în societate, inclusiv să adopte planuri de acțiune naționale și să coopereze cu organizațiile internaționale și cu actorii societății civile;

4.  invită țările PaE să remedieze deficiențele din cadrele lor anti-discriminare și să utilizeze mai mult legislația de combatere a discriminării pe criterii de sex, printre altele folosind mai mult standardele internaționale în hotărârile judecătorești, pentru a se putea impune mai bine respectarea legilor și pentru a pune capăt încălcărilor drepturilor femeilor în aceste țări;

5.  constată că în unele țări ale PaE, situația persoanelor LGBTI este încă precară și alarmantă, în pofida excluderii homosexualității din sfera penală; condamnă în termenii cei mai fermi toate formele de discriminare și violență față de persoanele LGBTI și solicită autorităților naționale să adopte politici de combatere a tuturor formelor de discriminare bazate pe orientarea sexuală;

6.  subliniază că sunt necesare campanii de sensibilizare a populației și schimbări instituționale vizând eliminarea stereotipurilor grave despre femei, care afectează toate domeniile de participare a femeilor în societate;

7.  solicită autorităților naționale să fie vigilente și ferme și să impună sancțiuni împotriva celor care insultă sau stigmatizează persoanele LGBTI, în special în administrația publică și în spațiul public;

Participarea femeilor la procesele decizionale

8.  regretă că femeile sunt evident și semnificativ absente din structurile de putere din statele PaE;

9.  atrage atenția asupra persistenței practicilor discriminatorii pe scena politică din țările PaE, unde, chiar și atunci când femeile reușesc să ajungă în poziții politice și decizionale la nivel înalt, continuă să li se conteste capacitățile și aptitudinile;

10.  solicită un acces la putere și o reprezentare egală a femeilor la toate nivelurile de guvernare și de decizie, pentru a le susține rolul de lideri; recunoaște rolul esențial al organizațiilor societății civile și al ONG-urilor internaționale în a stimula reforme pozitive și măsuri de protecție a drepturilor femeilor și în a îmbunătăți participarea acestora la activități politice și economice; încurajează schimburile de bune practici privind promovarea participării politice a femeilor în instituțiile descentralizate și autoritățile locale; subliniază că cea mai bună modalitate de a obține rezultate de durată este acțiunea partidelor politice și evidențiază astfel rolul esențial al partidelor politice europene și a secțiunilor lor pentru femei;

11.  invită statele PaE să promoveze și să susțină participarea politică a femeilor și rolul lor de lider; subliniază că ar fi benefică o mai mare participare a femeilor în reformele esențiale ale administrațiilor publice, cum ar fi combaterea corupției și reformele economice; salută toate eforturile depuse pentru realizarea acestui obiectiv, cum ar fi cotele obligatorii pentru listele de candidați, subvențiile, sprijinul și cursurile de pregătire pentru femeile cu poziții politice și pentru militante, programele de mentorat și campaniile de conștientizare, care urmăresc schimbarea imaginii femeilor în mass-media;

12.  subliniază rolul pozitiv pe care îl poate juca Adunarea Parlamentară Euronest în a promova participarea politică a femeilor și vizibilitatea acestora în cadrul Parteneriatului Estic; salută prima reuniune a Forumului Femeilor Euronest, care a avut loc în martie 2016; în termeni mai generali, încurajează de asemenea crearea și susținerea de către UE a unor rețele transnaționale ale femeilor din politică;

13.   susține plenar participarea și rolul femeilor în cadrul organizațiilor, acțiunilor și programelor guvernamentale și non-guvernamentale anticorupție, precum și în combaterea corupției; consideră că, în general, o creștere a participării femeilor în viața politică și în nivelurile înalte ale administrației țărilor PaE ar contribui la reînnoirea clasei politice și, prin aceasta, la reușita tranzițiilor politice în curs;

14.  reamintește că misiunile UE de observare a alegerilor și alte misiuni internaționale de acest tip oferă în rapoartele lor recomandări privind participarea femeilor în procesul electoral; solicită UE să folosească pe deplin aceste recomandări în cadrul Politicii europene de vecinătate;

Participarea economică a femeilor

15.  constată că, în general, femeile au un nivel ridicat de integrare pe piața forței de muncă din țările PaE, însă participarea lor economică a scăzut în ultimii ani;

16.  observă că stereotipurile de gen și discriminarea femeilor împiedică o integrare mai extinsă a femeilor pe piața forței de muncă și creează obstacole suplimentare pentru activitățile antreprenoriale ale femeilor;

17.  regretă faptul că femeile sunt angajate mai frecvent în sectorul serviciilor și în sectoarele publice cu salarii semnificativ mai mici decât în sectoarele care angajează majoritar bărbați, că diferența de remunerare între femei și bărbați rămâne ridicată și poate ajunge chiar până la 50 %, dar și că femeile se confruntă cu bariere de natură culturală și sociologică în accesul la poziții de conducere, ceea ce se întâmplă adesea și în UE, de altfel;

18.  regretă faptul că femeile sunt predominant active în sectoare cu salarii mici în toate țările Parteneriatului Estic, în pofida nivelului lor superior de educație; solicită implicarea femeilor în procesul decizional și în procesul de aplicare a politicilor economice, promovarea programelor de afaceri care urmăresc integrarea și promovarea femeilor în firme și întreprinderi, precum și realizarea unor proiecte de dezvoltare locală destinate capacitării economice a femeilor; încurajează o abordare clar direcționată către multiplicarea modelelor feminine în pozițiile de lideri și în funcțiile de management, pentru a permite tinerei generații să aibă încredere în propria capacitate de a fi în avangarda tuturor sectoarelor de activitate; subliniază că este necesar ca femeile să se implice activ în sindicate și subliniază necesitatea imperioasă de a elimina barierele discriminatorii de ordin juridic și structural cu care se confruntă femeile în mediul profesional, pentru a se ajunge la o remunerare egală pentru muncă egală, astfel încât să nu mai existe discrepanțe salariale și de pensii între bărbați și femei;

19.  remarcă că serviciile de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile și dispozițiile clare referitoare la concediul pentru creșterea copilului sunt decisive pentru a îmbunătăți participarea femeilor la piața forței de muncă; constată că, în unele cazuri, lipsa acestor servicii și dispoziții legale afectează accesul fetelor și tinerelor la educație și dezvoltarea lor profesională, acestea trebuind să aibă grijă de frați și surori;

20.  subliniază faptul că femeile poartă de cele mai multe ori responsabilitatea îngrijirii persoanelor în vârstă și a celor dependente, precum și că femeile cu copii întâmpină adesea dificultăți în a se reintegra profesional; subliniază faptul că o pondere egală a muncii neplătite între bărbați și femei, cum ar fi îngrijirea și responsabilitățile casnice, reprezintă una dintre condițiile indispensabile pentru participarea femeilor pe piața muncii și independența lor economică; invită insistent autoritățile naționale să îmbunătățească rețeaua de facilități de îngrijire de calitate a persoanelor în vârstă și a celor dependente;

21.  subliniază că dispozițiile legale de protecție care au fost adoptate în unele țări ale PaE, prin care se interzice angajarea femeilor în profesii potențial periculoase, limitează accesul femeilor la anumite profesii și locuri de muncă, limitându-le și mai mult posibilitățile de angajare; încurajează aceste țări să revizuiască aceste dispoziții;

22.  atrage atenția asupra importanței unei educații și a unui învățământ profesional de calitate pentru femei și fete pentru a le ușura accesul la piața forței de muncă, dar și a rolului educației în eliminarea stereotipurilor legate de rolul femeilor; subliniază că antreprenoarele au nevoie de un sprijin specific și de programe de mentorat specifice pentru că, adesea, ele nu au acces la credite sau la rețelele comerciale și se confruntă cu numeroase complicații reglementare;

23.  încurajează dezvoltarea unei economii sociale pentru femei și facilitarea utilizării microcreditelor ca mijloc de obținere a independenței lor economice și de promovare a programelor de afaceri care implică femeile în companii și întreprinderi; ia act, în acest sens, de importanța crucială a transparenței, a accesului echitabil și disponibilității informațiilor cu privire la instrumentele de sprijin financiar;

24.   solicită un acces egal la educație pentru toți copiii, în toate etapele, inclusiv la creșă, grădiniță și în învățământul primar, secundar și universitar, precum și în domeniile STIM, acordând o atenție deosebită educației și formării fetelor din medii rurale, prin educație și încurajare dintr-un stadiu timpuriu, ceea ce va contribui la stimularea creșterii în sectoare esențiale ale dezvoltării economice; solicită deschiderea tuturor parcursurilor educative pentru femei, precum și a profesiilor care continuă să fie interzise femeilor; atrage atenția asupra problemei muncii copiilor, care îi împiedică să aibă acces la o educație și o formare profesională adecvate și care va avea ulterior un impact asupra capacității lor de a obține o poziție bună pe piața muncii; sprijină o asociere mai largă a țărilor partenere cu agențiile și programele UE, cum ar fi Orizont 2020, Europa Creativă, COSME sau Erasmus+;

25.  subliniază faptul că munca copiilor continuă să fie o problemă gravă în unele țări care fac parte din Parteneriatul Estic, în special în Moldova, Georgia și Azerbaidjan; invită aceste țări să stabilească obiective specifice pentru eliminarea tuturor formelor de muncă a copiilor și să impună respectarea totală a legilor pertinente;

Violența împotriva femeilor

26.  evidențiază necesitatea combaterii violenței casnice și a violenței de gen, inclusiv a hărțuirii sexuale și a traficului de ființe umane în scopul exploatării sexuale în țările din PaE, probleme care sunt adesea prea puțin semnalate datorită faptului că acest tip de comportamente sunt considerate acceptabile de către societate;

27.  condamnă folosirea violenței sexuale împotriva femeilor și a fetelor ca armă de război, inclusiv a violurilor în masă, sclaviei sexuale, prostituției, persecuțiilor pe motiv de gen și traficului de ființe umane, precum și turismul sexual; subliniază necesitatea de a combate căsătoriile forțate, conform definiției ONU, inclusiv a căsătoriilor copiilor și a celor timpurii, și solicită țărilor din vecinătatea estică să se opună consecvent tuturor formelor de exploatare și abuz împotriva femeilor prin practicile de maternitate prin substituție; invită statele care fac parte din Parteneriatul Estic să ia măsuri de urgență pentru prevenirea și urmărirea penală a infracțiunilor grave de acest gen comise în jurisdicția lor, chiar și în afara propriului teritoriu; subliniază necesitatea unei finanțări suficiente pentru inițiativele de combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor care asigură un acces pe termen lung la servicii eficiente pentru victime și supraviețuitori și care, prin urmare, ar trebui să dispună de un personal adecvat și de resurse suficiente; solicită luarea de urgență a unor măsuri speciale, cum ar fi programele de formare profesională, pentru victimele violenței, în special atunci când au copii în îngrijire, în vederea integrării lor pe piața muncii;

28.  atrage atenția asupra faptului că Statutul de la Roma clasifică crimele pe motive de gen și crimele de violență sexuală în rândul crimelor de război, al crimelor împotriva umanității sau al elementelor constitutive ale genocidului și torturii; salută, în acest context, Rezoluția 2106 a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea violenței sexuale în conflicte, adoptată la 24 iunie 2013;

29.  subliniază nevoia creării unor mecanisme de protecție eficace pentru apărătoarele drepturilor omului;

30.  invită țările PaE să aloce mai multe resurse pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv să modifice instrumentele juridice și să ofere asistență pentru victimele violenței; subliniază necesitatea unor schimbări instituționale pentru a combate stereotipurile din societate care stigmatizează și mai mult victimele violului și violenței;

31.  subliniază importanța ODS 5, în special a punctului 2, care prevede eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor în sfera publică și în cea privată, precum și necesitatea revizuirii legislației în vigoare în statele PaE privind violența împotriva femeilor și fetelor, verificând eficacitatea acesteia în prevenirea și eliminarea acestui tip de violență și acordând o atenție deosebită necesității unor legi să care să combată toate formele de violență (fizică, sexuală, psihologică, economică) și să prevadă pedepse adecvate pentru vinovați, precum și compensații pentru victime și supraviețuitori;

32.   solicită statelor Parteneriatului Estic să elaboreze măsuri pentru ca sistemul judiciar să integreze problematica de gen, inclusiv prin formarea membrilor profesiilor juridice, a ofițerilor de poliție și a altor categorii de personal care se ocupă de sesizări și semnalări ale actelor de violență împotriva femeilor și fetelor, astfel încât victimele acestui tip de violență să beneficieze de audieri corecte; face apel la o mai bună cooperare și expertiză din partea poliției, a profesiilor juridice, a medicilor, psihologilor, autorităților și organismelor de voluntari care se ocupă de victimele unor astfel de atacuri;

33.  reafirmă că selecția sexului în funcție de prejudecățile de gen reprezintă o formă gravă de violență de gen și o încălcare a drepturilor omului; încurajează desfășurarea de campanii de conștientizare pentru a schimba atitudinile din societate față de practicile de selecție în funcție de sex și îndeamnă la eforturi mai mari pentru a împiedica și a combate astfel de practici;

34.  invită insistent guvernele să își intensifice eforturile pentru cercetarea și urmărirea penală a celor suspectați de trafic și pentru condamnarea traficanților de forță de muncă și a traficanților de persoane în scopuri sexuale, precum și pentru a proteja integritatea femeilor în cauză, conform modelului nordic, și a sprijini ONG-urile partenere care se ocupă de reabilitarea și reintegrarea victimelor;

35.  solicită o mai bună cooperare între statele PaE, pe de o parte, și agențiile UE și organele de ordine și siguranță din statele membre, pe de altă parte, pentru a combate traficul de ființe umane, care reprezintă una dintre cele mai profitabile activități ale criminalității organizate, precum și pentru a dezmembra rețelele criminale;

36.  invită insistent Comisia să finalizeze evaluările impactului de gen al tuturor acordurilor de readmisie cu țările PaE, implicând Coordonatorul antitrafic al UE și Institutul European pentru Egalitatea de Gen (IEEG);

37.  invită insistent statele PaE să ratifice cât mai curând Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, având în vedere faptul că niciuna dintre țările respective nu a ratificat-o, și solicită autorităților să creeze strategii naționale pentru combaterea violenței împotriva femeilor și să monitorizeze cu strictețe aplicarea acestora;

38.   solicită aplicarea Platformei de acțiune de la Beijing în privința educației și a sănătății ca drepturi fundamentale ale omului, inclusiv accesul la planificarea familială liberă, la o gamă completă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, printre care contracepția și avortul legal și în siguranță și legale, precum și accesul la educația sexuală;

39.  subliniază faptul că riscul de a muri de cancer de col uterin este de 10 ori mai mare în țările PaE decât în Europa de Vest, acesta fiind tipul de cancer cel mai frecvent în rândul femeilor cu vârsta între 15 și 44 de ani și care are, prin urmare, efecte profunde asupra structurii societății; solicită programe de screening și de vaccinare la nivel național pentru a combate aceste tendințe;

40.  invită statele membre să se asigure că drepturile femeilor din țările PaE, precum accesul la viză, drepturile de reședință legală și drepturile sociale, sunt acordate individual și nu în funcție de starea civilă sau de relația matrimonială;

41.  subliniază necesitatea unor proceduri de reîntregire a familiei pentru a acorda drepturi individuale femeilor și fetelor care se alătură familiilor lor în UE, astfel încât acestea să nu depindă forțat de o relație posibil abuzivă cu unul dintre membrii familiei pentru a avea acces la sănătate, la educație sau la un loc de muncă;

Rolul femeilor în soluționarea pașnică a conflictelor

42.  atrage atenția asupra rolului pe care îl joacă femeile în soluționarea conflictelor, în consolidarea păcii și în situațiile de urgență ca urmare a conflictelor, cum ar fi furnizarea de asistență umanitară pentru persoanele strămutate; subliniază că femeile trebuie să fie implicate pe deplin în negocierile de pace, în eforturile de reconstrucție și în tranzițiile politice;

43.  încurajează continuarea eforturilor pentru soluționarea pașnică a conflictelor și cere ca femeile să fie mai mult implicate în aceste procese, în conformitate cu Rezoluțiile 1325 și 2242 ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea;

44.  cere să se acorde o protecție specială femeilor și fetelor care solicită azil, deoarece femeile și fetele sunt vulnerabile în mod deosebit și este posibil ca ele să fugă din calea violenței din motive de gen, dar se pot afla în situația de a nu putea sau de a nu vrea să ofere informații relevante în timpul procesului de determinare a statutului lor de refugiați;

Exemple de practici optime

45.  subliniază importanța schimburilor de cele mai bune practici și de exemple pozitive care pot fi replicate și în alte țări ale PaE; consideră că printre proiectele evidențiate trebuie menționat și cel intitulat „Femeile în politică în Moldova”, o inițiativă a ONU Femei și UNDP finanțată de Guvernul Suediei, proiect care sprijină dezvoltarea capacităților femeilor în politică și desfășurarea unor campanii de conștientizare privind contribuția femeilor la procesul politic;

46.  salută programul UE și al BERD în țările din Parteneriatului Estic, intitulat „Women in Business”, care oferă IMM-urilor conduse de femei acces la finanțare și consiliere în domeniul afacerilor, acordând băncilor partenere locale care colaborează cu acestea linii de credit, sprijin în managementul de risc și asistență tehnică, precum și servicii de consiliere, formare și mentorat în domeniul afacerilor;

47.  reamintește o serie de exemple pozitive de implicare crescută a femeilor în soluționarea conflictelor și în reconciliere, cum ar fi Dialogul pentru pace și securitate al femeilor din zona trans-caucaziană, instituit în 1994 și conceput de National Peace Foundation (SUA), care a fost creat pentru a permite femeilor din Caucaz să se implice în proiecte cum ar fi reabilitarea copiilor care sunt victime de război, cursuri de pregătire pentru pace și edificarea democrației;

48.  sprijină proiectele de emancipare care cresc încrederea în sine a femeilor, garantând participarea lor și consolidând puterea și autoritatea lor de a lua decizii în toate domeniile care le afectează viața; atrage atenția în mod special asupra rolului libertății de exprimare și de opinie în emanciparea femeilor; susține ferm proiectele de capacitare care urmăresc promovarea participării femeilor la alegerile locale, cum ar fi proiectul WiLD (femeile în democrația locală), în urma căruia 70 % dintre beneficiare au fost alese la alegerile din 2013 și 2014 din Armenia, sau participarea acestora în procesul de implementare a politicilor economice, cum ar fi proiectul PNUD realizat actualmente în Azerbaidjan pentru a susține crearea unor întreprinderi conduse de femei în regiunea Massali; salută proiectul Consiliului Europei de îmbunătățire a accesului femeilor la justiție în cinci dintre țările Parteneriatului Estic, care urmărește identificarea obstacolelor pentru accesul egal al femeilor la justiție și susținerea eliminării acestora, precum și consolidarea capacității țărilor Parteneriatului Estic de a concepe măsuri pentru ca sistemul judiciar să țină cont de aspectele de gen, inclusiv prin formarea membrilor profesiilor juridice;

Sprijinul UE în contextul politicii europene de vecinătate

49.  subliniază că, în ultimii cinci ani, s-au cheltuit 103 milioane de euro pentru 121 de proiecte și programe de promovare a egalității de gen în zonele din vecinătatea Europei, inclusiv 5 milioane de euro pentru programul „Women in Business” în țările din PaE; recunoaște că UE a oferit deja un sprijin important pentru realizarea obiectivelor în domeniul drepturilor femeilor și al egalității de gen, inclusiv prin instrumentul de asistență TAIEX PEER 2 PEER, care sprijină reforma administrației publice și promovează cooperarea privind principiile și politicile fundamentale;

50.  subliniază că, deși egalitatea de gen este un principiu orizontal în cadrul PEV și al IEV, ar trebui urmărite obiective măsurabile mai precise și în domeniul egalității de gen, inclusiv în ceea ce privește noul Plan de acțiune pentru egalitatea de gen în domeniul dezvoltării 2016-2020; subliniază nevoia urgentă de integrare a perspectivei de gen ca strategie pentru realizarea egalității de gen și de introducere a unor acțiuni pozitive în planurile naționale de acțiune din cadrul politicii europene de vecinătate;

51.  invită Comisia să impună integrarea aspectelor de gen și să utilizeze bugetarea de gen și evaluările de impact de gen în toate domeniile PEV și IEV, asigurându-se astfel că sunt elaborate și monitorizate obiective specifice privind egalitatea de gen;

52.  observă că, în cadrul PEV revizuite, rapoartele de țară ar trebui să se concentreze pe prioritățile convenite cu partenerii; salută faptul că rapoartele periodice, ce vor urmări evoluțiile din vecinătate, vor pune accent și pe egalitatea de gen;

53.  solicită insistent includerea drepturilor femeilor și a problematicii egalității de gen pe agenda dialogurilor periodice politice și a celor privind drepturile omului cu partenerii din PaE, împreună cu acțiunile propuse;

54.  subliniază rolul important al diplomației parlamentare în toate domeniile enumerate mai sus, precum și necesitatea de a face schimb de bune practici;

55.  consideră că este important să se colecteze date armonizate privind situația femeilor în țările din PaE; încurajează posibilitatea de a introduce Indicele egalității de gen, elaborat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen, în țările din PaE ca parte a proiectelor finanțate prin IEV;

56.  subliniază că IEV trebuie să ofere sprijin organizațiilor locale ale femeilor și societății civile, actori care sunt cel mai bine poziționați să ajungă la populațiile locale, să contribuie la creșterea gradului de conștientizare și să se ocupe de problemele cu care se confruntă femeile și fetele din regiuni;

57.  încurajează statele membre să dezvolte legături bilaterale și multilaterale mai puternice cu țările PaE și să se implice activ în ajutorul pentru tranziție, asistența tehnică și schimburile de experiență; consideră că statele membre din proximitatea geografică imediată a țărilor Parteneriatului Estic ar putea juca un rol important în crearea unor legături mai puternice și în implicarea altor state membre în parteneriate cu țările PaE;

°

°    °

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 77, 15.3.2014, p. 27.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0018.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0470.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0350.

(5)

JO C 181, 19.5.2016, p. 21.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0272.

(7)

http://eeca.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/21770%20Brief_web.pdf


EXPUNERE DE MOTIVE

Stabilizarea vecinătății sale reprezintă este unul dintre obiectivele majore ale politicii externe a Uniunii Europene și ale politicii europene de vecinătate (PEV), pentru a asigura securitatea, pacea, stabilitatea și prosperitatea tuturor. Femeile joacă un rol esențial în această privință.

Parteneriatul Estic (PaE) a fost lansat în 2009, prin Declarația de la Praga, ca inițiativă comună a Uniunii Europene, a statelor sale membre și a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Întrucât PaE se întemeiază pe angajamentul față de principiile dreptului internațional, valorile fundamentale ale democrației, statul de drept și drepturile omului, nu trebuie uitată importanța egalității de gen și a drepturilor femeilor. Când au fost anunțate prioritățile strategice ale PEV pentru perioada 2014-2020, s-a subliniat că egalitatea de gen este o temă transversală, care trebuie abordată și integrată în toate activitățile din acest domeniu. Egalitatea de gen a fost, de asemenea, menționată ca „un nou domeniu promițător de cooperare” în ultima Declarație a Summitului Parteneriatul Estic, aprobată la Riga în 2015. Într-adevăr, capacitarea femeilor și participarea lor activă la viața socială, politică și economică reprezintă elemente esențiale pentru a realiza schimbările inițiate.

Ținând seama de principiul diferențierii din PEV și de diversitatea statelor din PaE, este important să se sublinieze că drepturile femeilor și egalitatea de gen sunt consfințite în constituțiile și sistemele juridice ale tuturor țărilor din PaE. Dar rămân ca teme importante discriminarea socială și stereotipurile de gen. Stereotipurile de gen nu numai că împiedică o incluziune mai mare a femeilor pe piața forței de muncă și participarea la viața politică, dar perpetuează acceptarea socială a violenței de gen și a violenței domestice neraportate.

În continuare, femeile „strălucesc” prin absență la nivelul structurilor politice ale puterii, fie ele executive sau parlamentare, în principal din cauza practicilor discriminatorii. În medie, ele ocupă 14 % dintre pozițiile de miniștri și 16 % din locurile în parlamente. În domeniul economic, deși femeile sunt, în general, mai instruite decât bărbații, ele reprezintă 10 % din membrii structurilor de conducere ale organizațiile patronale și 15 % din membrii de sindicat. Diferențele de remunerare între femei și bărbați sunt, în general, importante, dar există discrepanțe semnificative între țările din PaE (între 24 % și 50 %), iar segregarea orizontală și verticală de pe piața forței de muncă este critică. În consecință, femeile au tendința de a accepta locuri de muncă remunerate mai slab sau chiar nedeclarate, în special în zonele rurale, sau de a se orienta spre activități antreprenoriale. De fapt, femeile reprezintă un procent mare de antreprenori sau de proprietari de firme, dar se confruntă cu aceleași obstacole ca în UE, în principal din cauza stereotipurilor de gen dominante și a sectoarelor dominate de bărbați. (1)

Combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o provocare atât pentru UE, cât și pentru vecinii săi din est. Statistica cazurilor raportate arată că între 7 % și 25 %(2) dintre femei (în funcție de țară) au fost victime ale violenței domestice, dar majoritatea cazurilor rămân nedenunțate. În plus, țările din PaE sunt identificate ca țări de origine sau de tranzit (uneori țări de destinație, mai ales în cazul traficului intern) pentru traficul de ființe umane. Marea majoritate a victimelor traficului de ființe umane sunt femei(3).

Femeile și copiii reprezintă vasta majoritate a persoanelor afectate de conflicte armate. Acesta este motivul pentru care raportul subliniază rolul esențial jucat de femei în soluționarea conflictelor, în consolidarea păcii și în situațiile de urgență ca urmare a conflictelor. Raportul cere, de asemenea, o mai mare implicare a femeilor în negocierile de pace și în tranzițiile politice.

Prezentul raport nu a urmărit să enumere neajunsurile și nereușitele în protecția drepturilor femeilor, ci mai degrabă să atragă atenția asupra barierelor pentru capacitarea femeilor și a modului în care o mai mare egalitate de gen ar contribui la realizarea obiectivelor PaE și PEV. De asemenea, raportul conține exemple de bune practici, proiecte relevante și de succes în promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen în statele din PaE. Raportul abordează, totodată, și sprijinul UE în contextul PEV și propune o serie de recomandări în acest sens.

După cum s-a subliniat în Declarația de la Riga, egalitatea de gen este un domeniu care ar putea profita foarte mult din cooperarea consolidată între UE și statele din PaE. Majoritatea provocărilor sunt comune pentru UE și vecinii săi estici, iar raportul de față dorește să confere drepturilor femeilor și egalității de gen un nivel de prioritate mai ridicat pe lista priorităților politice ale Parteneriatului Estic.

(1)

Raportul IEEG privind egalitatea de gen și procesele decizionale în țările PaE, 2015 http://eige.europa.eu/sites/default/files/documents/gender_equality_and_decision_making_in_eap_countries_2015_-_report_and_annex_one_file.pdf

(2)

ONU Femei, http://www.endvawnow.org/uploads/browser/files/vawprevalence_matrix_june2013.pdf

(3)

UNODC, http://www.unodc.org/documents/Global_Report_on_TIP.pdf


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (11.10.2016)

destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

referitor la drepturile femeilor în statele care fac parte din Parteneriatul estic

(2016/2060(INI))

Raportor pentru aviz: Pier Antonio Panzeri

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 1979,

–  având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing a ONU (1995) pentru egalitate, dezvoltare și pace,

–  având în vedere Rezoluțiile 1820 (2008), 1325 (2000) și, mai recent, 2242 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere rezoluțiile Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

–  având în vedere Convenția de la Istanbul din 2011 a Consiliului Europei,

–  având în vedere convențiile Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de gen, și anume Convenția privind egalitatea de remunerare (nr. 100) din 1951, Convenția privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie) (nr. 111) din 1958, Convenția privind lucrătorii care au responsabilități familiale (nr. 156) din 1981 și Convenția asupra protecției maternității (nr. 183) din 2000,

1.  cere o distribuire egală a puterii și reprezentării între femei și bărbați la toate nivelurile de guvernare și de luare a deciziilor, inclusiv cu privire la promovarea participării femeilor în alegerile locale, dacă este nevoie folosind cotele; sprijină ferm proiectele de emancipare care vizează promovarea participării femeilor la alegerile locale, cum ar fi proiectul WiLD (femeile în democrația locală), în urma căruia 70 % dintre beneficiarii săi de sex feminin au fost aleși la alegerile din 2013 și 2014 din Armenia; subliniază importanța unei participări sistematice egale, depline și active a femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la promovarea drepturilor omului și reformelor democratice, precum și la operațiunile de menținere a păcii, de asistență umanitară și de reconstrucție post-conflict și la procesul de tranziție democratică spre soluții politice durabile și stabile;

2.  subliniază că stabilitatea politică generală și respectarea drepturilor omului sunt în general condiții prealabile necesare pentru consolidarea drepturilor femeilor și îmbunătățirea situației lor în țările respective;

3.  subliniază importanța participării egale, depline și active a femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor;

4.  sprijină proiectele de emancipare care cresc încrederea în sine a femeilor, garantând participarea lor și consolidând puterea și autoritatea lor de a lua decizii în toate domeniile care le afectează viața; atrage atenția în mod special asupra rolului libertății de exprimare și de opinie în emanciparea femeilor;

5.  subliniază nevoia urgentă de integrare a perspectivei de gen ca strategie pentru realizarea egalității de gen și de introducere a unor acțiuni pozitive în planurile naționale de acțiune din cadrul politicii europene de vecinătate;

6.  cere să se acorde tuturor copiilor un acces egal la educație în toate etapele, inclusiv la creșă, grădiniță și în învățământul primar, secundar și universitar, precum și în domeniile STIM, acordând o atenție deosebită educației și formării fetelor în domenii care reprezintă o ruptură cu convenția, inclusiv pentru fetele care locuiesc în mediul rural; în acest sens, salută proiecte precum proiectul Universității de Stat Sumy pus în aplicare în Ucraina pentru a sprijini egalitatea de șanse pentru tinerele mame studente în obținerea unui loc de muncă într-o instituție de învățământ superior; solicită deschiderea tuturor parcursurilor educative pentru femei, precum și îmbunătățirea accesului acestora la învățământul superior și la profesii care continuă să fie interzise femeilor;

7.  subliniază faptul că munca copiilor continuă să fie o problemă gravă în unele țări care fac parte din Parteneriatul estic, în special în Moldova, Georgia și Azerbaidjan; invită aceste țări să stabilească obiective specifice pentru eliminarea tuturor formelor de muncă a copiilor și să asigure punerea în aplicare pe deplin a legilor pertinente;

8.  încurajează dezvoltarea politicilor economice pentru femei și utilizarea microcreditelor ca mijloc de obținere a independenței economice, precum și promovarea competențelor antreprenoriale; subliniază necesitatea de a oferi femeilor îndrumări și clarificări privind modul în care drepturile lor pot fi sprijinite prin intermediul politicilor macroeconomice, precum și necesitatea ca femeile să aibă acces la informații privind drepturile lor sociale și economice;

9.  solicită implicarea femeilor în procesul decizional și în procesul de aplicare a politicilor economice, promovarea programelor de afaceri pentru oportunități egale pentru bărbați și femei în firme și întreprinderi, precum și implementarea unor proiecte de dezvoltare locală destinate emancipării economice a femeilor din țările Parteneriatului estic, cum ar fi proiectul din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pus în aplicare în prezent în Azerbaidjan pentru a sprijini crearea de întreprinderi conduse de femei în regiunea Masalli; solicită, de asemenea, adoptarea unor politici economice specifice care să ajute femeile să obțină un echilibru între viața profesională și cea privată;

10.  subliniază necesitatea de a promova spiritul antreprenorial al femeilor și accesul la finanțare și, în sens mai larg, participarea femeilor în afaceri, prin dezvoltarea unei prezențe puternice a femeilor în sectorul IMM-urilor în țările care fac parte din Parteneriatul estic, prin facilitarea accesului la finanțare și consiliere pentru IMM-urile conduse de femei;

11.  salută contribuția UE la programul „Women in Business“ (Femei în afaceri) al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în țările care fac parte din Parteneriatul estic, care oferă acces la consiliere întreprinderilor conduse de femei;

12.  salută proiectul Consiliului Europei care vizează identificarea și sprijinirea eliminării obstacolelor din calea accesului egal al femeilor la justiție în țările care fac parte din Parteneriatul estic;

13.  subliniază că este necesar ca femeile să participe activ la uniunile sindicale și subliniază necesitatea de a depăși barierele discriminatorii de ordin juridic și structural pentru femeile din câmpul muncii, pentru a se ajunge la egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, astfel încât să se elimine diferențele de remunerare și de pensie dintre bărbați și femei;

14.  consideră că este esențial să se elaboreze practici și acte legislative care să le permită femeilor să-și păstreze locurile de muncă în timpul sarcinii și pe o anumită perioadă ulterioară pentru ca, prin intermediul sprijinului acordat de stat, să se mențină veniturile la nivelul anterior pentru femeile ale căror venituri sunt reduse din cauza faptului că se ocupă de creșterea copiilor, precum și să se faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

15.  invită țările care fac parte din Parteneriatul estic să încurajeze mijloacele de informare în masă să pună în aplicare politici de promovare a egalității dintre femei și bărbați și de combatere a stereotipurilor de gen;

16.  îndeamnă statele care fac parte din Parteneriatul Estic să ratifice Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, având în vedere că niciunul dintre aceste state nu a ratificat-o, și invită autoritățile să pună în aplicare strategii naționale de prevenire, cercetare și sancționare a actelor violență împotriva femeilor, să promoveze protecția și asistența pentru victime și să asigure reintegrarea lor socială;

17.  condamnă folosirea violenței sexuale împotriva femeilor și a fetelor ca arme de război, inclusiv violurile în masă, sclavia sexuală, prostituția forțată și persecuțiile pe motiv de gen, inclusiv traficul de ființe umane, precum și turismul sexual, căsătoriile timpurii și forțate și toate celelalte forme de violență fizică, sexuală și psihologică și invită statele care fac parte din Parteneriatul estic să ia măsuri de urgență pentru prevenirea și urmărirea penală a infracțiunilor grave de acest gen comise în jurisdicția lor, chiar și în afara propriului teritoriu; subliniază faptul că practica căsătoriilor timpurii continuă să fie o problemă în Georgia și Moldova, informațiile existente arătând că aproximativ 17-19 % dintre femei sunt deja căsătorite înainte de vârsta de 18 de ani; atrage atenția asupra faptului că Statutul de la Roma clasifică crimele pe motive de gen și crimele de violență sexuală în rândul crimelor de război, al crimelor împotriva umanității sau al elementelor constitutive ale genocidului sau torturii; salută, în acest context, Rezoluția 2106 a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea violenței sexuale în conflicte, adoptată la 24 iunie 2013;

18.  subliniază importanța obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special a obiectivului 5 privind egalitatea de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor și mai ales a punctului (2) de la acest obiectiv, care cere eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor în mediul public și privat, inclusiv traficul și exploatarea sexuală sau de alt tip;

19.  cere o protecție specială a femeilor care solicită azil, în special a mamelor cu copii mici, deoarece mai ales femeile sunt cele care fug din calea violenței din motive de gen, dar ele pot fi în situația de a nu putea sau de a nu vrea să ofere informații pertinente în timpul procesului de determinare a statutului lor de refugiați; în acest sens, invită Comisia Europeană să pună în aplicare proiecte ce vizează protejarea grupurilor vulnerabile, cum s-a întâmplat deja în Georgia în perioada 2012-2014 cu un proiect finanțat de UE;

20.  solicită aplicarea Platformei de acțiune de la Beijing în domeniile educației și sănătății, ca drepturi fundamentale ale omului și cere ca femeile, inclusiv femeile și fetele cu dizabilități, să aibă acces la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă; subliniază că planificarea familială, sănătatea mamelor, accesul la mijloace de contracepție și la servicii de sănătate sexuală și reproductivă sunt elemente importante pentru a salva viața femeilor; subliniază importanța proiectului finanțat de UE și pus în aplicare în Moldova pentru consolidarea organizațiilor societății civile în prevenirea și tratarea HIV/SIDA pentru deținuții de sex feminin și minori;

21.  condamnă cu fermitate traficul de ființe umane și orice alte practică de exploatare ce încalcă dreptul la integritate corporală și se manifestă prin violență; subliniază că trebuie combătut traficul de ființe umane, ale cărui victime sunt în majoritate femei exploatate în scopuri sexuale sau pentru muncă; sprijină plasarea acestor politici în centrul cooperării pentru dezvoltare din cadrul politicilor de vecinătate ale UE;

22.  invită țările care fac parte din Parteneriatul estic să elaboreze măsuri prin care să se asigure că sistemul justiției are în vedere dimensiunea de gen și tratează nevoile grupurilor celor mai defavorizate (persoanele sărace, analfabete, femeile din zonele rurale, minoritățile și persoanele cu dizabilități);

23.  subliniază nevoia creării unor mecanisme de protecție eficace pentru femeile apărătoare ale drepturilor omului;

24.  subliniază rolul important al diplomației parlamentare în toate domeniile enumerate mai sus, precum și necesitatea de a face schimb de bune practici;

25.  cere ca principiul egalității dintre femei și bărbați să fie inclus de urgență și în mod sistematic în dialogurile politice și în dialogurile privind drepturile omului purtate cu țările din Parteneriatul estic.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Mark Demesmaeker, Eugen Freund, Michael Gahler, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Geoffrey Van Orden

Membri supleanți prezenți la votul final

Neena Gill, María Teresa Giménez Barbat, Ana Gomes, Othmar Karas, Javi López, Antonio López-Istúriz White, Urmas Paet, Eleni Theocharous, Traian Ungureanu, Paavo Väyrynen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Edward Czesak, Heidi Hautala, Emilian Pavel, Mylène Troszczynski, Michaela Šojdrová


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

29.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

3

3

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Mary Honeyball, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Maria Noichl, Marijana Petir, João Pimenta Lopes, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Biljana Borzan, Stefan Eck, Mariya Gabriel, Clare Moody, Sirpa Pietikäinen, Dubravka Šuica, Marc Tarabella, Monika Vana, Julie Ward


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

22

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea

ECR

Jana Žitňanská

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Malin Björk, Stefan Eck

PPE

Mariya Gabriel, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Sirpa Pietikäinen, Renato Soru, Elissavet Vozemberg-Vrionidi

S&D

Vilija Blinkevičiūtė, Biljana Borzan, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Mary Honeyball, Clare Moody, Maria Noichl, Marc Tarabella, Julie Ward

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Ernest Urtasun, Monika Vana

3

-

PPE

Elisabeth Köstinger, Angelika Niebler, Marijana Petir

3

0

ECR

Jadwiga Wiśniewska

PPE

Anna Záborská

GUE/NGL

João Pimenta Lopes

Legendă:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică