Procedură : 2016/2078(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0014/2017

Texte depuse :

A8-0014/2017

Dezbateri :

PV 13/03/2017 - 17
CRE 13/03/2017 - 17

Voturi :

PV 14/03/2017 - 6.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0065

RAPORT     
PDF 801kWORD 138k
1.2.2017
PE 589.295v02-00 A8-0014/2017

referitor la deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor

(2016/2078(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportoare: Julie Girling

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor

(2016/2078(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 39, 42 și 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), referitoare la funcționarea politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului,

–  având în vedere articolul 114 din TFUE, referitor la instituirea și funcționarea pieței interne,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la TFUE privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere articolul 168 alineatul (4) litera (b) din TFUE, referitor la măsurile în domeniile veterinar și fitosanitar, având în mod direct ca obiectiv protecția sănătății publice,

–  având în vedere articolul 13 din TFUE, care prevede că, la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne cercetării și dezvoltării tehnologice și al spațiului, Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile și respectă actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii(3),

–  având în vedere Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă(4),

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015 de stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor)(5),

–  având în vedere Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului(7),

–  având în vedere hotărârea în cauza C-424/13 Zuchtvieh-Export GmbH contra Stadt Kempten, a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 23 aprilie 2015,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr . 1337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicarea țării de origine sau a locului de proveniență pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină și de păsări de curte,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere concluziile la studiul EDUCAWEL al Comisiei(8),

–  având în vedere principiile subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Convenția europeană pentru protecția animalelor domestice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0014/2017),

A.  întrucât sectorul ecvideelor din UE valorează peste 100 de miliarde de EUR anual(9), cu o cotă suplimentară de 27,3 miliarde EUR în sectorul pariurilor doar în 2013, cu impozite aferente de 1,1 miliarde EUR percepute de guvernele statelor membre(10);

B.  întrucât sectorul sporturilor ecvestre creează doar el circa 900 000 de locuri de muncă, cinci-șapte ecvidee generează un loc de muncă cu normă întreagă, iar aceste locuri de muncă, care nu pot fi relocalizate, se află în zonele rurale, care în prezent sunt vulnerabile din punct de vedere economic;

C.  întrucât sectorul ecvideelor răspunde obiectivelor politicii europene de dezvoltare rurală, care se bazează pe viabilitatea agriculturii, pe gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și pe promovarea incluziunii sociale în comunitățile rurale; întrucât ecvideele continuă să fie des folosite în agricultură, descoperindu-se noi utilizări, cum ar fi producția de lapte de măgăriță, precum și noi oportunități și beneficii pentru dezvoltarea în continuare a acestor produse pentru producători și consumatori;

D.  întrucât sectorul ecvideelor participă activ la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, vizând realizarea unei creșteri sustenabile bazate, pe de o parte, pe o economie mai ecologică și, pe de altă parte, pe o creștere favorabilă incluziunii; întrucât sectorul ecvideelor este important datorită contribuției sale vitale la dezvoltarea economică, socială și în materie de mediu în zonele rurale;

E.  întrucât Uniunea Europeană este cea mai mare piață pentru sectorul sporturilor ecvestre la nivel global(11);

F.  întrucât populația estimată de ecvidee din UE, în număr de circa 7 milioane, îndeplinește roluri foarte variate, în contextul unei relații milenare cu omenirea, de la animale pentru competiții și curse și animale de companie la animale folosite în muncă (în transport, turism, terapii de reabilitare, comportamentale și educaționale, sport, educație, silvicultură și agricultură, sursă de lapte și carne și subiecți de cercetare) și animale trăind în sălbăticie sau semi-sălbăticie; întrucât aceste ecvidee participă la menținerea biodiversității și a sustenabilității rurale și pot îndeplini mai multe dintre aceste roluri în timpul vieții;

G.  întrucât deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor începe prin acordarea atenției cuvenite sănătății animalelor și condițiilor legate de bunăstarea lor; întrucât chestiunile în materie de bunăstare a animalelor ar trebui, prin urmare, să fie de prim interes pentru toate activitățile ecvideelor; întrucât mediul de reglementare din cadrul UE este diferit de la un stat membru la altul, iar legislația existentă este pusă în aplicare în mod diferit în cadrul UE, lucru care conduce la denaturarea concurenței și la degradarea bunăstării animalelor;

H.  întrucât ecvideele sunt animalele cel mai des transportate în Europa în raport cu populația lor(12) și întrucât durata transportului animalelor reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru cetățenii UE, care solicită reducerea acesteia, dat fiind că ecvideele sunt uneori transportate în și din UE în vehiculele improprii transportului de ecvidee pe distanțe lungi pe căi rutiere, maritime și aeriene înainte de a ajunge la destinația finală;

I.  întrucât datele privind transportarea ecvideelor în scopuri comerciale sunt înregistrate de Sistemul de control al comerțului și de expertiză (TRACES), date ce sunt însă publicate doar anual și cu un decalaj de doi ani;

J.  întrucât datele deja disponibile ar putea permite autorităților competente și altor organizații să monitorizeze mai bine efectele asupra sănătății animalelor și să investigheze alte amenințări la adresa sănătății;

K.  întrucât nu există suficiente date pentru a cuantifica direct câte ecvidee sunt utilizate ca animale de lucru în ferme mici și de semi-subzistență, dintre care un număr semnificativ se găsesc în noile state membre, și în turism;

L.  întrucât, în mai 2016, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a adoptat orientări privind ecvideele folosite în agricultură(13) în ceea ce privește respectarea celor cinci libertăți fundamentale ale animalelor, și anume dreptul de a nu suferi de foame, de sete sau de malnutriție și de a nu avea parte de frică, de suferință, de disconfort fizic și termic sau de durere, precum și dreptul de a-și manifesta (în majoritatea cazurilor) un comportament firesc;

M.  întrucât ecvideele reprezintă o sursă valoroasă de locuri de muncă și de venituri pentru localități și zonele rurale pentru activități agricole, ecvestre și turistice care nu pot fi relocate, însă bunăstarea unor ecvidee este uneori periclitată, iar turiștii sunt arareori suficient de bine informați pentru a identifica și corecta problemele în materie de bunăstare a animalelor(14);

N.  întrucât etichetele de bunăstare animală introduse de operatorii din acest sector ajută la asigurarea bunei funcționări a acestor activități și la furnizarea informațiilor necesare publicului;

O.  întrucât reproducerea necontrolată, nejudicioasă și iresponsabilă a ecvideelor poate conduce la exemplare fără valoare economică, care ar fi extrem de prost îngrijite, mai ales pe timp de criză economică; întrucât Parlamentul și Consiliul au adoptat recent un act legislativ care armonizează normele referitoare la condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, printre care ecvideele, având drept obiectiv consolidarea competitivității și îmbunătățirea organizării sectorului european al ameliorării animalelor și o mai bună calitate a informațiilor disponibile privind reproducția și identificarea animalelor de reproducție de rasă pură, în special în ceea ce privește ecvideele;

P.   întrucât abandonarea ecvideelor a crescut începând cu 2008 în statele membre din vestul UE, mai ales acolo unde ecvideele au devenit un lux, constituind o povară financiară semnificativă, mai degrabă decât o sursă de venit; întrucât nu a existat o reacție adecvată și satisfăcătoare la această problemă din partea Comisiei și a statelor membre;

Q.  întrucât acest tip de comportament se întâlnește în general în cazul proprietarilor privați și nu este reprezentativ pentru majoritatea sectorului profesional al cabalinelor în Europa;

R.  întrucât ecvideele sunt animale sociale cu abilități cognitive și legături afective puternice și întrucât acestea sunt folosite în programe educative și de formare, precum și în scopuri terapeutice și în programe de reabilitare, inclusiv pentru cazurile de tulburări din familia autismului, paralizie cerebrală, accidente vasculare cerebrale, probleme și dificultăți de învățare, inclusiv a limbilor, reabilitare a infractorilor, psihoterapie, sindrom de stres post-traumatic și programe anti-dependență;

S.  întrucât proprietarii sunt confruntați cu decizii dificile atunci când nu mai sunt în măsură să își îngrijească în mod adecvat ecvideele, în parte din cauza nivelului ridicat al costurilor veterinare, și întrucât în unele state membre eutanasia este prea des prima opțiune, precum și o practică costisitoare, pentru proprietarii care nu mai sunt în măsură să suporte costul îngrijirii veterinare și costul legat de asigurarea necesităților ecvideei în materie de bunăstare a animalelor; întrucât în alte state membre, ecvideele pot fi eutanasiate numai în cazul în care există o necesitată imediată clară de ordin veterinar, indiferent de bunăstarea pe termen lung a animalului în cauză;

T.  întrucât ecvideele nu sunt considerate animale de la care se obțin alimente în multe țări din afara Uniunii și întrucât se importă regulat carne de ecvidee din aceste țări în vederea vânzării și introducerii pe piața UE; întrucât această situație creează probleme în materie de bunăstare a animalelor și denaturări ale concurenței, deoarece, pentru moment, UE nu permite cărnii cailor europeni care nu au fost destinați inițial producției de carne și sacrificării să intre în lanțul alimentar uman, în timp ce se permite o mai mare flexibilitate pentru carnea importată din țări terțe,

1.  recunoaște importanta contribuție economică, socială și ecologică a ecvideelor în UE, precum și valorile culturale și educative esențiale legate direct de aceasta, cum ar fi respectul pentru mediu și animale;

2.   subliniază că ecvideele sunt utilizate din ce în ce mai des în scopuri educative, sportive, terapeutice și de agrement în exploatațiile agricole de către agricultori care doresc să își diversifice activitățile și să își extindă baza de venituri; subliniază că prezența ecvideelor facilitează multifuncționalitatea exploatațiilor agricole, care favorizează creșterea ocupării forței de muncă în zonele rurale și contribuie la dezvoltarea relațiilor între zonele urbane și cele rurale, a durabilității locale și a coeziunii;

3.  solicită ca sectorul ecvideelor, precum și beneficiile sale pentru economia rurală, care contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor generale și strategice ale Uniunii, să fie mai bine recunoscute la nivel european și mai bine integrat în diversele mecanisme ale PAC, inclusiv în ajutoarele directe în cadrul primului pilon sau al celui de-al doilea pilon;

4.  observă că sănătatea și îngrijirea adecvată a ecvideelor îmbunătățește rezultatele fermelor și ale lanțului comercial, aducând beneficii economiei rurale în general și răspunde, de asemenea, la cererea în creștere a cetățenilor UE de norme mai bune în domeniul sănătății și bunăstării animalelor;

5.  solicită Comisiei să recunoască în cazul ecvideelor statutul de animale de lucru, acestea fiind un instrument important în cadrul activitățile agricole desfășurate în zonele rurale ale Europei, în special în zonele muntoase și greu accesibile;

6.  subliniază că proprietarii de ecvidee ar trebui să dispună de un minimum de cunoștințe privind îngrijirea lor, proprietarul fiind inerent responsabil pentru starea de sănătate și pentru bunăstarea animalelor ce-i aparțin;

7.  subliniază că schimbul de cunoștințe între proprietarii ecvideelor, dar și între statele membre, ar trebui să fie un instrument important pentru satisfacerea acestor necesități și ia act de faptul că, împreună cu apariția unor noi cunoștințe științifice, evoluții legislative și metode de învățare, profesioniștii în materie de ecvidee și-au îmbunătățit metodele de lucru în așa fel încât să consolideze bunăstarea ecvideelor;

8.  ia act de faptul că majoritatea proprietarilor de ecvidee au un comportament responsabil; evidențiază că o mai bună promovare a bunăstării animalelor are cele mai mari șanse de a înregistra succese în cadrul unor sisteme de producție viabile din punct de vedere economic;

9.  ia act de faptul că profesioniștii trebuie să rămână viabili din punct de vedere economic, răspunzând, totodată, de o manieră eficace noilor provocări precum resursele naturale limitate, efectele schimbărilor climatice sau apariția și răspândirea unor noi boli;

10.  încurajează statele membre să creeze un mediu în care întreprinderile care funcționează în cadrul exploatațiilor agricole să fie viabile;

11.  subliniază importanța viitoarelor centre de referință pentru bunăstarea animalelor, astfel cum este definită de cele 10 principii stabilite de OIE, în sensul unei mai bune, coerente și depline respectări a legislației, precum și al diseminării informațiilor și bunelor practice legate de îngrijirea animalelor;

12.  invită Comisia să solicite Eurostat efectuarea unui studiu pentru a analiza impactul economic, ecologic și social al tuturor aspectelor sectorului ecvideelor, precum și să furnizeze periodic date statistice referitoare la folosirea serviciilor, precum și la transportarea și sacrificare ecvideelor;

13.  invită Comisia să elaboreze orientări europene privind bunele practici în sectorul ecvideelor pentru diferiți utilizatori și specialiști, elaborate în consultare cu părțile interesate și organizațiile din sectorul ecvideelor, bazate pe orientările existente, care să prevadă să se acorde o atenție deosebită nu doar îngrijirii pentru exemplarele aflate la sfârșitul vieții, ci și bunăstării și îngrijirii comportamentale a fiecărei specii;

14.  invită Comisia să asigure aplicarea în mod egal a orientărilor UE și să pună la dispoziție resurse pentru traducerea acestui document;

15.  solicită Comisiei să încurajeze și să colecteze schimburile de bune practici și programe educaționale în domeniul bunăstării animalelor din diversele state membre și să sprijine producerea și diseminarea acestor informații privind satisfacerea nevoilor ecvideelor, indiferent de rolul acestora, având la bază cele „cinci libertăți” și acoperind întreaga durată a vieții animalelor;

16.  invită Comisia ca, atunci când își stabilește orientările europene privind bunele practici în sectorul ecvideelor, să ia în considerare rolul multifuncțional al ecvideelor, incluzând orientări privind reproducția responsabilă, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și avantajele prezentate de sterilizarea ecvideelor, activitatea în turism, agricultură și silvicultură, transportul și sacrificarea diferențiate în funcție de specie și protecția împotriva practicilor frauduloase, inclusiv a dopajului; recomandă ca aceste orientări să fie diseminate, în colaborare cu organizațiile agricole profesionale reprezentative recunoscute la nivelul UE, crescătorilor, societăților de echitație, fermelor, grajdurilor, refugiilor, transportatorilor și abatoarelor, și să fie accesibile în diverse formate și limbi;

17.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine munca Rețelei europene de cai și a Asociației europene a armăsarilor de montă naționali, dat fiind că joacă un rol important în dezvoltarea sectorului european al cailor, prin activitatea lor de platformă de schimb de bune practici și prin conservarea tradițiilor, a competențelor, a vechilor linii genealogice de cabaline și a impactului sectorului;

18.  solicită insistent Comisiei să își extindă resursele educaționale referitoare la bunăstarea animalelor de fermă, destinate atât specialiștilor care intră în contact direct cu ecvideele, precum chirurgii veterinari, crescătorii de animale și proprietarii de cai, cât și unei game mai largi de utilizatori, pentru a integra bunăstarea și ameliorarea ecvideelor, subliniind importanța formării și informării, prin sistemul de consiliere agricolă;

19.  solicită Comisiei și statelor membre să folosească, de asemenea, scheme de transfer de cunoștințe pentru a împărtăși bune practici și modele de afaceri, pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la orice probleme și pentru a stimula inovarea și ideile noi; ia act de faptul că, în unele statele membre, există deja scheme de transfer de cunoștințe în sectorul ecvideelor;

20.  invită Comisia să repună pe agenda sa elaborarea unei Carte europene pentru un turism sustenabil și responsabil, diseminând informații clare care să permită turiștilor și părților interesate să ia decizii corecte pentru bunăstarea animalelor atunci când hotărăsc dacă să folosească sau nu serviciile ecvideelor folosite în muncă; subliniază că această cartă ar trebui să aibă la bază carte ale calității existente care au fost create de organizații agricole recunoscute, reprezentative și profesionale; ia act de faptul că, deși unele state membre au norme stricte privind condițiile de muncă și orarul de lucru, această protecție este deficitară în alte state membre;

21.  solicită Comisiei să transmită statelor membre orientări ce să conțină modele turistice favorabile bunăstării animalelor cu privire la ecvideele folosite în muncă;

22.  îndeamnă statele membre să stabilească orientări voluntare privind munca, inclusiv privind programul de lucru zilnic și perioadele de odihnă, pentru a proteja ecvideele folosite în muncă de suprasolicitare și de exploatarea economică;

23.  solicită Comisiei să pună la dispoziția publicului datele TRACE mult mai rapid decât în prezent;

24.   subliniază că actuala legislație a UE privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe este concepută astfel încât să protejeze animalele de vătămări și suferință și să asigure că animalele sunt transportate cu respectarea unor condiții și perioade de timp adecvate; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele în aplicarea legislației UE în materie de bunăstare a animalelor în cadrul transportului în mai multe state membre;

25.  solicită Comisiei să asigure o punere în aplicare corectă, eficace și uniformă în toate statele membre a legislației existente în UE cu privire la transportul animalelor și raportarea obligatorie;

26.  invită statele membre exportatoare de ecvidee să găsească modalități de încurajare a sacrificării ecvideelor pe teritoriul lor, astfel încât să se evite, pe cât posibil, transportul de ecvidee vii și solicită Comisiei să instituie un mecanism pentru monitorizarea eficientă a respectării dispozițiilor legislative și de reglementare, atât în temeiul cadrului juridic actual, cât și al celui viitor;

27.  solicită Comisiei să propună o reducere a duratei maxime de călătorie pentru transporturile de cai la locul de abataj, pe baza constatărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și a ghidurilor privind transportul ecvideelor realizate de profesioniștii din sector, luând în considerare caracteristicile specifice ale sectorului ecvideelor în diverse țări;

28.  invită Comisia și statele membre să formuleze orientări și să faciliteze și să consolideze cercetările științifice din domeniul bunăstării ecvideelor la abataj, precum și să le pună în aplicare, pentru a dezvolta metode umane de sacrificare care să fie mai potrivite pentru ecvidee, precum și să difuzeze aceste documente de orientare autorităților competente ale statelor membre;

29.  solicită Comisiei și statelor membre să se angajeze pe deplin și în întregime să introducă inspecții și să efectueze audituri periodice în abatoarele de pe teritoriul propriu, autorizate să sacrifice ecvidee, pentru a garanta că acestea pot răspunde nevoilor specifice în materie de bunăstare a ecvideelor, în special în ceea ce privește instalațiile și calificările personalului;

30.  solicită Comisiei să se angajeze să dezvolte indicatori validați de bunăstare a animalelor, care ar trebui să fie utilizați pentru a evalua bunăstarea ecvideelor, pentru a identifica problemele existente, precum și pentru a impulsiona îmbunătățirea situației, asigurând, în același timp, aplicarea lor în practică și beneficii pentru acest sector; consideră că este important să se includă părțile interesate care au implementat instrumente similare în întreaga UE și să se lucreze în strânsă cooperare cu reprezentanții organizațiilor profesionale din sectorul ecvideelor în procesul de înființare a unor indicatori privind bunăstarea animalelor;

31.  invită Comisia și statele membre încurajeze proprietarii de cabaline să formeze asociații;

32.  subliniază importanța tratamentului uman și a bunăstării ecvideelor, precum și a principiului că orice tratament crud sau abuziv de orice proprietar, antrenor, îngrijitor sau altă persoană nu poate fi tolerat nicăieri, în nicio circumstanță;

33.  invită statele membre să pună în aplicare o legislație mai strictă în ceea ce privește relele tratamente și abandonarea animalelor, inclusiv măsuri extraordinare pentru a combate abandonul, precum și să ancheteze pe deplin și în mod corect cazurile semnalate de practici inumane și încălcări ale bunăstării în privința ecvideelor;

34.  ia act de faptul că există diferențe între speciile de ecvidee, iar aceste diferențe impun cerințe diferite pentru a li se putea asigura bunăstarea, inclusiv în ceea ce privește nevoile legate de îngrijirea la sfârșitul vieții și de cerințele în materie de sacrificare;

35.  solicită Comisiei să elaboreze un studiu și să documenteze aceste diferențe și să publice orientări specifice fiecărei specii pentru a asigura menținerea normelor în materie de bunăstare a animalelor;

36.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine cercetarea și dezvoltarea unor sisteme de creștere a animalelor adecvate fiecărei specii în sectorul ecvideelor, ținând seama de comportamentul natural al ecvideelor în calitate de animale gregare, care au tendința de a fugi;

37.  invită Comisia să considere prioritară introducerea unui proiect-pilot de analizare a utilizării noilor și actualelor scheme de finanțare pentru recompensarea bunelor tratamente aplicate ecvideelor folosite pentru muncă, inclusiv celor din ferme mici și de semi-subzistență;

38.  invită statele membre să se asigure că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor) este pus în aplicare corect și complet;

39.  constată că prețurile medicamentelor veterinare, costurile eliminării carcaselor și costurile de eutanasiere (acolo unde aceasta este permisă) pot deveni obstacole în sine pentru provocarea morții unei ecvidee, lucru care conduce la o suferință îndelungată;

40.  invită statele membre să ancheteze cazurile semnalate de practici inumane în timpul eutanasierii și încălcările bunăstării animalelor, cum ar fi administrarea inadecvată a medicamentelor, precum și să raporteze Comisiei aceste cazuri;

41.  recunoaște creșterea producție de lapte de măgăriță și de cal și solicită Comisiei să emită orientări pentru agricultura în vederea producției de lapte de măgăriță și de cal;

42.  solicită statelor membre să se angajeze să crească numărul de inspecții în fermele care produc lapte de măgăriță și de cal, în cooperare cu organizații profesionale, reprezentative și recunoscute din domeniul agriculturii;

43.   își exprimă profunda îngrijorare cu privire la importul și utilizarea medicamentelor de uz veterinar care conțin gonadotropina serică de iapă gestantă (PMSG);

44.  solicită Direcției Comisiei pentru audituri și analize în materie de sănătate și alimentație să inspecteze producătorii autorizați de hormon PMSG, prin intermediul unor audituri, pentru a verifica dacă aceștia respectă dispozițiile referitoare la bunăstarea animalelor în timpul procesului de producție; solicită acestei direcții și să examineze și să prezinte un raport privind bunăstarea și tratamentul iepelor utilizate pentru colectarea de hormoni în vederea utilizării în industria farmaceutică;

45.  subliniază că încă nu s-a introdus un sistem fiscal echitabil, adaptat diverselor nevoi ale fiecărui stat membru, care să permită crescătorilor profesioniști de ecvidee să genereze veniturile necesare pentru a menține activitatea economică în exploatațiile agricole ecvestre europene;

46.  ia act de faptul că un sistem fiscal mai echitabil pentru sectorul ecvideelor i-ar permite să își desfășoare activitatea în condiții de concurență echitabile, să crească transparența activităților legate de ecvidee și, prin aceasta, să combată frauda și să abordeze aspecte ale economiei subterane și să permită crescătorilor de cai să genereze veniturile necesare pentru a-și menține activitatea economică;

47.  consideră că este necesară o clarificare a legislației privind TVA-ul aplicabil în sectorul ecvideelor, în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei privind TVA-ul, pentru a contribui la dezvoltarea unui sector al ecvideelor orientat către creștere economică și ocuparea forței de muncă;

48.  solicită Comisiei să ia măsuri pentru a permite statelor membre o mai mare flexibilitate în stabilirea unei cote reduse de TVA pentru toate activitățile din acest sector; consideră că o astfel de clarificare ar trebui să conducă la instituirea unui cadru uniform, fiabil și bine focalizat pentru aplicarea unor cote reduse de TVA care să acorde statelor membre o marjă de manevră suficient de mare pentru a-și elabora propriile politici fiscale;

49.  subliniază diferențele dintre standardele sanitare impuse pentru carnea de cal produsă în Europa și cele pentru carnea importată din țări terțe;

50.  reamintește necesitatea de a asigura trasabilitatea efectivă a cărnii de cal; subliniază că este necesar să existe un nivel echivalent de cerințe în materie de sănătate și de siguranță alimentară, precum și de conformitate a importurilor pentru consumatorii europeni, indiferent de originea cărnii de cal consumate;

51.  solicită Comisiei Europene să ia măsuri pentru restabilirea echilibrului între nivelul cerințelor din cadrul UE și cel impus pentru controalele la frontiere, protejând totodată sănătatea consumatorilor;

52.  invită, prin urmare, Comisia să introducă obligativitatea menționării țării de origine pentru toate produsele din carne de cal prelucrate;

53.  solicită Comisiei să înmulțească auditurile efectuate în abatoarele din afara Uniunii, care sunt autorizate pentru exportarea cărnii de ecvidee în UE, și să suspende condiționat importul de carne de ecvidee produsă în țările terțe care nu respectă cerințele UE în materie de trasabilitate și de siguranță alimentară;

54.  subliniază necesitatea de a se elimina tabu-ul referitor la a pune capăt vieții ecvideelor; consideră că facilitarea morții cailor nu implică excluderea lor din lanțul alimentar;

55.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită îngrijirii la sfârșitul vieții ecvideelor, inclusiv prin instituirea unei limite maxime la reziduuri (LMR) pentru medicamentele veterinare obișnuite, cum ar fi pentru fenilbutazonă, pentru a asigura siguranța lanțului alimentar;

56.  solicită, în acest context, statelor membre să promoveze reintegrarea în lanțul alimentar printr-un sistem cu perioade de așteptare, bazat pe cercetări științifice, care să permită reintegrarea animalului în lanțul alimentar după ultima administrare a medicamentelor, protejând totodată sănătatea consumatorilor;

57.  ia act de faptul că, în cazul ecvideelor care nu sunt destinate sacrificării pentru producția de alimente pentru consumul uman (ecvidee înregistrate ca „animale care nu sunt utilizate pentru producția de alimente”), nu există informații în unele state membre despre medicamentele administrate și există posibilitatea ca aceste animale să pătrundă în circuitul ilegal de sacrificare și astfel să se pericliteze grav sănătatea publică; invită, prin urmare, Comisia să remedieze această lacună de reglementare;

58.  invită Comisia să analizeze, împreună cu Federația asociațiilor veterinare ecvine europene (FEEVA), posibilitatea armonizării accesului la tratamente și medicamente pe întreg teritoriul european;

59.  consideră că această armonizare ar avea avantajul de a evita denaturarea concurenței, de a facilita tratarea la scară mai largă a bolilor ecvideelor și de a atenua mai eficient durerile acestor animale;

60.  invită Comisia și statele membre să promoveze schimburile de bune practici pentru a facilita utilizarea rațională a medicamentelor pentru ecvidee;

61.  ia act de faptul că, deși medicamentele veterinare sunt uneori necesare și corespunzătoare, este necesar să se depună un efort mai mare pentru a găsi o soluție pentru investițiile reduse și lipsa de medicamente, inclusiv de vaccinuri, disponibile pentru a trata ecvideele;

62.  reamintește, de asemenea, necesitatea de a dezvolta cercetarea și inovarea în domeniul farmaceutic și al inovării în ceea ce privește administrarea de medicamente la ecvidee, având în vedere că sectorul se confruntă cu o lipsă gravă de medicamente adaptate metabolismului ecvideelor;

63.  solicită Comisiei să finanțeze cercetări suplimentare cu privire la posibilele efecte ale diverselor medicamente asupra vieților ecvideelor;

64.  ia act de faptul că anumite rase de ecvidee crescute în statele membre sunt rase locale care fac parte din tradiția și modul de viață al anumitor comunități și că anumite state membre au inclus în programele lor de dezvoltare rurală măsuri pentru protejarea și diseminarea acestor rase;

65.  solicită Comisiei să se angajeze să creeze programe de sprijinire financiară a conservării și protejării speciilor autohtone de ecvidee aflate în sălbăticie sau amenințate cu dispariția în UE;

66.  recunoaște valoarea ecologică și naturală ridicată a populațiilor de ecvidee sălbatice, care contribuie la curățarea și fertilizarea zonelor în care locuiesc, precum și valoarea turistică asociată populațiilor de cai sălbatici; solicită să se realizeze mai multe cercetări cu privire la problemele cu care se confruntă aceste populații;

67.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2)

JO L 3, 5.1.2005, p. 1.

(3)

JO L 303, 18.11.2009, p. 1.

(4)

JO L 221, 8.8.1998, p. 23.

(5)

JO L 59, 3.3.2015, p. 1.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 549.

(8)

A se vedea http://ec.europa.eu/food/animals/docs/aw_eu-strategy_study_edu-info-activ.pdf, accesat la 6.9.2016.

(9)

Fédération Equestre Internationale (FEI), întrebări frecvente referitoare la conceptul de cal de înaltă performanță și sănătate adoptat în sesiunea generală a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) din mai 2014.

(10)

Raportul anual al Federației internaționale a autorităților pentru competiții ecvestre.

(11)

Baza de date a FEI, accesată la 22.9.2014.

(12)

Baza de date TRACES, 2012.

(13)

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor - Codul pentru sănătatea animalelor terestre (2016), capitolul 7.12.

(14)

Santorini Donkey and Mule Taxis – an Independent Animal Welfare Report for the Donkey Sanctuary, 2013 („Măgarii și catârii din Santorini folosiți pentru cărăușie - Raport independent privind tratamentul aplicat animalelor, elaborat pentru Donkey Sanctuary”).


EXPUNERE DE MOTIVE

Dimensiunile sectorului ecvideelor în Uniunea Europeană

Familia ecvideelor deține un loc privilegiat în istoria și civilizația europeană. Sunt animalele cele mai versatile, care sunt nu doar surse de lapte și carne, ci și animale de curse, de companie, de lucru în transport, turism, silvicultură, agricultură și terapie, subiecți de cercetare și, totodată, animale trăind în sălbăticie sau semi-sălbăticie.

 

Figura 1: Populațiile de ecvidee pe cap de locuitor.

Conform informațiilor furnizate de Federația ecvestră internațională, sectorul ecvideelor valorează peste 100 de miliarde EUR anual. Populația estimată de ecvidee din UE, 7 milioane, utilizează peste 2,6 milioane de hectare de teren(1) și minimum 900 000(2) de locuri de muncă depind exclusiv de industria sporturilor ecvestre din UE.

Este evident că sectorul ecvideelor are un impact economic foarte important la nivel local, mai ales în zonele rurale. O analiză a sectorului ecvideelor din Franța a indicat și niveluri ridicate de angajare a femeilor cu normă parțială(3).

În anumite state membre, ecvideele au un rol mai greu identificabil în economia locală, ca animale de lucru în ferme mici și de semi-subzistență, precum și în turism. Nu dispunem de date care să cuantifice în mod corect numărul animalelor utilizate în astfel de ferme, însă se estimează la 600 000 - 800 000 numărul de cabaline în România, circa 80% fiind utilizate ca animale de muncă - transportul mărfurilor și persoanelor, agricultură și silvicultură(4).

Piața sporturilor ecvestre și a activităților ecvestre din Europa este cea mai importantă din lume. 21% dintre caii de rasă la nivel mondial provin din Uniunea Europeană. 93% dintre cursele ecvestre cu obstacole din 2013 au avut loc în Uniunea Europeană, pe lângă alte 21 000 de curse de galop și 43 000 de curse de trap. De asemenea, cea mai mare parte a evenimentelor din 2014 organizate sub patronajul FEI (competiții de sărituri, dresaj, mixte și paradresaj) au avut loc în UE.

Acest sector oferă oportunități antreprenorilor din întreaga Europă, mai ales celor din mediul rural. De exemplu, fermele de lapte de măgăriță sunt o tradiție în anumite regiuni din Italia, dar și din Belgia, Țările de Jos, Franța, Cipru și România. Laptele de măgăriță este considerat benefic pentru consumatori și drept cel mai bun înlocuitor al laptelui uman(5) pentru sugari și copiii bolnavi. Deși prețul acestui lapte variază, este în vânzare la prețuri între 8 și 15 EUR/l.

De asemenea, ecvideele sunt utilizate în terapie și reabilitare, oferind oportunități economice și societale suplimentare. Hipoterapia este practicată de Asociația pentru călărit pentru persoanele cu handicap și de organizația Donkey Sanctuary din Regatul Unit, pentru a ajuta persoanele suferind de o gamă largă de afecțiuni, de exemplu de tip autist, paralizie cerebrală, accidente cerebrale și dificultăți de învățare a limbilor(6). În 21 de state membre ale UE se înregistrează una sau mai multe organizații sau membri individuali ai Federației internaționale pentru utilizarea cailor în educație și terapie AISBL (HETI)(7).

Ecvideele din UE sunt și sursă de lapte și de carne și, într-o măsură mai mică, de piele. Numărul animalelor sacrificate pentru consum este greu de cuantificat, variind de la an la an. Abatajul a înregistrat o tendință crescătoare în mai multe state membre în 2011-2012, ca apoi să scadă în 2013.

Preocupări legate de bunăstarea animalelor în sectorul ecvideelor și cauzele acestora, care au un impact negativ asupra sectorului ecvideelor

Cercetările realizate de organizația mondială pentru buna îngrijire a cailor și de Eurogrupul pentru animale în cadrul raportului Removing the Blinkers: The Health and Welfare of European Equidae in 2015 (Jos ochelarii de cal: sănătatea și bunăstarea ecvideelor în Europa în 2015), au arătat că, în ciuda dimensiunilor sectorului, problemele întâmpinate în îngrijirea celor 7 milioane de ecvidee din întreaga Europă sunt remarcabil de similare.

Îngrijirea ecvideelor folosite ca animale de lucru este o importantă cauză de preocupare în mai multe state membre, mai ales acolo unde populația de ecvidee este numeroasă și unde acestea sunt folosite în ferme mici și de semi-subzistență. Dat fiind că multe dintre aceste animale se pot hrăni cu resurse ușor disponibile, cum ar fi iarba și fânul, este posibil ca percepția să fie una greșită, respectiv că nu au nevoie de o îngrijire specială. Însă problemele pe care le pot cauza potcovirea inadecvată, de către persoane necalificate, sau hamurile inadecvate nu doar că provoacă durere și suferință animalului în cauză, ci și compromit însăși capacitatea acestuia de a munci eficient, precum și longevitatea sa, ceea ce are urmări negative asupra fermei sau a întreprinderii.

Numeroase probleme similare se înregistrează în domeniul turismului ecvestru. În anumite cazuri, sănătatea ecvideei este grav afectată de activitatea prestată, cu urmări negative asupra funcționării eficiente a întreprinderii respective. Deși aceste animale sunt folosite în general „la lumina zilei”, suferințele lor pot trece neobservate de ochiul neantrenat al turistului.

 

Figura 2: Probleme recurente identificate de ONG în raportul Jos ochelarii de cal: sănătatea și bunăstarea ecvideelor în Europa în 2015

În sectorul sportului ecvestru, reproducătorii din Europa se regăsesc adeseori în fruntea clasamentului mondial. Registrele genealogice europene sunt în fruntea clasamentelor Federației mondiale pentru reproducerea cailor de curse (WBFSH) în competițiile de sărituri, dresaj și mixte. Însă reproducerea necontrolată a ecvideelor poate duce la serioase probleme de tratament. Acestea pot deveni ușor victime ale unor situații economice nefavorabile. Cererea crescută de ecvidee în perioadele de avânt economic poate duce la reproducerea fără limite a unor exemplare cu o zestre genetică mai săracă. Pe timp de criză, acestea pierd și valoarea ce le fusese atribuită, devenind literalmente fără valoare, în termeni financiari. Nu este de mirare că în multe state membre, mai ales cele din vestul Uniunii, s-a înregistrat o creștere dramatică a abandonului de cabaline în ultimii ani(8).

Costul creșterii ecvideelor variază mult în funcție de statul membru și de regiunea respectivă, de scopul în care este folosit animalul și de modul în care este crescut. Însă, în condițiile în care este dificilă găsirea unui nou stăpân, cu atât mai mult ale unei vânzări pe o piață contractată, unii proprietari aleg sacrificarea sau eutanasierea animalelor (acolo unde este permisă de lege și rezonabilă ca preț). În mod trist, adeseori cei care își asumă responsabilitatea pentru creșterea unui cal nu cunosc costurile implicate și nici timpul pe care îl presupune îngrijirea acestui animal, mai ales în această perioadă de abundență a ofertei de cai, prețul animalelor scăzând la până la 5 EUR pe cap(9).

Având în vedere versatilitatea lor, nu este de mirare că ecvideele sunt animalele cele mai transportate în UE, proporțional la populația lor globală(10). Transporturile de cai sunt înregistrate de Sistemul de control al comerțului și de expertiză (TRACES), datele fiind publicate anual, însă cu un decalaj de doi ani. Acest decalaj nu permite autorităților competente și altor organizații să constate modul în care transportul ecvideelor este afectat de factori exogeni și nici cum afectează alte sectoare, la rândul său. De exemplu, transportul ecvideele la abataj poate fi corelat cu o incidență crescută în rândul populației de ecvidee de lucru a bolilor ce trebuie notificate autorităților(11), probabil ca o consecință a unor standarde necorespunzătoare în materie de biosecuritate.

Ecvideele destinate abatajului sunt de asemenea frecvent transportate între statele membre, cu un export către țări terțe (mai ales către Rusia), în condiții adeseori în detrimentul bunăstării lor(12). Aceste animale sunt deosebit de vulnerabile, dat fiind că transportatorii nu sunt motivați să le asigure un transport pe măsura necesităților lor.

În cazurile în care ecvideele sunt folosite doar în scopuri agricole este important ca sănătatea și bunăstarea lor să rămână prioritare. Protecția consumatorilor trebuie asigurată, de exemplu în cazul produselor derivate, cum ar fi laptele de măgăriță. Aceasta și pentru că standardele în materie de bunăstare a animalelor diferă foarte mult între fermele unde se produce lapte de măgăriță(13). În unele se recurge încă la mulgere manuală, în timp ce altele utilizează mașini de muls. În plus, nivelul de control nu este comparabil cu cel din fermele de lapte de vacă, aceasta și pentru că laptele de măgăriță conține mai puțini agenți patogeni umani(14). Totodată, deși standardele juridice aplicabile laptelui de ecvidee sunt neclare, iar controalele și supravegherea nu sunt coerente în cadrul UE.

Recomandări pentru deblocarea potențialului economic al sectorului ecvideelor și pentru îmbunătățirea sănătății și îngrijirii ecvideelor

Deși dimensiunea reală și amploarea sectorului ecvideelor nu este întrutotul clară, este evident că acesta are un efect economic disproporționat de mare asupra economiei, dat fiind numărul relativ mic de animale implicate. Este însă clar că orientările și schimburile de bune practici ar putea determina schimbări de jos în sus și ar putea rezolva numeroase probleme cauzate de simpla necunoaștere a realității.

De exemplu, mai multe organizații au inițiat elaborarea de ghiduri de bune practici pentru transportarea de ecvidee. În 2014 au fost publicate orientări practice privind adăparea ecvideelor în timpul transportului rutier, iar recent au fost publicate noi orientări privind sănătatea ecvideelor în timpul transportului. Comisia ar trebui să sprijine în mod activ elaborarea de astfel de ghiduri de bune practici, nu doar pentru îmbunătățirea nivelului de conformitate și asigurarea aplicării coerente a legislației, dar mai ales pentru a asigura îngrijirea adecvată a acestor animale în timpul transportului pe distanțe scurte și lungi.

Tot astfel, numeroase ONG au emis recomandări privind îngrijirea ecvideelor pe întreaga durată a vieții. Ca exemplu, Organizația mondială pentru buna îngrijire a cailor a emis orientări acum patru ani, intitulate „Cinci căi pentru a asigura unui cal o viață sănătoasă și fericită”. Asemenea orientări, vizând buna îngrijire a ecvideelor, ar putea fi de mare folos pentru a îmbunătăți cunoștințele proprietarilor și comercianților de cabaline, dacă ar fi traduse, produse într-o varietate de formate și promovate de Comisie, și ar permite asigurarea sănătății și a bunei îngrijiri a animalelor, menținerea valorii acestora pe termen lung și rezultate bune în exploatarea lor.

Fosta Comisie a început elaborarea unei Carte europene pentru un turism sustenabil și responsabil, menită să conțină informații care să permită turiștilor să ia decizii corecte în utilizarea cabalinelor implicate în diverse activități, în funcție de modul în care acestea sunt tratate. Raportoarea solicită insistent Comisiei să reanime ideea acestei carte, permițând astfel turiștilor să ia decizii care nu numai să recompenseze întreprinderile care își îngrijesc așa cum se cuvine propriile animale, ci să și informeze și, în același timp, să asigure liniștea sufletească a consumatorilor.

Standardele de îngrijire a ecvideelor sunt foarte diferite de cele aplicabile altor specii, acest lucru fiind cel mai clar în momentul sacrificării animalelor. Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea publicării de orientări pentru abatoarele autorizate să sacrifice ecvidee. Totodată, OAV și autoritățile competente ar trebui să intensifice controalele la fața locului.

Evident, controlarea nivelului de respectare a legislației permite și introducerea de îmbunătățiri. Ca atare, Comisia ar trebui să inițieze introducerea unor noi centre de referință pentru tratamentul animalelor și elaborarea unor indicatori validați privind tratamentul corect aplicat ecvideelor. Acești indicatori ar trebui utilizați pentru încurajarea și recompensarea fermierilor, acolo unde este posibil, iar Comisia ar trebui să investigheze astfel de posibilități printr-un nou proiect-pilot.

Nu în ultimul rând, statele membre ar trebui să intensifice controalele la fermele de lapte de măgăriță, mai ales în lipsa unei asociații profesionale a crescătorilor de măgari și dat fiind că, în multe cazuri, lipsesc standardele de control al calității. Comisia ar putea juca un rol în publicarea de orientări privind fermele de lapte de măgăriță, elaborate de institute de profil și ONG-uri.

Deși îngrijirea și deținerea responsabilă a ecvideelor ar trebui presupusă ca un criteriu minim, numeroasele probleme de sănătate și bunăstare ale ecvideelor cu care acestea se confruntă în Europa în prezent demonstrează că nu este așa. Inițiativele propuse aici ar putea ajuta la sensibilizarea celor implicați, ar permite diseminarea de informații și ar introduce măsuri de recompensare, deblocând eventual întregul potențial economic al sectorului ecvideelor în UE, protejând totodată mai bine aceste animale unice, pe care le prețuim atât de mult în societatea noastră.

(1)

A se vedea http://faostat3.fao.org/browse/Q/QA/E, accesat la 11.2.2015

(2)

Prezentare în cadrul adunării generale a Federației ecvestre europene făcută de Ali Küçük (Secretar General al FEE), 21 octombrie 2014.

(3)

„Advances in Animal Biosciences” (Progrese realizate în bioștiințele din sectorul animalelor), octombrie 2013. „The French Horse Industry: Scenarios 2013” (Sectorul cabalinelor în Franța: Scenarii 2013), Cambridge University Press (2013), p. 55

(4)

Popescu, S. Duigan, E-A. 2012. Relația dintre indicatorii de comportament și de bunăstare a animalelor aplicat în cazul cailor de lucru. „Journal of Equine Veterinary Science„ („Jurnalul de științe veterinare ecvestre”) nr. 33, 1-12.

(5)

http://www.foodsmatter.com/allergy_intollerance/goat_sheep_milks/research/mares_milk.html accesat la 20.8.2014

(6)

http://www.rda.org.uk/assets/understanding-hippotherapy7.pdf accesat la 2.9.2014

(7)

http://www.frdi.net/membership_list.html accesat la 2.9.2014

(8)

RSCPA, World Horse Welfare, Redwings, the British Horse Society, Blue Cross & Horse World: Left on the verge: in the grip of an equine crisis in England and Wales, 2013 („Lăsați pe tușă: victimele crizei în rândul ecvideelor în Anglia și Țara Galilor”)

(9)

DSPCA: ‘Ireland’s Horse Crisis’ („Criza de cai în Irlanda”), http://www.dspca.ie/equinecrisis

(10)

Date comunicate de TRACES

(11)

The Donkey Sanctuary & University College Dublin: Tratamentul aplicat măgarilor în Irlanda în 2015 (capitolul 5, p. 55-71).

(12)

Organizația mondială pentru buna îngrijire a cailor, 2008, Dosar de dovezi: Recomandări de modificare a Regulamentului al Consiliului (CE) nr. 1/2005 și Organizația mondială pentru buna îngrijire a cailor, 2008, Dosar de dovezi, ediția a doua, partea I: Durata călătoriei

(13)

The Donkey Sanctuary, comunicare personală

(14)

Keith Meldrum CB BVM&S MRCVS DVSM Hon. FRSPH, comunicare personală


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

25.1.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, Daniel Buda, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Diane Dodds, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Laurenţiu Rebega, Jens Rohde, Bronis Ropė, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Stefan Eck, Julie Girling, Karin Kadenbach, Norbert Lins, Florent Marcellesi, John Procter, Vladimir Urutchev

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Damiano Zoffoli

Notă juridică