Procedură : 2015/2348(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0384/2016

Texte depuse :

A8-0384/2016

Dezbateri :

PV 18/01/2017 - 22

Voturi :

PV 19/01/2017 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0009

RAPORT     
PDF 787kWORD 78k
13.12.2016
PE 589.115v02-00 A8-0384/2016

referitor la sectorul logisticii în UE și la transportul multimodal pe noile coridoare TEN-T

(2015/2348(INI))

Comisia pentru transport și turism

Raportoare: Inés Ayala Sender

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la sectorul logisticii în UE și la transportul multimodal pe noile coridoare TEN-T

(2015/2348(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la implementarea Cărții albe privind transporturile 2011: evaluarea situației actuale și calea de urmat pentru realizarea unei mobilități sustenabile(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 decembrie 2015 referitoare la mobilitatea urbană durabilă(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2008 privind transportul de mărfuri în Europa(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 septembrie 2007 privind logistica transportului de mărfuri în Europa - cheia mobilității durabile(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1315/2013(5) și Regulamentul (UE) nr. 1316/2013(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 913/2010(7),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Accelerarea tranziției Europei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (COM(2016)0500),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (COM(2016)0501),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe” (COM(2016)0581),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 februarie 2016 intitulată „O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor” (COM(2016)0049),

–  având în vedere Declarația ministerială de la Rotterdam din 20 iunie 2016 privind Implementarea Rețelei transeuropene de transport (TEN-T)(8),

–  având în vedere documentele de prezentare pregătite de coordonatorii europeni privind coridoarele TEN-T pentru Zilele TEN-T de la Rotterdam din 2016(9),

–  având în vedere planurile de acțiune privind coridoarele, întocmite de coordonatorii europeni ai TEN-T,

–  având în vedere Raportul special nr. 08/2016 al Curții de Conturi: Transportul feroviar de marfă nu este încă pe calea cea bună(10),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0384/2016),

A.  întrucât transporturile și logistica moderne și eficiente sunt esențiale pentru funcționarea eficace a pieței interne a UE și sunt importante pentru asigurarea competitivității, crearea de noi oportunități pentru mediul de afaceri și ocuparea forței de muncă, protecția mediului, atenuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transporturilor;

B.  întrucât cel de al treilea obiectiv din Cartea albă a Comisiei privind transporturile este transferul unui procent de 30 % din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 km către moduri mai sustenabile, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile, până în 2030, și transferul a peste 50 % până în 2050, ceea ce necesită și dezvoltarea unei infrastructuri adecvate; întrucât politica europeană în materie de transporturi și TEN-T pot avea o contribuție importantă la realizarea obiectivelor privind clima ale Acordului de la Paris COP 21;

C.  întrucât o politică a UE privind logistica orientată spre viitor ar trebui să ajute sectorul logisticii să-și mențină competitivitatea globală și contribuția la creșterea economiei UE, ținând cont de tendințele economice, sociale și tehnologice și de legăturile comerciale la nivel mondial;

D.  întrucât politica TEN-T vizează promovarea transportului eficient, inteligent și sustenabil, iar logistica orientată spre viitor și soluțiile de transport multimodal necesită în special cooperarea intersectorială;

E.  întrucât trebuie să se acorde prioritate legăturilor de transport multimodal între porturi, aeroporturi, platformele multimodale, principalele coridoare ale rețelei TEN-T și alte secțiuni, pentru a stimula economia și crearea de locuri de muncă în UE;

F.  întrucât principalele coridoare ale TEN-T stimulează sinergii prin consolidarea accentului pus pe terminale și pe nodurile urbane, precum și prin integrarea sistemelor de transport cu combustibili inteligenți și curați și întrucât funcția de acces de complementaritate a rețelei globale este, de asemenea, esențială;

G.  întrucât încă există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește eficiența și eficacitatea transporturilor, aspecte care reflectă puterea economică, rolul industriei în cadrul țărilor, precum și condițiile geografice, calitatea infrastructurii și densitatea populației;

H.  întrucât dronele de transport prezintă noi posibilități de transportare a mărfurilor în lanțul logistic, însă, pentru ca acestea să-și atingă potențialul și pentru garantarea pe viitor a competitivității europene, este nevoie de un temei juridic armonizat și de o coordonare continuă cu modurile de transport tradiționale;

I.  întrucât nivelul actual de punere în aplicare a coridoarelor prioritare convenite în rețeaua europeană de transport ar putea aduce beneficii semnificative pentru economiile țărilor care au fost grav afectate de criza economică;

J.  întrucât, la nivelul transportului de marfă, au fost identificate probleme legate de diferențele de tensiune în conexiunile transfrontaliere;

K.  întrucât reglementările privind transportul sunt, în prezent, legate de modul de transport și intră în competența unor organisme internaționale diferite (de exemplu Organizația Maritimă Internațională, OMI, sau Organizația Aviației Civile Internaționale, OACI);

Logistica în UE și necesitatea unor măsuri suplimentare în programul TEN-T

1.  subliniază importanța asigurării liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor, inclusiv printr-un sistem de transport de marfă eficient și sustenabil, pentru dezvoltarea pieței interne și pentru prosperitatea și coeziunea economică, socială și teritorială a UE;

2.  consideră că sectorul logisticii și, astfel, și dezvoltarea și creșterea regională, se vor bucura de beneficiile unui sistem de infrastructuri a UE fără discontinuități numai dacă este implementat în conformitate cu legislația Uniunii și este consecvent cu aceasta și cu politica privind TEN-T deja adoptată; îndeamnă statele membre să transpună corect legislația în legile naționale, fără a îngreuna schimbul liber de bunuri; invită statele membre să depună mai multe eforturi pentru a aplica și respecta legislația europeană și să se abțină de la a introduce noi bariere; îndeamnă Comisia să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la statele membre care amână punerea în aplicare a legislației UE sau care îi aduc modificări și să stimuleze acțiunile tuturor celorlalți actori relevanți, pentru a evita astfel de întârzieri sau modificări;

3.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu impactul negativ asupra sectorului logisticii și, în consecință, asupra dezvoltării și a creșterii regionale al închiderii frontierelor interne în legătură cu criza umanitară și a migranților și cu amenințarea teroristă în Uniunea Europeană; invită statele membre și Comisia să prevină în cea mai mare măsură posibil daunele colaterale asupra fluxurilor de transport de marfă când propune astfel de măsuri; solicită Comisiei să ia măsuri disciplinare împotriva statelor membre care împiedică libera circulație, întrerupând în mod intenționat fluxurile de marfă;

4.  subliniază că logistica joacă un rol-cheie, insuficient recunoscut, în asigurarea operațiunilor de transport de mărfuri eficient și sustenabil în UE; subliniază necesitatea de a formula o strategie reînnoită a UE pentru logistica transportului de marfă care:

•  să ia în considerare noua politică privind infrastructura TEN-T,

•  să vizeze reducerea în continuare a barierelor tehnice, operaționale și de reglementare,

•  să fie concepută astfel încât să garanteze utilizarea optimă a resurselor,

•  să aibă drept scop să introducă și să implementeze noi tehnologii și soluții inovatoare care vor consolida performanța sectorului și vor accelera transferul către un sistem de transport sigur și cu emisii scăzute de dioxid de carbon,

•  să vizeze creșterea conectivității și dezvoltarea infrastructurii în zonele în care nu există,

•  să promoveze și să sprijine industria europeană de echipament feroviar, precum și să consolideze politica europeană de reindustrializare feroviară, dintr-o perspectivă benefică pentru toate părțile implicate, menită să crească sustenabilitatea logisticii UE și să obțină o poziție competitivă mai bună a produselor feroviare pe piața mondială,

•  să ia în considerare de la început dronele ca viitoare moduri de transport,

•  să promoveze dezvoltarea continuă a cercetării academice și a educației în domeniul transporturilor și al logisticii și

•  să prezinte un studiu științific independent care să furnizeze informații detaliate privind măsura în care transportul rutier de marfă ar putea fi transferat în sectorul feroviar și pe căile navigabile interioare până în 2030 și până în 2050, care ar fi costurile aferente și în ce măsură pot fi evitate efectele nocive pentru mediul înconjurător, precum zgomotul și poluarea aerului;

5.  subliniază că implementarea rețelei TEN-T, acordându-se o atenție deosebită legăturilor transfrontaliere și în termenele prevăzute, cu finalizare până în 2030, va reduce blocajele, va îmbunătăți interoperabilitatea între diferitele moduri de transport și va contribui la asigurarea transportului de mărfuri integrat multimodal în cadrul UE; reamintește că trebuie pusă în practică planificarea națională a rețelei globale, în acord cu rețeaua centrală, cu scopul de a o integra în infrastructurile naționale, regionale și locale, care ar trebui finalizate până cel târziu în 2050;

6.  salută acțiunile tot mai importante întreprinse, în cadrul abordării privind coridorul rețelei centrale, pentru îmbunătățirea calității nodurilor de transport și a legăturilor lor „pe ultimul kilometru”, pentru identificarea și depășirea barierelor de interoperabilitate, pentru îmbunătățirea și inovarea soluțiilor TIC și pentru eliminarea oricărui alt decalaj (fizic, tehnic sau organizatoric) care poate afecta derularea fără discontinuități a serviciilor logistice în transportul de mărfuri;

7.  reamintește, în acest context, importanța nodurilor urbane, locul în care sunt situate o mare parte din modurile de transport (porturi, logistică aeroportuară, huburi, terminale etc.), locul în care au loc transbordările și distribuțiile „pe ultimul kilometru”, acestea fiind esențiale pentru lanțurile integrale de logistică și necesitând o atenție sporită pentru a asigura o logistică neîntreruptă a orașului; subliniază importanța investițiilor în nodurile urbane în cauză, precum și promovarea legăturilor feroviare cu instalațiile industriale, precum și îmbunătățirea interconectării căilor feroviare cu porturile maritime, porturile interioare și nodurile interne; solicită Comisiei să acorde prioritate acestor investiții la revizuirea MIE în 2017;

8.  ia act de faptul că, dacă statele membre nu asigură armonizarea eficientă și punerea în aplicare în timp util, precum și cooperarea politică echitabilă între statele membre învecinate, proiectele transfrontaliere pot fi periclitate; salută interesul tot mai mare al instituțiilor UE pentru sprijinirea infrastructurilor și unităților transfrontaliere, în special a legăturilor feroviare regionale transfrontaliere de mare importanță și valoare adăugată europeană; subliniază că ar trebui să fie găsite soluții privind legăturile care lipsesc din infrastructura feroviară în regiunile transfrontaliere pentru a face posibil transportul feroviar transfrontalier eficient și de succes; solicită Comisiei, coordonatorilor europeni și celorlalte părți interesate implicate să acorde importanță în egală măsură proiectelor TEN-T la scară redusă și la scară mai mare, precum și beneficiilor pe termen scurt, mediu și lung care pot fi generate de respectivele proiecte; încurajează actorii să promoveze câștigurile pe termen scurt; încurajează Comisia să faciliteze și să asigure includerea lor în finanțarea MIE;

9.  consideră că, deși rețeaua globală este în principal o responsabilitate a statelor membre, pentru a nu priva anumite zone ale UE de conectivitate, ambele niveluri sunt esențiale pentru logistica UE, aducând capilaritate rețelei centrale și realizând distribuția „pe ultimul kilometru”; consideră că rețelele regionale, în special cele legate de accesul la rețeaua feroviară, alocarea sloturilor orare și tarife, nu ar trebui lăsate în afara sferei europene, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și măsurile de reglementare; subliniază că ar trebui să fie găsite soluții privind legăturile care lipsesc din infrastructura feroviară în regiunile transfrontraliere, pentru a face posibil transportul feroviar transfrontalier eficient și de succes;

10.  subliniază rolul esențial al multimodalității în logistica transportului de marfă și, prin urmare, solicită o implicare sporită a platformelor multimodale în planificarea statelor membre, precum și în dezvoltarea suplimentară a rutelor;

11.  constată că distribuirea unui număr mare de noduri și a traficului de marfă în rețeaua TEN-T urmează zone foarte populate și rețele aglomerate, inclusiv în zone transfrontaliere care împart capacitatea cu transportul de pasageri; consideră că este necesar să se optimizeze modul în care infrastructura de transport de marfă ar trebui să fie concepută în cadrul TEN-T, în special în zonele foarte congestionate, în încercarea de a include strategii inovatoare privind logistica urbană; invită Comisia să evalueze, în cooperare cu coordonatorii europeni, progresele în punerea în practică a proiectelor și să îndemne statele membre să le ducă la bun sfârșit; invită Comisia, de asemenea, să reevalueze metodologia și criteriile pentru crearea rețelelor de transport de mărfuri și să garanteze în special faptul că se realizează investiții în rute alternative de transport de marfă, cu noduri, terminale și porturi mai puțin aglomerate, ținând seama și de protecția mediului și reducerea zgomotului;

12.  regretă că planurile naționale de infrastructură ale statelor membre sunt decise de prea multe ori fără a ține seama de obiectivele TEN-T; îndeamnă Comisia să examineze motivele lipsei cooperării și să mărească gradul de coordonare între cele două niveluri de planificare și sugerează să se adauge la semestrul european un capitol privind supravegherea coerenței acesteia și eficacitatea dovedită, conținând măsurile corective corespunzătoare; invită Comisia să acorde prioritate proiectelor statelor membre care sunt în conformitate cu TEN-T, să concentreze eforturile asupra proiectelor cu o valoare adăugată europeană mai mare și să monitorizeze proiectele de transport transfrontalier; îndeamnă statele membre să decidă asupra propriilor planuri naționale de infrastructură în conformitate cu obiectivele TEN-T;

13.  ia act de faptul că statele membre care se confruntă cu dificultăți economice și bugetare nu sunt în măsură să cofinanțeze proiectele de transport de marfă ca urmare a unei interpretări stricte a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC); susține utilizarea optimă a sistemelor publice și private de finanțare, având în vedere, de asemenea, îmbinarea Mecanismului pentru interconectarea Europei și a Orizont 2020 cu Fondul european pentru investiții strategice și alte instrumente financiare; consideră că proiectele derulate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei nu ar trebui luate în considerare la calcularea datoriei publice; solicită Comisiei să elaboreze un studiu privind măsura în care un astfel de demers ar fi adecvat pentru o creștere vizibilă a investițiilor în infrastructura de transport de marfă;

14.  consideră că un sistem de logistică eficient al UE necesită o mai bună coordonare dincolo de conectivitatea fizică și o rețea operațională TEN-T; invită Comisia să introducă logistica drept parte integrantă a coridoarelor rețelei centrale, să se coordoneze în mai mare măsură cu autoritățile naționale, regionale și locale și, în acest context, să se axeze, de asemenea, pe interconectivitatea între diferitele coridoare și rețelele de transport de marfă regionale și urbane; solicită Comisiei să consolideze sfera de acțiune a coordonatorilor europeni ai TEN-T pentru a privi dincolo de zona geografică acoperită a coridoarelor aflate în responsabilitatea lor respectivă și să includă problemele de politică orizontală, cum ar fi multimodalitatea și logistica eficientă în transportul de mărfuri; solicită Comisiei să evalueze activitatea respectivă privind logistica și a multimodalitatea în coridoare din doi în doi ani;

15.  consideră că întreținerea defectuoasă a rețelei poate afecta sustenabilitatea și performanța infrastructurii TEN-T; subliniază faptul că infrastructura de transport necesită nu doar să fie renovată și modernizată, ci și să fie întreținută în mod regulat; constată cu îngrijorare că lipsa persistentă de atenție acordată întreținerii de către managerii infrastructurii și de către statele membre reduce competitivitatea căilor (restricții de viteză, fiabilitate, siguranță), în special în cazul căilor feroviare, ceea ce duce uneori la închiderea căilor; invită Comisia și statele membre să studieze, împreună cu BEI, noi sisteme de finanțare pentru a facilita investițiile pentru întreținerea rețelei;

16.  solicită Comisiei să prezinte în mod regulat Parlamentului European informații în ceea ce privește concluziile și măsurile adoptate în Forumul de transport și logistică digitale, pentru a sprijini în continuare digitalizarea transportului de mărfuri și a logisticii; solicită continuarea forumului atâta vreme cât rămâne util;

17.  subliniază necesitatea de a garanta faptul că infrastructura planificată răspunde nevoilor efective pentru o logistică sustenabilă și că nu va fi o povară nesustenabilă pentru mediul înconjurător; în acest context, subliniază că protejarea biodiversității și realizarea obiectivelor UE în materie de conservare ar trebui integrate în mai mare măsură în planificarea și implementarea TEN-T;

O mai mare simplificare și un nou cadru pentru digitalizare 

18.  subliniază caracterul urgent al unei mai mari simplificări a documentelor și a procedurilor administrative și vamale pentru diferitele moduri și pentru diferitele stadii ale lanțurilor logistice; invită Comisia și statele membre să analizeze, în temeiul acordului privind o mai bună legiferare, legislația inutilă a UE referitoare la transport și mobilitate și să monitorizeze normele naționale, regionale și locale care ar putea fi în contradicție cu legislația UE și, în astfel de cazuri, să armonizeze cât mai curând posibil aceste norme cu legislația UE; solicită Comisiei un raport privind progresele anuale înregistrate în acest sector;

19.  îndeamnă Comisia să propună, până la sfârșitul anului 2017, un cadru digital pentru schimbul electronic de informații și pentru gestionarea transportului în transportul multimodal (e-transport de marfă), pentru a facilita un flux de informații între întreprinderi, clienți și autorități simplificat, fără suport de hârtie, fără întreruperi, transparent, securizat și sigur și care să se bazeze pe serviciile existente (cum ar fi SafeSeaNet, RFD, e-Manifest, RIS, TAF, STI); invită Comisia să asigure introducerea armonizată a documentelor de transport electronice și a sistemelor antifraudă și securitatea cibernetică;

20.  invită statele membre să accepte documentele de transport electronice în general și să ratifice și să aplice protocolul e-CMR fără întârziere;

21.  subliniază importanța inovării în utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi digitalizarea (de exemplu, scrisori digitale pentru transportul de mărfuri), accesul la date și schimbul de date, menținând, în același timp, un nivel ridicat de securitate cibernetică și de protecție a datelor, aspecte care fac posibile soluții logistice și de transport mai eficiente, cu condiția să se asigure interoperabilitatea și accesul egal și nediscriminatoriu; invită Comisia să prezinte propuneri pentru a asigura integrarea, accesibilitatea și protecția datelor legate de logistică și transportul mărfurilor;

22.  invită Comisia și statele membre, pentru a asigura un tratament nediscriminatoriu în schimbul de informații în format digital, să instituie un sistem de investiții care să asigure o formare inițială în domeniul informatic și formarea constantă privind actualizarea platformelor utilizate pentru schimbul de date;

23.  subliniază rolul pe care îl pot juca cercetarea și inovarea în dezvoltarea unei logistici digitalizate și sustenabile din punctul de vedere al mediului și al unei mai mari interoperabilități și interconectivități a sistemelor și serviciilor TI;

24.   subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare sistemele informatice și de comunicații, intrarea în funcțiune la capacitate maximă a sistemelor europene de navigare prin satelit Galileo și EGNOS și a sistemelor aferente de gestionare a traficului și de informare în cadrul tuturor modurilor de transport și logistice, asigurând accesul la toate instrumentele financiare disponibile pentru încurajarea investițiilor private;

25.  invită statele membre să asigure proceduri administrative rapide care să vizeze accelerarea punerii în aplicare a coridoarelor TEN-T; solicită Comisiei să garanteze că normele privind PSC, ajutoarele de stat și piețele financiare nu împiedică investițiile;

Configurarea sistemului de transport european bazat pe logistică și investițiile în acesta

26.  subliniază necesitatea de a asigura suficiente fonduri UE pentru punerea în aplicare a TEN-T după actualul CFM; așteaptă din partea Comisiei să prezinte evaluarea la jumătatea perioadei a MIE în 2017, prin care să propună simplificarea măsurilor și resurselor pentru punerea în aplicare a proiectelor prioritare în timp util; insistă asupra principiului „le folosești sau le pierzi”, conform căruia fondurile MIE necheltuite sunt puse la dispoziția viitoarelor cereri de prezentare de propuneri; îndeamnă Comisia să evalueze o propunere referitoare la o cerere specifică privind logistica în 2017, inclusiv pentru soluții de transport multimodal și de transport de marfă, precum și de transport de marfă în nodurile urbane, inclusiv soluții inovatoare și alternative de transport (de exemplu, drone, vehicule de transport de marfă care funcționează pe bază de combustibili alternativi, biciclete etc.);

27.  solicită Comisiei să îndemne statele membre să efectueze investițiile necesare pentru finalizarea conexiunilor între coridoarele centrale ale UE;

28.  reamintește importanța nodurilor urbane în întregul lanț logistic în care are loc o parte importantă a transbordărilor și a distribuțiilor „pe ultimul kilometru”; invită statele membre, Comisia și promotorii proiectului să se concentreze, în coridoarele rețelei centrale a TEN-T, asupra dezvoltării coordonate a proiectelor care promovează multimodalitatea în logistica transporturilor de mărfuri, în special nodurile terminale, platformele de logistică și nodurile urbane, pe baza cererii de transport actuale și în viitor, iar acestora să li se acorde prioritate în mod adecvat în ceea ce privește impactul la nivel local, transfrontalier și al coridorului;

29.  consideră că fiabilitatea, frecvența, flexibilitatea, orientarea către client, timpul și prețul transportului reprezintă factorii principali care sunt luați în considerare de expeditori atunci când aleg între diferitele metode de transport disponibile;

30.  consideră că un sistem de logistică eficient trebuie să fie orientat spre tehnologii viitoare care furnizează moduri de transport de mărfuri rapide, ecologice și eficiente; subliniază potențialul și rolul din ce în ce mai important al automatizării și al autonomizării în sectorul logisticii, inclusiv al vehiculelor automate, al dronelor și al roboților controlați de la distanță;

31.  invită Comisia să țină seama pe deplin de automatizare și de impactul său în strategia pentru logistică, asigurând integrarea sa armonioasă și eficientă în TEN-T, și să sprijine cercetarea și investițiile pentru dezvoltarea acestor tehnologii esențiale;

32.  evidențiază potențialul transportului automatizat și autonom, precum și al aeronavelor controlate de la distanță (drone) pentru logistică; solicită luarea de măsuri pentru a garanta, la implementarea sistemelor STI în rețea, că vehiculele și sistemele automatizate interacționează fără dificultate cu vehiculele convenționale și utilizatorii vulnerabili; consideră că dezvoltarea și utilizarea la scară largă în viitor a roboților și a sistemelor de aeronave controlate de la distanță (drone) prevăd moduri de transport de mărfuri noi, rapide, ecologice și eficiente; solicită Comisiei să conceapă o nouă strategie, care să garanteze integrarea eficientă a dronelor în programul TEN-T și să elaboreze un manual pentru statele membre privind acest subiect;

33.  solicită Comisiei să țină seama de impactul pe care îl are asupra mediului răspândirea practicilor „exact la timp”, din cauza faptului că acestea intensifică traficul vehiculelor;

34.  subliniază necesitatea de a integra operațiunile de logistică de plecare și de întoarcere pentru a reduce volumele globale de deplasare a vehiculelor având în vedere tranziția treptată către o economie circulară.

O integrare urgentă și mai eficientă a modurilor de transport

35.  subliniază necesitatea de a orienta principalele eforturi în sensul revitalizării căilor ferate și al consolidării căilor navigabile interioare, ca priorități ale strategiei de transport sustenabil a UE; ia act de faptul că, de la începutul crizei economice, căile ferate în special au înregistrat pierderi constante la nivelul cotei de piață și, în consecință, consideră că statele membre și Comisia ar trebui să propună inițiative noi și nediscriminatorii menite să susțină dezvoltarea acestui sector în Europa;

36.  invită Comisia să promoveze competitivitatea transportului feroviar de mărfuri, prin rețele feroviare total interoperabile și interconectate și prin garantarea accesului egal al întreprinderilor, și să procedeze similar în cazul căilor navigabile interioare, al transportului fluviomaritim, maritim și aerian, în condiții de paritate pentru fiecare mod și să promoveze transporturile multimodale și intermodale;

37.  consideră că sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) este un proiect european de succes pentru promovarea transportului de marfă în sectorul feroviar și salută eforturile de accelerare a implementării sale prin stabilirea de obiective pentru fiecare coridor; este conștient de constrângerile care afectează finanțarea proiectelor (ERTMS) multinaționale pe mai multe niveluri; invită Comisia și Platforma europeană de consiliere în domeniul investițiilor să propună soluții de finanțare specifice pentru înlesnirea accesului la finanțarea din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) pentru implementarea ERTMS, favorizând atât infrastructura, cât și instalațiile de locomotive;

38.  consideră că obstacolele și constrângerile de interoperabilitate vor fi reduse în mod semnificativ prin aplicarea de către toate statele membre a Directivei privind interoperabilitatea; subliniază că, în plus, adoptarea unor măsuri fără caracter obligatoriu, cum ar fi folosirea materialului rulant interoperabil (vagoane joase, locomotive pentru ecartamente multiple etc.) poate contribui de asemenea la atenuarea constrângerilor de interoperabilitate; îndeamnă Shift2Rail să analizeze piața UE, precum și evoluțiile sale viitoare și să stimuleze disponibilitatea soluțiilor fără caracter obligatoriu pentru infrastructura și materialul rulant multioperabile în vederea susținerii transportului multimodal și combinat;

39.  subliniază necesitatea de a consolida transportul combinat și de a moderniza normele actuale ale UE, inclusiv cele de reglementare a cabotajului intracomunitar și a documentelor de transport, astfel încât acestea să fie clare, cuprinzătoare și să poată fi puse în aplicare de către autorități; salută angajamentul Comisiei de a revizui Directiva 92/106/CEE a Consiliului și îndeamnă Comisia să prezinte revizuirea fără întârziere;

40.  invită Comisia și statele membre ca, fără a compromite siguranța generală, să introducă măsuri și stimulente mai eficace pentru a încuraja societățile feroviare să reducă zgomotele asociate transportului de marfă feroviar, date fiind efectele negative ale poluării acustice asupra sănătății, în special ținând seama că aproape șapte milioane de persoane din UE sunt expuse unor niveluri de zgomot feroviar care depășesc pragul de expunere excesivă, mai ales în zonele urbane; în acest context, invită Comisia să introducă limite pentru emisiile de zgomot ale transportului feroviar de mărfuri;

41.  consideră că trebuie încurajată trecerea la transportul feroviar și naval, deoarece, astfel, traficul rutier ar putea fi decongestionat și mai puțin poluant;

42.  remarcă faptul că căile navigabile interioare trebuie să joace un rol tot mai mare în deservirea porturilor maritime ca centre logistice, în special prin transportul de marfă către hinterland și prin conectarea mărilor europene;

43.  salută primele măsuri luate de Comisie pentru introducerea standardelor privind combustibilul pentru vehiculele utilitare grele și a limitelor pentru emisiile de CO2, precum și obiectivul privind reducerea GES pentru sectorul transporturilor de mărfuri, pe baza Acordului de la Paris; consideră că măsurile care implică o revizuire a infrastructurii și a standardelor operaționale în rețeaua TEN-T ar trebui avute în vedere doar în cazul în care soluțiile alternative, cum ar fi reducerea călătoriilor fără încărcătură la întoarcere, o mai bună utilizare a combustibililor alternativi și a grupurilor motopropulsoare nu pot realiza o creștere a eficienței mai mare și cu un impact mai redus asupra infrastructurii și a mediului;

44.  solicită Comisiei să evalueze fezabilitatea stabilirii unei metode standard unice de măsurare a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului lanț de aprovizionare pentru toate soluțiile de transport modal;

45.  invită Comisia să încurajeze dezvoltarea modurilor de transport electrice și pe bază de combustibili alternativi și a infrastructurii necesare de-a lungul întregii rețele TEN-T și, în special în centrele orașelor, să încurajeze dezvoltarea de scheme de transport inovatoare, de exemplu, utilizarea vehiculelor electrice și a energiei din surse regenerabile, precum și dezvoltarea de combustibili alternativi și a infrastructurii necesare; insistă asupra faptului că utilizarea vehiculelor comerciale electrice ușoare în ultima parte a lanțului logistic reduce, în general, emisiile de CO2 și, în particular, emisiile locale de poluanți și de zgomot și, prin urmare, contribuie în mod pozitiv la calitatea aerului din orașe; subliniază, așadar, necesitatea infrastructurii de alimentare în nodurile logistice;

46.  consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a face transportul rutier mai eficient și mai ecologic în lanțul logistic; propune relaxarea restricțiilor de circulație și asigurarea continuității și a logisticii pe deplin eficiente în coridoarele rețelei centrale pentru vehiculele utilitare grele încărcate care funcționează cu combustibili alternativi ecologici, în conformitate cu cele mai înalte standarde sociale, privind emisiile, poluarea sonoră și siguranța; insistă asupra faptului că coridoarele rețelei centrale trebuie să dispună pe scară largă cel puțin de stații de alimentare alternative și de zone de parcare sigure pentru camioane, inclusiv de facilitățile necesare pentru ca șoferii profesioniști să poată să își petreacă perioadele de repaus în condiții decente;

47.  consideră că punerea în practică a unor sisteme de propulsie mai curate în transportul de mărfuri ar trebui să fie consolidată printr-o implementare coordonată și urgentă a infrastructurii de combustibili alternativi în coridoarele TEN-T, în conformitate cu legislația UE;

48.  subliniază importanța îmbunătățirii furnizării de informații și a accesului la acestea privind serviciile logistice și multimodale și din UE, în special pentru IMM-uri, care au un acces limitat la aceste informații; invită Comisia, în cooperare cu operatorii de rețea și cu statele membre, să faciliteze schimbul în ceea ce privește acordurile, instrumentele, convențiile, legislația și cele mai bune practici actuale referitoare la transportul multimodal în UE și să furnizeze un manual, care să fie disponibil pe internet, pentru a sprijini operatorii economici;

49.  subliniază că digitalizarea serviciilor este importantă pentru promovarea unor soluții de transport care respectă în mai mare măsură mediul; astfel, invită Comisia să faciliteze, inclusiv printr-o abordare legislativă coerentă la nivelul UE, accesul la date și schimbul de date privind fluxurile de trafic de-a lungul coridoarelor și utilizarea transporturilor multimodale, în special pentru IMM-uri, și să asigure o mai mare implicare a operatorilor locali și a autorităților publice în acest sector, pentru a îmbunătăți gestionarea lanțului de aprovizionare și pentru a utiliza într-un mod mai eficient resursele și infrastructura, inclusiv prin schimbul de bune practici; subliniază că accesul la aceste date privind fluxurile de trafic din partea unor actori precum furnizorii de hărți digitale și de servicii de navigație este fundamental pentru a face posibile transporturile intermodale, o direcționare mai eficientă, condusul automat și sistemele de transport inteligente, precum și „circulația în pluton” (gruparea mai multor vehicule) în transportul de marfă rutier, aceasta din urmă permițând o mai bună utilizare a curenților de aer în deplasare, reducând astfel emisiile și mărind capacitatea drumurilor;

50.  recomandă ca utilizarea etilotestelor antidemaraj (cu o toleranță de măsurare redusă, determinată științific) să fie obligatorie pentru toate tipurile noi de vehicule de transport de mărfuri;

O mai bună formare și condiții de muncă mai bune pentru a atrage noi specialiști

51.  remarcă faptul că condițiile de lucru și de viață ale forței de muncă în lanțul logisticii s-au deteriorat în mod semnificativ în ultimii ani, având drept consecință un sector mai puțin atractiv pentru noile generații, în special pentru lucrătorii mobili;

52.  ia act cu îngrijorare de faptul că sectorul logisticii se confruntă cu o penurie de forță de muncă, iar dezvoltarea tehnologică va crea provocări suplimentare în anii următori și că adaptarea lentă a forței de muncă la noile tehnologii, inclusiv la tehnologiile digitale, ar putea afecta negativ performanțele sectorului; solicită Comisiei să identifice nevoile de formare și învățare la nivelul UE, precum și condițiile, costurile și obstacolele în domeniul muncii care descurajează intrarea forței de muncă în sectorul transporturilor și să propună de urgență măsuri pentru ca acest sector să fie mai atractiv pentru tineri și pentru generațiile viitoare; consideră că aceasta este o oportunitate de a crește proporția de femei, inclusiv prin măsuri de discriminare pozitivă, și de noi angajați pe piața forței de muncă în domeniul transporturilor, inclusiv cetățeni din țări terțe; de asemenea, consideră că investițiile strategice în formare și în condiții de muncă mai bune ar trebui să includă inițiative pentru dezvoltarea cunoștințelor în cadrul sectorului public, pentru o mai bună includere a problemelor legate de transportul de marfă în planificarea socială și în dezvoltarea de spații demonstrative și de testare, unde cercetarea și inovarea privind transportul de marfă și logistica să poată fi aplicate și testate în condiții reale;

53.  invită Comisia să evalueze posibilitatea de a realiza investiții în învățământul dual și vocațional în domeniul transporturilor;

54.  îndeamnă Comisia și statele membre să ofere spațiu de parcare suficient și sigur în coridoarele TEN-T, pentru a evita sporirea problemelor de securitate în ceea ce privește lucrătorii mobili în domeniul transportului;

55.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare recomandările recente ale Parlamentului privind aspectele socioeconomice în sectorul transporturilor și privind combaterea practicilor neloiale pe piața forței de muncă; ia act că legislația referitoare la condițiile sociale și de muncă trebuie să respecte toate libertățile fundamentale ale UE, să nu restricționeze concurența loială și să nu creeze sarcini birocratice suplimentare;

Sunt necesare informații statistice mai bune privind logistica

56.  subliniază necesitatea unui mai bun transport intermodal și a unor statistici de performanță în sectorul logisticii, pentru a facilita previzionarea și revizuirea politicii și a măsurilor de investiții, precum și pentru a furniza informații valoroase operatorilor; invită Comisia să colaboreze cu părțile interesate pentru a elabora un cadru la nivelul UE pentru transportul multimodal și date statistice privind logistica, inclusiv pentru a elabora noi indicatori care să reflecte mai bine tendințele reale din domeniul transportului de mărfuri;

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0310.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0423.

(3)

JO C 295 E, 4.12.2009, p. 79.

(4)

JO C 187 E, 24.7.2008, p. 154.

(5)

JO L 348, 20.12.2013, p. 1.

(6)

JO L 348, 20.12.2013, p. 129.

(7)

JO L 276, 20.10.2010, p. 22.

(8)

https://english.eu2016.nl/documents/publications/2016/06/20/ministerial-declaration-on-implementing-ten-t.

(9)

http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/news/doc/2016-06-20-ten-t-days-2016/issues-papers.pdf.

(10)

http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR16_08/SR_RAIL_FREIGHT_RO.pdf


EXPUNERE DE MOTIVE

Context

Logistica include serviciile și procesele de planificare, gestionare și realizare a fluxului de mărfuri și de informații între punctul de origine și punctul de destinație. Logistica eficientă și sustenabilă a transportului de marfă joacă un rol vital în buna funcționare a multor altor servicii și activități din economia noastră, de la producția de bunuri, la livrarea și reciclarea acestora, de la nivelul local până la cel mondial.

De fapt, sectorul logistic european contribuie cu aproximativ 14 % la PIB-ul UE și în cadrul său sunt angajate peste 11 milioane de persoane în statele membre ale UE, dacă luăm în considerare toate activitățile în ansamblu. În plus se preconizează că creșterea cererii de transport de mărfuri, care va atinge din nou până în 2020 nivelurile de vârf constatate înainte de criza economică începută în 2008, va ajunge la o creștere de peste 40 % până în 2040. Impactul economic al logisticii transportului de mărfuri și contribuția acesteia la creșterea și competitivitatea Europei nu pot fi, prin urmare, subestimate.

Politica UE în domeniul logisticii și al transportului de marfă ar trebui să aibă un rol în facilitarea menținerii unui mediu favorabil, eliminarea blocajelor și exploatarea potențialului pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă în acest sector în contextul tendințelor economice și societale aflate în schimbare, al evoluțiilor tehnologice dinamice și al intensificării comerțului la nivel mondial. Creșterea costului energiei, necesitatea reducerii emisiilor de CO2, concurența pentru angajații talentați în societățile în curs de îmbătrânire, accelerarea digitalizării, funcționarea și manipularea automatizată și autonomă a vehiculelor, lanțuri de aprovizionare din ce în ce mai integrate, containerizarea actuală reprezintă un spectru larg de provocări și oportunități care au un impact asupra sectorului logisticii.

Cel mai recent în 2007, Comisia a stabilit un plan de acțiune privind logistica transportului de marfă pentru îmbunătățirea sistemului de transport de mărfuri din UE [privind sistemele de transport inteligente, transportul de marfă informatizat (e-freight), sustenabilitatea și eficiența, simplificarea lanțurilor de transport, dimensiunile vehiculului, standardele de încărcare, coridoarele ecologice de transport de marfă și logistica transportului urban de marfă]. S-au înregistrat progrese semnificative de atunci în numeroase domenii. Totuși încă mai sunt necesare progrese, în special pentru a folosi pe deplin potențialul noii politici privind rețeaua de infrastructuri de transport multimodal prezentată în ultimii ani și care urmează să fie pusă în aplicare în toate statele membre până în 2030 pentru rețeaua centrală TEN-T și până în 2050 pentru rețeaua globală.

Scopul și aspectele prezentului raport

În acest context, este urgent ca domeniul logisticii să devină un subiect principal pe agenda politică. Ar trebui să existe o dezbatere cu privire la modul în care poate să se contureze o viitoare politică a UE privind logistica și transportul de marfă care sprijină funcția importantă a sectorului și stabilește prioritățile necesare pentru implementarea rețelei multimodale TEN-T și a coridoarelor sale în vederea realizării transportului multimodal de marfă eficient și durabil în UE, în conformitate cu obiectivele stabilite de Cartea albă din 2011 privind transporturile, în special în ceea ce privește decarbonizarea transporturilor și țintele privind transferul modal.

Prezentul raport își propune să formuleze poziția Parlamentului European și să stimuleze inițiativele de promovare a domeniului logisticii transportului de marfă, abordând următoarele aspecte principale:

Strategia UE privind logistica transportului de marfă — având în vedere rolul-cheie pe care logistica îl joacă în legătură cu operațiunile de transport de marfă eficient și sustenabil în UE, Comisia ar trebui să prezinte o nouă strategie a UE pentru transportul de mărfuri și logistică, care ar trebui să promoveze multimodalitatea, pe baza noii politici privind infrastructura TEN-T, și să vizeze reducerea în continuare a barierelor administrative, operaționale, tehnice și de reglementare, pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, pentru a accelera utilizarea tehnologiilor inovatoare și promițătoare și pentru a spori atractivitatea sectorului pentru specialiști.

Stimularea transportului de marfă multimodal integrat — trebuie să primească mai multă atenție în dezvoltarea în continuare a coridoarelor din rețeaua centrală TEN-T, precum și în planificările naționale ale statelor membre pentru rețeaua globală, al doilea nivel al TEN-T care oferă capilaritate rețelei centrale, furnizează trafic de marfă și face legătura pentru distribuția „pe ultimul kilometru”.

Acest lucru necesită, pe de o parte, dezvoltarea coordonată a proiectelor care promovează multimodalitatea (terminale, platforme de transbordare și legături în noduri urbane) bazate pe cererea reală de transport și prioritizate în funcție de impactul local, transfrontalier și la nivel de coridor.

În același timp, trebuie să existe o reflecție asupra modalităților în care infrastructura de transport de marfă ar trebui să fie mai bine conturată în cadrul TEN-T în ceea ce privește zonele foarte congestionate în care rețelele aglomerate partajează capacitatea cu traficul de călători, iar sursele noi de trafic măresc congestia, zgomotul și alte costuri indirecte pentru populația care locuiește în zonele apropiate.

Un coordonator european pentru logistică în cadrul TEN-T — ar trebui să fie desemnat în mod specific pentru a completa activitatea în curs desfășurată de coordonatorii coridoarelor TEN-T și pentru a conferi coerență acestei activități în domeniul multimodalității și pentru a integra eforturile TEN-T (inclusiv coridoarele de transport feroviar de marfă) în contextul mai larg al unei viitoare strategii pentru un sistem de logistică eficient al UE.

Asigurarea unei utilizări optime a fondurilor disponibile - ținând cont de necesitățile uriașe în materie de investiții pentru finalizarea infrastructurii TEN-T și pentru întreținerea adecvată a infrastructurii feroviare și rutiere și a căilor navigabile, este extrem de important să se asigure atât fonduri suficiente pentru TEN-T în cadrul bugetului UE, precum și o utilizare optimă a mijloacelor disponibile și a mecanismelor de asistență. În special în ceea ce privește multimodalitatea, statele membre, promotorii de proiecte și Comisia trebuie să exploateze toate sinergiile între fondurile disponibile în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), fondurile structurale și de investiții europene și instrumentele financiare ale BEI și să utilizeze pe deplin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), inclusiv abordările bazate pe combinarea diferitelor instrumente de asistență financiară în vederea mobilizării investițiilor private.

În plus, Comisia trebuie să garanteze mai bine că normele privind Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), ajutoarele de stat și piețele financiare nu împiedică investițiile, în special în cazul în care proiectele sunt esențiale pentru funcționarea coridoarelor de transport de marfă și oferă o valoare adăugată europeană reală. O aplicare mai flexibilă a PSC prin excluderea proiectelor de infrastructură europene reale (și anume proiecte MIE) din calculul datoriei publice ar ajuta statele membre care au dificultăți economice și bugetare să finanțeze investițiile necesare în mod urgent.

Utilizarea optimă a resurselor implică, de asemenea, faptul că planificarea infrastructurii naționale a statelor membre este în deplină concordanță cu planificarea convenită a TEN-T. Acest lucru nu este însă întotdeauna valabil. O mai mare coerență ar putea fi obținută printr-o supraveghere corespunzătoare în cadrul unui capitol specific în semestrul european. În orice caz, Comisia ar trebui să acorde prioritate proiectelor prezentate de statele membre, numai dacă acestea sunt pe deplin conforme cu planificarea convenită a TEN-T.

Simplificarea normelor juridice și a procedurilor administrative la toate nivelurile — piața internă a UE și beneficiile pe care le aduce cetățenilor și întreprinderilor din UE se bazează pe principiul liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor care, la rândul ei, se bazează pe un sistem de transport performant. Prin urmare, este esențial ca legislația Uniunii să fie transpusă și aplicată pe deplin și în timp util de către statele membre, iar legislația inutilă și orice noi bariere care împiedică fluxul liber al bunurilor să fie evitate. Există, de asemenea, o nevoie urgentă de a reduce în continuare povara administrativă prin simplificarea și armonizarea documentelor și a procedurilor de conformitate și de transport. Au fost înregistrate progrese, de exemplu în sectorul maritim eManifest, dar documentul de însoțire e-CMR pentru transportul rutier de mărfuri este încă în curs de adoptare în multe state membre. În special în ceea ce privește transporturile transfrontaliere multimodale, un cadru informatizat pentru transportul de marfă (e-freight) ar trebui să contribuie la obținerea unui un flux de informații simplificat, transparent, fără suport pe hârtie și fără întreruperi între întreprinderi și autorități. În această privință, Comisia ar trebui să propună o nouă inițiativă pe baza activității Forumului de transport și logistică digitale, pe care aceasta l-a creat.

Integrarea eficientă a modurilor de transport — transportul de marfă multimodal eficient și utilizarea sa de către clienți și expeditorii depinde în mod esențial de transportul optim la nivelul modurilor specifice, în special transportul rutier, feroviar sau pe căile navigabile. În domeniul feroviar, ERTMS este un succes, dar are nevoie de o implementarea accelerată și susținută în statele membre, pentru depășirea constrângerilor de finanțare actuale. Barierele în calea interoperabilității ar trebui, de asemenea, eliminate prin dezvoltarea și stimularea utilizării materialului rulant interoperabil pe piață. Întreprinderea comună Shift2Rail reunește părțile interesate și resursele de cercetare necesare. În ceea ce privește transportul combinat, ar trebui să fie facilitate și mai mult operațiunile transfrontaliere, astfel că activitatea Comisiei privind modernizarea normelor pentru transportul combinat merită sprijin. În domeniul transportului rutier, accentul trebuie pus în mod clar pe creșterea eficienței și combaterea impactului negativ. Tendințele recente, cum ar fi utilizarea burselor de mărfuri online, pot contribui la reducerea deplasărilor fără încărcătură, mărind eficiența fără a folosi camioane mai grele. De asemenea, adoptarea unor măsuri fără caracter obligatoriu, cum ar fi acordarea priorității vehiculelor ecologice încărcate, care respectă cele mai înalte standarde privind emisiile ar trebui să fie exploatate pentru a promova sustenabilitatea transportului rutier de marfă, împreună cu dezvoltarea infrastructurii alternative de alimentare cu combustibil cel puțin în cadrul coridoarelor TEN-T.

Îmbunătățirea accesului la informațiile privind serviciile multimodale și de logistică în UE — pentru utilizarea eficace a opțiunilor de transport la nivel transfrontalier și în lanțuri logistice din ce în ce mai complexe, este extrem de important pentru utilizatorii logisticii să dispună de informații accesibile exacte și fiabile cu privire la serviciile multimodale și de logistică din UE. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri, care ar putea avea o capacitate limitată de colectare a acestor informații. Un ghid ar trebui să faciliteze accesul egal la normele și cele mai bune practici din transportul multimodal de marfă.

Digitalizarea și tehnologiile inovatoare — digitalizarea tot mai aprofundată în comunicații, servicii de informare, fabricare și procese de funcționare a întreprinderilor are un impact profund și asupra modului în care sunt organizate și realizate serviciile de transport de marfă și de logistică; accesul la date și schimbul de date în condiții de egalitate, integrarea și interoperabilitatea sistemelor de informații (a celor noi, a celor deja existente și a celor de la nivel transfrontalier) sunt aspecte esențiale care trebuie abordate, alături de aspectele privind securitatea (cibernetică), combaterea fraudei și siguranța, care sunt esențiale pentru comunicarea între întreprinderi și autorități. Infrastructura informațională și de comunicații „inteligentă” și serviciile telematice implementate în UE (precum Galileo, SafeSeaNet, sistemul de informare fluvială, STI, TAF în transportul feroviar), fac în prezent transportul de marfă mai eficient și mai sigur și trebuie să fie dezvoltate în continuare. Noile sisteme de transport cooperative (C-ITS) și eventuale soluții de transport automatizat și autonom măresc potențialul de inovare în acest domeniu. În această privință, Agenda strategică de cercetare și inovare în domeniul transporturilor a Comisiei ar trebui să se concentreze și pe soluții de transport și transbordare de marfă multimodale și inteligente.

Sporirea atractivității sectorului pentru specialiști — tendințele actuale arată că sectorul transportului și logisticii se va confrunta cu o penurie de forță de muncă calificată și necalificată în următorii ani, care ar putea afecta performanța acestuia. În mod similar, acest sector va fi în măsură să profite de oportunitățile soluțiilor digitale avansate numai dacă personalul său adoptă noile tehnologii în timp util. În această privință, este responsabilitatea statelor membre, a Comisiei și a sectorului logistic să adopte măsuri mai bune de educație și formare. De asemenea, trebuie abordate deficiențele cunoscute în ceea ce privește condițiile sociale din sector, pentru ca acesta să fie mai atractiv pentru tineri și generațiile viitoare.

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, trebuie dezvoltate statistici mai cuprinzătoare privind transportul intermodal și performanțele acestuia pentru a sprijini planificarea și revizuirea politicii și a investițiilor, cum ar fi coridoarele din rețeaua centrală TEN-T, precum și pentru a furniza informații valoroase pentru întreprinderile din domeniul logisticii.

În cele din urmă, UE va trebui, de asemenea, să abordeze posibilul impact al unei decizii a Regatului Unit de a ieși din Uniune asupra politicii în domeniul transporturilor și a cadrului ei de reglementare și asupra implementării rețelei TEN-T, în special în ceea ce privește coridorul Marea Nordului — Marea Mediterană care leagă UE de Irlanda via Regatul Unit.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (9.11.2016)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la sectorul logisticii în UE și la transportul multimodal pe noile coridoare TEN-T

(2015/2348(INI))

Raportor: Damiano Zoffoli

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază interdependența dintre rețeaua de infrastructuri TEN-T și dezvoltarea logisticii, precum și oportunitățile pe care le pot oferi rețelele pentru ameliorarea performanței și a transporturilor multimodale, inclusiv printr-o utilizare și o întreținere mai bune a infrastructurii fizice și digitale deja existente; consideră că acțiunile întreprinse de statele membre și de Comisie în vederea ameliorării performanței logisticii în contextul coridoarelor TEN-T trebuie să pornească de la ameliorarea interconectărilor, a facilităților și a infrastructurii existente;

2.  subliniază că sectorul transporturilor din UE generează aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră și că, în contextul tendințelor actuale și al politicilor adoptate, pentru perioada 2010-2050 se prevede o creștere de aproximativ 70 % a transportului de mărfuri (inclusiv a celui internațional); subliniază, prin urmare, că TEN-T ar trebui să fie considerat un instrument esențial pentru îndeplinirea obiectivului de decarbonizare al politicii europene în materie de transporturi, care poate avea o contribuție importantă la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris COP 21, a cărui ratificare de către UE a declanșat de curând intrarea sa în vigoare, precum și a obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind clima; în acest sens, subliniază rolul organismelor internaționale și al măsurilor globale în ceea ce privește reducerea impactului ecologic global al transporturilor;

3.  solicită Comisiei să evalueze fezabilitatea stabilirii unei metode standard unice de măsurare a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, pentru toate soluțiile de transport modal;

4.  consideră că principala provocare cu care se confruntă UE în materie de logistică va fi aceea de a reduce la minimum impactul ambiental și asupra sănătății publice al transportului de mărfuri, îndeosebi al celui rutier, care generează aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale întregului transport rutier, reducând poluarea atmosferică și acustică și mărindu-i eficiența în conformitate cu Acordul de la Paris;

5.  consideră că este important să se garanteze faptul că dezvoltarea logisticii nu duce la deteriorarea condițiilor de viață, mai ales în cazul persoanelor deja expuse unor niveluri ridicate de poluare, și reamintește că aspectele sociale, economice și de mediu trebuie luate în considerare la evaluarea proiectelor de infrastructură, în deplină conformitate cu legislația UE și în special cu Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA), care ar trebui transpusă, pusă în aplicare și executată adecvat de către statele membre;

6.  subliniază necesitatea de a garanta faptul că infrastructura planificată răspunde nevoilor efective pentru o logistică sustenabilă și că nu va fi o povară nesustenabilă pentru mediul înconjurător; în acest context, subliniază că protejarea biodiversității și realizarea obiectivelor UE în materie de conservare ar trebui mult mai bine integrate în planificarea și implementarea TEN-T;

7.  subliniază că inovarea tehnologică oferă un mijloc de tranziție mai rapid și mai ieftin către un sistem de transport european mai eficient și mai sustenabil, prin punerea accentului pe trei factori principali, și anume: eficiența vehiculelor, prin utilizarea de motoare, materiale și modele noi, utilizarea de energii mai curate, prin introducerea de noi carburanți și sisteme de propulsie, mai ales ținând seama de faptul că 95 % din energia utilizată în sectorul transporturilor în UE provine din petrol, și o mai bună utilizare a rețelelor de transport, prin implementarea tehnologiei informației și comunicațiilor; în acest context, este de opinie că înlocuirea combustibililor fosili ca sursă de energie pentru transporturi va mări performanțele de mediu din acest sector și că, prin urmare, ar trebui să se aibă în vedere măsuri precum sistemele de stimulare care să favorizeze trecerea rapidă la reconversia vehiculelor comerciale grele și a vehiculelor grele în general în grupuri motopropulsoare alternative mai ecologice sau măsuri de stabilire a gazului natural lichefiat (GNL) ca alternativă la carburanții diesel și ca un carburant de tranziție pentru reducerea emisiilor transporturilor de marfă rutiere până când sistemele de propulsie alternative precum cele pe bază de baterii electrice și pile de combustie devin competitive;

8.  invită Comisia să promoveze competitivitatea transportului feroviar de mărfuri, prin rețele feroviare total interoperabile și interconectate și prin garantarea accesului egal al întreprinderilor, și să procedeze similar în cazul căilor navigabile interioare, al transportului fluviomaritim, maritim și aerian, în condiții de paritate pentru fiecare modalitate și să promoveze transporturile multimodale și intermodale; de asemenea, remarcă faptul că, în vederea eficientizării transferurilor modale și a logisticii de transport de mărfuri și pentru a le face mai sustenabile, trebuie întreprinse acțiuni la nivelul rețelelor de transport, pentru a asigura conexiuni fără discontinuități între diversele mijloace de transport utilizate, pentru a simplifica serviciile, pentru a garanta faptul că acestea sunt fiabile și pentru a elimina barierele legislative, tehnice și operaționale; consideră, în acest context, că Comisia ar trebui să propună un cadru pentru schimbul electronic de informații și gestionarea transportului în transportul multimodal (e-transport de marfă), pentru a facilita un flux de informații simplificat, transparent, fără suport pe hârtie și fără întreruperi, între întreprinderi și autorități;

9.  invită Comisia și statele membre ca, fără a compromite siguranța generală, să consolideze măsuri și stimulente mai eficace pentru a încuraja societățile feroviare să reducă zgomotele asociate transportului de marfă feroviar, date fiind efectele negative ale poluării acustice asupra sănătății, în special ținând seama că aproape șapte milioane de persoane din UE sunt expuse unor niveluri de zgomot feroviar care depășesc pragul de expunere excesivă, mai ales în zonele urbane; în acest context, invită Comisia să introducă limite pentru emisiile de zgomot ale transportului feroviar de mărfuri;

10.  subliniază necesitatea de a orienta principalele eforturi în sensul revitalizării căilor ferate și al consolidării căilor navigabile interioare, ca priorități ale strategiei de transport sustenabil a UE; întrucât, de la începutul crizei economice, căile ferate, mai ales, au înregistrat pierderi constante în ceea ce privește cota de piață, consideră că statele membre și Comisia ar trebui să propună inițiative noi și nediscriminatorii menite să susțină dezvoltarea acestui sector în Europa; reamintește Comisiei și statelor membre obiectivele ambițioase stabilite în Cartea albă privind transporturile (COM(2011)0144) din 2011, care include transferarea a 30 % din transportul rutier de mărfuri pe distanțe mai mari de 300 km către transportul pe calea ferată și pe căi navigabile interioare până în 2030, acest procent trebuind să depășească 50 % până în 2050;

11.  reamintește importanța interconectării porturilor maritime cu alte moduri de transport, îndeosebi cu transportul feroviar, în vederea favorizării modurilor de transport mai ecologice, a îmbunătățirii intermodalității transporturilor și a reducerii emisiilor de CO2; invită Comisia să își concentreze eforturile asupra îmbunătățirii interconectării cu porturile maritime care își propun să dezvolte conexiuni cu rețeaua feroviară și cu coridoarele TEN-T;

12.  subliniază importanța investițiilor în logistică pe ultimul kilometru și de a ecologiza logistica nodurilor centrale, îndeosebi a celor urbane și a porturilor, pentru a obține o mai bună integrare între nodurile centrale urbane și coridoarele principale, având în vedere că majoritatea călătoriilor încep și se termină în zone urbane, precum și a eforturilor vizând simplificarea procedurilor administrative și de vămuire, pentru a reduce durata și costurile globale de transport; evidențiază potențialul căilor navigabile interioare și dimensiunea maritimă a TEN-T în materie de reducere a impactului sectorului transporturilor asupra mediului;

13.  invită Comisia să încurajeze dezvoltarea modurilor de transport electrice și a infrastructurii necesare de-a lungul întregii rețele TEN-T și, în special în centrele orașelor, să încurajeze dezvoltarea de scheme de transport inovatoare, de exemplu, utilizarea vehiculelor electrice și a energiei din surse regenerabile, precum și dezvoltarea de combustibili alternativi și a infrastructurii necesare; insistă asupra faptului că utilizarea vehiculelor comerciale electrice ușoare în ultima parte a lanțului logistic reduce, în general, emisiile de CO2 și, în particular, emisiile locale de poluanți și de zgomot și, prin urmare, contribuie în mod pozitiv la calitatea aerului din orașe; subliniază, așadar, necesitatea infrastructurii de alimentare în nodurile logistice;

14.  subliniază rolul pe care îl pot juca cercetarea și inovarea în dezvoltarea unei logistici sustenabile din punct de vedere ambiental și digitalizate și al unei mai mari interoperabilități și interconectivități a sistemelor și serviciilor TI;

15.  subliniază cât de important este ca sectorul transporturilor și al logisticii pentru piața digitală unică să fie finalizat și, în special, cât de important este să fie pusă la dispoziție o conectivitate cu un grad ridicat de disponibilitate, de fiabilitate și de stabilitate prin rețeaua TEN-T și de-a lungul coridoarelor feroviare;

16.  solicită Comisiei să elaboreze o nouă strategie de inovare și implementare pentru sectorul transporturilor, în strânsă sinergie cu Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET), în vederea identificării instrumentelor de guvernare și de finanțare adecvate și în vederea asigurării implementării rapide a rezultatelor cercetării;

17.  întrucât digitizarea serviciilor joacă un rol în promovarea unor soluții de transport mai ecologice, invită Comisia să faciliteze, inclusiv printr-o abordare legislativă coerentă la nivelul UE, accesul la date și schimbul de date privind fluxurile de trafic de-a lungul coridoarelor și utilizarea transporturilor multimodale, în special pentru IMM-uri, și să asigure o mai mare implicare a operatorilor locali și a autorităților publice în acest sector, pentru a îmbunătăți gestionarea lanțului de aprovizionare și pentru a utiliza într-un mod mai eficient resursele și infrastructura, inclusiv prin partajarea celor mai bune practici; subliniază că accesul la aceste date privind fluxurile de trafic din partea unor actori precum furnizorii de hărți digitale și de servicii de navigație este fundamental pentru a face posibile transporturile intermodale, o direcționare mai eficientă, condusul automat și sistemele de transport inteligente, precum și „circulația în pluton” (gruparea mai multor vehicule) în transportul de marfă rutier, aceasta din urmă permițând o mai bună utilizare a curenților de aer în deplasare, reducând astfel emisiile și mărind capacitatea drumurilor;

18.  subliniază că reglementările privind transportul sunt, în prezent, legate de modul de transport și intră în competența unor organisme internaționale diferite (de exemplu Organizația Maritimă Internațională, OMI, sau Organizația Aviației Civile Internaționale, OACI); menționează, de asemenea, că revizuirea și dezvoltarea de ansamblu a sistemului de transport multimodal constituie o provocare, din cauza numărului mare de actori implicați;

19.  recomandă ca utilizarea etilotestelor antidemaraj (cu o toleranță de măsurare redusă, determinată științific) să fie obligatorie pentru toate tipurile noi de vehicule de transport de mărfuri;

20.  invită Comisia să pună la dispoziție resurse mai mari și să utilizeze mai eficace fondurile europene, în special pentru acele proiecte care vizează diminuarea impactului sectorului transporturilor asupra mediului în general și al transportului de mărfuri în special, precum și pentru acele proiecte sustenabile cu un grad de risc mai ridicat care sunt mai puțin atrăgătoare pentru investitorii privați;

21.  solicită Comisiei să țină seama de impactul pe care îl are asupra mediului răspândirea practicilor „exact la timp”, din cauza faptului că acestea sporesc traficul vehiculelor;

22.  subliniază necesitatea de a integra operațiunile de logistică de plecare și de întoarcere pentru a reduce volumele globale de deplasare a vehiculelor având în vedere tranziția treptată către o economie circulară.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

52

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Biljana Borzan, Paul Brannen, Cristian-Silviu Bușoi, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Estefanía Torres Martínez, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Caputo, Michel Dantin, Christofer Fjellner, Elena Gentile, Peter Jahr, James Nicholson, Jasenko Selimovic, Bart Staes

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Jens Nilsson, Marco Valli


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

5.12.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Dalton, Fabio De Masi, Maria Grapini, Werner Kuhn, Ramona Nicole Mănescu, Matthijs van Miltenburg

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Jeroen Lenaers

Notă juridică