Procedură : 2016/2145(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0006/2017

Texte depuse :

A8-0006/2017

Dezbateri :

PV 15/02/2017 - 16
CRE 15/02/2017 - 16

Voturi :

PV 16/02/2017 - 6.10

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0052

RAPORT     
PDF 616kWORD 81k
26.1.2017
PE 587.505v02-00 A8-0006/2017

referitor la Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului

(2016/2145(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Jerzy Buzek

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului

(2016/2145(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0106),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2012 intitulată „Valorificarea cloud computingului în Europa” (COM(2012)0529),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Calculul de înaltă performanță: Poziția Europei în cursa mondială” (COM(2012)0045),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2016 privind tranziția către un sistem al științei deschise,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 29 mai 2015 privind cercetarea deschisă, interconectată și care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă și mai extinsă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu(1),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public(2),

–  având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(3) (Directiva ISP),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2016 referitoare la „Către o economie de succes bazată pe date”(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la valorificarea potențialului cloud computingului în Europa(7),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European TEN/494 din 16 ianuarie 2013 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată „Valorificarea cloud computingului în Europa” (COM(2012) 0529),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (2016 TEN/592 EESC-2016),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală 2016” (SEDEC-VI-012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa - Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(8),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune,

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (COM(2016)0590),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 mai 2016 intitulată „Platforme online și piața unică digitală - Oportunități și provocări pentru Europa” (COM(2016)0288/2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2015 intitulată „Către un cadru modern, mai european privind drepturile de autor” (COM(2015)0626),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală” (COM(2016)0176),

–  având în vedere raportul „Inovare deschisă, știință deschisă, deschidere către lume - O viziune pentru Europa” (Open Innovation, Open Science, Open to the World - A vision for Europe) publica în mai 2016 de către Direcția Generală pentru cercetare și inovare a Comisiei (RTD),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8 0000/2017),

A.  întrucât actualele capacități din domeniul tehnologiei cloud disponibile în Europa sunt insuficiente, iar datele produse de activitatea de cercetare din UE și de industria din UE sunt adesea prelucrate în altă parte, ceea ce determină cercetătorii și inovatorii din UE să se mute în afara UE, în locuri în care sunt mai ușor și mai rapid disponibile capacități mari în materie de date și tehnică de calcul;

B.  întrucât lipsa unei structuri clare de stimulente pentru schimbul de date, lipsa interoperabilității sistemelor de date științifice și fragmentarea infrastructurilor destinate datelor științifice din cauza separării domeniilor de cercetare și a frontierelor obstrucționează realizarea integrală a potențialului de cercetare bazată pe date;

C.  întrucât UE a rămas în urmă în materie de dezvoltare a tehnicii de calcul de înaltă performanță, din cauza investițiilor prea reduse în realizarea unei infrastructuri complete de calcul de înaltă performanță, în timp ce alte țări, cum ar fi SUA, China, Japonia și Rusia, investesc sume considerabile în acest tip de sisteme, pe care le tratează ca pe o prioritate strategică și cărora le dedică programe naționale pentru a le dezvolta;

D.  întrucât întregul potențial al cloud computingului nu va putea fi realizat în folosul Europei decât atunci când datele vor putea circula în mod liber în Uniune, conform unor reguli clare, iar fluxurile internaționale de date vor juca un rol din ce în ce mai important în economia europeană și cea mondială;

E.  întrucât capacitatea de a analiza și de a exploata volume mari de date modifică felul în care cercetările științifice sunt conduse;

F.  întrucât comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” recunoaște potențialul transformator al științei deschise și al cloud computingului în economia digitală a Europei;

G.  întrucât politicile privind accesul pentru conectarea la rețea, stocarea datelor și tehnica de calcul diferă de la un stat membru la altul și creează bariere ce obstrucționează circulația informațiilor;

H.  întrucât Regulamentului general privind protecția datelor, Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor și strategia privind piața unică digitală pot reprezenta bazele pentru o economie europeană digitală înfloritoare și competitivă, care să fie deschisă pentru toți actorii de pe piață ce respectă regulile;

I.  întrucât datele reprezintă materia primă a economiei digitale și întrucât utilizarea acestora este esențială pentru digitalizarea științei și industriei europene, precum și pentru dezvoltarea de noi tehnologii și crearea de noi locuri de muncă;

J.  întrucât Regulamentul general privind protecția datelor, adoptat recent, introduce clauze importante de asigurare a protecției datelor cu caracter personal, fiind necesară o transpunere armonizată a acestuia;

K.  întrucât strategia din 2015 a Comisiei Europene privind piața unică digitală a promis să elimine barierele din calea liberei circulații a datelor și restricțiile nejustificate aplicate localizării datelor pentru stocare sau prelucrare;

L.  întrucât este necesar ca Comisia să prezinte propuneri ferme de eliminare a restricțiilor aplicate liberei circulații a datelor pentru a se crea și a se realiza astfel o piață unică digitală optimă;

M.  întrucât lansarea și dezvoltarea serviciilor de tip cloud se confruntă cu probleme, dat fiind caracterul insuficient al infrastructurii necesare de înaltă viteză și al rețelelor din Europa;

N.  întrucât obiectivul de facilitare și sprijinire a implementării și a sustenabilității pe termen lung a infrastructurilor de cercetare și de date, inclusiv centre de calcul de înaltă performanță de nivel mondial și alte rețele de infrastructură pentru cercetare, va servi la soluționarea marilor probleme cu care se confruntă știința, industria și societatea, datorită unei cooperări și unor schimburilor de rezultate mai intense;

O.  întrucât volumul de date crește într-un ritm fără precedent, astfel încât se preconizează că până în 2020 vor exista 16 mii de miliarde de gigabytes de date, ceea ce corespunde unei creșteri anuale de 236 % în ceea ce privește generarea de date;

P.  întrucât o economie bazată pe date depinde de succesul unui ecosistem TIC mai amplu, care include internetul obiectelor în scopul obținerii de date, rețelele în bandă largă pentru circulația datelor și cloud computingul pentru prelucrarea datelor, precum și angajați și cercetători competenți;

Q.  întrucât cooperarea în rândul oamenilor de știință europeni, utilizarea și schimbul de date, întotdeauna în conformitate cu autoritățile de protecție a datelor, precum și utilizarea unor noi soluții tehnologice, printre care cloud computingul și digitalizarea științei europene, sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței unice digitale; întrucât Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) va avea efecte pozitive asupra dezvoltării științifice în Europa și întrucât EOSC trebuie dezvoltat și utilizat cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDF),

Generalități

1.  salută introducerea EOSC care ar putea servi ca model de cloud pentru sectorul public și privat; salută planul Comisiei de a extinde baza de utilizatori către guverne și actorii din sector cât mai repede posibil;

2.  salută comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” și consideră acesta drept primul pas în instituirea unei baze adecvate pentru acțiuni europene competitive și deschise în domeniul cloud computingului și al tehnicii de calcul de mare performanță;

3.  salută Inițiativa Comisiei în domeniul cloud computingului ca element al punerii în aplicare a Strategiei pentru piața unică digitală și a pachetului privind digitalizarea industriei europene, susținând astfel creșterea economiei digitale europene, contribuind la competitivitatea întreprinderilor și serviciilor europene și consolidând poziționarea pe piața mondială; invită Comisia să se asigure, prin măsuri clar definite, că această inițiativă este adaptată obiectivelor urmărite, este orientată spre exterior, ia în considerare evoluțiile viitoare și nu creează obstacole disproporționale sau nejustificate;

4.  subliniază importanța transformării Uniunii Europene într-un centru al cercetării mondiale, dobândind astfel masă critică și creând poluri de excelență; subliniază că, pentru ca Europa să atragă activități de cercetare de vârf de la nivel mondial, sunt necesare resurse suficiente și un mediu atractiv; totodată, subliniază că, pentru ca Europa să devină economia cea mai competitivă bazată pe cunoaștere din lume, deschiderea către cercetătorii din mediul internațional, așadar atragerea de investiții internaționale, este de cea mai mare importanță;

5.  subliniază că ar trebui accelerată activitatea de standardizare în cloud computing; subliniază că ameliorarea standardelor și a interoperabilității va permite comunicarea între diferitele sisteme de cloud computing și va permite evitarea dependenței de un singur furnizor pentru produsele și serviciile cloud; solicită Comisiei să coopereze îndeaproape cu distribuitorii comerciali de servicii cloud în elaborarea de standarde deschise pentru acest domeniu;

6.  subliniază că valoarea adăugată a acestei inițiative europene se bazează pe valorificarea în comun a datelor deschise, conducând la un mediu deschis și de încredere pentru această comunitate în vederea stocării, valorificării în comun și a reutilizării datelor și a rezultatelor științifice;

7.  subliniază că este esențială sensibilizarea cu privire la avantajele pe care le prezintă cloud computingul, dat fiind că cererea de servicii cloud este încă prea scăzută în Europa; subliniază că cloud computingul va genera creștere economică datorită eficienței costurilor conexe și capacității sale de desfășurare la scară mai mare; reiterează că IMM-urile sunt cel mai important motor de creștere și de creare a locurilor de muncă în Europa; subliniază că beneficiile tehnologiei cloud pot fi extrem de profitabile mai ales pentru IMM-uri, dat fiind că adeseori acestea nu dispun de resursele necesare pentru a investi în sisteme informatice de mari dimensiuni instalate fizic la fața locului;

8.  salută abordarea bazată pe știința deschisă și rolul pe care aceasta îl are în construirea unei economii europene bazate pe cunoaștere și în stimularea continuă a calității cercetării și a dezvoltării acesteia în Uniunea Europeană; subliniază că, în prezent, industria, mai ales IMM-urile, nu valorifică pe deplin datele colectate prin cercetare, deoarece nu există un flux de date transfrontalier liber și nici acces la o platformă unică sau la un portal unic și observă că obiectivul Comisiei este acela ca toate datele științifice produse de programul Orizont 2020 să devină deschise prin definiție;

9.  subliniază că EOSC ar trebui însoțit de o strategie cuprinzătoare de securitate informatică, întrucât comunitatea științifică are nevoie de o infrastructură fiabilă a datelor, care să poată fi folosită fără ca activitatea de cercetare să fie expusă riscului ca datele să fie pierdute, viciate sau accesate în mod neautorizat; invită Comisia să aibă în vedere aspectele de securitate informatică chiar din stadiul inițial al tuturor inițiativelor sale din domeniul informatic;

10.  solicită cu insistență Comisiei să preia inițiativa în domeniu și să asigure caracterul deschis din oficiu al tuturor datelor obținute în urma cercetărilor finanțate de programele Uniunii, cum ar fi Orizont 2020, Fondul european de investiții strategice (FEIS), fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și altele, acest tip de date trebuind să se supună principiilor FAIR - ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la cele 4,7 miliarde de euro ce lipsesc pentru finanțarea inițiativei europene în domeniul cloud computingului; solicită Comisiei să identifice mecanisme corespunzătoare de finanțare a EOSC și a infrastructurii europene de date; solicită, de asemenea, Comisiei să asigure resurse suficiente pentru acest domeniu în programul Orizont 2020 și în propunerea sa privind cel de-al nouălea program-cadru;

12.  recomandă Comisiei să garanteze că EOSC aduce beneficii tuturor regiunilor Uniunii și să analizeze modul în care pot fi utilizate fondurile de dezvoltare regională pentru extinderea inițiativei;

13.  subliniază că, în prezent, numai 12 % din finanțarea angajată prin FEIS este îndreptată către acțiunile de natură digitală; îndeamnă Comisia să prezinte o serie de măsuri specifice care ar putea cu adevărat să crească gradul de implicare a tuturor fondurilor UE, și în special a FEIS, în proiecte privind piața unică digitală, incluzând inițiative privind schimbul de date, accesibilitatea digitală, infrastructura și conectivitatea digitală la nivel european, și să direcționeze mai multe resurse către stimularea cercetării, dezvoltării și inovării europene, inclusiv, între altele, în domeniul tehnologiilor de protecție sporită a confidențialității și al securității surselor deschise; consideră că această inițiativă ar trebui dezvoltată în sinergie cu alte inițiative din programul-cadru Orizont 2020, inclusiv în ceea ce privește serviciile private de cloud computing și serviciile de e-guvernare;

14.  consideră că sectorul privat ar trebui implicat în baza de utilizatori ai EOSC încă de la început, de exemplu oferind software ca serviciu (SaaS); subliniază că se preconizează ca sectorul privat european să contribuie la strângerea celor 4,7 miliarde EUR necesare pentru finanțarea inițiativei europene în domeniul cloud computingului; constată că este puțin probabil ca sectorul privat să investească în acest program dacă nu va fi în măsură să obțină și beneficiile conexe;

15.  subliniază că o infrastructură informatică extrem de performantă și modernă este esențială pentru competitivitatea UE; solicită Comisiei să anticipeze disponibilitatea calculatoarelor exascale în Europa până în 2022;

16.  solicită Comisiei să stimuleze participarea IMM-urilor europene și a sectorului privat în producerea de echipamente și programe informatice pentru infrastructura europeană de date, contribuind astfel la creșterea economiei europene, la creșterea durabilă și la crearea de locuri de muncă;

17.  invită Comisia să se implice, împreună cu statele membre și cu alți agenți care finanțează cercetările, în elaborarea și implementarea foii de parcurs pentru guvernanță și finanțare, asigurând alocarea de resurse adecvate acestei inițiative, și să faciliteze coordonarea eforturilor de la nivel național, evitând totodată paralelismele și cheltuielile inutile;

18.  este de acord că interoperabilitatea și portabilitatea datelor este un factor esențial pentru soluționarea marilor probleme cu care se confruntă societatea și care impun valorificarea eficientă a datelor și o abordare multidisciplinară cu participarea mai multor actori; constată că planul de acțiune prevăzut în comunicarea Comisiei privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului (COM(2016)0178) este un instrument necesar pentru reducerea fragmentării și pentru asigurarea utilizării datelor obținute din cercetări conform principiilor „FAIR”;

19.  solicită Comisiei să prezinte un plan de acțiune, întemeiat pe principiile deplinei transparențe și comunicări, cu termene și sarcini clare de lucru, care să traseze rezultatele de atins, sursele de finanțare și părțile implicate în întregul proces;

20.  sprijină EOSC ca element al Inițiativei europene în domeniul cloud computingului, care va crea un mediu virtual în care oamenii de știință și specialiștii din orice regiune să poată, la nivel transdisciplinar și transfrontalier, să stocheze, să valorifice în comun, să administreze, să analizeze și să reutilizeze datele obținute de ei în cadrul cercetărilor, ceea ce va contribui la eliminarea fragmentării pieței unice; îndeamnă Comisia să adopte o abordare cuprinzătoare față de știința deschisă, favorabilă incluziunii față de comunitatea științei deschise și oamenii de știință independenți, să crească claritatea definițiilor incluse în comunicare și, în special, să facă o deosebire clară între Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și EOSC și să actualizeze în consecință legislația pentru a facilita reutilizarea rezultatelor activității de cercetare;

21.  consideră că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului asigură investiții în domeniul științific și al cercetării pentru a se crea stimulentele și instrumentele necesare pentru schimbul și utilizarea datelor în mod cât mai larg, în paralel cu construirea în Uniunea Europeană a unei puternice infrastructuri de date în domeniul cloud computingului;

22.  subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei UE și că sunt necesare mai multe acțiuni pentru promovarea competitivității mondiale a IMM-urilor și a noilor întreprinderi, pentru a se asigura astfel cel mai bun mediu posibil cu date de bună calitate, instrumente de analiză a datelor, servicii sigure și o eficiență a costurilor pe măsura așteptărilor, pentru adoptarea noilor evoluții tehnologice promițătoare;

23.  invită Comisia să creeze o bază viabilă din punct de vedere economic pentru existența unui cloud european și să ia măsuri clare de încurajare a IMM-urilor să ofere soluții competitive pentru prelucrarea și stocarea de date în instalații aflate în statele membre;

24.  reamintește rezultatele pozitive obținute de actualele structuri paneuropene și datele deschise din unitățile naționale de stocare a datelor; admite că pe piața unică mai există încă multe obstacole care împiedică realizarea integrală a acestei inițiative; invită Comisia și statele membre să analizeze potențialul datelor disponibile deja și să elaboreze o strategie coerentă privind datele deschise și posibilitatea reutilizării acestor date în toate statele membre; observă că statele membre și Comisia trebuie să analizeze necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructura fizică transfrontalieră, acordând o atenție deosebită combinației dintre tehnica de calcul de înaltă performanță, rețelele în bandă largă de mare viteză și instalațiile pentru stocarea masivă de date, în vederea dezvoltării unei economii europene înfloritoare bazate pe date; invită Comisia să analizeze parteneriatele mondiale coordonate de sectorul însuși și alte parteneriate internaționale din acest domeniu;

25.  subliniază că trebuie încurajată mai intens adoptarea de către IMM-urile europene a serviciilor de tip cloud; constată că furnizorii de servicii de tip cloud din UE au nevoie de un sprijin coordonat mai consistent pentru participarea pe piața digitală, consolidând încrederea în rândul consumatorilor și îmbunătățind cunoașterea avantajelor legate de adoptarea tehnologiei cloud;

26.  subliniază că internetul în bandă largă pentru întreprinderi și cetățeni este un element indispensabil pentru o economie a UE competitivă, bazată pe date și cunoaștere; consideră în acest sens că dezvoltarea inițiativei privind cloud computingul ar trebui să meargă în paralel cu inițiativele ce îmbunătățesc accesul la internetul în bandă largă pentru cetățeni și întreprinderi, mai ales în zonele rurale;

27.  constată că măsurile de educație în domeniul digital pentru toate vârstele, inclusiv în ceea ce privește competențele informatice, sunt esențiale pentru ca dezvoltarea tehnologiei cloud să permită identificarea și înlăturarea lacunelor privind principalele competențe tehnice și de eficiență în scopul atingerii obiectivelor digitale; salută propunerile prezentate în cadrul noii agende pentru competențe în Europa, adoptate recent de Comisie, și subliniază necesitatea unor resurse financiare adecvate;

28.  consideră că inițiativele de afaceri din domeniul cloud pot contribui cu soluții de nișă care să facă cloud computingul mai rapid, mai facil, mai fiabil, mai flexibil și mai sigur;

29.  subliniază că tehnica de calcul de mare performanță, importantă pentru dezvoltarea tehnologiei cloud, ar trebui tratată ca parte integrantă a infrastructurii europene de date din întregul ecosistem, iar beneficiile ar trebui promovate pe scară largă;

30.  subliniază că ar trebui susținută implicarea mediului academic și a celui de cercetare, precum și a altor părți interesate, pentru a se menține și încuraja astfel integrarea infrastructurilor de date științifice și calculul de înaltă performanță;

31.  constată că, date fiind actualele și viitoarele servicii oferite de sectorul privat și de țările din afara UE, EOSC trebuie să ofere atât stimulente, cât și servicii noi care să spargă obișnuințele ce se instalează de-a lungul anilor de a se limita la practicile științifice existente;

32.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure un accent pe creșterea europeană orientată către viitor, pentru a se crea astfel în UE un sector cloud competitiv; subliniază importanța asigurării creșterii în continuare a cererii de pe piață pentru soluții cloud și a adoptării tehnologiei cloud în sectoarele verticale precum cel al finanțelor, cel fiscal, al securității sociale, al industriei producătoare, în sectorul bancar, al sănătății, al mass-mediei și divertismentului și în sectorul agricol;

33.  consideră că Regulamentul (UE) nr. 2016/679 – Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)(9) – reprezintă un cadru pentru protecția datelor cu caracter personal; constată însă că fragmentarea în implementarea acestuia în statele membre ar îngreuna activitatea cercetătorilor și valorificarea în comun a rezultatelor muncii lor, ceea ce ar submina eforturile de cooperare între ei, cooperare posibilă datorită tehnologiei cloud; solicită, așadar, punerea în practică și asigurarea unei aplicări adecvate a RGPD;

34.  subliniază că soluțiile din cadrul Inițiativei europene în domeniul cloud computingului ar trebui să fie elaborate cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale, în special drepturile legate de protecția datelor, viața privată, libertate și securitate;

35.  constată că economia bazată pe date este încă în stadii timpurii, modelele de afaceri se află încă în etapa de elaborare, iar cele existente sunt adesea perturbate și se află în evoluție; solicită Comisiei să asigure conformitatea legislației din acest domeniu cu principiul inovării neutru din punct de vedere tehnologic și nu va crea în UE obstacole semnificative în calea inovării, a digitalizării industriei și a dezvoltării de noi tehnologii, precum internetul obiectelor și inteligența artificială;

36.  solicită Comisiei să conlucreze cu statele membre și cu toate părțile interesate pentru a participa la identificarea măsurilor de punere în aplicare necesare pentru valorificarea la maximum a potențialului oferit de inițiativa europeană în domeniul cloud computingului; consideră că inovarea deschisă și știința deschisă implică mult mai mulți actori în procesul de inovare, de la cercetători la întreprinzători, utilizatori, guverne și societatea civilă;

Cloudul european destinat științei deschise

37.  remarcă faptul că principalele părți interesate nu sunt reprezentate în măsură suficientă în discuțiile și proiectele-pilot la scară largă; consideră că, dacă, pe de-o parte, trebuie evitate sarcinile administrative, pe de altă parte, implicarea activă a părților interesate din sectorul public și privat și a societății civile de la nivel local, regional, național și european trebuie să fie o condiție prealabilă pentru un schimb de informații efectiv; subliniază că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului ar trebui să satisfacă nu numai nevoile comunității științifice, ci și pe cele ale industriei, inclusiv ale IMM-urilor și ale întreprinderilor nou-înființate, ale administrațiilor publice și ale consumatorilor și să fie în interesul acestora;

38.  subliniază că dezvoltarea EOSC trebuie să se desfășoare cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește dreptul la protecția datelor, viața privată, libertate și securitate, și că trebuie să respecte principiul integrării automate a considerentelor legate de viața privată începând cu momentul conceperii, precum și principiile proporționalității, necesității, reducerii la minimum a datelor și limitării scopului; recunoaște că aplicarea unor garanții suplimentare, precum pseudonimizarea, anonimizarea sau criptografia, inclusiv criptarea, poate reduce riscurile și poate îmbunătăți protecția pentru persoanele vizate atunci când datele cu caracter personal sunt utilizate în cadrul aplicațiilor cu volume mari de date sau în cloud computing; reamintește că anonimizarea este un proces ireversibil și invită Comisia să pregătească orientări cu privire la modul în care să se anonimizeze datele; reiterează necesitatea unei protecții speciale a datelor sensibile în conformitate cu legislația existentă; subliniază că, pentru a câștiga încrederea consumatorilor în această Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, este necesar să se țină seama de principiile menționate anterior, precum și să se asigure standarde stricte privind calitatea, fiabilitatea și confidențialitatea;

39.  subliniază că inițiativa privind cloudul destinat științei deschise ar trebui să se materializeze într-un cloud de încredere pentru toți: cercetători, întreprinderi și servicii publice;

40.  subliniază că se impune sprijinirea unei platforme deschise, bazate pe colaborare și de încredere pentru gestiunea, analiza, valorificarea în comun, reutilizarea și conservarea datelor din cercetări cu privire la acele servicii inovative care pot fi dezvoltate și prestate sub anumite condiții;

41.  invită Comisia și statele membre să analizeze posibile cadre de guvernanță și de finanțare care să fie adecvate, ținând seama în mod corespunzător de inițiativele existente și de durabilitatea acestora, precum și de capacitatea lor de a asigura condițiile de concurență echitabile la nivel european; subliniază că statele membre ar trebui să aibă în vedere integrarea programelor lor naționale de finanțare cu programele de finanțare ale UE;

42.  solicită Comisiei să analizeze toate resursele financiare posibile pentru instituirea EOSC și să consolideze instrumentele existente pentru a asigura o dezvoltare mai rapidă, axându-se mai ales pe bunele practici;

43.  solicită Comisiei să garanteze că toate cercetările și datele științifice obținute în cadrul programului Orizont 2020 au caracter deschis din oficiu și solicită statelor membre să-și adapteze în consecință programele naționale de cercetare;

44.  este conștient că EOSC va încuraja știința digitală prin generalizarea TI ca serviciu destinat sectorului public de cercetare din Europa; solicită introducerea unui model de cloud destinat științei care să aibă un caracter federal, care să reunească organizații publice de cercetare, părți interesate, IMM-uri, inițiative de afaceri, infrastructuri electronice și furnizori comerciali, constituind o platformă comună ce oferă o gamă de servicii pentru comunitățile de cercetători din UE;

45.  solicită Comisiei și statelor membre să stabilească, în cooperare cu părțile interesate, o foaie de parcurs care să prezinte cât mai curând termene clare pentru realizarea măsurilor prevăzute de EOSC;

46.  solicită Comisiei să evalueze cu atenție nevoile cercetătorilor publici europeni pentru a identifica eventualele lacune în oferta de infrastructură cloud din UE; consideră că, dacă sunt identificate lacune, Comisia ar trebui să invite furnizorii de servicii de tip cloud din Europa să analizeze împreună foile lor de parcurs pentru dezvoltarea acestor servicii în vederea aprecierii faptului dacă investițiile private sunt suficiente pentru eliminarea acestor lacune sau dacă sunt necesare fonduri publice pentru a le completa;

47.  solicită Comisiei să garanteze că toate cercetările și datele științifice obținute în cadrul programului Orizont 2020 aduc beneficii întreprinderilor și societății europene; este de părere că se impune modificarea structurilor de stimulare destinate mediului academic, sectorului în cauză și serviciilor publice în vederea valorificării în comun a datelor de care dispun și a îmbunătățirii practicilor de gestionare a datelor, a activităților de formare, a competențelor și cunoștințele în domeniul tehnic;

48.  salută faptul că Inițiativa în domeniul cloud computingului se axează pe dezvoltarea de rețele în bandă largă, instalații de stocare a datelor, calculul de înaltă performanță și un ecosistem european pentru marile volume de date;

49.  subliniază că dezvoltarea tehnologiei 5G și regulile instituite de Codul european de comunicații electronice ar trebui să facă EOSC mai atractiv, asigurând servicii de internet de înaltă calitate și o infrastructură nouă de calitate superioară;

50.  salută ambiția Comisiei de a conferi Uniunii capacitatea de a trata volume mari de date, infrastructura necesară fiind administrată de servicii care utilizează date în timp real furnizate de senzori sau aplicații care creează legături între date din diferite surse; constată că Inițiativa privind cloudul european vizează armonizarea și eficientizarea dezvoltării infrastructurii;

51.  susține dezvoltarea în continuare a rețelei GEANT cu scopul de a o transforma în cea mai avansată rețea internațională și de a menține poziția de frunte a UE în activitățile de cercetare;

52.  solicită Comisiei și statelor membre ca, în coordonare cu părțile interesate, să reducă fragmentarea infrastructurilor digitale prin stabilirea unei foi de parcurs pentru acțiuni și a unei structuri robuste de administrare care să reunească investitori, achizitori și utilizatori și subliniază necesitatea de a promova principiile științei deschise în domeniul gestionării datelor și al valorificării în comun a acestora, fără a crea obstacole în fața inovării și fără a încălca normele de confidențialitate și cele privind proprietatea intelectuală în epoca digitală;

53.  subliniază că este important ca Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului să se bazeze pe elementele fundamentale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei, în special pe identificarea electronică și semnătura electronică, pentru a întări încrederea utilizatorilor în comunicațiile electronice sigure, interoperabile și perfect funcționale în întreaga Uniune;

54.  invită Comisia să dedice mai multe resurse pentru stimularea cercetării, dezvoltării, inovării și formării în UE în domeniul cloud computingului, subliniind necesitatea unei infrastructuri și a unor procese care să asigure caracterul deschis al datelor și confidențialitatea utilizatorilor;

55.  insistă asupra faptului că standardele ar trebui să permită o portabilitate simplă și completă, precum și un nivel ridicat de interoperabilitate între serviciile cloud;

56.  își exprimă încrederea că inițiativa privind cloudul european destinat științei deschise ar trebui să aibă la bază standarde deschise care să asigure interoperabilitatea și comunicarea fără probleme și să evite dependența de un singur furnizor;

57.  subliniază că utilizarea standardelor deschise și a programelor informatice gratuite cu sursă deschisă este deosebit de importantă în asigurarea transparenței necesare în ceea ce privește modul în care sunt de fapt protejate datele personale și alte tipuri de date sensibile;

58.  constată că economia europeană se bazează tot mai mult pe capacitatea supercalculatoarelor de a identifica soluții inovatoare și de a reduce costurile și timpii de desfacere pentru bunuri și servicii; sprijină eforturile Comisiei de a crea un sistem de supercalculatoare exascale pe baza tehnologiei europene de echipamente;

59.  consideră că Europa are nevoie de un ecosistem complet de calcul de înaltă performanță pentru a dobândi o poziție de frunte în lumea supercalculatoarelor, pentru a asigura buna funcționare a sistemului de calcul de înaltă performanță și pentru a putea aplica aceste tehnologii în folosul sectorului și al IMM-urilor ca soluții de simulare, vizualizare și creare a prototipurilor; consideră că este de cea mai mare importanță ca, până în 2022, UE să se plaseze pe o poziție de frunte în rândul puterilor mondiale din domeniul supercalculatoarelor;

60.  consideră că Platforma tehnologică europeană și parteneriatul contractual de tip public-privat (PPPc) privind calculul de înaltă performanță sunt esențiale pentru definirea priorităților de cercetare ale UE în dezvoltarea tehnologiei europene în toate segmentele lanțului comercial al calculului de înaltă performanță;

61.  salută propunerea Comisiei, conformă cu cererile prezentate în „Manifestul pentru tehnologiile cuantice”, de a lansa o inițiativă emblematică de amploare, de circa 1 miliard de euro, în domeniul tehnologiei cuantice;

62.  reamintește Comisiei că domeniul serviciilor cloud a investit deja miliarde de euro în construirea în Europa a unei infrastructuri ultramoderne; subliniază că oamenii de știință și cercetătorii europeni pot utiliza, în prezent, o infrastructură cloud ce le oferă posibilitatea de a experimenta și de a inova în mod rapid prin recurgerea la o gamă largă de servicii, plătind doar pentru serviciile utilizate efectiv și îmbunătățindu-și astfel eficiența; subliniază că resursele esențiale alocate de UE în sprijinul cercetării și dezvoltării nu ar trebui cheltuite pentru dublarea resurselor deja existente, ci pentru încurajarea descoperirilor în noi domenii științifice care să poată stimula creșterea și competitivitatea;

63.  subliniază că cercetătorii au nevoie de o infrastructură de mare capacitate cu sursă deschisă, sigură și securizată, pentru a putea înregistra progrese în domeniul cercetării și pentru a preveni eventuale încălcări ale normelor de securitate, atacuri cibernetice sau utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, în special atunci când sunt colectate, stocate și prelucrate volume mari de date; invită Comisia și statele membre să sprijine și să stimuleze dezvoltarea tehnologiei necesare, inclusiv a tehnologiilor criptografice, ținând seama de principiul garantării securității de la stadiul conceperii; sprijină eforturile Comisiei de a intensifica cooperarea dintre autoritățile publice, sectorul în cauză din UE (inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate), cercetători și mediul academic în domeniul volumelor mari de date și al securității informatice încă din primele etape ale procesului de cercetare și inovare, pentru a permite crearea unor soluții europene și a unor oportunități de piață inovatoare și demne de încredere, asigurând în același timp un nivel adecvat de securitate;

64.  consideră că elaborarea unor standarde clare pentru interoperabilitate, portabilitatea datelor și acordurile privind nivelul serviciilor în domeniul tehnologiei cloud va asigura un grad sporit de certitudine și transparență, atât în beneficiul utilizatorilor, cât și al furnizorilor de servicii cloud;

65.  subliniază că trebuie asigurată fiabilitatea, securitatea și protecția datelor cu caracter personal pentru consolidarea încrederii consumatorilor, ca bază pentru un nivel sănătos de competitivitate;

66.  consideră că sectorul în cauză ar trebui să joace un rol important în elaborarea de standarde general-acceptate și adaptate erei digitale, care să dea încredere furnizorilor de servicii cloud să continue să inoveze, iar utilizatorilor să adopte serviciile de tip cloud, la nivelul Uniunii;

67.  solicită Comisiei să preia conducerea în promovarea interoperabilității intersectoriale, translingvistice și transfrontaliere și a standardelor în domeniul tehnologiei cloud, precum și în promovarea unor servicii cloud care să protejeze confidențialitatea, care să fie fiabile, sigure și eficiente din punct de vedere energetic, ca parte integrantă a strategiei comune de maximizare a oportunităților de elaborare de standarde ce au potențialul de a fi consacrate la nivel mondial;

68.  consideră că este necesar un plan de acțiune privind interoperabilitatea datelor pentru a se putea valorifica marea cantitate de date produse de oamenii de știință europeni și pentru a promova reutilizarea lor în știință și industrie; solicită Comisiei să coopereze cu oameni de știință importanți pentru a dezvolta sisteme eficace cu ajutorul cărora datele, inclusiv metadatele, specificațiile comune și identificatorii obiectului datelor, să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile (așa-numitele principii FAIR);

69.  constată că UE nu investește în ecosistemul de calcul de înaltă performanță în aceeași măsură în care investesc alte regiuni din lume, situație ce nu corespunde potențialului său economic și de cunoaștere;

70.  solicită Comisiei să promoveze interoperabilitatea și să prevină crearea dependenței de un anumit comerciant, încurajând multipli furnizori de infrastructură cloud din Europa să ofere o gamă diversă de astfel de servicii competitive, interoperabile și portabile;

71.  solicită introducerea de măsuri care să mențină un sistem de standardizare de înaltă calitate, capabil să atragă cele mai bune contribuții tehnologice; solicită Comisiei să adopte politici de înlăturare a barierelor excesive din domeniile inovatoare, pentru a stimula investițiile în cercetare și dezvoltare și în adoptarea de standarde la nivel european;

72.  solicită insistent Comisiei să își intensifice eforturile menite să împiedice din stadiu incipient crearea pe piața digitală a unei dependențe de un singur comerciant, mai ales în domeniile emergente precum Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului;

73.  este conștient de importanța interoperabilității și a standardelor pentru creșterea competitivității în sectorul TIC; invită Comisia să identifice lacunele din standardele aferente EOSC, inclusiv în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și principalele sectoare europene; sprijină dezvoltarea unor standarde orientate către piață, cu aplicare voluntară, neutre din punctul de vedere al tehnologiei, transparente, compatibile la nivel mondial și adaptate pieței;

74.  consideră că programul ISA2 oferă posibilitatea de a dezvolta standarde de interoperabilitate pentru gestionarea volumelor mari de date în cadrul administrațiilor publice și în cadrul raporturilor lor cu întreprinderile și cetățenii;

75.  recunoaște că aceste standarde ar trebui să satisfacă o nevoie demonstrată a sectorului în cauză și a altor părți interesate; subliniază că este esențial să se elaboreze și să se adopte standarde comune stricte, prin care să se asigure accesul la date și utilizarea eficientă a acestora, depășindu-se nivelul unor discipline, instituții și frontiere naționale individuale; invită Comisia să identifice, atunci când este cazul, cele mai bune mecanisme de certificare din toate statele membre, pentru a elabora un set de standarde paneuropene bazate pe cerere, cu implicarea părților interesate vizate, care să faciliteze schimbul de date și să se întemeieze pe standarde deschise și globale, de fiecare dată când se justifică acest lucru; subliniază că măsurile luate în legătură cu Inițiativa europeană în materie de cloud computing trebuie să asigure luarea în considerare a nevoilor pieței unice și că această inițiativă trebuie să rămână accesibilă la nivel mondial și să se adapteze la evoluțiile tehnologice;

76.  susține intenția Comisiei de a elimina barierele, în special pe cele tehnice și juridice, din calea liberei circulații a datelor și a serviciilor de date, precum și cerințele disproporționale de localizare a datelor și de a promova interoperabilitatea datelor prin stabilirea unei legături între Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și Inițiativa privind fluxul liber al datelor; consideră că, pentru a construi o societate digitală, fluxul liber al datelor trebuie să fie considerat a cincea libertate de pe piața unică; observă că, pentru a valorifica întregul potențial al cloud computingului, sunt necesare un cadru juridic clar, precum și competențe și resurse suficiente în materie de administrare a volumelor mari de date și recunoașterea calificărilor profesionale relevante; îndeamnă Comisia să colaboreze cu părțile interesate, în special cu sectorul în cauză, pentru a identifica posibilități de formare pentru acest sector în ceea ce privește volumele mari de date și codarea, inclusiv în cadrul Agendei pentru noi competențe, și să creeze măsuri de stimulare a părților interesate, în special a IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, pentru ca acestea să utilizeze, să pună la dispoziție și să facă schimb de date în cadrul pieței unice;

77.  salută propunerea Comisiei, conformă cu „Manifestul pentru tehnologiile cuantice”, de a lansa o inițiativă emblematică de amploare, de circa 1 miliard de euro, în domeniul tehnologiei cuantice; subliniază însă că, pentru a se accelera dezvoltarea acesteia și pentru a se produce bunuri comerciale pentru public și utilizatori privați, este esențial să se procedeze la consultări transparente și deschise cu părțile interesate;

Valorificarea în comun a datelor deschise și a celor din cercetare

78.  salută faptul că dezvoltarea EOSC le va permite cercetătorilor și oamenilor de știință să dispună de un sistem în care să stocheze, să valorifice în comun, să utilizeze și să reutilizeze datele și care poate pune temelia unei economii inovatoare în UE, bazată pe date; subliniază că beneficiile valorificării în comun a datelor se bucură de o largă recunoaștere;

79.  constată caracterul esențial pe care datele l-au dobândit în procesele decizionale de la nivel local, național și mondial; subliniază că valorificarea în comun a datelor prezintă beneficii importante pentru autoritățile locale și regionale, iar publicarea progresivă a datelor guvernamentale îmbunătățește procesul democratic și asigură noi oportunități pentru întreprinderi;

80.  sprijină eforturile Comisiei, precum și pe cele ale sectorului în cauză din UE, ale cercetătorilor și mediului universitar de a dezvolta parteneriate de tip public-privat (PPP) privind valoarea volumelor mari de date, în conjuncție cu PPPc privind calculul de înaltă performanță, care să stimuleze coagularea în jurul conceptului de calcul de înaltă performanță și al datelor, punând astfel temelia unei economii europene înfloritoare bazate pe date; sprijină PPP pentru securitatea informatică care stimulează cooperarea între actorii privați și publici în stadiile timpurii ale proceselor de cercetare și inovare, pentru a se putea identifica soluții inovatoare și fiabile la nivel european;

81.  subliniază că Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape și pe cât de timpuriu posibil cu partenerii din acest sector, mai ales cu IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, pentru a garanta luarea în considerare și integrarea corespunzătoare în stadiile ulterioare ale inițiativei a cerințelor înaintate de întreprinderi și de sector;

82.  încurajează administrațiile publice să aibă în vedere servicii cloud sigure, fiabile și protejate, implementând un cadru juridic clar și elaborând în continuare mecanisme de certificare specifice tehnologiei cloud; consideră că întreprinderile și consumatorii trebuie să se simtă încrezători în noile tehnologii;

83.  consideră că administrațiile publice ar trebui să aibă în mod implicit acces deschis la datele guvernamentale publice; solicită să fie realizate progrese cu privire la gradul și ritmul în care informațiile sunt declasificate ca date deschise, la identificarea seriilor principale de date ce trebuie publicate și la promovarea reutilizării datelor deschise într-o formă deschisă;

84.  observă că dezvoltarea nemaipomenită a tehnologiilor digitale reprezintă forța motrice principală care generează fluxuri imense de date neprelucrate în mediile cloud, iar acest volum enorm de fluxuri de date brute duce la creșterea complexității computaționale și a consumului de resurse în sistemele de extracție a datelor în mediile cloud; constată că conceptul de valorificare a datelor în funcție de utilizarea acestora permite prelucrarea lor în apropierea sursei și transformarea fluxurilor brute în modele de cunoaștere funcționale; subliniază că aceste modele de cunoaștere dispun de o dublă utilitate ca disponibilitate a modelelor de cunoaștere locale pentru acțiuni imediate, precum și pentru valorificare participativă a datelor în mediile cloud;

85.  salută Concluziile Consiliului din mai 2016 privind tranziția către un sistem al științei deschise, mai ales declarația ca principiul de bază pentru reutilizarea optimă a datelor din cercetare să fie „cât mai deschis cu putință, dar închis în măsura în care este necesar”;

Extrageri de text și de date

86.  subliniază că deplina disponibilitate a datelor publice în cadrul EOSC nu va fi suficientă pentru înlăturarea tuturor barierelor din calea cercetării bazate pe date;

87.  subliniază că inițiativa trebuie completată de un cadru juridic modern privind dreptul de proprietate intelectuală, care să permită combaterea fragmentării și a absenței de interoperabilitate între procesele de cercetare în domeniul datelor la nivel european;

88.  consideră că inițiativa ar trebui să asigure echilibrul dintre drepturile cercetătorilor, titularii de drepturi și alte părți din domeniul științific cu respectarea deplină a drepturilor ce le revin autorilor și editorilor, susținând totodată cercetarea inovatoare în Europa;

89.  consideră că datele din cercetare pot fi valorificate în comun în cadrul EOSC, fără a aduce niciun prejudiciu dreptului de proprietate intelectuală deținut de cercetători sau de institute de cercetări, dacă se instituite modele de licențiere, unde se impune acest lucru; consideră că bunele practici în acest sens au fost introduse prin proiectul-pilot „Date din cercetare cu caracter deschis” din cadrul programului Orizont 2020;

90.  consideră că Directiva privind protecția juridică a bazelor de date, care necesită o modernizare, restricționează utilizarea de date fără a face dovada creării de valoare economică sau juridică;

Protecția datelor, drepturile fundamentale și securitatea datelor

91.  îndeamnă Comisia să ia măsuri în vederea armonizării mai accentuate a legislațiilor tuturor statelor membre, pentru a evita confuziile jurisdicționale și fragmentarea și pentru a asigura transparența pe piața unică digitală;

92.  consideră că Uniunea Europeană este exemplul de urmat în materie de protecție a confidențialității și militează pentru un grad mai ridicat de protecție a datelor la nivel mondial;

93.  subliniază că este necesară o abordare coordonată la nivelul autorităților de protecție a datelor, al organelor de decizie și al sectorului, pentru a ajuta organizațiile în această tranziție, asigurând instrumente de garantare a conformității și interpretarea și aplicarea uniformă a obligațiilor și familiarizând publicul și mediul de afaceri cu aspectele cele mai importante;

94.  atrage atenția asupra statutului Europei de importator și exportator mondial de servicii digitale, ceea ce presupune existența unei solide tehnologii de cloud computing și a unei economii a datelor cu caracter competitiv; solicită Comisiei să preia inițiativa în crearea unor standarde uniforme și acceptate la nivel mondial pentru protecția datelor cu caracter personal;

95.  consideră că fluxurile de date la nivel mondial sunt esențiale pentru comerțul internațional și pentru creșterea economică și că Inițiativa Comisiei privind fluxul liber de date ar trebui să permită societăților ce își desfășoară activitatea în Europa, mai ales în sectorul în dezvoltare al cloud computingului, să se afle în primul eșalon al cursei pentru inovare la nivel mondial; subliniază că unul dintre obiectivele inițiativei ar trebui să fie eliminarea tuturor restricțiilor arbitrare cu privire la locul ales de societăți pentru a-și amplasa infrastructura sau pentru a stoca datele, astfel de restricții putând să afecteze evoluția economică a Europei;

96.  consideră că legislația actuală a UE privind protecția datelor, în special Regulamentul RGPD și Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii [Directiva (UE) 2016/680](10) adoptate recent, prevede garanții solide de protecție a datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor colectate, agregate și pseudonimizate în scopul cercetării științifice și a datelor sensibile legate de sănătate, precum și condiții specifice privind publicarea și divulgarea acestora, dreptul persoanelor vizate de a se opune prelucrării ulterioare și, de asemenea, norme privind accesul autorităților de aplicare a legii în cadrul anchetelor penale; invită Comisia să ia în considerare aceste garanții pentru dezvoltarea EOSC și punerea în aplicare a normelor care reglementează accesul la datele stocate în acesta; recunoaște că o abordare armonizată a punerii în aplicare a RGPD, care să cuprindă orientări, instrumente pentru a asigura conformitatea și campanii de informare a cetățenilor, cercetătorilor și întreprinderilor este esențială, în special pentru dezvoltarea EOSC și facilitarea cooperării în domeniul cercetării, inclusiv prin calculul de înaltă performanță;

97.  consideră că fluxul liber de date este benefic pentru economia digitală și pentru dezvoltarea științei și cercetării; subliniază faptul că inițiativa Comisiei privind libera circulație a datelor ar trebui să permită sectorului european în creștere în domeniul cloud computingului să se situeze în fruntea cursei mondiale pentru inovare, inclusiv în scopuri științifice și de inovare; reamintește că orice transfer de date cu caracter personal către infrastructuri de tip cloud sau către alți destinatari situați în afara Uniunii ar trebui să respecte normele privind transferurile prevăzute în RGPD, iar inițiativa Comisiei privind libera circulație a datelor ar trebui să fie în conformitate cu aceste dispoziții; subliniază faptul că această inițiativă ar trebui, de asemenea, să reducă restricțiile privind locul în care societățile ar trebui să își situeze infrastructura sau să își stocheze datele, deoarece acestea ar sta în calea dezvoltării economiei Europei și ar împiedica oamenii de știință să profite pe deplin de activitatea științifică bazată pe date, menținând totodată restricțiile în conformitate cu legislația în materie de protecție a datelor pentru a preveni în viitor eventuale abuzuri în raport cu EOSC;

98.  crede cu fermitate că Uniunea ar trebui să fie în prima linie în ceea ce privește securitatea și protecția datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor sensibile, și ar trebui să promoveze un nivel ridicat de protecție a datelor și de securitate a datelor la nivel mondial; consideră că, pentru întreprinderile europene, cadrul UE de protecție a datelor, împreună cu o strategie cuprinzătoare în domeniul securității informatice care să asigure infrastructuri de date fiabile protejate împotriva pierderii datelor, a intruziunii sau atacurilor, ar putea constitui un avantaj competitiv în ceea ce privește protecția vieții private; îndeamnă Comisia să se asigure că EOSC va apăra independența științifică și obiectivitatea cercetării și va proteja lucrările comunității științifice de pe teritoriul Uniunii;

99.  invită Comisia să se asigure că problemele legate de drepturile fundamentale, confidențialitate, protecția datelor, drepturile de proprietate intelectuală și informațiile sensibile sunt soluționate prin respectarea strictă a RGPD și a Directivei privind protecția datelor; subliniază că amenințările la adresa securității infrastructurii de cloud capătă un caracter din ce în ce mai internațional, mai difuz și mai complex, împiedică utilizarea mai intensă a acesteia și impune o cooperare la nivel european; îndeamnă Comisia și autoritățile statelor membre să coopereze, după consultarea Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), în ceea ce privește crearea unei infrastructuri digitale sigure și fiabile și asigurarea unor niveluri de securitate informatică ridicate, în conformitate cu Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor;

100.  solicită Comisiei să se asigure că această inițiativă corespunde obiectivului ce i-a fost atribuit, că este orientată spre viitor și adaptată la acesta și că are un caracter neutru din punct de vedere tehnologic și subliniază că Comisia și statele membre trebuie să se lase ghidați de evoluțiile pieței și ale domeniului cloud computingului însuși pentru a putea veni în întâmpinarea actualelor și viitoarelor nevoi din acest sector și pentru a stimula inovarea în rândul tehnologiilor cloud;

101.  ia act de potențialul reprezentat de volumele mari de date pentru stimularea inovării tehnologice și pentru construirea unei economii bazate pe cunoaștere; subliniază că reducerea obstacolelor din calea valorificării în comun a cunoașterii va stimula competitivitatea întreprinderilor și va aduce beneficii și autorităților locale și regionale; subliniază că este important să se asigure portabilitatea datelor;

102.  invită Comisia și statele membre să colaboreze cu inițiativele de stabilire a standardelor lansate de sectorul însuși, pentru a garanta că piața unică rămâne accesibilă țărilor terțe și sensibilă la evoluția tehnologică, evitându-se barierele din calea inovării și a competitivității în Europa; subliniază că stabilirea de standarde în materie de securitate a datelor și de confidențialitate este strâns legată de problema jurisdicției, autoritățile naționale având un rol important de jucat;

103.  evidențiază că trebuie acordată atenție inițiativelor în curs pentru a se evita paralelismele ce pot obstrucționa deschiderea, concurența și creșterea și că standardele dictate de piață, de nivel european, privind valorificarea în comun a datelor trebuie să fie conforme cu standardele internaționale;

104.  evidențiază necesitatea de a găsi un echilibru între preocupările legitime privind protecția datelor și necesitatea de a garanta „un flux liber de date”, încă neexploatat; solicită ca normele în vigoare privind protecția datelor să fie respectate pe piața volumelor mari de date deschise;

105.  susține propunerea de atribuire din oficiu a caracterului deschis datelor din cercetare pentru noile proiecte din cadrul Orizont 2020, dat fiind că datele din cercetările finanțate din fonduri publice reprezintă un bun public, produs în interesul public și ar trebui puse la dispoziția publicului cu cât mai puține restricții, în timp util și de o manieră responsabilă;

106.  observă că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului se axează pe sectoare potențial sensibile din domeniul cercetării și dezvoltării și pe e-portalurile guvernamentale; repetă că securitatea informatică pentru serviciile cloud poate fi cel mai bine asigurată în cadrul Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor;

107.  evidențiază importanța asigurării interoperabilității diverselor echipamente conectate la rețele, a securității și a promovării lanțurilor de aprovizionare cu componente, toate aceste elemente fiind importante pentru comercializarea acestei tehnologii;

108.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0133.

(2)

JO L 318, 4.12.2015, p. 1.

(3)

JO L 175, 27.6.2013, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0089.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

(6)

Texte adoptate,, P7_TA(2014)0032.

(7)

Texte adoptate,, P7_TA(2013)0535.

(8)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(9)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(10)

JO L 119, 4.5.2016, p. 89.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (29.11.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului

(2016/2145(INI))

Raportoare pentru aviz: Eva Paunova

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută Inițiativa Comisiei în domeniul cloud computingului ca parte din punerea în aplicare a Strategiei pentru piața unică digitală și a pachetului privind digitalizarea industriei europene, susținând astfel creșterea economiei digitale europene, contribuind la competitivitatea întreprinderilor și serviciilor europene și consolidând poziționarea pe piața mondială; invită Comisia să se asigure, prin măsuri clar definite, că această inițiativă este adaptată obiectivelor urmărite, este orientată spre exterior, ia în considerare evoluțiile viitoare și nu creează obstacole disproporționale sau nejustificate;

2.  salută abordarea bazată pe știința deschisă și rolul pe care aceasta îl are în construirea unei economii europene bazate pe cunoștințe și în continuarea stimulării calității cercetării și dezvoltării din Uniunea Europeană; subliniază că, în prezent, industria, mai ales IMM-urile, nu valorifică pe deplin datele colectate prin cercetare, deoarece nu există un flux de date transfrontalier liber și nici acces la o platformă unică sau la un portal unic și observă că obiectivul Comisiei este acela ca datele științifice produse de programul Orizont 2020 să devină deschise prin definiție;

3.  sprijină cloudul european destinat științei deschise, care va crea un mediu virtual în care oamenii de știință și specialiștii să poată, la nivel transdisciplinar și transfrontalier, să stocheze, să partajeze, să administreze, să analizeze și să reutilizeze datele obținute de ei în cadrul cercetărilor, ceea ce va contribui la eliminarea fragmentării pieței unice; îndeamnă Comisia să adopte o abordare cuprinzătoare față de știința deschisă și favorabilă incluziunii față de comunitatea științei deschise și oamenii de știință independenți, să crească claritatea definițiilor incluse în comunicare și, în special, să facă o deosebire clară între Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și cloudul european destinat științei deschise și să actualizeze în consecință legislația pentru a facilita reutilizarea rezultatelor activității de cercetare;

4.  susține intenția Comisiei de a elimina barierele, în special pe cele tehnice și juridice, din calea liberei circulații a datelor și a serviciilor de date și cerințele disproporționale de localizare a datelor și de a promova interoperabilitatea datelor prin stabilirea unei legături între Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și Inițiativa privind fluxul liber al datelor; consideră că, pentru a construi o societate digitală, fluxul liber al datelor trebuie să fie considerat a cincea libertate de pe piața unică; observă că, pentru a valorifica întregul potențial al cloud computingului, sunt necesare un cadru juridic clar, precum și competențe și resurse suficiente în materie de administrare a volumelor mari de date și recunoașterea calificărilor profesionale relevante; îndeamnă Comisia să colaboreze cu părțile interesate, în special cu industria, pentru a identifica posibilități de formare pentru acest sector în ceea ce privește volumele mari de date și codarea, inclusiv în cadrul Agendei pentru noi competențe, și să creeze stimulente pentru părțile interesate, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, pentru ca acestea să utilizeze, să pună la dispoziție și să facă schimb de date în cadrul pieței unice;

5.  invită Comisia să se asigure că problemele legate de drepturile fundamentale, confidențialitate, protecția datelor, DPI și informațiile sensibile sunt soluționate prin respectarea strictă a Regulamentului general privind protecția datelor și a Directivei privind protecția datelor; subliniază că amenințările la adresa securității infrastructurii de cloud capătă un caracter din ce în ce mai internațional, mai difuz și mai complex, împiedică utilizarea mai intensă a acesteia și implică o cooperare la nivel european; îndeamnă Comisia și autoritățile statelor membre să coopereze, după consultarea cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), în ceea ce privește stabilirea unei infrastructuri digitale sigure și fiabile și crearea unor niveluri de securitate cibernetică ridicate, în conformitate cu Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor;

6.  reamintește rezultatele pozitive obținute de actualele structuri paneuropene și datele deschise din unitățile naționale de stocare a datelor; admite că pe piața unică mai există încă multe obstacole care împiedică realizarea integrală a acestei inițiative; invită Comisia și statele membre să analizeze potențialul datelor disponibile deja și să elaboreze o strategie coerentă privind datele deschise și posibilitatea reutilizării acestor date în toate statele membre; observă că statele membre și Comisia trebuie să satisfacă nevoia de realizare a unor investiții suplimentare în infrastructura fizică transfrontalieră, acordând o atenție deosebită combinației dintre computingul foarte performant, rețelele în bandă largă de mare viteză și dotările pentru stocarea masivă de date, în vederea dezvoltării unei economii europene înfloritoare bazate pe date; invită Comisia să analizeze parteneriatele mondiale coordonate de industrie și alte parteneriate internaționale din acest domeniu;

7.  subliniază că este important ca Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului să se bazeze pe elementele fundamentale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei, în special pe identificarea electronică și semnătura electronică, pentru a întări încrederea utilizatorilor în comunicațiile electronice sigure, interoperabile și perfect funcționale în întreaga Europă;

8.  recunoaște că standardele ar trebui să satisfacă o nevoie demonstrată a industriei și a altor părți interesate; subliniază că este esențial să se elaboreze și să se adopte standarde comune înalte, prin care să se asigure accesul la date și utilizarea eficientă a acestora, depășindu-se nivelul unor discipline, instituții și frontiere naționale individuale; invită Comisia să identifice cele mai bune mecanisme de certificare din toate statele membre, dacă e cazul, să elaboreze un set de standarde paneuropene bazate pe cerere, cu implicarea părților interesate vizate, pentru a facilita schimbul de date, și pe standarde deschise și globale, de fiecare dată când se justifică; subliniază că măsurile luate în legătură cu Inițiativa europeană în materie de cloud computing trebuie să asigure faptul că sunt reflectate nevoile pieței unice și că aceasta va fi în continuare accesibilă la nivel mondial și se va adapta la evoluțiile tehnologice;

9.  subliniază că, în prezent, numai 12 % din finanțarea angajată prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este îndreptată către acțiunile de natură digitală; îndeamnă Comisia să prezinte o serie de măsuri specifice care ar putea cu adevărat să crească gradul de implicare a tuturor fondurilor UE, și în special a FEIS, în proiecte privind piața unică digitală, incluzând inițiative privind schimbul de date, accesibilitatea digitală, infrastructura și conectivitatea digitală la nivel european, și să direcționeze mai multe resurse către stimularea cercetării, dezvoltării și inovării europene, inclusiv, între altele, în domeniul tehnologiilor de creștere a confidențialității și al securității surselor deschise; consideră că această inițiativă ar trebui dezvoltată în sinergie cu alte inițiative din programul-cadru Orizont 2020, inclusiv în ceea ce privește serviciile private de cloud computing și serviciile de e-guvernare;

10.  remarcă faptul că părțile implicate cheie sunt subreprezentate în discuțiile și proiectele-pilot la scară largă; consideră că, dacă, pe de-o parte, trebuie evitate sarcinile administrative, pe de altă parte, implicarea activă a părților interesate din sectorul public și privat și a societății civile la nivel local, regional, național și european trebuie să fie o condiție prealabilă pentru un schimb de informații efectiv; subliniază că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului ar trebui să satisfacă nu numai nevoile comunității științifice, ci și pe cele ale industriei, inclusiv ale IMM-urilor și ale întreprinderilor nou-înființate, ale administrațiilor publice și ale consumatorilor și să fie în interesul acestora.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

29.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Dennis de Jong, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Morten Løkkegaard, Marlene Mizzi, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Anna Hedh, Kaja Kallas, Roberta Metsola, Dariusz Rosati, Adam Szejnfeld, Theodoros Zagorakis

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Bill Etheridge, Andrey Kovatchev


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (14.12.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului

(2016/2145(INI))

Raportor pentru aviz: Michał Boni

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât cooperarea în rândul oamenilor de știință europeni, utilizarea și schimbul de date, întotdeauna în conformitate cu autoritățile de protecție a datelor, precum și utilizarea unor noi soluții tehnologice, printre care tehnologia de tip cloud computing și digitalizarea științei europene, sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței unice digitale; întrucât Cloudul european pentru știința deschisă va avea efecte pozitive asupra dezvoltării științifice în Europa și întrucât acesta trebuie dezvoltat și utilizat cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDF),

1.  subliniază că dezvoltarea unui Cloud european pentru știința deschisă trebuie să se desfășoare cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește dreptul la protecția datelor, viața privată, libertate și securitate, și că trebuie să respecte principiile de luare în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii și de respectare implicită a vieții private, precum și principiile proporționalității, necesității, reducerii la minimum a datelor și limitării scopului; recunoaște că aplicarea unor garanții suplimentare, precum pseudonimizarea, anonimizarea sau criptografia, inclusiv criptarea, poate reduce riscurile și îmbunătăți protecția pentru persoanele vizate atunci când datele cu caracter personal sunt utilizate în cadrul aplicațiilor cu volume mari de date sau în cloud computing; reamintește că anonimizarea este un proces ireversibil și invită Comisia să pregătească orientări cu privire la modul în care să se anonimizeze datele; reiterează necesitatea de a asigura protecția specială a datelor sensibile în conformitate cu legislația existentă; subliniază că, pentru a câștiga încrederea consumatorilor în această Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, este necesar să se țină seama de principiile menționate anterior, precum și de standarde de înaltă calitate, de fiabilitate și de confidențialitate;

2.  subliniază că utilizarea standardelor deschise și a programelor informatice gratuite și cu sursă deschisă este deosebit de importantă în asigurarea transparenței în ceea ce privește modul în care datele personale și alte tipuri de date sensibile sunt de fapt protejate;

3.  consideră că legislația UE actuală privind protecția datelor, în special Regulamentul general privind protecția datelor [Regulamentul (UE) nr. 2016/679 - RGPD](1) și Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii [Directiva (UE) 2016/680](2)recent adoptate, prevede garanții solide de protecție a datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor colectate, agregate și pseudonimizate în scopul cercetării științifice și a datelor sensibile legate de sănătate, precum și condiții specifice privind publicarea și divulgarea acestora, dreptul persoanelor vizate de a se opune prelucrării ulterioare și, de asemenea, norme privind accesul autorităților de aplicare a legii în cadrul anchetelor penale; invită Comisia să ia în considerare aceste garanții pentru dezvoltarea Cloudului european pentru știința deschisă și punerea în aplicare a normelor care reglementează accesul la datele stocate în acesta; recunoaște că o abordare armonizată a punerii în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, care să cuprindă orientări, instrumente pentru a asigura conformitatea și lansarea unor campanii de informare a cetățenilor, cercetătorilor și întreprinderilor este esențială, în special pentru dezvoltarea Cloudului european pentru știința deschisă și facilitarea cooperării în domeniul cercetării, inclusiv prin calculul de înaltă performanță;

4.  consideră că fluxul liber de date este benefic pentru economia digitală și pentru dezvoltarea științei și cercetării; subliniază faptul că inițiativa Comisiei privind libera circulație a datelor ar trebui să permită sectorului european în creștere în domeniul cloud computingului să se situeze în fruntea cursei mondiale în sectorul inovării, inclusiv în scopuri științifice și privind inovarea; reamintește că orice transfer de date cu caracter personal către infrastructuri de cloud computing sau către alți destinatari situați în afara Uniunii ar trebui să respecte normele privind transferurile prevăzute în Regulamentul general privind protecția datelor și că inițiativa Comisiei privind libera circulație a datelor ar trebui să fie în conformitate cu aceste dispoziții; subliniază faptul că inițiativa ar trebui, de asemenea, să reducă restricțiile privind locul în care societățile ar trebui să își situeze infrastructura sau să își stocheze datele, deoarece acestea ar sta în calea dezvoltării economiei Europei și ar împiedica oamenii de știință să profite pe deplin de activitatea științifică bazată pe date, menținând restricțiile în conformitate cu legislația în materie de protecție a datelor pentru a preveni eventuale abuzuri referitoare la Cloudul european pentru știința deschisă;

5.  subliniază necesitatea comunității științifice de a dispune de o sursă deschisă, sigură și securizată de infrastructură de mare capacitate, pentru a înregistra progrese în domeniul cercetării și pentru a preveni eventuale încălcări ale normelor de securitate, atacuri cibernetice sau utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, în special atunci când cantități mari de date sunt colectate, stocate și prelucrate; invită Comisia și statele membre să sprijine și să acorde stimulente pentru dezvoltarea tehnologiei necesare, inclusiv tehnologii criptografice, ținând seama de principiul garantării securității de la stadiul conceperii; sprijină eforturile Comisiei de a consolida cooperarea între autoritățile publice, industria europeană, inclusiv IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, cercetători și mediul academic în domeniul volumelor mari de date și securitatea cibernetică, încă din primele etape ale procesului de cercetare și inovare, pentru a permite crearea unor soluții europene și a unor oportunități de piață inovatoare și demne de încredere, asigurând în același timp un nivel adecvat de securitate;

6.  îndeamnă Comisia să asigure dezvoltarea susținută și dinamică a unor sisteme de criptare cât mai solide care să nu poată fi compromise, chiar de către actori ostili din state străine și care să protejeze activitatea comunității științifice pe teritoriul UE, dacă este necesar;

7.  crede cu fermitate că Uniunea ar trebui să fie în prima linie în ceea ce privește securitatea și protecția datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor sensibile, și ar trebui să promoveze un nivel ridicat de protecție a datelor și de securitate a datelor la nivel mondial; consideră că, pentru întreprinderile europene, cadrul UE de protecție a datelor, împreună cu o strategie cuprinzătoare în domeniul securității cibernetice care să asigure infrastructuri de date fiabile protejate împotriva pierderii datelor, a intruziunii sau atacurilor, ar putea constitui un avantaj competitiv în ceea ce privește protecția vieții private; îndeamnă Comisia să se asigure că cloudul european va apăra independența științifică și obiectivitatea cercetării și va proteja lucrările comunității științifice de pe teritoriul Uniunii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.12.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Heinz K. Becker, Malin Björk, Caterina Chinnici, Ignazio Corrao, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Lorenzo Fontana, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Claude Moraes, József Nagy, Péter Niedermüller, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Harald Vilimsky, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Pál Csáky, Daniel Dalton, Maria Grapini, Marek Jurek, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Salvatore Domenico Pogliese, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Karoline Graswander-Hainz, Esther Herranz García

(1)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(2)

JO L 119, 4.5.2016, p. 89.


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

12.1.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

7

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, Angelo Ciocca, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Roger Helmer, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Dan Nica, Angelika Niebler, Herbert Reul, Jean-Luc Schaffhauser, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Michał Boni, Eugen Freund, Françoise Grossetête, Gunnar Hökmark, Svetoslav Hristov Malinov, Marisa Matias, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Anne Sander, Maria Spyraki, Anneleen Van Bossuyt, Cora van Nieuwenhuizen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Florent Marcellesi, Georgi Pirinski, Ernest Urtasun

Notă juridică