Procedură : 2015/2329(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0017/2017

Texte depuse :

A8-0017/2017

Dezbateri :

PV 02/03/2017 - 3
CRE 02/03/2017 - 3

Voturi :

PV 02/03/2017 - 6.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0063

RAPORT     
PDF 837kWORD 83k
1.2.2017
PE 585.532v02-00 A8-0017/2017

referitor la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020

(2015/2329(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: María Teresa Giménez Barbat

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL SITUAȚIEI ȘI AL OBSERVAȚIILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL SITUAȚIEI ȘI AL OBSERVAȚIILOR

Procedura și sursele

La 14 septembrie 2015, raportoarei i s-a încredințat misiunea de a pregăti un raport referitor la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020.

Prezentul raport urmărește să analizeze primele experiențe legate de desfășurarea programului „Europa pentru cetățeni” 2014-2020 („EpC”), care funcționează deja de doi ani. Raportoarea dorește să ofere prin acesta deputaților o imagine de ansamblu asupra situației actuale a aplicării programului și să-i ajute să înțeleagă mai bine ce funcționează conform așteptărilor în prezenta iterare a EpC și care sunt principalele domenii problematice pentru solicitanți și pentru beneficiari. Concluziile raportului ar trebui integrate în evaluarea intermediară a desfășurării programului pe care Comisia are obligația să o prezinte în 2017, precum și în comunicarea privind continuarea programului care ar trebui publicată de aceeași instituție în 2018.

Pentru a fi în măsură să ajungă la o serie de concluzii și să elaboreze proiecte de recomandări, raportoarea a organizat mai multe reuniuni cu Comisia Europeană (CE) și cu Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (AEEAC). De asemenea, a obținut un valoros feed-back în urma unei analize bazate pe interviuri cu punctele naționale de contact (PNC) responsabile pentru implementarea programului la nivel național, care a fost comandată de departamentul tematic al Direcției B și realizată de Coffey între martie și mai 2016. Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) a realizat o evaluare a desfășurării la nivel european, care conține și o analiză aprofundată a programului EpC.

În fine, raportoarea a participat la o reuniune a actorilor implicați organizată de Biroul de informare al PE din Barcelona, la 30 mai 2016. În acest context, a avut ocazia de a se întâlni cu numeroși beneficiari spanioli ai programului, precum și cu personalul punctului național de contact pentru Spania. De asemenea, raportoarea a fost prezentă la reuniunea grupului de dialog civil organizată de Comisie la Barcelona, pe 31 mai și 1 iunie 2016.

În plus, de la numirea sa în funcție, raportoarea a colectat informații prin intermediul unor reuniuni cu diverse asociații, printre care:

-   Asociația Europeană pentru Democrație Locală (LDA)

-  Prietenii Europei

-  Fundació Solidaritat UB - Universitat de Barcelona ECAS

-  Centrul European de Politici

-  Café Babel

-  Consiliul Municipalităților și Regiunilor Europene(CEMR);

-  Platforma socială.

Toate informațiile obținute prin intermediul acestor diferite studii, întâlniri și dezbateri cu beneficiarii, actorii implicați și instituțiile au fost integrate în prezentul raport.

Originea, structura și scopul programului(1)

A aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi este de mult timp un obiectiv fundamental al factorilor de decizie europeni și al Parlamentului European, însă niciodată nu a fost atât de important ca în situația actuală.

Pe baza experienței unui program anterior pentru cetățenia activă, desfășurat între 2004 și 2006, programul EpC a fost creat inițial pentru perioada 2007-2013(2), pentru a atrage sprijinul cetățenilor pentru integrarea europeană.

În perioada 2007-2013, programul EpC a atras aproximativ 7 milioane de participanți direcți și aproape 25 000 de orașe din Europa. Acesta a creat 350 de rețele de localități în jurul unor probleme comune și a reușit să mobilizeze aproximativ 4 250 de organizații ale societății civile pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor(3). După succesul înregistrat în prima perioadă de programare, în aprilie 2014 a fost adoptată o versiune revizuită a programului EpC.

Deși esența programului EpC rămâne aceeași, modificările care i-au fost aduse au urmărit să-i simplifice structura și să-l facă mai accesibil solicitanților. Obiectivele programului au fost reformulate în cuvinte mai simple și au fost redirecționate spre obiectivul global al consolidării legăturilor dintre Uniune și cetățenii săi. Regulamentul de instituire a programului subliniază că obiectivele acestuia sunt „contribuția la înțelegerea de către cetățeni a Uniunii, a istoriei și diversității acesteia, și promovarea cetățeniei europene și îmbunătățirea condițiilor pentru participarea civică și democratică”.(4)

Structura programului a fost revizuită în cursul noii perioade de programare și este implementată prin două componente și o acțiune orizontală:

  Componenta 1: Memoria europeană - ridicarea nivelului de conștientizare cu privire la memoria, istoria și valorile comune și scopul Uniunii.

  Componenta 2: Angajamentul democratic și participarea civică - încurajarea participării democratice și civice a cetățenilor la nivelul Uniunii. Măsurile din cadrul componentei 2 sunt:

•  Înfrățirea între orașe

•  Rețelele de localități

•  Proiectele societății civile

  Acțiune orizontală: Valorificarea: analiza, diseminarea și utilizarea rezultatelor proiectului

Măsurile respective au fost simplificate, încercând să facă logica programului mai ușor de înțeles. În plus, până în prezent, programul EpC stabilea priorități anuale specifice pentru cele două componente. Începând din 2015, au fost stabilite prioritățile pentru perioada rămasă a programului, 2016-2020. În acest fel, solicitanții își pot planifica și pregăti mai bine proiectele. Cu toate acestea, Comisia își rezervă dreptul de a revizui, a adapta și/sau a modifica lista priorităților. Prioritățile pentru perioada 2016-2020 (5)sunt:

  Pentru „O memorie europeană” (Componenta 1):

1.  Comemorarea principalelor momente istorice de răscruce din istoria europeană recentă

2.  Societatea civilă și participarea civică sub regimurile totalitare

3.  Ostracismului și pierderea cetățeniei sub regimurile totalitare: învățăminte pentru prezent

4.  Tranziția democratică și aderarea la Uniunea Europeană 

  Pentru „Angajament democratic și participare civică” (Componenta 2):

1.  Înțelegerea și dezbaterea euroscepticismului

2.  Solidaritatea în timpuri de criză

3.  Combaterea stigmatizării „imigranților” și crearea unor contradiscursuri pentru a stimula dialogul intercultural și înțelegerea reciprocă

4.  Dezbatere asupra viitorului Europei

Bugetul EpC pentru perioada 2014-2020 a fost stabilit la 185 468 000 EUR pentru întreaga perioadă de șapte ani. Bugetul actualului program EpC este astfel considerabil redus, ținând seama de faptul că pachetul financiar al programului anterior a fost fixat la 215 000 000 EUR. În privința alocării bugetului, anexa la Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului de instituire a programului EpC 2014-2020 precizează că aproximativ 20% din bugetul total al programului va fi destinat componentei 1; aproximativ 60 % din bugetul total al programului va fi alocat componentei 2; aproximativ 10% din bugetul total al programului va fi alocat acțiunii orizontale (valorificare); și aproximativ 10% din bugetul total al programului va fi alocat managementului programului.

În final, un sistem de finanțare bazat pe sume forfetare l-a înlocuit pe cel bazat pe buget, folosit în trecut. Sumele forfetare acoperă toate costurile eligibile ale acțiunilor și aceiași parametri sunt valabili pentru toate țările participante.

Trebuie remarcat că în cadrul programului pot fi acordate atât granturi pentru acțiuni, cât și granturi operaționale. Granturile pentru acțiuni se acordă pentru proiecte (acțiuni cu o durată limitată, în cursul cărora se realizează activitățile specifice propuse) în cadrul ambelor componente. Granturile operaționale diferă de granturile pentru acțiuni prin faptul că oferă sprijin financiar pentru acoperirea costurilor necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activităților obișnuite și permanente ale unei organizații, cum ar fi costurile de închiriere pentru spații sau remunerația personalului(6).

Pot participa la programul EpC toți actorii care promovează integrarea și cetățenia europeană, în special autoritățile și organizațiile locale și regionale, comitetele de înfrățire, organizațiile de cercetare în domeniul politicilor publice europene („think tanks”), organizațiile societății civile (inclusiv asociațiile victimelor Holocaustului), precum și organizațiile culturale, de tineret, de educație și cercetare. Programul oferă sprijin financiar UE pentru o gamă largă de proiecte și activități. Asociațiile, autoritățile locale și instituțiile situate în cele 28 de state membre ale UE sau în Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pot solicita granturi din partea programului EpC.

Programul EpC s-a dovedit util în diferite domenii de politică, printre care justiția, libertatea și securitatea, migrația, ocuparea forței de muncă și politica socială, precum și educația, formarea și tineretul. În special într-o perioadă de extindere periculoasă a euroscepticismului, încurajarea participării civice este de o importanță vitală. În acest context, programul EpC este considerat ca oferind o platformă unică europeană de promovare a angajamentului civic în rândul cetățenilor europeni, fie în mod direct, fie prin intermediul organizațiilor care îi vizează. În ultimul său raport privind evaluarea ex-post a programului EpC pentru perioada 2013-2007, Comisia Europeană a confirmat faptul că obiectivele și activitățile acestuia au fost relevante, complementare cu alte inițiative și au prezintat o valoare adăugată clară la nivelul UE, întrucât permite desfășurarea unor activități care nu ar putea fi finanțate din alte surse(7).

Programul este gestionat în comun de DG Migrație și afaceri interne (DG HOME) a Comisiei Europene, de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (AEEAC) și de comitetului programului, format din reprezentanți desemnați de statele membre. Punctele de contact naționale (PCN) pentru EfC au rolul de „punte” între autoritățile responsabile cu aplicarea programului (Comisiei Europene și AEEAC), pe de o parte, și potențialii beneficiari ai programului, multiplicatorii și publicul larg, pe de altă parte.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE și cu articolul 10 din Regulamentul de instituire a EpC pentru perioada 2014-2020, a fost creat un „grup de dialog civil” (denumit anterior „grup pentru dialog structurat”). Sarcinile grupului sunt:

  să desfășoare în mod regulat un dialog privind toate aspectele referitoare la programul EpC, inclusiv „Memoria” și „Angajamentul democratic și civic”, precum și aplicarea acestuia;

  să facă schimb de experiență și de bune practici în domeniile respective;

  să contribuie la difuzarea rezultatelor programului;

  să contribuie la pregătirea și desfășurarea evenimentelor sau activităților organizate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”;

  să monitorizeze și să discute evoluțiile politicilor în domeniile conexe.

Reuniunile grupului ar trebui să aibă loc de două ori pe an, în principal în funcție de agenda programului EpC și de agenda politică europeană, inclusiv de prioritățile anuale ale UE. Grupul se compune din următoarele organizații:

  organizațiile selecționate pentru a primi un grant operațional în cadrul programului EpC 2014-2020, în cadrul componentei 1, „Memoria” și componentei 2, „Angajamentul democratic și participarea civică”;

  organizațiile care au primit un grant de funcționare în cadrul fostului program EpC pentru perioada 2007-2013 și și-au reexprimat interesul de a lua parte la dialog.

  unele organizații/grupuri de reflecție care și-au exprimat interesul pentru programul EpC și/sau activează în acest domeniu de politică, fără a fi neapărat sprijinite de program.

După cum s-a menționat anterior, raportoarea a avut ocazia să participe la reuniunea acestui grup de dialog civil, care a avut loc la Barcelona, pe 31 mai și 1 iunie 2016, ca intervenient.

Îmbunătățirile aduse de noul program(8)

Modificarea structurii, de la o structură mai amplă, care includea patru acțiuni generale (Cetățeni activi în Europa; O societate civilă activă în Europa; Împreună pentru Europa; și Memoria europeană activă), la o structură mai raționalizată, bazată pe două componente și axată cu precădere asupra Memoriei europene și a Angajamentului democratic și participării civice, reprezintă una dintre principalele diferențe dintre programul 2007-2013 și cel 2014-2020. Această raționalizare este justificată, deoarece instituie un domeniu de aplicare mai restrâns, dar mai precis direcționat. Este important de menționat faptul că proiectele selecționate se ocupă în principal cu chestiuni legate de migrație, incluziune socială și aspecte interculturale, fiind, prin urmare, capabile să creeze o legătură între dimensiunea locală și cea europeană. De asemenea, proiectele legate de componenta memoriei europene au fost concepute într-o perspectivă mai amplă, cu obiectivul creării unei legături între trecut și prezent. Un alt aspect esențial al noului program este că marea majoritate a proiectelor selecționate sunt „proiecte mici” (cu o finanțare de până la 60 000 EUR).

Procesul de depunere a cererilor a fost îmbunătățit considerabil, cu un formular digitalizat eForm pe care solicitanții îl pot completa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cererile electronice sunt mai rapide și mai ușor de gestionat de către solicitanți, dar și de către AEEAC. În plus, această nouă procedură de transmitere a cererilor a redus în mod semnificativ numărul de cereri neeligibile.

Mai mult, procesul de selecție a proiectelor a fost accelerat. Aceasta privește atât decizia de atribuire, cât și durata pregătirii contractului (anterior de cinci luni, iar acum de sub trei luni și jumătate). De asemenea plățile de prefinanțare și cele periodice sunt transferate mult mai rapid către beneficiari.

Echilibrul geografic al proiectelor a fost îmbunătățit, toate statele membre fiind beneficiare în 2015, cu o singură excepție (Estonia). Ungaria a înregistrat cel mai mare număr de cereri selecționate (17 %), urmată de Slovacia (13 %), Italia și Germania (11 %). Proiectele au o medie de 8 de parteneri, aproximativ 30 % fiind din Europa de Est. Este un fapt pozitiv că țările din Balcanii de Vest care au semnat un acord internațional încheiat cu DG HOME au avut posibilitatea de a participa la o procedură de cereri restrânsă în 2015. Două organizații, una serbă și una macedoneană, au fost selecționate pentru granturile operaționale pentru perioada 2015-2017.

Reorganizarea structurală din cadrul Comisiei în ceea ce privește programul EpC s-a desfășurat fără probleme, DG HOME preluând programul de la DG COMM.

Principalele domenii problematice

Principala problemă este, fără îndoială, bugetul programului pentru perioada 2014-2020, care a fost redus cu 14 % față de generația anterioară. Pachetul financiar pentru EpC 2014-2020 este de 185,47 de milioane EUR (față de 215 milioane EUR pentru 2007-2013), ceea ce reprezintă 0,0171 % din cadrul financiar multianual al UE, încă departe de simbolicul „un euro per cetățean” care a fost solicitat, printre altele, de Consiliul Municipalităților și Regiunilor Europene (CMRE) în 2011. În termeni concreți, aceasta înseamnă că numai unul din 4 281 de euro planificați pentru a fi cheltuit la nivelul UE a fost alocat bugetului singurului program care plasează în centrul său cetățenii europeni. Aceasta este o preocupare majoră pentru raportoare.

Această reducere a pachetului financiar are, fără îndoială, consecințe grave pentru funcționarea programului EpC în ansamblu. Bugetul redus a trebuit alocat aceluiași număr de proiecte. Personalul care lucrează pentru programul EpC a fost redus la AEECA și la Comisie, ceea ce a condus la creșterea volumului de muncă și la presiune asupra personalului rămas. Cum se poate produce un impact cu un buget modest reprezintă în continuare cea mai mare provocare pentru proiectele care beneficiază de sprijin în cadrul programului EpC. Într-adevăr, se pare că există un decalaj între marile ambiții ale obiectivelor programului și valoarea finanțării disponibile pentru atingerea acestora. Acest lucru este ilustrat de numărul redus de proiecte selectate: În 2015, au putut fi selecționate numai 33 de cereri dintre cele 538 de proiecte de acțiuni comemorative, ceea ce reprezintă 6 %. Aceeași rată se aplică proiectelor societății civile (27 din 440 de proiecte selecționate în 2015). În privința înfrățirii între orașe, rata este de 18 %. Din cele 2791 de cereri depuse în 2015, numărul total de proiecte selecționate pentru finanțare a fost de 408, ceea ce reprezintă o rată medie de succes de 15 %. La nivel global, remarcăm faptul că rata scăzută de acceptare a cererilor este legată în mai mare măsură de lipsa de finanțare decât de calitatea proiectelor, ceea ce creează un sentiment de frustrare în rândul candidaților respinși.

După cum s-a menționat mai sus, se pare că ideea sumei forfetare reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de perioada de programare anterioară. Sistemul funcționează bine și poate fi ușor de înțeles pentru participanți. Cu toate acestea, conform informațiilor comunicate de punctele de contact naționale, finanțarea în noua perioadă de programare suferă, de asemenea, de o serie de deficiențe. Acest lucru este valabil în special pentru organizațiile de dimensiuni mai reduse, care adesea nu dispun de mijloacele financiare necesare pentru a-și acoperi cheltuielile până la primirea plății finale. Rata redusă de prefinanțare (în prezent, de maximum 50 %) creează o dificultăți considerabile pentru aceste organizații mai mici. O creștere a ratei de prefinanțare ar putea avea ca rezultat mai multe parteneriate pentru proiecte în cadrul programului EpC, întrucât ar putea fi susținută participarea unui număr mai mare de organizații mai mici. În principiu, prefinanțarea nu se aplică proiectelor de înfrățire a orașelor.

În plus, mai multe PNC au explicat că calcularea grantului prezintă, de asemenea, probleme pentru potențialii solicitanți din unele state membre. Grantul se calculează într-un sistem de finanțare bazat pe sume forfetare fixate pe „tranșe”, în care se poate aplica o sumă maximă pentru diferitele costuri ale proiectelor.

În ceea ce privește înfrățirea orașelor, suma forfetară se bazează doar pe numărul participanților invitați, iar pentru alte componente/măsuri, suma forfetară este bazată pe trei parametri, care constituie elementele esențiale ale tuturor acțiunilor privind cetățenia: numărul de participanți, numărul de țări implicate și numărul de evenimente realizate. Aceasta înseamnă că, în prezent, finanțarea din cadrul programului EpC nu ține seama de diferențele geografice și de costul vieții în țările participante. Punctele naționale de contact afirmă că aceasta este o problemă pentru țările cu costuri ridicate de viață (Suedia, Irlanda), precum și pentru țările izolate din punct de vedere geografic (Irlanda, Portugalia, Finlanda).

În general PNC au considerat că potențialul lor de actori ai programului EpC nu este exploatat pe deplin. Aceasta a fost în special opinia acelor puncte de contact care sunt ONG-uri sau care dispun de o vastă experiență în programul EpC. Într-adevăr, unul din trei puncte de contact intervievate consideră că CE și AEECA nu își dau seama că au contacte fructuoase cu solicitanții și nu realizează potențialul lor de a acționa în calitate de multiplicatori ai programului, în special în rândul organizațiilor societății civile la nivel de bază. Punctele naționale de contact consideră că sunt privite mai degrabă ca un „serviciu de asistență”, limitat la a oferi sprijin tehnic și administrativ. În opiniau PNC, aceasta constituie o ocazie ratată de a consolida capacitățile la nivel național.

Interviurile cu PNC au arătat, de asemenea, că există o cerere pentru crearea unei proceduri formale de corelare între ele și beneficiari după admiterea cererilor. Unele puncte naționale de contact consideră, de asemenea, că ar trebui să existe o procedură formală pentru a face schimb de informații cu privire la evaluarea cererilor, deoarece acest lucru ar facilita enorm consolidarea cunoștințelor și a celor mai bune practici pentru viitor.

Recomandările raportoarei

În opinia raportoarei, ca urmare a interesului ridicat al programului și ratei scăzute de acceptare a proiectelor, este de maximă importanță majorarea bugetului. Încercările Parlamentului European de a împiedica reducerea finanțării acestui program, reflectate în Rezoluția Parlamentului din 23 octombrie 2012 referitoare la cadrul financiar multianual 2014-2020(9) și în Raportul din 12 decembrie 2012 referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind programul „Europa pentru cetățeni” 2014-2020 (raportor: Dl Takkula)(10) adoptat de Comisia CULT, au rămas fără răspuns. Cu toate acestea, raportoarea recomandă cel puțin revenirea la nivelul anterior de finanțare al fostului program în cursul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual/dublarea bugetului.

Unul dintre motivele creșterii interesului pentru acest program este și mai buna conștientizare la nivelul grupurilor țintă, datorată acțiunilor de promovare din ultima perioadă de programare (2007-2013). Pentru a continua această tendință, raportoarea recomandă ca punctele naționale de contact care au avut un succes deosebit în promovarea programului în țările lor să-și comunice cele mai bune practici în materie de comunicare, cum ar fi instrumentele și tehnicile utile, cu PNC care au considerat că este mai dificil să promoveze programul. Pentru a atinge acest obiectiv, raportoarea recomandă crearea unei rețele mai eficiente între PNC.

Pentru a atenua efectele negative ale sistemului de finanțare actual, descrise mai sus, raportoarea propune să se ia în considerare includerea unui parametru suplimentar în calcularea sumei forfetare pentru cheltuielile de călătorie, pentru a ține seama de diferențele geografice și de costul vieții în țările participante. Această opțiune ar putea sprijini proiectele de cooperare într-o arie geografică mai extinsă, deoarece actualmente proiectele sunt adesea regionale, iar solicitanții tind să încheie parteneriate cu țările vecine, pentru a economisi resurse. Acest lucru ar putea crește participarea organizațiilor cu o capacitate financiară limitată și a grupurilor dificil accesibile.

În multe state membre, potențialii solicitanți au dificultăți în a elabora propuneri de proiecte coerente, din cauza capacităților lor insuficiente în materie de parteneriate internaționale sau a unei prezentări insuficiente a dimensiunii europene a proiectului. În această privință, ar trebui găsite soluții pentru a crește capacitatea actorilor care consideră că este dificil să se încheie parteneriate internaționale, eventual prin realizarea unor formări și ateliere pe această temă de către PNC, cărora le-ar putea fi alocate fonduri suplimentare în acest scop.

Reiese din cercetările efectuate că metoda de a oferi feedback solicitanților respinși în programul actual ar putea fi îmbunătățită. O eventuală soluție ar putea fi oferită de o implicare mai activă a PNC în procesul de feedback. Fluxul de feedback ar putea fi formalizat dacă AEECA ar comunica rezultatele PNC înainte de publicarea acestora și le-ar acordat acces la dosarele candidaților respinși, deoarece acest lucru le-ar permite să explice aspectele care pot fi îmbunătățite și ar crește calitatea feedbackului, considerat în prezent prea limitat.

Câteva PNC au menționat că participă la reuniuni de informare cu reprezentanțele naționale din Bruxelles, ceea ce le-a permis o mai bună coordonare cu reprezentantul statului membru în cauză în comitetul pentru program. Raportoarea consideră că acesta este cu siguranță un o inițiativă utilă, care oferă o mai mare coeziune între actori.

În opinia raportoarei, există încă loc pentru a îmbunătăți canalele de comunicare centralizate și instrumente puse la dispoziție de către CE și AEECA. Cu toate că portalul pentru proiect al AEECA a este un pas important în direcția bună, progresul trebuie să continue. Canalele și instrumentele de comunicare trebuie să fie mai atrăgătoare, mai antrenante și mai interactive (de exemplu, ar putea exista mai multe exemple/relatări, imagini și descrieri detaliate ale proiectului). Conținutul trebuie actualizat în mod regulat.

Problema temeiului juridic

Programul EpC pentru perioada 2014-2020 a fost creat la 1 ianuarie 2014, dar Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului privind EpC 2014-2020 a fost adoptat abia la 14 aprilie 2014. Adoptarea tardivă a regulamentului a fost cauzată de prelungirea negocierilor privind propunerea legislativă ca urmare a unui dezacord între Parlamentul European, pe de o parte, și Consiliu și Comisie, pe de altă parte, în ceea ce privește temeiul juridic. Propunerea Comisiei privind EpC pentru perioada 2014-2020 s-a bazat exclusiv pe articolul 352 din TFUE, care era contestat vehement de CULT, comisia competentă în fond pentru dosar. Într-adevăr, acest articol din tratat, care implică procedura de aprobare, conferă Consiliului principalul rol legislativ, iar Parlamentul poate doar aproba sau respinge propunerea, ceea ce era în puternică contradicție cu caracterul democratic al programului.

Serviciul juridic al PE și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) au fost consultate cu privire la această chestiune și ambele au ajuns la aceeași concluzie, și anume că articolul 352 din TFUE, coroborat cu articolul 167 din TFUE ar trebui să constituie temeiul juridic al propunerii pentru programul EpC 2014-2020, întrucât acestea fuseseră și temeiul juridic al programului anterior.

Comisia și Consiliul nu a fost de acord cu poziția Parlamentului în ceea ce privește temeiul juridic, argumentând că cele două componente ale obiectivelor nu au aceeași importanță și că, în plus, articolul 352 din TFUE nu poate fi coroborat cu articolul 167 din TFUE întrucât cele două articole implică proceduri diferite. În cele din urmă, Parlamentul a trebuit să accepte articolul 352 din TFUE ca unic temei juridic.

Ca urmare a alegerii temeiului juridic al Regulamentului privind EpC 2014-2020, rolul oficial al Parlamentului European și implicarea sa în procesul legislativ al programului actual este limitat.

Parlamentul a acceptat acest rol limitat pentru a evita blocarea procedurii, însă a subliniat clar în rezoluția sa că trebuie găsită o soluție pentru viitorul program, care să țină seama în mod corespunzător de dimensiunea sa democratică(11) și de rolul PE în calitate de colegislator. În anexa la rezoluția sa legislativă, Parlamentul European a declarat că:

„își reafirmă convingerea că prezentul regulament [privind programul EpC 2014-2020] urmărește și obiectivele legate de cultură și istorie consacrate la articolul 167 din TFUE. Prin urmare, în cazul acestui dosar, ar fi trebuit aplicat un temei juridic dublu, care să impună recurgerea la procedura legislativă ordinară. Singurul motiv pentru care Parlamentul European a renunțat la poziția sa privind temeiul juridic dublu și, prin urmare, la dreptul său la codecizie și a acceptat procedura de aprobare - în conformitate cu propunerea Comisiei bazată pe articolul 352 din TFUE - a fost dorința sa de a evita un blocaj procedural total și o întârziere corespunzătoare a intrării în vigoare a programului. Parlamentul European atrage atenția asupra faptului că este hotărât să nu permită reproducerea acestei situații.”

Raportoarea dorește să sublinieze că, în calitate de unică instituție a UE aleasă direct, care în prezent reprezintă aproximativ 508 milioane de locuitori, Parlamentul European trebuie să își exercite rolul de colegislator al UE în adoptarea unui program creat special pentru a încuraja participarea cetățenilor, precum și consolidarea înțelegerii și, prin urmare, a interesului lor pentru UE, pentru istoria și pentru diversitatea acesteia. Raportoarea este ferm convinsă că, dacă urmărește cu adevărat să ajungă la cetățeni printr-un astfel de program de finanțare unic, dar nu implică total Parlamentul în procesul legislativ, UE va părea mai puțin credibilă pentru publicul larg(12). Prin urmare, raportoarea solicită Comisiei să găsească un temei juridic adecvat pentru următoarea generație a programului, care să permită participarea deplină a PE în procesul de adoptare și în cel de aplicare.

(1)

O mare parte din informațiile concrete cuprinse în această parte a raportului se bazează pe „Evaluarea implementării la nivel european ” a Serviciului de cercetare al Parlamentului European (EPRS), publicată în iulie 2016 (PE 581.418).

(2)

Decizia nr. 1904/2006/CE de instituire, pentru perioada 2007-2013, a programului „Europa pentru cetățeni” pentru promovarea cetățeniei europene active (JO L 378/32, 27.12.2006).

(3)

Comisia Europeană, Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la desfășurarea, rezultatele și evaluarea globală a programului „Europa pentru cetățeni” 2007-2013, COM(2015)0652, 16.12.2015.

(4)

Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115/3, 17.4.2014).

(5)

A se vedea pagina programului EpC pe site-ul internet al AEEAC: http://eacea.ec.europa.eu/europe-for-citizens_en.

(6)

A se vedea Ghidul programului EpC (versiunea 2014); https://eacea.ec.europa.eu/sites/eacea-site/files/documents/comm2013003670000ro.pdf.

(7)

Coffey International and Deloitte, Evaluarea ex post a programului „Europa pentru cetățeni” 2013-2007 - raport final elaborat pentru Comisia Europeană, septembrie 2015.

(8)

A se vedea Evaluarea implementării la nivel european a EPRS.

(9)

A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la interesul de a finaliza cu succes procedura de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020 (Texte adoptate, P7_TA(2012)0360).

(10)

Raportul Parlamentului European din 12 decembrie 2012 privind propunerea de regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Europa pentru cetățeni” (raportor: Mr Takkula), A7-0424/2012.

(11)

Raportul Parlamentului European din 12 decembrie 2012 privind propunerea de regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Europa pentru cetățeni” (raportor: Mr Takkula), A7-0424/2012.

(12)

Evaluarea implementării la nivel european, EPRS.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020

(2015/2329(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care prevăd că „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”, că „instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii” și că instituțiile „mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă”,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

  având în vedere Protocolul nr. 2 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la desfășurarea, rezultatele și evaluarea globală a programului „Europa pentru cetățeni” 2007-2013 (COM(2015)0652),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0017/2017),

A.   întrucât programul „Europa pentru cetățeni” este un program unic, cu o puternică încărcătură simbolică, constituind o experiență de receptare a dezbaterii societății civile, deoarece stimulează gândirea critică asupra proiectului european, a istoriei sale și a istoriei mișcărilor și ideilor care l-au constituit și contribuie la o mai bună înțelegere a procesului decizional european, prin îmbunătățirea condițiilor participării civice și democratice la nivelul Uniunii;

B.   întrucât programul „Europa pentru cetățeni” urmărește consolidarea sentimentului de cetățenie și apartenență europeană, creșterea solidarității, a toleranței și a respectului reciproc, promovarea unei mai bune înțelegeri a UE, a originii, dezvoltării, valorilor, instituțiilor și competențelor sale, precum și stimularea unui dialog activ între cetățenii UE; întrucât activitățile din cadrul programului pot fi considerate ca făcând parte din învățarea informală pe tot parcursul vieții în domeniul cetățeniei;

C.  întrucât campania „un euro per cetățean” pentru programul „Europa pentru cetățeni” urmărește să transmită un puternic mesaj simbolic cu privire la ascultarea vocii cetățenilor în Europa;

D.   întrucât actuala expansiune a „euroscepticismului” - reflectată de forțele antieuropene care pun în discuție existența însăși a proiectului european și care a culminat recent cu votul pentru Brexit - relevă importanța acestor programe și acutizează necesitatea de a stimula dezvoltarea unui sentiment comun al identității europene, de a reflecta asupra cauzelor pierderii credibilității Uniunii Europene, de a încuraja participarea civică și de a lansa o dezbatere aprofundată cu privire la valorile europene, care ar trebui să implice întreaga societate civilă și instituțiile însele - alături de o campanie privind funcționarea instituțiilor UE - evidențiind totodată oportunitățile oferite de apartenența la UE;

E.  întrucât înainte de aderarea unei țări la Uniunea Europeană este necesară o pregătire temeinică și cuprinzătoare cu privire la chestiunile legate de memoria istorică, acceptarea trecutului și asigurarea unei participării active a cetățenilor la viața civică a țării respective;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 11 din TUE, instituțiile UE au obligația de a acorda cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a realiza schimburi publice de opinii în toate domeniile de acțiune ale Uniunii; întrucât această dispoziție implică, de asemenea, obligația instituțiilor UE de a se angaja într-un dialog deschis, transparent și constant cu societatea civilă, precum și obligația Comisiei de a efectua consultări ample cu toți actorii implicați;

G.  întrucât articolul 20 din TFUE stabilește statutul fundamental al cetățeniei Uniunii și descrie în detaliu drepturile aferente și întrucât o mai bună înțelegere a UE și a valorilor sale constituie o precondiție importantă pentru ca cetățenii să aibă puterea reală de a-și exercita drepturile;

H.  întrucât cetățenia activă, educația pentru cetățenie și dialogul intercultural sunt esențiale pentru construirea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și rezistente;

I.  întrucât actualul program se bazează pe articolul 352 din TFUE, care îi conferă Parlamentului doar dreptul să își exprime poziția în cadrul procedurii de aprobare și care a fost contestat vehement de Parlament în momentul în care propunerea a fost înaintată de Comisie, fiind în clară contradicție cu natura democratică a programului;

J.  întrucât evaluarea ex-post efectuată de Comisie a confirmat pertinența obiectivelor programului și faptul că, fiind diferit de alte programe în ceea ce privește domeniul său de aplicare, obiectivele, activitățile și grupurile-țintă, a permis lansarea unor inițiative care nu ar fi putut fi finanțate în altă parte;

K.  întrucât, ca urmare a reducerilor bugetare cauzate de negocierile privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, pachetul financiar pentru programul „Europa pentru cetățeni” a fost redus cu aproximativ 29,5 milioane EUR; întrucât pachetul financiar limitat, de 185,47 milioane EUR, al programului reprezintă doar 0,0171 % din CFM;

L.  întrucât s-a remarcat că statele membre tind să nu mai participe la cofinanțarea acestor proiecte și că autoritățile locale se găsesc în dificultate atunci când este vorba de proiecte europene cu rate ridicate de cofinanțare;

M.  întrucât, ca o consecință a reducerii pachetului financiar, numărul de proiecte care au putut fi finanțate în 2014 a scăzut cu aproape 25 % în comparație cu programul precedent;

N.  întrucât învățarea non-formală și informală, precum și voluntariatul, sportul, artele și cultura oferă multe oportunități în ceea ce privește educația pentru cetățenie și cetățenia activă;

O.  întrucât sunt necesare noi sinergii cu alte programe și o mai bună comunicare cu alte direcții generale pentru a elimina suprapunerile și a crește impactul programului;

P.  întrucât înfrățirea internațională între orașe și municipalități (Înfrățirea orașelor — Rețelele de orașe) s-a dovedit a avea o reală valoare, îmbunătățind înțelegerea reciprocă între localități și promovând relațiile de prietenie și cooperare;

Principalele concluzii

1.  subliniază că fondurile totale disponibile (185,47 milioane EUR) pentru singurul program consacrat în întregime cetățeniei europene, și anume programul Europa pentru cetățeni, sunt neglijabile în comparație cu alte programe de educație și cultură, cum ar fi programele Europa Creativă (1,46 miliarde EUR) și Erasmus+ (14,7 miliarde EUR), ceea ce va conduce la înșelarea așteptărilor candidaților;

2.  salută faptul că, în primii doi ani ai noului său ciclu de finanțare, programul „Europa pentru cetățeni”, conceput pentru a strânge legătura între instituțiile UE și cetățenii europeni, pare să funcționeze bine, înregistrând un mare număr de cereri de participare și proiecte de bună calitate și bine executate;

3.  recunoaște că principalul obstacol pentru o desfășurare reușită a programului este alocarea financiară insuficientă și regretă profund faptul că aceasta a fost redusă cu 13,7 % în CFM 2014-2020, conducând la diminuarea semnificativă a numărului de proiecte finanțabile, ceea ce înseamnă că nu se poate răspunde favorabil numărului ridicat de cereri, creând frustrare pentru candidați care au proiectele valoroase;

4.  observă că, din cauza constrângerilor bugetare, numărul total al proiectelor finanțate este prea redus pentru a atinge obiectivele ambițioase ale programului și că numai aproximativ 6 % din proiectele legate de „Memoria europeană” și „Societatea civilă” au putut fi finanțate în 2015, nivel foarte scăzut în comparație cu rezultatele programului Europa Creativă în același an (19,64 % pentru Cultură și 45,6 % pentru MEDIA); subliniază că finanțarea pentru aceste două componente ale programului „Europa pentru cetățeni” ar trebui majorată considerabil în concordanță cu ambițiile programului;

5.  recunoaște succesul proiectelor de înfrățire a orașelor pe întreg teritoriul UE și invită statele membre să promoveze inițiativa în cadrul municipalităților și să faciliteze cooperarea;

6.  salută buletinul informativ al programului Europa pentru cetățeni și baza de date a proiectelor finanțate, lansate de Comisie;

7.  subliniază că punctele naționale de contact (PNC) pentru programul „Europa pentru cetățeni” au un rol important în informarea mai bună publicului, oferind asistență și consiliere potențialilor solicitanți (în special pentru solicitanții din țările vizate care fac acest lucru pentru prima oară), precum și asociațiilor europene și naționale ale administrațiilor locale și regionale și organizațiilor societății civile;

8.  salută concepția multidisciplinară programului, claritatea și simplitatea formularului de candidatură și a cerințelor de raportare, precum și axarea sa pe activități specifice;

9.  salută faptul că prioritățile definite pentru cele două componente ale programului, „Memoria europeană” și „Angajamentul democratic și participarea civică”, care erau anterior modificate anual, au devenit acum multianuale și se vor aplica pe întreaga perioadă rămasă a programului (2016-2020);

10.  recunoaște că impactul programului continuă să fie proporțional ridicat, fapt demonstrat de implicarea, în 2015, a unui număr estimat la 1 100 000 de participanți la cele 408 de proiecte selectate; consideră, de asemenea, că numărul mare de candidaturi - 2 087 în 2014 și 2 791 în 2015 - și calitatea proiectelor indică existența unui interes ridicat pentru program și necesitatea de a aloca mai multe resurse umane și financiare programului, pentru a crește numărul proiectelor finanțate;

Recomandări

Aspecte juridice ale desfășurării

11.   recomandă ca următoarea generație a programului „Europa pentru cetățeni” să fie adoptată cu un temei juridic care să-i permită Parlamentului să fie implicat în adoptarea programului în calitate de colegislator, în cadrul procedurii legislative ordinare, pe o poziție de egalitate cu Consiliul; încurajează Comisia Europeană să analizeze soluțiile posibile pentru a atinge acest obiectiv;

Aspectul financiar al desfășurării

12.  consideră că proiecte de înaltă calitate au fost respinse din cauza lipsei unei finanțări satisfăcătoare în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, cum ar fi proiectele din cadrul componentelor „Memoria europeană” și „Societatea civilă” (6 % rată de succes, față de 19,64 % pentru Cultură și 45,6 % pentru MEDIA, în cadrul programului Europa Creativă); în ceea ce privește rolul decisiv al acestui program ca precondiție a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii, consideră că va fi necesară o creștere semnificativă a bugetului actual pentru a atinge un nivel mai ridicat; invită, prin urmare, Comisia, Consiliul și statele membre să aibă în vedere o finanțare totală de aproximativ 500 de milioane EUR pentru programul „Europa pentru cetățeni” în următorul CFM, ceea ce reprezintă doar 1 euro per cetățean;

13.  subliniază obiectivul comun și sinergia potențială a Inițiativei cetățenești europene (ICE) și programului „Europa pentru cetățeni” (EpC) în a permite cetățenilor să participe direct la evoluția politicilor UE; solicită, cu toate acestea, Comisiei, să ia măsuri pentru ca ICE să nu mai fie finanțată din bugetul limitat al programului EpC, cum este cazul actualmente, și solicită insistent statelor membre să se implice mai mult în susținerea financiară a ambelor acțiuni;

14.  remarcă că sistemul de sume forfetare și rate fixe trebuie să țină seama de diferențele de prețuri din UE, în funcție de costul vieții din statele membre; recomandă reorganizarea acestui sistem și reducerea prefinanțării pentru ca proiectele finanțate să fie viabile și pentru a sprijini mai bine cooperarea între administrațiile sau organizațiile locale aflate la o distanță mai mare, precum și, în special, pentru a facilita implicarea organizațiilor de dimensiuni mai mici, cu o capacitate financiară limitată, și a participanților cu nevoi speciale;

15.  cere Comisiei și Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (AEEAC) să analizeze cu regularitate consecințele pe care le-au avut o serie de dispoziții bugetare pentru solicitanți și pentru potențialii solicitanți eligibili; solicită, în special, efectuarea unei evaluări care să determine dacă rata redusă de prefinanțare (de la 50 % la 40 % pentru proiecte și de la 80 % la 50% pentru granturile de funcționare și punctele de contact naționale (PNC)) aplicată în 2015 din cauza lipsei acute a creditelor de plată, nevoia de cofinanțare și aplicarea acelorași parametri, indiferent de costul real al vieții și de izolarea geografică, ar fi putut defavoriza sau ar putea în continuare să defavorizeze unele tipuri de organizații și anumite state membre; le cere, totodată, să elaboreze noi strategii menite să aducă instituțiile europene mai aproape de cetățeni și să informeze mai bine cetățenii cu privire la diferitele politici ale UE;

16.  remarcă faptul că în sistemul de sume forfetare și rate fixe ar trebui să fie inclus un parametru suplimentar, astfel încât persoanele cu nevoi speciale să poată fi integrate mai eficient, deoarece, pentru a permite participarea persoanelor cu handicap, este nevoie de mai mult personal și, deseori, de măsuri suplimentare, care ar genera, însă, costuri mai ridicate;

17.  subliniază că granturile operaționale garantează independența beneficiarilor (cum ar fi grupurile de reflecție) și oferă posibilitatea unei planificări pe termen lung, pentru a realiza activități conduse de o reală viziune și pentru a acumula cunoștințe aprofundate; recomandă utilizarea unor criterii, indicatori și raportări anuale specifice, pentru a monitoriza progresele înregistrate în atingerea obiectivelor și pentru a se asigura că aceste sisteme de finanțare nu conduc la dependența beneficiarilor de Comisie;

18.  invită Comisia și AEEAC să justifice public cheltuielile efectuate prin intermediul componentei 3 pentru Acțiunea orizontală - Valorificare - Analiză, diseminarea și utilizarea rezultatelor proiectelor;

19.   invită Comisia și AEEAC să includă în raportul de evaluare intermediară, cu termen până la 31 decembrie 2017, o evaluare detaliată a execuției financiare și bugetare a programului și să tragă concluziile care se impun din această evaluare pentru a redefini obiectivele viitoare și pentru a ajusta cerințele bugetare ale programului în următorul cadru financiar multianual;

Aspecte de coordonare și comunicare

20.  invită Comisia să colecteze toate informațiile utile cu privire la programul „Europa pentru cetățeni” (ghidul programului, prioritățile, apeluri la propuneri, proiecte anterioare și în curs, rezultatele și concluziile trase, buletinul informativ), împreună cu toate programele, acțiunile, granturile și fondurile structurale care legate de cetățenia europeană (cum ar fi Inițiativa cetățenească europeană sau Serviciul European de Voluntariat), și să le publice pe un portal de comunicare unic și ușor de utilizat (o platformă online de tip „ghișeu unic”), accesibil în egală măsură persoanelor cu dizabilități; recomandă ca această platformă să fie utilizată ca un registru public cu detaliile de contact ale beneficiarilor și ca mijloc de a prezenta descrierile proiectelor și de a găsi parteneri din alte țări;

21.  subliniază că ar trebui să se adreseze răspunsuri satisfăcătoare în cazul cererilor respinse, indicându-se motivele respingerii, în special în cazul în care entitatea care a transmis o cerere solicită o explicație; sugerează să se analizeze, unde este posibil, posibilitatea de a identifica aspectele prioritare din cererile respinse care au caracteristici similare;

22.  subliniază că anumite obiective ale programului Europa pentru cetățeni sunt similare sau complementare cu cele ale Inițiativei cetățenești europene, în special în ceea ce privește încercarea de a încuraja cetățenii să se implice în UE; consideră, prin urmare, că ar trebui să se depună eforturi pentru a avea o abordare comună în elaborarea politicilor UE privind participarea cetățenilor și democrația participativă, susținută de o strategie de comunicare coerentă, pentru a include într-un singur cadru toate programele Comisiei legate de cetățenia europeană, eventual prin promovarea și consolidarea experiențelor directe și a implicării populației;

23.  subliniază necesitatea elaborării unei liste deschise cu potențiali parteneri în fiecare stat membru, pentru a facilita parteneriatele între cei care ar dori să acceseze programul Europa pentru cetățeni;

24.  recomandă, de asemenea, crearea unei platforme online pentru principalele organizații care activează în domeniul cetățeniei și care beneficiază de program, pentru a pune în comun bunele practici, a consolida capacitățile și a crește vizibilitatea după finalizarea proiectelor;

25.   invită Comisia să îmbunătățească imaginea programului și să comunice mai clar publicului obiectivele acestuia, creând o strategie de comunicare atractivă pentru cetățenia europeană - pe rețelele de socializare, publicitate la radio și TV, panouri publicitare - prin consolidarea angajamentului local pentru implicarea activă a PNC și prin actualizarea constantă a conținuturilor și atragerea unei audiențe noi în țările participante, în special în cele în care nivelul de participare este mai mic, cu precădere din rândul tinerilor, al persoanelor cu dizabilități și al persoanelor vulnerabile;

26.  consideră că programul ar trebui să facă mai cunoscute modalitățile existente de participare directă în Uniunea Europeană, cum ar fi inițiativa cetățenească europeană, forumurile cetățenești și consultările publice, pentru a crește gradul de informare a opiniei publice cu privire la posibilitățile de participare directă pe care le oferă cadrul instituțional al UE;

27.  invită insistent țările participante care nu au făcut încă acest lucru să desemneze un punct de contact național; recomandă o mai bună coordonare și sinergie între aceste țări, statele membre și Comisie;

28.   recunoaște că realizarea actualelor obiective ambițioase cu finanțarea limitată avută la dispoziție reprezintă cea mai mare problemă; subliniază importanța rolului statelor membre, regiunilor și guvernelor locale pentru a crește eficacitatea și popularitatea programului, inclusiv prin maximizarea potențialului punctelor naționale de contact (PNC) prin schimburi de experiență cu entitățile responsabile pentru proiecte similare, cum ar fi Erasmus+ și Europa creativă); încurajează AEECA să faciliteze și să stimuleze, ori de câte ori este posibil, sinergia între programele UE, precum Europa creativă, Erasmus+ și Fondul social european, pentru a le maximiza impactul;

29.  invită insistent Comisia să își intensifice eforturile pentru simplificarea administrativă, ținând seama de faptul că uneori cerințele formale sunt dificil de îndeplinit pentru organizațiile foarte mici, care nu ar trebui discriminate din motive birocratice;

30.  recomandă ca fondurile alocate pentru comunicare să nu fie utilizate pentru comunicarea instituțională a priorităților Uniunii, conform actualelor dispoziții ale articolul 12 din prezentul curent, ci să fie utilizate pentru popularizarea programului ca atare în țările participante, în special în cele în care nivelul de participare este mai scăzut;

Obiectul și obiectivele programului

31.  recomandă, în programul de următoare generație, formalizarea abordării multianuale în definirea priorităților și consolidarea sinergiilor între axele și componentele programului; subliniază că orice schimbare a structurii programului ar trebui să fie efectuată astfel încât să elimine posibilitățile de confuzie pentru utilizatorii săi finali, care i-ar reduce impactul;

32.  salută accentul puternic pus pe cetățeni și pe aspectele sociale ale UE, dând instituțiilor UE posibilitatea de a colabora direct cu societatea civilă pe teren; subliniază, în cadrul priorităților programului, importanța proiectelor axate pe provocările actuale ale Europei, pe chestiuni precum diversitatea, migrația, refugiații, prevenirea radicalizării, facilitarea incluziunii sociale, dialogul intercultural, soluționarea problemelor de finanțare sau identificarea moștenirii culturale europene comune; invită Comisia și statele membre să consolideze legăturile dintre prioritățile programului și politicile legate de cetățenia europeană, precum și de existența cotidiană a cetățenilor europeni;

33.  consideră că programul ar trebui să ajungă la o gamă mai largă de participanți, să garanteze participarea persoanelor cu nevoi speciale și să promoveze participarea persoanelor marginalizate și lipsite de drepturi, inclusiv a migranților, refugiaților și solicitanților de azil;

34.  consideră că, dacă este cazul, programul ar trebui să se bazeze pe actualele inițiative de succes din teren, cum ar fi înfrățirea orașelor;

35.  subliniază necesitatea de a dezvolta, în cadrul componentei „Memoria europeană”, o identitate europeană orientată spre viitor, și nu doar spre trecut, pluralistă, transculturală și deschisă fluxurilor migratorii și influențelor din restul lumii, în vederea realizării unei integrări comune, bazate pe valorile europene și pe patrimoniul laic și spiritual european; subliniază că istoria nu trebuie folosită ca instrument de divizare, ci ca oportunitate de afruntare a provocărilor contemporane, printr-o interpretare sensibilă și prin programe de educație specifică inteligente; subliniază importanța încurajării proiectelor intergeneraționale, care permit schimbul de experiență între generațiile în vârstă și cel mai tinere;

36.  subliniază că trebuie încurajate proiectele care prezintă noi moduri de discuție cu cetățenii, într-un format și un stil atractive, propunând o abordare multidimensională;

37.  propune publicarea anuală de către Comisie a unui raport de sinteză care să conțină principalele propuneri de îmbunătățire a proiectului european exprimate de participanții la proiectele finanțate de programul „Europa pentru cetățeni”;

38.  subliniază necesitatea de a îmbogăți programul cu propuneri privind participarea cetățenilor la procesul democratic și la procesul decizional al UE într-un mod care să contribuie la capacitarea cetățenilor în exercitarea propriilor drepturi, de exemplu prin implementarea e-democrației; solicită, pentru a realiza acest lucru, Uniunii și statelor sale membre să elaboreze măsuri și politici pentru dezvoltarea unor abilități transferabile de gândire critică și creativă și a competențelor în domeniul digital și media, precum și pentru promovarea incluziunii și stimularea curiozității, în special în rândul copiilor și tinerilor, astfel încât aceștia să fie în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză și să contribuie în mod pozitiv la procesele democratice;

39.  subliniază că participarea la program a țărilor care doresc să devină membre ale UE va conduce la o mai bună înțelegere reciprocă și la o cooperare mai apropiată; recomandă o mai mare internaționalizare a programului, în special prin invitarea tuturor țărilor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și Spațiului Economic European (SEE), a statelor în curs de aderare și a statelor candidate să conlucreze cu statele membre ale UE pentru prezentarea candidaturilor la proiecte; solicită intensificarea cooperării între ONG-urile din UE, din țările Parteneriatului Estic și Sudic și din țările potențial candidate, pentru a apropia mai mult UE de cetățeni; propune promovarea cooperării între organizațiile din UE și cele din țările învecinate în privința valorilor europene;

40.  subliniază necesitatea dezvoltării înfrățirii orașelor, punând accentul pe modalitățile de utilizare mai eficientă a schemei, pe promovarea și pe rezultatele acesteia, inclusiv pe alocarea adecvată a resurselor financiare;

°

°  °

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 115, 17.4.2014, p. 3.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (9.12.2016)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020

(2015/2329(INI))

Raportor pentru aviz: Lefteris Christoforou

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută faptul că, în primii doi ani ai noului său ciclu de finanțare, programul „Europa pentru cetățeni”, conceput pentru a strânge legătura între instituțiile UE și cetățenii europeni, pare să funcționeze bine, înregistrând un mare număr de cereri de participare și proiecte de bună calitate și bine executate;

2.  subliniază importanța acestui tip de programe în aceste vremuri de crize permanente, când forțele antieuropene pun în mod constant sub semnul întrebării însăși existența proiectului european;

3.   salută simplificarea structurii programului, de exemplu, prin stabilirea priorităților multianuale, care, în general, au fost simplificate pentru cetățenii și organizațiile interesate să formuleze cereri, precum și noile dispoziții financiare, cum ar fi sistemul de plăți forfetare, elemente care au redus obligațiile administrative ale beneficiarilor;

4.  cere Comisiei și Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) să analizeze în mod regulat consecințele pe care le-au avut o serie de dispoziții bugetare pentru solicitanți și pentru potențialii solicitanți eligibili; solicită, în special, efectuarea unei evaluări care să determine dacă rata redusă de prefinanțare (de la 50 % la 40 % pentru proiecte și de la 80 % la 50% pentru granturile de funcționare și punctele de contact naționale (PNC)) aplicată în 2015 din cauza lipsei acute a creditelor de plată, nevoia de cofinanțare și aplicarea acelorași parametri, indiferent de costul real al vieții și de izolarea geografică, ar fi putut defavoriza sau ar putea în continuare să defavorizeze unele tipuri de organizații și anumite state membre; le cere, totodată, să elaboreze noi strategii menite să aducă instituțiile europene mai aproape de cetățenii europeni și să informeze mai bine cetățenii cu privire la diferitele politici ale UE;

5.  recunoaște că realizarea actualelor obiective ambițioase cu finanțarea limitată avută la dispoziție reprezintă cea mai mare problemă; încurajează, așadar, punctele de contact naționale (PNC) ca împreună cu autoritățile locale și regionale asociate și cu EACEA să urmărească, ori de câte ori este posibil, să creeze sinergii între programele UE, precum Europa creativă, Erasmus+ și Fondul social european, astfel încât să genereze economii de scară și să maximizeze impactul;

6.   invită Comisia și EACEA să includă în raportul de evaluare intermediară, cu termen până la 31 decembrie 2017, o evaluare detaliată a execuției financiare și bugetare a programului și să tragă învățăminte din această evaluare pentru a redefini obiectivele viitoare și pentru a ajusta cerințele bugetare ale programului în următorul cadru financiar multianual;

7.  subliniază că este important să se păstreze granturile de funcționare, ca modalitate de a menține sprijinul structural pentru organizații și beneficiari și de a le permite planificări pe termen lung;

8.  invită Comisia, EACEA, PNC și partenerii lor locali și regionali, precum și beneficiarii să depună eforturi suplimentare pentru a-i mări vizibilitatea și comunicarea, folosind cât mai eficient resursele financiare disponibile, pentru face programul cât mai cunoscut și pentru a ajunge cât mai bine în atenția cetățenilor din țările participante, inclusiv prin îmbunătățirea comunicării, printr-o mai mare folosire a platformelor de comunicare socială și prin abordarea subiectelor care prezintă cel mai mare interes pentru cetățeni în momentul de față, precum locurile de muncă, creșterea economică și migrația.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.12.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Richard Ashworth, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Clare Moody, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Monika Vana, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Bill Etheridge, Ivana Maletić, Andrey Novakov, Nils Torvalds, Derek Vaughan

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, Edouard Ferrand, Valentinas Mazuronis


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (9.11.2016)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020

(2015/2329(INI))

Raportor pentru aviz: Kazimierz Michał Ujazdowski

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută călduros cererile depuse în cadrul programului Europa pentru cetățeni în 2015 și calitatea proiectelor; remarcă, totuși, faptul că doar aproximativ 6% dintre proiectele legate de „Memoria europeană” și „Societatea civilă” au putut fi finanțate în 2015, ceea ce denotă că finanțarea pentru aceste două componente ar trebui să fie majorată în mod substanțial; propune ca, în conformitate cu articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care introduce un aspect important al democrației participative, ca participarea să crească în următorii ani prin organizarea de campanii de promovare și de adoptare a unui portal de comunicare concret, ușor de utilizat, destinat presei europene și naționale, prin care să se prezinte informații clare cu privire la prioritățile și accesibilitatea programului și să se informeze cetățenii europeni cu privire la existența programului „Europa pentru cetățeni”, încurajându-i să ia în considerare avantajele oferite de acesta și să se simtă mai implicați; propune să se permită candidaților să folosească instrumente de participare electronice;

2.  repetă solicitarea sa de a deține un rol mai important în ceea ce privește stabilirea priorităților și obiectivelor programului; recomandă ca programul Europa pentru cetățeni din cadrul următoarei generații să aibă un temei juridic care să permită Parlamentului European să participe pe deplin la procesul legislativ în conformitate cu procedura legislativă ordinară și să fie implicat în definirea priorităților programului în calitate de colegiuitor în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pe picior de egalitate cu Consiliul; recomandă ca limbajul programului să fie simplificat într-o măsură și mai mare, astfel încât să devină accesibil la o scară mai largă;

3.  subliniază că acest program ar trebui să contribuie la înțelegerea de către cetățeni a Uniunii, a istoriei și diversității acesteia, precum și la promovarea cetățeniei europene și la ameliorarea condițiilor pentru participarea civică și democratică la nivelul Uniunii; programul ar trebui, în plus, să sensibilizeze publicul cu privire la memoria istorică, la istoria și valorile comune și la scopul Uniunii de promovare a păcii și să asigure, în general, o mai bună înțelegere a istoriei Uniunii Europene și a originilor sale, inclusiv în perioada imediat următoare celor două războaie mondiale; evidențiază faptul că acesta ar trebui, de asemenea, să încurajeze participarea democratică și civică a cetățenilor la nivelul Uniunii prin îmbunătățirea felului în care cetățenii înțeleg procesul de elaborare a politicilor Uniunii și prin promovarea ocaziilor de implicare în societate și a ocaziilor de implicare interculturală și de voluntariat la nivelul Uniunii; acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin organizarea unor campanii de sensibilizare și de promovare pentru a stimula dezbaterile, reflecția și dezvoltarea rețelelor;

4.  subliniază importanța rolului jucat de statele membre, de regiuni și de guvernele locale pentru a crește eficacitatea și popularitatea programului, inclusiv prin asumarea unui rol mai important în ceea ce privește definirea priorităților programului și maximizarea potențialului punctelor naționale de contact prin introducerea posibilității ca acestea să lucreze cu entitățile responsabile pentru proiecte similare (cum ar fi, de exemplu, Erasmus și Europa creativă) și să facă schimb de experiențe cu acestea; de asemenea, încurajează o mai mare implicare din partea Parlamentului European, de exemplu printr-o evaluare publică anuală a monitorizării programului în cadrul Comisiei pentru cultură.

5.  recunoaște succesul proiectelor de înfrățire a orașelor pe întreg teritoriul UE și invită statele membre să promoveze inițiativa în cadrul municipalităților și să faciliteze cooperarea;

6.  subliniază că ar trebui să se adreseze răspunsuri satisfăcătoare în cazul cererilor respinse, indicându-se motivele respingerii, în special în cazul în care entitatea care a transmis o cerere solicită o explicație; sugerează să se analizeze posibilitatea de a identifica, în cazurile în care se poate, chestiuni prioritare din cererile respinse care au caracteristici similare;

7.  subliniază că anumite obiective ale programului Europa pentru cetățeni sunt similare sau complementare cu cele ale inițiativei cetățenești europene, în special în ceea ce privește încercarea de a încuraja cetățenii să se implice în UE; consideră, prin urmare, că ar trebui să se depună eforturi pentru a avea o abordare comună în elaborarea politicilor UE privind participarea cetățenilor și democrația participativă, susținută de o strategie de comunicare coerentă, pentru a include într-un singur cadru toate programele Comisiei legate de cetățenia europeană, eventual prin valorificarea și consolidarea experiențelor directe și a implicării populației;

8.  subliniază necesitatea elaborării unei liste deschise cu potențiali parteneri în fiecare stat membru, cu scopul de a facilita parteneriatele între cei care ar dori să acceseze programul Europa pentru cetățeni;

9.  solicită eliminarea barierelor lingvistice din procesul de candidatură la participarea la program și subliniază că, în pofida eforturilor UE de a furniza informații în toate limbile UE, majoritatea informațiilor sunt furnizate în limbile engleză, franceză și germană;

10.  subliniază că, dacă la program participă țări care doresc să devină membre ale UE, se ajunge la o mai bună înțelegere reciprocă și la o cooperare mai apropiată; recomandă o mai mare internaționalizare a programului, în special prin invitarea tuturor țărilor membre ale AELS și SEE, a statelor în curs de aderare și a statelor candidate să conlucreze cu statele membre ale UE în prezentarea de candidaturi pentru proiecte și solicită mai multă cooperare între ONG-urile din UE, din țările Parteneriatului Estic al UE și din țările potențial candidate pentru a apropia mai mult UE de cetățeni;

11.  consideră că programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la promovarea instrumentelor de participare directă care există deja în Uniunea Europeană, precum: inițiativa cetățenească europeană, forumurile cetățenești și consultările publice, cu scopul de a face cunoscute cetățeanului posibilitățile participării directe pe care le oferă cadrul instituțional al UE;

12.  subliniază faptul că înainte de aderarea unei țări la Uniunea Europeană este nevoie de o pregătire temeinică și cuprinzătoare cu privire la chestiuni de memorie istorică, acceptarea trecutului și asigurarea participării active a cetățenilor în viața civică a țării vizate;

13.  având în vedere contextul actual de creștere a nivelului de euroscepticism, solicită o procedură simplificată în ceea ce privește accesul la program și o mai mare finanțare cu scopul de a asigura rezultate mai bune;

14.  subliniază potențialul ridicat al rețelelor sociale și al mijloacelor de comunicare sociale și solicită o mai bună utilizare a acestora în promovarea valorilor și a istoriei UE în cadrul programului Europa pentru cetățeni.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Constance Le Grip, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, György Schöpflin, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Gerolf Annemans, Ashley Fox, Charles Goerens, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jérôme Lavrilleux, Helmut Scholz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Gabriel Mato, Wim van de Camp


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

24.1.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Therese Comodini Cachia, Sylvie Guillaume, Emma McClarkin

Notă juridică