Procedură : 2016/2146(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0366/2016

Texte depuse :

A8-0366/2016

Dezbateri :

PV 15/12/2016 - 3
CRE 15/12/2016 - 3

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0512

RAPORT     
PDF 860kWORD 197k
2.12.2016
PE 585.817v04-00 A8-0366/2016

referitor la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015

(2016/2146(INI))

Comisia pentru petiții

Raportoare: Ángela Vallina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015

(2016/2146(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind rezultatele deliberărilor Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere importanța dreptului de a adresa petiții și utilitatea, pentru Parlament, de a fi informat imediat cu privire la preocupările specifice ale cetățenilor și rezidenților Uniunii, în conformitate cu articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 228 din TFUE,

–  având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

–  având în vedere dispozițiile TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

  având în vedere articolul 52 și articolul 216 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0366/2016),

A.  întrucât raportul anual privind activitățile Comisiei pentru petiții își propune să prezinte o analiză a petițiilor primite în 2015 și relațiile cu alte instituții, oferind o imagine fidelă a obiectivelor atinse pe parcursul anului 2015;

B.  întrucât în 2015 s-au primit 1 431 de petiții, ceea ce reprezintă o scădere de 47% față de anul 2014, în cursul căruia Parlamentul a primit 2 714 de petiții; întrucât 943 de petiții au fost considerate admisibile; întrucât, dintre acestea, 424 de petiții au fost supuse unei examinări rapide și au fost închise după ce petiționarul a fost informat în mod corespunzător cu privire la chestiunea adusă în discuție, iar 519 petiții sunt în continuare deschise pentru a fi discutate în cadrul Comisiei pentru petiții; întrucât 483 de petiții au fost declarate inadmisibile;

C.  întrucât numărul petițiilor primite rămâne modest în raport cu populația UE, ceea ce denotă că marea majoritate a cetățenilor și a rezidenților din UE nu au cunoștință încă de existența dreptului de a adresa petiții și de posibila lui utilitate, ca mijloc de a atrage atenția instituțiilor UE și a statelor membre asupra subiectelor care îi afectează și îi preocupă și care intră în domeniul de activitate al Uniunii;

D.  întrucât în 2015 au fost declarate inadmisibile 483 de petiții și întrucât încă există o confuzie la scară largă privind domeniile de activitate ale UE, fapt dovedit de numărul mare de petiții inadmisibile primite (33,8 %); întrucât, pentru a remedia situația, ar trebui stimulată și îmbunătățită comunicarea cu cetățenii și ar trebui explicate diferitele domenii de competență: european, național și local;

E.  întrucât fiecare petiție este examinată în mod riguros, eficient și transparent;

F.  întrucât petiționarii sunt, în general, cetățeni implicați în protecția drepturilor fundamentale și sunt preocupați de ameliorarea și de bunăstarea viitoare a societăților noastre; întrucât experiența acestor cetățeni cu privire la felul în care au fost tratate petițiile lor influențează puternic modul în care sunt percepute instituțiile europene și respectarea dreptului de a adresa petiții prevăzut în legislația Uniunii Europene;

G.  întrucât Parlamentul European este singura instituție a UE aleasă în mod direct de cetățeni și întrucât dreptul de a adresa petiții le oferă acestora posibilitatea de a atrage atenția reprezentanților lor aleși cu privire la chestiuni care îi preocupă; întrucât, din păcate, Comisia pentru petiții nu are deocamdată o capacitate proprie de anchetă suficientă;

H.  întrucât, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, instituțiile, organele și organismele Uniunii Europene trebuie să acționeze într-un mod cât mai transparent posibil pentru a promova buna guvernanță și a asigura participarea societății civile;

I.  întrucât dreptul de a adresa petiții constituie un element esențial al democrației participative pentru protecția efectivă a dreptului fiecărui cetățean de a participa direct la viața democratică a Uniunii; întrucât o adevărată guvernanță democratică și participativă ar trebui să asigure o transparență deplină, o protecție eficientă a drepturilor fundamentale și implicarea efectivă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor; întrucât, cu ajutorul petițiilor, Parlamentul European poate afla cu ce probleme se confruntă cetățenii săi, poate pune la dispoziție informații și poate contribui la soluționarea problemelor respective, invitând, de asemenea, și celelalte instituții ale UE și instituțiile statelor membre să depună toate eforturile în acest sens, în cadrul domeniilor lor de competență; întrucât petițiile trebuie să servească pentru a evalua impactul legislației Uniunii asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor săi;

J.  întrucât recentele evenimente din Regatul Unit, criza umanitară a refugiaților, impactul social și economic grav al măsurilor de austeritate, incapacitatea de a rezolva criza financiară într-un mod care să asigure tuturor cetățenilor o existență liberă și demnă și protecția deplină a drepturilor lor fundamentale și intensificarea xenofobiei și a rasismului în întreaga Europă subminează încrederea în sistem și în întregul proiect european; întrucât Comisia pentru petiții are responsabilitatea, care reprezintă totodată și o provocare majoră, de a menține și de a consolida dialogul constructiv cu cetățenii și rezidenții din UE privind probleme europene;

K.  întrucât Comisia pentru petiții este cea care poate să le arate cel mai bine cetățenilor ce anume face pentru ei Uniunea Europeană și ce soluții se pot aduce la nivel european, național sau local; întrucât Comisia pentru petiții poate contribui în mod semnificativ la explicarea și, eventual, dovedirea realizărilor și a avantajelor proiectului european;

L.  întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să consolideze capacitatea de reacție a Parlamentului European la problemele legate de transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE, precum și capacitatea sa de a contribui la soluționarea acestora; întrucât petițiile reprezintă o sursă valoroasă de informații din surse directe, bazate pe experiențe proprii ale cetățenilor, care contribuie la identificarea potențialelor încălcări și deficiențe la punerea în aplicare a dreptului UE la nivel național și, în cele din urmă, la monitorizarea realizată de către Comisie, în rolul său de gardian al tratatelor; întrucât petițiile care se referă la domeniile de activitate ale UE și care îndeplinesc criteriile de admisibilitate reprezintă un instrument de bază pentru depistarea timpurie a întârzierilor în ceea ce privește transpunerea și asigurarea aplicării dreptului Uniunii de către statele membre; întrucât, prin intermediul petițiilor, cetățenii UE pot adresa plângeri cu privire la nepunerea în aplicare a dreptului UE și pot contribui la identificarea încălcărilor dreptului UE;

M.  întrucât, așadar, petițiile au o importanță semnificativă în cadrul procesului legislativ, furnizând informații utile și directe altor comisii ale Parlamentului European, în cadrul lucrărilor lor legislative în domeniile lor respective de competență; întrucât petițiile nu sunt doar responsabilitatea Comisiei pentru petiții, ci ar trebui să constituie un subiect de interes pentru toate comisiile Parlamentului European;

N.  întrucât, prin petiții, cetățenii și rezidenții Uniunii pot face plângeri cu privire la aplicarea incorectă a dreptului UE; întrucât, astfel, cetățenii reprezintă o valoroasă sursă de informații pentru depistarea încălcărilor dreptului UE;

O.  întrucât, pe lângă faptul că furnizează feedback relevant cu privire la aplicarea legislației în vigoare, petițiile pot contribui, de asemenea, la identificarea lacunelor în cadrul dreptului UE și la evaluarea efectelor pe care le are absența reglementării în anumite domenii, determinând, în consecință, eforturi legislative suplimentare;

P.  întrucât Comisia pentru petiții a folosit într-o mai mare măsură instrumentele specifice pe care le are la dispoziție, precum întrebările cu solicitare de răspuns oral și rezoluțiile scurte, cu scopul de a oferi vizibilitate diferitelor chestiuni care îi preocupă pe cetățeni, și a transmis întrebări și rezoluții în plenul Parlamentului, precum rezoluțiile referitoare la legislația privind creditele ipotecare și la instrumentele financiare riscante în Spania sau la interesul superior al copilului în Europa;

Q.  întrucât, în 2015, petițiile adresate de cetățeni au fost prelucrate mai rapid și mai eficient, reducându-se timpul de corespondență cu petiționarii; întrucât secretariatul a depus eforturi remarcabile pentru a obține această îmbunătățire;

R.  întrucât petiționarii contribuie în mod activ la activitatea comisiei, furnizând informații suplimentare din surse directe membrilor acesteia, Comisiei și reprezentanților prezenți ai statelor membre; întrucât, participând la dezbateri și prezentându-și petiția însoțită de informații mai detaliate, aceștia contribuie la stabilirea unui dialog coerent și constructiv cu deputații în Parlamentul European și cu Comisia Europeană; întrucât, în 2015, au participat și au fost implicați în deliberările Comisiei pentru petiții 191 de petiționari; întrucât, deși acest număr poate părea relativ redus, nu trebuie să uităm că reuniunile Comisiei pentru petiții sunt înregistrate, iar petiționarii pot urmări dezbaterile, atât în timp real, cât și ulterior, grație transmisiei video pe internet;

S.  întrucât s-a adoptat o metodă specifică pentru tratarea petițiilor privind bunăstarea copiilor și s-a creat un grup de lucru special pentru această problemă, care a fost constituit la 17 septembrie 2015, președintă fiind aleasă Eleonora Evi;

T.  întrucât depunerea unei petiții coincide adeseori cu prezentarea simultană a unei plângeri adresate Comisiei, care se poate finaliza cu o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; întrucât, în 2015, Parlamentul European a informat Comisia, prin intermediul petițiilor și al întrebărilor, cu privire la modul deficitar în care unele state membre au pus în aplicare anumite acte legislative ale UE;

U.  întrucât aceste petiții au dat naștere unor reclamații în domeniul mediului; întrucât Comisia a transmis Finlandei o scrisoare de punere în întârziere în ceea ce privește transpunerea Directivei privind accesul publicului la informațiile despre mediu; întrucât, în alte cinci cazuri referitoare la mediul, Comisia a inițiat dialoguri bilaterale cu statele membre în cauză; întrucât cazurile respective se refereau la gazele de șist, la gestionarea populațiilor de lupi, la aplicarea incorectă a Directivei privind evaluarea strategică de mediu și la conformitatea legislației naționale cu cerințele Directivei privind accesul publicului la informațiile despre mediu;

V.  întrucât petițiile cetățenilor au abordat și probleme referitoare la justiție și la cooperarea judiciară, Comisia inițiind la un moment dat, ca urmare a unei petiții, un dialog bilateral cu un stat membru privind restricțiile în ceea ce privește schimbarea numelui după căsătorie;

W.  întrucât, ca urmare a mai multor petiții referitoare la impozitele pe bunurile imobile și taxa locală de rezidență plătită de studenți, Comisia a inițiat, se asemenea, discuții bilaterale cu mai multe state membre;

X.  întrucât Comisia intenționează să consolideze punerea în aplicare a legislației UE pe baza transpunerii și a controalelor sistematice privind conformitatea legislației naționale; întrucât Comisia a afirmat că va lua măsuri adecvate, inclusiv lansând noi cazuri EU Pilot și proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când va depista posibile încălcări ale legislației UE;

Y.  întrucât implicarea Parlamentului în aceste proceduri permite un control suplimentar asupra activității de cercetare desfășurată de instituțiile competente ale UE; întrucât nicio petiție nu ar trebui închisă în timp ce investigația derulată de către Comisie este în curs;

Z.  întrucât Comisia publică, prin intermediul raportului anual privind controlul aplicării dreptului Uniunii Europene, măsurile luate în ceea ce privește încălcarea dreptului Uniunii și dezvăluie informații privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sub formă de comunicate de presă; întrucât aceste decizii privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pot fi consultate în baza de date a Comisiei, disponibilă pe site-ul web Europa; întrucât furnizarea de către Comisie a unor informații mai detaliate Comisiei pentru petiții ar contribui la o mai mare transparență și la o cooperare mai bună între cele două instituții;

AA.  întrucât principalele subiecte abordate de petiții includ o gamă amplă de chestiuni precum, de exemplu, protecția mediului (în special tratarea apelor reziduale, gestionarea deșeurilor, gestionarea bazinelor hidrografice, prospectările și extracția de gaze și de hidrocarburi), încălcarea drepturilor consumatorilor, aplicarea justiției (în special drepturile de custodie asupra minorilor), drepturile fundamentale (în special drepturile copilului, ale persoanelor cu handicap și ale minorităților), libera circulație a persoanelor, discriminarea, imigrația, ocuparea forței de muncă și bunăstarea animalelor;

AB.  întrucât portalul web al Comisiei pentru petiții, care a început să funcționeze la finalul anului 2014, este operațional, dar nu este încă finalizat; întrucât acest portal este menit să ofere cetățenilor și rezidenților UE un instrument electronic care să le permită să depună petiții și să urmărească în orice moment tratarea lor, precum și să își semneze electronic propriile petiții și să le sprijine pe cele ale altor petiționari, ale căror subiecte îi interesează; întrucât deficiențele unor funcționalități de bază, cum ar fi motorul de căutare, au persistat pe tot parcursul anului 2015 și, până de curând, au subminat rolul portalului ca spațiu interactiv de schimb între cetățeni; întrucât această problemă a fost, în cele din urmă, rezolvată;

AC.  întrucât portalul a fost conceput pentru a determina creșterea gradului de transparență și de interactivitate al procesului de petiționare și asigură o mai mare eficiență administrativă în beneficiul petiționarilor, al deputaților și al publicului larg; întrucât cea de a doua etapă a proiectului, destinată, în principal, consolidării gestionării petițiilor, dar și permiterii urmăririi în timp real a petițiilor de către petiționarii inițiali și de către susținătorii ulteriori, nu a înregistrat progrese substanțiale în cursul anului 2015, deși, conform calendarului inițial, ar fi trebuit deja să fie finalizată până la acest termen;

AD.  întrucât întârzierile succesive în etapele ulterioare ale proiectului au generat un volum de muncă suplimentar în cadrul secretariatului Comisiei pentru petiții, din cauza necesității de a încărca manual dosarele relevante în diferite baze de date; întrucât există încă petiții care așteaptă să fie încărcate în sistem, având în vedere faptul că în acest portal au fost incluse până acum doar petițiile nesoluționate primite în 2013, 2014 și 2015 și întrucât, în prezent, se lucrează la încărcarea în sistem a petițiilor primite în 2016;

AE.  întrucât au fost remediate o serie de deficiențe, în special în ceea ce privește funcția de căutare și asigurarea confidențialității petiționarului, și întrucât, din a doua jumătate a anului 2016, se lucrează conform calendarului pentru ca serviciul să fie mai util și mai vizibil în rândul cetățenilor;

AF.  întrucât admisibilitatea petițiilor se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 227 din TFUE; întrucât noțiunea de domeniu de activitate al Uniunii depășește cu mult lista lungă a competențelor; întrucât o declarație de inadmisibilitate poate face obiectul unui control jurisdicțional, dacă nu este justificată corespunzător în conformitate cu aceste criterii;

AG.  întrucât responsabilitatea principală în ceea ce privește asigurarea aplicării corecte a legislației UE în statele membre le revine instanțelor naționale; întrucât, în acest context, o decizie preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene este un instrument util aflat la dispoziția sistemelor judiciare naționale; întrucât această procedură a fost utilizată foarte puțin sau deloc în unele state membre; întrucât petițiile furnizează o cale alternativă și independentă de investigare și control în ceea ce privește respectarea legislației UE și întrucât aceste două proceduri alternative ar trebui, prin urmare, să nu se excludă reciproc;

AH.  întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE) ar trebui să fie un instrument important de facilitare a participării directe a cetățenilor la elaborarea politicilor UE, iar potențialul acesteia ar trebui exploatat la maximum, asigurând, în același timp, faptul că cetățenii sunt pe deplin informați cu privire la subiectele care țin de competența UE și cele care țin de competența națională; întrucât principalele diferențe dintre ICE și dreptul de a adresa petiții ar trebui explicate mai bine cetățenilor; întrucât Parlamentul are o responsabilitate specifică de a transforma acest instrument într-un real succes; întrucât, după cum a reieșit din intervențiile din cadrul audierii publice din 22 februarie 2015, organizațiile care au înregistrat o inițiativă cetățenească europeană consideră că ar trebui să se elimine barierele administrative pentru a obține cele mai bune rezultate posibile în ceea ce privește participarea cetățenilor;

AI.  întrucât, la trei ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 211/2011 la 1 aprilie 2012, Comisia pentru petiții consideră că este necesară evaluarea aplicării sale pentru a detecta eventuale lacune și a propune soluții viabile pentru revizuirea sa rapidă în vederea ameliorării funcționării sale;

AJ.  întrucât în 2015, ca urmare a volumului de muncă al Comisiei pentru petiții, s-a efectuat o singură misiune de informare cu privire la petițiile examinate în 2015; întrucât misiunea de informare efectuată în Regatul Unit în 5 și 6 noiembrie 2015 privind problema adopției fără consimțământul părinților le-a permis membrilor delegației să înțeleagă mai bine situația, putând discuta problema cu reprezentanți ai diferitelor instituții ale Regatului Unit implicate în această chestiune;

AK.  întrucât în 2016, după normalizarea volumului de muncă, s-au efectuat trei misiuni de informare privind petiții examinate în 2016; întrucât aceste vizite reprezintă o prerogativă specială a comisiei și o parte fundamentală a activității sale, implicând interacțiunea cu petiționarii și cu autoritățile statelor membre implicate; întrucât membrii acestor delegații participă în egală măsură la toate activitățile, inclusiv la elaborarea raportului final;

AL.  întrucât Comisia pentru petiții este responsabilă de legăturile cu Ombudsmanul European, care este organul însărcinat cu anchetarea plângerilor adresate de cetățenii și de rezidenții UE cu privire la posibile cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și al organismelor UE, elaborând și un raport anual cu privire la aceste cazuri, pe baza raportului anual propriu al Ombudsmanului European;

AM.  întrucât, la 3 mai 2016, Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, i-a prezentat lui Martin Schulz, Președintele Parlamentului European, raportul său anual pentru 2014; întrucât, la 23 iunie 2015, Ombudsmanul și-a prezentat raportul în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții, care este organul competent în ceea ce privește relațiile cu acesta;

AN.  întrucât Comisia pentru petiții este membră a Rețelei Europene a Ombudsmanilor, care include ombudsmanii naționali și regionali, comisiile pentru petiții și organismele similare ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale țărilor candidate la aderarea la UE, precum și ale altor țări din Spațiul Economic European și/sau din Spațiul Schengen; întrucât Comisia pentru petiții a Parlamentului European este membră cu drepturi depline a acestei rețele, care are în prezent 94 de birouri în 36 de țări;

AO.  întrucât fiecare petiție este evaluată și tratată cu atenție, iar fiecare petiționar trebuie să primească un răspuns într-un termen rezonabil;

AP.  întrucât toți petiționarii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și prezenta în mod direct cazurile Comisiei pentru petiții,

1.  subliniază că dreptul de a adresa petiții trebuie să consolideze capacitatea de reacție a Parlamentului European, contribuind în special la soluționarea problemelor legate de transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE, având în vedere că petițiile care se încadrează în domeniile de activitate ale UE și îndeplinesc criteriile de admisibilitate reprezintă o sursă valoroasă de informații pentru identificarea potențialelor încălcări sau lacune la punerea în aplicare a dreptului UE; invită Comisia să-și utilizeze competențele într-o măsură mai mare atunci când trebuie să asigure punerea aplicare în mod eficace a legislației UE, de exemplu urmărind o aplicare mai rapidă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolelor 258 și 260 din TFUE;

2.  subliniază că activitatea Comisiei pentru petiții include ascultarea cetățenilor și oferirea de asistență pentru rezolvarea problemelor ce îi afectează pe aceștia; consideră că, prin intermediul petițiilor, care acționează ca o punte între cetățeni și instituții, se poate evalua impactul legislației UE asupra vieții cotidiene a oamenilor;

3.  subliniază că Comisia pentru petiții are posibilitatea, care reprezintă totodată și o provocare majoră, de a se angaja într-un dialog de încredere și fructuos cu cetățenii, precum și posibilitatea de a aduce instituțiile UE mai aproape de cetățenii acesteia; remarcă, de asemenea, faptul că aceasta ar trebui să contribuie la promovarea democrației participative; consideră că, în acest scop, furnizarea unui răspuns adecvat la petiții, atât din punctul de vedere al promptitudinii, cât și al calității răspunsului, este esențială;

4.  reamintește că ar trebui respectată reprezentarea egală și proporțională a cetățeniei petiționarilor în cadrul dezbaterilor publice ale comisiei; în vederea consolidării dimensiunii europene a comisiei, ar trebui încurajată reprezentarea corectă și echitabilă a tuturor statelor membre în cadrul dezbaterilor publice ale acesteia;

5.  subliniază faptul că petițiile joacă un rol important și în cadrul procesului legislativ, depistând lacunele și deficiențele existente în transpunerea dreptului comunitar și furnizând informații utile și directe altor comisii ale Parlamentului European, în cadrul lucrărilor lor legislative în domeniile lor respective de competență; salută interacțiunea sporită a Comisiei pentru petiții cu celelalte comisii parlamentare, precum și prezența mai frecventă în plen a subiectelor care au legătură cu petițiile; consideră că petițiile nu reprezintă responsabilitatea exclusivă a Comisiei pentru petiții, ci ar trebui să implice eforturile comune ale tuturor comisiilor din Parlamentul European; salută intenția de a institui o rețea informală de depunere a petițiilor la nivelul Parlamentului, cu participarea reprezentanților tuturor comisiilor acestuia, pentru a garanta o coordonare coerentă și eficace a activităților privind petițiile; consideră că rețeaua trebuie să permită o mai bună înțelegere a rolului petițiilor în cadrul activității parlamentare și va consolida cooperarea între comisii cu privire la problemele ridicate de către petiționari; invită toate comisiile parlamentare competente să acorde atenția cuvenită petițiilor care le sunt transmise și să depună eforturile cuvenite pentru a furniza informațiile necesare pentru soluționarea corectă a acestora;

6.  recunoaște faptul că și Parlamentul are un rol esențial în cadrul acțiunilor Comisiei de asigurare a respectării legislației, prin examinarea rapoartelor anuale privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE și adoptarea rezoluțiilor parlamentare relevante; solicită Comisiei să țină seama de rezoluțiile depuse în Parlament de Comisia PETI, care identifică lacune specifice în aplicarea și implementarea dreptului UE pe baza petițiilor, și solicită Comisiei să ia măsurile adecvate și să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile sale subsecvente; solicită, în plus, Consiliului și Parlamentului să întreprindă acțiuni specifice în ceea ce privește adoptarea Regulamentului 2013/0140/COD privind exceptarea muștelor de oțet (Drosophila melanogaster) de la controalele veterinare efectuate la frontierele externe ale UE, astfel cum au sugerat laureați ai premiului Nobel (profesori de biochimie) în petiția nr. 1358/2011;

7.  salută faptul că, în 2015, s-a redus timpul de soluționare a petițiilor, dar consideră totuși că, pentru a se asigura examinarea atentă a petițiilor și tratarea acestora într-un timp mai scurt și la un nivel de înaltă calitate, sunt necesare urgent mai multe resurse tehnice și umane în cadrul secretariatului Comisiei pentru petiții;

8.  consideră în continuare că inadmisibilitatea sau închiderea unei petiții din motive de fond trebuie justificată temeinic petiționarului, acest lucru reprezentând o obligație specială;

9.  constată faptul că Comisia este implicată și angajată în procesul de tratare a petițiilor și răspunde cât mai prompt noilor petiții ce îi sunt transmise de către Parlament; subliniază că răspunsurile Comisiei sunt adesea detaliate și acoperă toate petițiile care intră în domeniul său de competență; cu toate acestea, subliniază că, în multe cazuri, Comisia nu furnizează elemente noi în răspunsurile la petițiile în cazul cărora se solicită reexaminarea ca urmare a faptului că a avut loc o modificare a situației și contextului petițiilor respective; regretă ocaziile în care Comisia se concentrează cu precădere asupra aspectelor procedurale și nu intră în fondul problemei; reamintește Comisiei că petițiile care prezintă o potențială încălcare a dreptului UE pot fi soluționate doar după ce a fost încheiată analiza lor corespunzătoare; ia act de angajamentul Comisiei de a trimite la reuniunile Comisiei pentru petiții funcționari în general competenți, deoarece calitatea tratării generale a petițiilor crește atunci când Comisia este reprezentată în cadrul dezbaterilor de funcționarii de cel mai înalt rang disponibili; regretă faptul că, în cadrul reuniunilor comisiei, răspunsurile Comisiei se limitează, în general, la conținutul răspunsului oficial transmis comisiei și nu aduc informații noi sau pertinente, care să contribuie la soluționarea chestiunilor în discuție; constată că răspunsurile scrise și explicațiile furnizate pe parcursul dezbaterilor orale din cadrul Comisiei pentru petiții sunt luate în considerare în mod serios;

10.  consideră că, în rolul său de gardian al tratatelor și, în special, atunci când este vorba de chestiuni legate de mediu, Comisia ar trebui să depășească simpla examinare a conformității procedurale și să se concentreze mai mult asupra conținutului real al problemei esențiale; reamintește principiul precauției și spiritul esențial al legislației UE privind protecția mediului de a preveni pagubele ireversibile produse asupra zonelor sensibile din punct de vedere ecologic și îndeamnă Comisia să adopte o abordare care să-i permită să își utilizeze competențele și prerogativele în mod ex ante;

11.  va insista ca, în viitor, Comisia să prezinte rapoarte periodice Parlamentului cu privire la evoluția procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor introduse împotriva statelor membre, cu scopul de a facilita o cooperare mai bună și pentru a putea informa din timp petiționarii implicați cu privire la evoluția acestor proceduri;

12.  consideră că, în scopul asigurării transparenței și în spiritul cooperării loiale între diferitele instituții ale UE, precum și conform Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului , la cererea acestuia, o sinteză a cazurilor individuale asociate procedurilor EU Pilot; reamintește solicitările anterioare adresate de Comisia pentru petiții pentru a se asigura accesul la EU Pilot și la documentele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, având în vedere faptul că petițiile conduc în mod frecvent la inițierea unor astfel de proceduri; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a informa Comisia pentru petiții cu privire la evoluțiile procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au o legătură directă cu petițiile; recunoaște necesitatea de a asigura o transparență maximă la divulgarea informațiilor privind procedurile EU Pilot și procedurile privind încălcarea dreptului comunitar deja încheiate;

13.  consideră că informațiile necesare cu privire la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate în urma investigațiilor legate de petiții ar trebui furnizate Parlamentului în timp util și, în special, la cererea Comisiei pentru petiții;

14.  consideră că este esențial să se îmbunătățească cooperarea cu parlamentele naționale și cu comisiile competente ale acestora, precum și cu guvernele statelor membre, în special pentru a garanta că petițiile sunt tratate de autoritățile relevante și competente; solicită din nou lansarea unui dialog structurat cu statele membre sub forma unor reuniuni periodice cu comisiile relevante ale parlamentelor naționale; salută faptul că o delegație a Comisiei pentru petiții a Bundestagului Germaniei a fost prezentă la reuniunea comisiei din 4 mai 2015; încurajează prezența reprezentanților statelor membre și ai autorităților locale și/sau regionale relevante la reuniunile Comisiei pentru petiții; reafirmă importanța participării reprezentanților Consiliului și ai Comisiei la reuniunile și audierile Comisiei pentru petiții;

15.  recunoaște impactul aplicării eficace a dreptului UE asupra consolidării credibilității instituțiilor UE; reamintește că dreptul de a adresa petiții, consacrat în Tratatul de la Lisabona, este un element important al cetățeniei europene și un barometru real pentru monitorizarea aplicării dreptului UE și pentru identificarea eventualelor lacune; solicită Comisiei pentru petiții să stabilească reuniuni periodice cu comisiile naționale pentru petiții pentru a contribui la o cunoaștere mai bună a preocupărilor cetățenilor europeni la nivelul UE și al statelor membre și pentru a consolida și mai mult drepturile acestora printr-o mai bună elaborare și punere în aplicare a dreptului european;

16.  își reiterează apelul făcut în cadrul raportului referitor la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2013(1) privind lansarea unui dialog structurat consolidat cu statele membre, de exemplu, prin organizarea periodică de reuniuni cu membrii comisiilor pentru petiții din cadrul parlamentelor naționale sau cu alte autorități competente; îndeamnă statele membre să ia act de recomandările formulate în rapoartele din misiunile de informare, precum și în timpul dialogurilor;

17.  salută faptul că, în 2015, 191 de cetățeni și-au prezentat petițiile direct în fața Comisiei pentru petiții; reamintește și sprijină utilizarea videoconferințelor sau a oricărui alt mijloc care le permite petiționarilor să participe în mod activ la lucrările Comisiei pentru petiții, dacă nu pot fi prezenți fizic la acestea;

18.  ia act de interpretarea strictă și restrictivă de către Comisie a articolului 51 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, care prevede, printre altele, că dispozițiile Cartei se aplică statelor membre „numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”; ia act de faptul că articolul 51 alineatul (2) din Cartă prevede că aceasta „nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor Uniunii”; îndeamnă la o interpretare mai largă a domeniului de aplicare a Cartei și, în ultimă instanță, la o reevaluare a pertinenței acestui articol în cadrul viitoarelor revizuiri ale Cartei și ale tratatelor; subliniază că nimic nu împiedică statele membre să se angajeze într-o aplicare deplină a dispozițiilor Cartei în legislația lor națională pentru a garanta protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor lor într-o măsură mai mare decât cea pe care o implică punerea în aplicare a dreptului Uniunii și reamintește statelor membre că sunt supuse și altor obligații internaționale;

19.  regretă că petiționarii nu sunt încă suficient de informați cu privire la motivele pentru care o petiție este declarată inadmisibilă;

20.  regretă interpretarea strictă și restrictivă de către Comisie a articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale, care prevede că dispozițiile Cartei „se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”; reamintește că, având în vedere articolul 51 din Cartă, așteptările cetățenilor depășesc adeseori ceea ce este prevăzut în mod strict de dispozițiile juridice ale Cartei și rămân adesea neîndeplinite tocmai din cauza acestei interpretări stricte și restrictive; solicită Comisiei să adopte o nouă abordare, mai adaptată acestor așteptări;

21.  regretă faptul că cetățenii Poloniei și ai Regatului Unit nu sunt încă protejați de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

22.  subliniază că, în ianuarie 2015, doi deputați au fost numiți reprezentanți ai Comisiei pentru petiții în cadrul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază că aceștia au participat la analiza raportului preliminar al Uniunii Europene și al Comitetului ONU privind drepturile persoanelor cu handicap la Geneva, în Elveția, în perioada 27-28 august 2015 ; subliniază activitatea remarcabilă și constantă desfășurată de Comisia pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; ia act de faptul că 2015 a fost un an foarte important, întrucât, pentru prima dată, un organism al Organizației Națiunilor Unite a examinat îndeplinirea obligațiilor UE în domeniul drepturilor omului; salută faptul că un comitet al ONU a avut ocazia de a primi detalii privind funcția de protecție a Comisiei pentru petiții; subliniază faptul că comisia a început să integreze în procesul de tratare a petițiilor observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap(2); salută faptul că audierea publică intitulată „Apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din perspectiva petițiilor primite”, organizată de către Comisia pentru petiții la 15 octombrie 2015, a oferit un nivel înalt de accesibilitate; atrage atenția asupra importanței concluziilor studiului comandat de Departamentul tematic C, intitulat „Rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap”; consideră că este important ca, în continuare, Comisia pentru petiții să organizeze evenimente centrate pe petițiile adresate în ceea ce privește dizabilitățile; solicită consolidarea capacității Comisiei pentru petiții și a secretariatului său, pentru ca aceasta să-și poată îndeplini în mod adecvat funcția de protecție; solicită desemnarea unui funcționar responsabil cu tratarea problemelor asociate dizabilităților; ia act de măsurile semnificative de monitorizare ale Comisiei din 2015 în ceea ce privește chestiuni mai specifice legate de dizabilități, precum ratificarea Tratatului de la Marrakech, deblocarea directivei privind combaterea discriminării, scutirea de la plata taxelor vamale în cazul anumitor articole create pentru a promova dezvoltarea educațională, științifică sau culturală a persoanelor cu handicap sau sprijinirea îngrijitorilor familiali;

23.  îndeamnă la ratificarea promptă la nivelul UE a Tratatului de la Marrakech, pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, indiferent de conflictul de competențe în fața CJUE; reamintește că, în observațiile sale finale din septembrie 2015, Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu handicap a evidențiat unele deficiențe în cadrul UE în ceea ce privește respectarea deplină a Convenției; remarcă faptul că i se solicită UE să adopte rapid un act european privind accesibilitatea modificat, care să includă mecanisme eficace și accesibile de aplicare și de tratare a plângerilor; remarcă cerința de separare a rolurilor Comisiei, prin eliminarea acesteia din cadrul independent de monitorizare, pentru a asigura faptul că în cadru există resurse adecvate pentru ca acesta să-și îndeplinească funcțiile;

24.  subliniază varietatea domeniilor tematice vizate de petițiile cetățenilor, cum ar fi drepturile fundamentale, bunăstarea copiilor, drepturile persoanelor cu handicap, drepturile persoanelor care aparțin minorităților, drepturile copiilor, piața internă, legislația în domeniul mediului, relațiile de muncă, politicile din domeniul migrației, acordurile comerciale, sănătatea publică, transporturile, drepturile animalelor și discriminarea;

25.  subliniază caracterul sensibil al petițiilor legate de drepturile copiilor, deoarece în astfel de cazuri este nevoie să se ofere un răspuns rapid și adecvat la preocupările petiționarilor, asigurând, în același timp, interesul superior al copilului, în contextul vizitelor de informare pe care Comisia PETI le poate organiza în cadrul procesului de examinare a petițiilor;

26.  consideră că organizarea de audieri publice reprezintă un mod foarte util de a examina mai în detaliu problemele ridicate de către petiționari care intră în domeniile de activitate ale UE, precum și aspecte generale ale funcționării UE, subliniind deficiențele care pot exista în cadrul acesteia; atrage atenția asupra audierilor publice organizate la 26 februarie 2015 împreună cu Comisia pentru afaceri constituționale privind inițiativa cetățenească europeană (ICE), la 23 iunie 2015 privind dreptul de a adresa petiții, la 15 octombrie 2015 privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap, la 11 mai 2015, împreună cu alte trei comisii, privind inițiativa cetățenească europeană „Stop vivisecției” și consideră, de asemenea, util seminarul organizat la 1 decembrie 2015 împreună cu Comisia pentru afaceri juridice privind adopțiile transfrontaliere;

27.  consideră că inițiativa cetățenească europeană (ICE) reprezintă un nou drept politic al cetățenilor și un instrument util pentru definirea priorităților în ceea ce privește democrația participativă în Uniunea Europeană, care le permite cetățenilor să se implice activ și în mod direct în proiectele și procesele care au un impact asupra lor, potențialul acestora trebuind să fie, în mod neîndoielnic, exploatat pe deplin și îmbunătățit într-o mare măsură pentru a obține cele mai bune rezultate și pentru a încuraja cât mai mulți cetățeni ai Uniunii să participe la dezvoltarea în continuare a procesului de integrare europeană; consideră, de asemenea, că printre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene trebuie să se afle consolidarea protecției drepturilor fundamentale, a legitimității democratice și a transparenței instituțiilor; reamintește Comisiei că este necesar să urmeze recomandările din Rezoluția Parlamentului European din 28 octombrie 2015 referitoare la inițiativa cetățenească europeană(3), pentru a garanta efectiv dreptul de a lansa o inițiativă cetățenească europeană; își reconfirmă angajamentul de a participa proactiv la organizarea de audieri publice pentru inițiativele de succes; se angajează să acorde prioritate, la nivel instituțional, eficacității acestui proces de participare și să asigure luarea unor măsuri legislative subsecvente adecvate;

28.  regretă faptul că Comisia consideră că este prea devreme să se revizuiască Regulamentul (UE) nr. 211/2011 din 1 aprilie 2012, care a intrat în vigoare în urmă cu trei ani; consideră că este necesar să se evalueze în mod exhaustiv punerea sa în practică, pentru a rezolva toate deficiențele întâlnite și pentru a propune soluții viabile pentru revizuirea sa în viitorul apropiat, garantând faptul că procedurile și condițiile necesare pentru inițiativa cetățenească europeană sunt foarte clare, simple, ușor de aplicat și proporționale; salută raportul Comisiei din 31 martie 2015 privind ICE și decizia Ombudsmanului European OI/9/2013/TN și îndeamnă Comisia să prevadă, în cadrul revizuirii acestui instrument, că ICE aduce o reală contribuție în cadrul Uniunii în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și că, atunci când se consideră că o ICE a fost încheiată cu succes, sunt puse în aplicare toate măsurile juridice relevante pentru a asigura desfășurarea unor acțiuni adecvate în urma acesteia; solicită Comisiei, având în vedere diferitele deficiențe depistate, să prezinte cât mai curând o propunere de reformare a Regulamentului (UE) nr. 211/2011;

29.  atrage atenția asupra Rezoluției sale din 8 octombrie 2015 referitoare la legislația privind creditele ipotecare și la instrumentele financiare riscante în Spania(4), bazată pe petițiile primite, în care Parlamentul a formulat o serie de recomandări pentru aplicarea corectă a legislației UE privind creditele ipotecare și pentru combaterea abuzurilor bancare; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare în toate statele membre a Directivei 2014/17/UE privind contractele de credit și a Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii și să facă schimb de bune practici pentru a oferi mai multă protecție cetățenilor care se confruntă cu dificultăți financiare;

30.  este îngrijorat de dovada deficiențelor privind accesul corespunzător la justiție în anumite state membre, dezvăluite în urma tratării unor petiții; consideră că aceasta este o chestiune esențială care trebuie abordată fără întârziere pentru a garanta o funcționare democratică corespunzătoare a Uniunii și exercitarea drepturilor fundamentale de către cetățenii și rezidenții săi; consideră că Uniunea ar trebui să dea un exemplu prin lansarea pilonului Convenției de la Aarhus privind accesul la justiție în probleme de mediu;

31.  atrage atenția asupra Rezoluției sale din 21 ianuarie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2014, precum și asupra Rezoluției sale din 25 februarie 2016 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2014;

32.  salută reluarea unui nivel mai normal de activitate în domeniul misiunilor de informare și se așteaptă ca potențialul deplin al acestei prerogative specifice a Comisiei pentru petiții să fie exploatat în următorii ani, până la finalul perioadei legislative; subliniază importanța documentelor de lucru elaborate după fiecare misiune, inclusiv a recomandărilor specifice, și îndeamnă diferitele autorități vizate să le ia în considerare în mod corespunzător; consideră că gradul de conformitate cu aceste recomandări ar trebui evaluat periodic;

33.  subliniază activitățile desfășurate de Comisia pentru petiții pe parcursul anului 2015 pentru a pune la dispoziția petiționarilor un portal web prin intermediul căruia aceștia se pot înregistra, pot adresa o petiție, pot descărca documentele însoțitoare și pot sprijini petiții deja declarate admisibile; subliniază actualizarea acestui portal, în care s-au încărcat petițiile înregistrate în anii 2013, 2014 și 2015; salută reînnoirea și îmbunătățirea noilor funcții de căutare, de sprijinire a unor petiții și de confidențialitate a petiționarului;

34.  reamintește măsurile necesare pentru a încheia fazele restante ale proiectului portalului web pentru petiții, în urma cărora petiționarul va putea primi în timp real informații privind stadiul petiției sale, va putea fi anunțat în mod automat cu privire la modificările din cadrul procesului de tratare a petiției, precum declararea admisibilității, primirea unui răspuns din partea Comisiei sau includerea petiției pe agenda unei reuniuni a comisiei și punerea la dispoziție a unui link pentru accesul la transmiterea pe internet, și va putea intra în contact cu secretariatul Comisiei pentru petiții pentru a obține informații clare și directe; subliniază faptul că portalul web reprezintă o sursă de informații esențială pentru cetățenii UE și că, prin urmare, ar trebui furnizate informații privind ciclul de viață al petiției;

35.  atrage atenția asupra adoptării Regulamentului nr. 910/2014/UE privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă; îndeamnă ca documentele de depunere, semnate în mod electronic de toate cele 28 de state membre, să fie acceptate de către Comisia pentru petiții, precum și de către toate instituțiile Uniunii Europene;

36.  subliniază rolul important al rețelei SOLVIT, care este o rețea de soluționare a problemelor între statele membre și care ar trebui să fie dezvoltată și valorificată pe deplin, în colaborare cu statele și cu centrele naționale SOLVIT ce depind de administrațiile naționale; solicită ca rețeaua SOLVIT să fie dotată cu mai multe resurse și să se efectueze o analiză mai sistematică a problemelor depistate cu ajutorul SOLVIT, întrucât această rețea contribuie la furnizarea unei imagini fidele privind disfuncțiile pieței unice;

37.  solicită Regatului Unit să ia act de recomandările formulate în raportul misiunii de informare ce s-a desfășurat la Londra în zilele de 5 și 6 noiembrie 2015, care au fost aprobate de comisie la 19 aprilie 2016;

38.  subliniază importanța cooperării cu Ombudsmanul European și a participării Parlamentului European în cadrul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; salută bunele relații interinstituționale dintre Ombudsmanul European și Comisia pentru petiții; salută activitatea Ombudsmanului în vederea consolidării bunei administrări în cadrul UE și apreciază în mod deosebit contribuțiile periodice ale acestuia la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a anului;

39.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții ale acestora și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0204.

(2)

Adoptate de Comitetul ONU la cea de-a 14-a sesiune a sa (17 august - 4 septembrie 2015); a se vedea: http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fEU%2fCO%2f1&Lang=en

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0382.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0347.


EXPUNERE DE MOTIVE

Raportul anual pentru 2015 are ca obiectiv prezentarea activității Comisiei pentru petiții. Programul de lucru al comisiei nu este stabilit în funcție de programul legislativ al Comisiei Europene, ci de către cetățenii care, exercitându-și dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European, își exprimă preocupările cu privire la diferitele politici ale Uniunii și la legislația sa.

Prezentul raport anual dorește să ofere o imagine precisă și completă a lucrărilor Comisiei pentru petiții. Acesta prezintă o serie de statistici privind numărul de petiții primite, tratate sau soluționate de către Comisia pentru petiții, țările vizate și problemele abordate. Aceste statistici reprezintă un instrument cantitativ important pentru evaluarea activității comisiei. Raportul reflectă și alte aspecte, precum relațiile cu alte instituții europene și cu autoritățile naționale și regionale.

Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European: pilon al cetățeniei europene

Statisticile anuale pentru 2015 arată că majoritatea cetățenilor solicită ajutorul Parlamentului în probleme legate de mediu, justiție, piața internă și drepturile fundamentale.

Anumiți petiționari încearcă să facă auzite propunerile și sugestiile lor în legătură cu aplicarea politicilor europene și, nu în ultimul rând, alți cetățeni se adresează Parlamentului European pentru a contesta deciziile luate de autoritățile naționale sau pentru a prezenta plângeri împotriva hotărârilor instanțelor naționale. Unii denunță carențe în aplicarea legislației europene, fie ca urmare a unei transpuneri necorespunzătoare a legislației, fie ca urmare a neaplicării normelor comunitare.

Potrivit statisticilor, în 2015, Parlamentul European a primit 1 431 de petiții, reprezentând o scădere de 47 %, comparativ cu cele 2 714 petiții primite în 2014. Se poate considera că anii anteriori (2013 și 2014) reprezintă, din punct de vedere numeric, un vârf în privința numărului de petiții primite. Scăderea puternică din 2015 (aproape la jumătate) poate reflecta o schimbare de tendință, după creșterea constantă a numărului de petiții primite pe durata ultimei legislaturi.

Analiza statistică a petițiilor primite în 2015 față de cele din 2014

Tratarea petițiilor

Tratarea petițiilor

Număr de petiții

%

Număr de petiții

%

 

2014

2015

Admisibile și nesoluționate

790

29.1

519

36.3

Admisibile și soluționate

817

30.1

424

29.6

Inadmisibile

1070

39.4

483

33.8

În așteptarea deciziei

37

1.4

5

0.3

Totalul petițiilor înregistrate

2714

100

1431

100.0

Tratarea petițiilor

Număr de petiții

%

Număr de petiții

%

 

2014

 

2015

 

Admisibile și nesoluționate

790

100

519

100

Admisibile și transmise altor organisme spre avizare

77

9.7

42

8

Admisibile și transmise altor organisme spre informare

380

48.1

359

69.2

Admisibile și transmise Comisiei Europene pentru avizare

688

87.0

464

89.4

2015

 

2014

Tratare

Număr de petiții

Procentaj

 

Tratare

Număr de petiții

Procentaj

Admisibile

943

65.9

 

Admisibile

1630

60.0

Inadmisibile

483

33.8

 

Inadmisibile

1083

39.9

În așteptarea deciziei

5

0.3

 

În așteptarea deciziei

2

0.1

Număr total

1431

100

 

Număr total

2715

100

În 2015 au fost declarate admisibile 943 de petiții (65,9 % dintr-un total de 1 431), iar 483 au fost declarate inadmisibile (33,8 %).

În 2015, aproximativ 63,4 % din petițiile primite, adică 907 petiții, au fost tratate în mod rapid, fie fiindcă au fost considerate inadmisibile (33,8 %), fie fiindcă, odată ce au fost declarate admisibile, au fost soluționate imediat după ce s-au oferit informații petiționarilor sau după ce au fost redirecționate spre informare către alte comisii ale PE competente în domeniu (29,6 %). În 2015, Comisia pentru petiții a reușit să pună capăt întârzierilor în tratarea petițiilor și să ajungă la zi, ceea ce influențează semnificativ calitatea relațiilor cu petiționarul, acesta constatând că se reduce timpul de tratare a petiției sale.

Trebuie semnalat faptul că procentul de petiții declarate inadmisibile a scăzut comparativ cu 2014 (6,1 % în 2015) și că a crescut procentul de petiții admisibile (5,9 %). Numărul petițiilor declarate admisibile și soluționate în prima fază a procedurii este în continuare stabil, în jur de 30 %.

În ceea ce privește cursul dat petițiilor și deciziile adoptate de membrii Comisiei pentru petiții, există diferențe clare între anii 2014 și 2015 în privința tratării: deciziile de a transmite petițiile altor agenții pentru informare cu crescut cu 21%, iar deciziile de a transmite petițiile altor organisme decât Comisia pentru un aviz au rămas constante, reprezentând aproximativ 8%. Comisia rămâne, în mod clar, principalul partener al Comisiei pentru petiții la tratarea petițiilor care nu sunt închise în primele faze ale procedurii, având în vedere că aproape 90% dintre acestea sunt transmise Comisiei pentru a fi tratate și pentru a face obiectul unui aviz (464 din 519).

Numărul de petiții în funcție de țară

În comparație cu 2014, s-au înregistrat unele modificări în lista țărilor din care provin petițiile. Spania se află în continuare pe primul loc, urmată de Italia, Germania, România și Polonia (în 2014, locul 5 revenea Regatului Unit). Cu toate acestea, se poate observa o creștere semnificativă a proporției de petiții din Italia, de la 7,9 % la 12,3 %.

Țările baltice Lituania, Estonia și Letonia ocupă din nou ultimele locuri.

2015

 

2014

Țara

Număr de petiții

%

 

Țara

Număr de petiții

%

Uniunea Europeană

491

29.7

 

Uniunea Europeană

908

28.9

Spania

213

12.9

 

Spania

449

14.3

Italia

203

12.3

 

Germania

271

8.6

Germania

153

9.3

 

Italia

248

7.9

România

104

6.3

 

România

199

6.3

Polonia

57

3.5

 

Regatul Unit

109

3.5

Altele

431

26.0

 

Altele

1071

34.0

Numărul de petiții în 2015 în funcție de țară

 

Principalele subiecte ale petițiilor

După cum s-a menționat deja, în 2015 mediul a fost principalul domeniu de preocupare al petiționarilor, urmat de justiție, funcționarea pieței interne, drepturile fundamentale și transporturile.

2015

 

2014

Subiecte

Număr de petiții

Procentaj

 

Subiecte

Număr de petiții

Procentaj

Mediu

174

9.2

 

Justiție

300

8.3

Justiție

142

7.5

 

Mediu

284

7.8

Piața internă

139

7.3

 

Piața internă

266

7.3

Drepturi fundamentale

84

4.4

 

Drepturi fundamentale

208

5.7

Transporturi

84

4.4

 

Sănătate

173

4.8

Sănătate

78

4.1

 

Probleme sociale

158

4.4

Ocuparea forței de muncă

74

3.9

 

Transporturi

117

3.2

Probleme sociale

60

3.2

 

Educație și cultură

113

3.1

Educație și cultură

57

3.0

 

Ocuparea forței de muncă

108

3.0

Proprietăți și retrocedări

32

1.7

 

Proprietăți și retrocedări

55

1.5

Altele

974

51.3

 

Altele

1.844

50.9

Limba petiționarilor

Se pot observa, de asemenea, foarte mici modificări în clasificarea petițiilor în funcție de limba utilizată: în 2015, la fel ca în 2014, germana și engleza rămân cele două limbi folosite cel mai frecvent de către petiționari; procentul utilizării lor este neschimbat. Italiana și spaniola se află pe locul trei și, respectiv, patru (italiana a progresat în 2015, trecând de la 16,8 la 18,2). Trei sferturi dintre petițiile primite (74,5%) au fost redactate în aceste patru limbi (DE, EN, IT și ES).

Estona și letona se află pe ultimele locuri (cu o petiție fiecare).

2015

 

2014

Limba

Număr de petiții

Procentaj

 

Limba

Număr de petiții

Procentaj

Germană

306

21.4

 

Germană

607

22.4

Engleză

269

18.8

 

Engleză

496

18.3

Italiană

260

18.2

 

Spaniolă

456

16.8

Spaniolă

230

16.1

 

Italiană

400

14.7

Franceză

71

5.0

 

Franceză

151

5.6

Română

71

5.0

 

Română

135

5.0

Polonă

66

4.6

 

Polonă

105

3.9

Altele

158

11.0

 

Greacă

92

3.4

 

 

 

 

Altele

273

10

Numărul de petiții în 2014 în funcție de limbă

 

Cetățenia petiționarilor

Din punctul de vedere al cetățeniei, în 2015, ca și în 2014, germanii sunt, în continuare, petiționarii cei mai activi, urmați de spanioli și italieni. Urmează pe listă petiționarii români, polonezi și britanici. Ultimele poziții sunt ocupate de cetățenii maltezi și luxemburghezi, care au prezentat, în total, doar cinci petiții în 2015.

2015

 

2014

Cetățenia petiționarului principal

Număr de petiții

Procentaj

 

Cetățenia petiționarului principal

Număr de petiții

Procentaj

Germania

295

20.54

 

Germania

551

20.2

Italia

275

19.15

 

Spania

468

17.1

Spania

225

15.67

 

Italia

425

15.6

România

103

7.17

 

România

196

7.2

Polonia

91

6.34

 

Regatul Unit

143

5.2

Regatul Unit

74

5.15

 

Franța

129

4.7

Franța

63

4.39

 

Polonia

123

4.5

Grecia

40

2.80

 

Grecia

113

4.1

Altele

270

18.79

 

Altele

574

21.9

Numărul de petiții în 2015 în funcție de cetățenie

 

Formatul petiției

În ceea ce privește formatul petițiilor, se inversează tendința înregistrată până în 2014, de a trimite petițiile prin e-mail folosind formularul de pe internet (de la 80 % în 2014 la 69,3 % în 2015) și revine modalitatea de trimitere a petițiilor prin poșta tradițională, care crește cu 10 % (de la 20 % în 2014 la 30,7 % în 2015). Cum se poate explica această schimbare a tendinței, chiar în momentul în care portalul web ar trebui să faciliteze trimiterea de documente, prin anexarea lor la petiție în format digital? Poate că cetățenii care trimit petițiile nu sunt foarte familiarizați cu internetul și cu posibilitățile acestuia; ca atare, este important să existe în continuare posibilitatea de a trimite petițiile prin poșta tradițională, pentru a corecta această diviziune digitală și, poate, la nivel de generații. Poate că ar trebui revizuită accesibilitatea portalului web, pentru ca utilizarea sa să devină mai ușoară și mai accesibilă.

2015

 

2014

Formatul petiției

Număr de petiții

%

 

Formatul petiției

Număr de petiții

%

Poștă electronică

992

69.3

 

Poștă electronică

2174

80

Scrisoare

439

30.7

 

Scrisoare

540

20

Formatul petițiilor în 2015

 

Situația petițiilor

În ceea ce privește situația petițiilor, este de remarcat faptul că marea majoritate a petițiilor, circa 80%, sunt închise în termen de un an de la declararea acestora drept admisibile și de la tratarea lor. Se poate afirma că doar un număr limitat de petiții rămân nesoluționate timp de peste patru ani. Petițiile nesoluționate se referă în majoritatea cazurilor la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise la Curtea de Justiție sau la chestiuni pe care deputații doresc să le urmărească într-un mod mai detaliat.

Situația petițiilor

Anul

Nesoluționate

Soluționate

2015

519

36.3%

912

63.7%

2014

385

14.2%

2330

85.8 %

2013

434

15.0%

2457

85.0%

2012

190

9.6%

1796

90.4%

2011

94

6.6%

1320

93.4%

2010

60

3.6%

1596

96.4%

2009

25

1.3%

1899

98.7 %

2008

34

1.8%

1852

98.2%

2007

32

2.1 %

1474

97.9%

2006

10

1.0%

1011

99.0%

2005

3

0.3%

1013

99.7%

2004

5

0.5 %

997

99.5%

2003

0

0%

1315

100%

2001

0

0%

1132

100%

2000

0

0 %

908

100%

Analizând statisticile privind petițiile, se observă că majoritatea petițiilor sunt declarate inadmisibile deoarece petiționarii confundă, în continuare, competențele europene cu cele naționale, precum și instituțiile UE cu Consiliul Europei sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru demonstrează că trebuie intensificate eforturile pentru a informa mai bine cetățenii cu privire la dreptul de a adresa petiții și la ce se poate obține prin adresarea unei petiții Parlamentului European.

Noul portal web care a început să funcționeze în noiembrie 2014 le permite petiționarilor să se înregistreze, să creeze o petiție, să anexeze documentele corespunzătoare și să susțină sau să adere la petiții deja existente și declarate admisibile, fără a fi nevoie de crearea unei petiții noi.

Petiționarii vor găsi aici, de asemenea, informații cu privire la activitatea Comisiei pentru petiții, precum și la posibilitățile de căi de atac mai rapide de care dispun prin utilizarea rețelelor disponibile la nivelul UE sau la nivel național (SOLVIT, EU pilot, Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor, Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali sau comisiile pentru petiții ale parlamentelor naționale). Aceasta ar explica într-o anumită măsură reducerea semnificativă a numărului de petiții în 2015, în sensul că petiționarii ar fi apelat la alte organisme, mai apropiate sau mai în măsură să le rezolve problemele.

Comisia este de acord cu Parlamentul că SOLVIT trebuie să se dezvolte mai mult și că este important ca toate persoanele ce au nevoie de această rețea să o poată accesa și ca SOLVIT să dispună de resursele necesare în acest sens. Totuși, acest lucru se poate face doar în colaborare cu statele membre, întrucât centrele naționale SOLVIT fac parte din administrațiile naționale. Comisia lucrează cu statele membre pentru dezvoltarea integrală a potențialului SOLVIT și pentru a realiza o analiză mai sistematică a problemelor depistate.

Comisia este de părere că, atunci când solicitantul își acordă consimțământul și în funcție de aprobarea statelor membre în cauză (rețeaua SOLVIT fiind o rețea de soluționare a problemelor între statele membre), datele din SOLVIT ar putea fi accesibile Comisiei pentru petiții în situațiile ce fac obiectul unor petiții aflate în curs de examinare la comisia PETI. Totuși, în cazul în care dezvăluirea informațiilor ar putea afecta garantarea obiectivului de inspecție, investigație și audit, aceste informații nu pot fi dezvăluite până în momentul în care protecția nu mai este necesară, cu excepția cazului în care există un interes public superior pentru dezvăluirea lor.

Noul site web a fost lansat în 2014 și poate fi găsit la adresa: https://petiport.secure.europarl.europa.eu/petitions/ro/main În plus, prin îmbunătățirea funcțiilor de căutare, de sprijinire a unei petiții existente și de confidențialitate a petiționarului, au fost remediate lacune importante ale funcționării acestei pagini web. De asemenea, s-au încărcat petițiile din 2013, 2014 și 2015, iar în momentul de față se încarcă petițiile înregistrate în 2016, ceea ce va îmbunătăți transparența lucrărilor comisiei.

Relațiile cu Comisia Europeană

Comisia Europeană rămâne partenerul firesc al Comisiei pentru petiții în vederea tratării petițiilor, având în vedere faptul că Comisia este responsabilă de aplicarea și respectarea legislației UE. Comisia este implicată în procesul de tratare a petițiilor și răspunde în cel mai scurt timp posibil petițiilor ce îi sunt trimise de către Parlament. Răspunsurile Comisiei se referă la petițiile Comisiei pentru petiții care țin de competența sa. Răspunsurile scrise sunt urmărite și sunt explicate în detaliu în cursul dezbaterilor orale din cadrul reuniunilor comisiei, de către reprezentanții Comisiei Europene.

În raportul anterior din 2014 i s-a solicitat Comisiei să informeze Comisia pentru petiții cu privire la evoluția procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor asociate în mod direct petițiilor. Cu toate acestea, potrivit Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, aceasta din urmă informează Parlamentul European cu privire la situațiile individuale.

Comisia aplică o interpretare restrictivă a excepțiilor de la Regulamentul nr. 1049/2001, astfel cum se prevede atât în jurisprudența Curții de Justiție, cât și în Regulamentul nr. 1367/2006 (Regulamentul Aarhus). Potrivit articolului 6 alineatul (1) din acest regulament, dezvăluirea trebuie garantată atunci când informațiile solicitate se referă la emisii în mediu. Curtea de Justiție a confirmat actuala politică a Comisiei de a nu dezvălui documentele privind anchetele în curs, în special pe cele referitoare la posibile încălcări ale dreptului Uniunii, inclusiv atunci când acestea se referă la informații privind mediul sau privind emisiile (cauzele LPN C-514 / 11P și ClientEarth C-612 / 13P).

Unul dintre aspectele în care au existat disensiuni între Comisie și Comisia pentru petiții s-a referit la interpretarea Comisiei Europene în ceea ce privește Carta drepturilor fundamentale, în special articolul 51, care prevede, printre altele, că dispozițiile Cartei se aplică statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.

Comisia interpretează această dispoziție în acord cu jurisprudența Curții de Justiție. Comisia este de părere că aceasta nu înseamnă că cetățenii rămân fără protecție atunci când consideră că le sunt încălcate drepturile fundamentale, în cazurile în care nu se aplică dreptul Uniunii. În astfel de cazuri, statele membre au obligația de a garanta respectarea și protejarea drepturilor fundamentale într-o manieră eficace, în conformitate cu legislația lor națională și cu obligațiile internaționale privind drepturile omului. În astfel de cazuri, reparațiile se vor solicita la nivel național, prin intermediul autorităților naționale competente, de exemplu apelând la un mediator sau în justiție și, după epuizarea căilor de atac la nivel național, înaintea Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Ar trebui atrasă atenția asupra angajamentului dlui Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei, de a analiza problemele și limitele cu care se confruntă petițiile din cauza articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale.

Relațiile cu Consiliul

Comisia pentru petiții salută prezența Consiliului la reuniunile sale, însă regretă faptul că această prezență nu are ca rezultat o colaborare mai activă, ce ar putea debloca petițiile în cazul cărora colaborarea statelor membre ar fi decisivă, subliniind, cu toate acestea, eforturile depuse de unele state membre care urmăresc cu asiduitate reuniunile comisiei.

Relațiile cu Ombudsmanul European - audierile Ombudsmanului

Comisia pentru petiții întreține bune relații cu Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, care a participat de mai multe ori la lucrările comisiei. Ombudsmanul European și-a prezentat raportul anual Președintelui Parlamentului European la 26 mai 2015, iar la 23 iunie 2015 în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții.

Ombudsmanul European și-a utilizat într-o mai mare măsură prerogativa de deschidere a unor anchete strategice din proprie inițiativă și a adoptat o nouă strategie pentru următorii cinci ani, care introduce o abordare mai strategică pentru soluționarea problemelor sistemice și promovarea bunei administrări.

Ombudsmanul European a evidențiat principalele probleme abordate în cadrul activităților sale (transparență la nivelul instituțiilor Uniunii, transparență la nivelul grupurilor de presiune și al testelor clinice, drepturile fundamentale, chestiuni etice, participarea cetățenilor la luarea de decizii la nivelul Uniunii, proiecte și programe finanțate de Uniune și politica Uniunii privind concurența).

Comisia pentru petiții a participat la cel de-al zecelea seminar național al Rețelei Europene a Ombudsmanilor, ce s-a desfășurat la Varșovia, Polonia, în perioada 26-28 aprilie 2015, și care a fost organizat în colaborare de ombudsmanul polonez, profesorul Irena Lipowicz și de Ombudsmanul European, dna Emily O'Reilly. Tema seminarului a fost „Ombudsmanii împotriva discriminării”.

Cooperarea cu Serviciul Juridic al Parlamentului European

Serviciul Juridic reprezintă Parlamentul înaintea oricărui organ jurisdicțional, oferă consiliere juridică tuturor organelor Parlamentului și asistă în mod regulat la dezbaterile Comisiei pentru petiții, furnizând președintei avizul său oricând îi este solicitat; în 2015 i-a fost solicitat un aviz privind accesul tuturor deputaților în Parlamentul European la baza electronică de date privind petițiile.

Misiuni de informare desfășurate în 2015 și vizite ale altor instituții

Ÿ  La 5 mai 2015, Comisia pentru petiții a primit o vizită a unei delegații a Comisiei pentru petiții din cadrul parlamentului Germaniei (Bundestag) și o serie de petiții din Germania au fost discutate în prezența președintelui, dl Kersten Steinke, pe probleme referitoare la fiscalitate, libera circulație a mărfurilor și a persoanelor, agricultură și sănătate.

Ÿ  În zilele de 5 și 6 noiembrie 2015 a avut loc o misiune de informare în Londra, pe probleme referitoare la protecția copiilor în Regatul Unit și, în special, pe problema adopției fără acordarea consimțământului. Unele dintre petițiile primite susțineau că autoritățile responsabile luaseră măsuri discriminatorii în detrimentul părinților ce nu aveau cetățenie britanică. Membrii delegației au putut înțelege mai bine situația în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții diferitelor instituții competente din Regatul Unit. Membrii delegației au elaborat un raport și recomandări în acest sens, care au fost votate în cadrul comisiei în 2016.

Audieri publice și audieri privind inițiativele cetățenești europene

Ÿ  La 26 februarie 2015, Comisia pentru petiții a organizat în colaborare cu Comisia pentru afaceri constituționale o audiere privind Inițiativa cetățenească europeană și privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011.

Ÿ  La 11 mai 2015, Comisia pentru petiții a organizat în colaborare cu comisiile pentru agricultură, mediu și industrie o audiere privind Inițiativa cetățenească europeană „Stop vivisecției”.

Ÿ  La 23 iunie 2015, Comisia pentru petiții a organizat o audiere privind dreptul de a adresa petiții, în cadrul căreia au fost abordate următoarele subiecte: dreptul de a adresa petiții ca drept fundamental, inclusiv jurisprudența recentă a Curții de Justiție privind dreptul de a adresa petiții și impactul Comisiei pentru petiții asupra legislației europene. La această audiere au asistat mai mulți membri ai Adunării Naționale din Țara Galilor: dl William Powell, președintele Comisiei pentru petiții și dl Joyce Watson, deputat în cadrul Comisiei pentru petiții a Adunării Naționale din Țara Galilor;

Ÿ  La 15 octombrie 2015, Comisia pentru petiții a organizat o audiere privind protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, din perspectiva petițiilor primite. La începutul audierii, profesorul Mark Priestley de la Centrul de studii privind dizabilitățile al Universității din Leeds a prezentat un studiu privind „Rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități”.

Ÿ  La 1 decembrie 2015, Comisia pentru petiții și Comisia juridică au organizat un atelier privind adopțiile transfrontaliere.

Subiecte cheie în 2015

Legislația privind creditele ipotecare și instrumentele financiare riscante

Ÿ  În aprilie 2015 s-au discutat o serie de petiții ce dezvăluiau tragicele povești personale ale miilor de cetățeni ce își pierduseră parțial sau integral economiile acumulate pe tot parcursul vieții din cauza participațiilor preferențiale. Alte petiții se raliau denunțurilor organizațiilor societății civile ce protestau împotriva evacuărilor, a clauzelor abuzive din contractele ipotecare și a lipsei de protecție a consumatorilor. Comisia pentru petiții a formulat o serie de recomandări pentru aplicarea corectă a legislației UE privind dreptul la ipotecă. Comisia a fost invitată în mod expres să supravegheze îndeaproape aplicarea, în toate statele membre, a Directivei 2014/17/UE privind creditele ipotecare și să realizeze schimburi de bune practici pentru îmbunătățirea protecției cetățenilor cu dificultăți financiare, subliniind faptul că educația financiară de bază ar fi un instrument suplimentar de combatere a consecințelor supraîndatorării. Comisia pentru petiții a hotărât să formuleze o întrebare orală referitoare la legislația privind creditele ipotecare și instrumentele financiare riscante în Spania și să ducă această dezbatere în plenul Parlamentului European, prin intermediul unei rezoluții.

Mediu

Ÿ  În noiembrie au fost luate în discuție o serie de petiții privind zborurile nocturne în aeroporturile europene și consecințele grave ale acestora pentru persoanele ce locuiesc în preajma aeroporturilor din Koln/Bonn, Frankfurt, Siena, Bruxelles, Charles de Gaulle - Roissy, Madrid Barajas, Bergamo și Ciampino - Roma.

Ÿ  În noiembrie au fost luate în discuție o serie de petiții privind conservarea unei specii aflate în pericol de dispariție în Europa, lupul: în Saxonia (Germania), Asturias (Spania) și Suedia.

Handicapul

Ÿ  Multe petiții au fost discutate în septembrie 2015 – de exemplu, petiția depusă în numele Forumului european al persoanelor cu handicap, care a colectat 1 364 984 de semnături, privind drepturile persoanelor cu handicap (1 million 4 disability) – făcând dovada dificultăților cu care se confruntă persoanele cu handicap și a faptului că acestea nu se bucură de drepturile și libertățile fundamentale stabilite în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

În ianuarie 2015, dna Rosa Estarás și dna Soledad Cabezón Ruiz au fost numite reprezentante ale Comisiei pentru petiții în cadrul structurilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și au participat la evaluarea raportului inițial al Uniunii Europene de către Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap de la Geneva, Elveția, din 27-28 august 2015.

Concluzii

După ultimele evenimente din Regatul Unit, Comisia pentru petiții se află în fața oportunității și a unei provocări semnificative, de a purta acest dialog cu cetățenii, având potențialul de a reconecta instituțiile și cetățenii UE.

Comisia pentru petiții trebuie să asculte și să contribuie la rezolvarea problemelor ce îi afectează pe cetățenii săi, întrucât cu ajutorul acestora se poate evalua impactul legislației comunitare asupra vieții cotidiene a acestora; acest mecanism consolidează, totodată, capacitatea de reacție a Parlamentului European, contribuind la rezolvarea problemelor asociate în principal aplicării legislației UE. Petițiile constituie o sursă valoroasă de informații atunci când sunt depistate lacune în aplicarea legislației UE.

Comisia pentru petiții trebuie să lucreze pentru a recupera încrederea cetățenilor, ascultând și rezolvând problemele ce îi preocupă pe aceștia.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

29.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

10

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Soledad Cabezón Ruiz, Pál Csáky, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Peter Jahr, Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Edouard Martin, Roberta Metsola, Marlene Mizzi, Julia Pitera, Gabriele Preuß, Laurenţiu Rebega, Yana Toom, Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Kostadinka Kuneva, Ángela Vallina, Boris Zala


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

16

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Yana Toom, , Cecilia Wikström

EFDD

Eleonora Evi

GUE/NGL

Marina Albiol Guzmán, Kostadinka Kuneva, Ángela Vallina,

S&D

Soledad Cabezón Ruiz, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Jude Kirton-Darling, Edouard Martin, , Marlene Mizzi, , Gabriele Preuß, Boris Zala

VERTS/ALE

Margrete Auken, Tatjana Ždanoka

10

-

ECR

Notis Marias

ENF

Laurenţiu Rebega

PPE

Heinz K. Becker, Pál Csáky, Rosa Estaràs Ferragut,, Peter Jahr, Svetoslav Hristov Malinov, Roberta Metsola, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa

0

0

-

-

Legendă:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică