Procedură : 2015/2328(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0030/2017

Texte depuse :

A8-0030/2017

Dezbateri :

PV 02/03/2017 - 2
CRE 02/03/2017 - 2

Voturi :

PV 02/03/2017 - 6.7
CRE 02/03/2017 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0062

RAPORT     
PDF 887kWORD 75k
7.2.2017
PE 589.315v02-00 A8-0030/2017

referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa Creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE

(2015/2328(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: Silvia Costa

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE – SINTEZA FAPTELOR ȘI A OBSERVAȚIILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

EXPUNERE DE MOTIVE – SINTEZA FAPTELOR ȘI A OBSERVAȚIILOR

Regulamentul de instituire a programului „Europa Creativă”(1) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, iar programul de va desfășura de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020.

Programul „Europa Creativă” reunește programele MEDIA și Cultura 2007-2013, anterior distincte, precum și programul MEDIA MUNDUS și acoperă sectoarele culturale și creative și audiovizuale(2).

Obiectivul raportului privind punerea în aplicare este de a evalua în ce mod își îndeplinește programul obiectivele generale și specifice(3) prevăzute de regulament și modul în care este pus în aplicare. Raportul de față precedă raportul de evaluare la jumătatea perioadei care trebuie prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2017.

Programul este format din două subprograme distincte, Cultura și MEDIA, precum și dintr-o componentă transsectorială, care conține un nou instrument financiar, și anume Mecanismul de garantare. Subprogramul MEDIA cuprinde o serie de măsuri de sprijin(4), iar subprogramul „Cultura” cuprinde patru acțiuni(5). Subprogramul Cultura este completat de un set de acțiuni speciale, cum ar fi premiile culturale europene (pentru literatură, arhitectură contemporană, premiile „Border Breakers” pentru muzică și pentru patrimoniul cultural) și de două inițiative: Capitalele Europene ale Culturii și Marca patrimoniului european.

Componenta transsectorială sprijină înființarea unui Mecanism de garantare care să vizeze sectoarele culturale și creative, promovarea cooperării politice transnaționale și o rețea de birouri „Europa Creativă”.

Următoarele țări participă la subprogramele MEDIA și Cultura și la componenta transsectorială, cu excepția Mecanismului de garantare: Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia. Georgia, Republica Moldova, Turcia(6) și Ucraina participă integral la subprogramul „Cultura”, la componenta transsectorială, cu excepția Mecanismului de garantare, și participă parțial la subprogramul MEDIA. Participarea parțială înseamnă că aceste țări pot beneficia doar de formare, acces la piață, festivaluri și mecanisme de creștere a audienței. Sunt în desfășurare negocieri cu Israelul.

Începând cu 1 ianuarie 2015, programul este gestionat de două direcții generale (DG EAC și DG CONNECT) și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (AEEAC). DG EAC este responsabilă pentru subprogramul „Cultura”, iar DG CONNECT, pentru subprogramul MEDIA, dar are și un rol de conducere a Mecanismului de garantare. Două entități distincte din cadrul AEEAC se ocupă de cele două subprograme. A fost înființat un grup operativ special pentru a facilita cooperarea dintre cele două direcții generale.

Bugetul general pentru programul „Europa Creativă” în perioada 2014-2020, înscris la rubrica 3 din cadrul financiar multianual (CFM), este stabilit la 1,46 miliarde EUR. Această sumă reprezintă 0,14 % din bugetul total al CFM. Din alocarea financiară totală, un procent minim de 31 % este prevăzut pentru subprogramul „Cultura”, un minimum de 56 % pentru MEDIA și un maximum 13 % pentru componenta transsectorială.

Bugetul programului „Europa Creativă” este gestionat de DG EAC și AEEAC. Finanțarea se acordă în principal sub formă de granturi și prin sistemul de cereri de propuneri gestionat de AEEAC. Finanțarea anumitor măsuri (cum ar fi, de exemplu, studiile, organizarea premiilor etc.) este asigurată prin achiziții publice.

Acordul de delegare al Mecanismului de garantare financiară cu Fondul european de investiții (FEI) a fost semnat la 30 iunie 2016. Mecanismul va oferi garanții instituțiilor de creditare și de garantare pentru a le încuraja să acorde împrumuturi IMM-urilor, instituțiilor culturale și asociațiilor din acest sector. Cererea adresată instituțiilor financiare a fost publicată la 18 iulie 2016 de FEI și va fi deschisă până în septembrie 2020. Se depun în continuare candidaturi de către intermediari financiari, acestea fiind supuse, în prezent, unei examinări impuse de obligația de diligență.  Mecanismul dispune de un buget de 121 de milioane EUR în perioada 2014-2020.

Birourile „Europa Creativă” sunt prezente în toate țările care participă la programul „Europa Creativă”, cu cofinanțare din partea statelor membre. Au fost înființate 39 de birouri în 38 de țări – 29 de birouri în 28 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât există două birouri distincte pentru Belgia – 2 birouri în statele SEE-AELS și 8 birouri în țări terțe. Misiunea acestora este de a oferi gratuit informații și orientare privind modul de accesare a oportunităților de finanțare în cadrul programului „Europa Creativă”, precum și de a organiza activități în rețea pentru a facilita contactele între operatorii culturali.

Pentru elaborarea prezentului raport, raportoarea și-a întemeiat concluziile pe studii(7) comandate de Departamentul tematic B și pe evaluarea punerii în aplicare realizată intern de către Serviciul de Cercetare al Parlamentului European(8). Raportoarea s-a întâlnit cu actori implicați, operatori culturali, beneficiari și potențiali beneficiari ai programului. În plus, raportoarea a participat la Forumul culturii de la Bruxelles și la majoritatea forumurilor europene ale filmului desfășurate cu ocazia festivalurilor de film de la Berlin, Cannes, Veneția și Karlovy-Vary, precum și la rețelele și reuniunile beneficiarilor care au avut loc, printre altele, la Cracovia, San Sebastian și Roma. Reuniuni la nivel național cu beneficiarii și cu candidații respinși au avut loc și în Italia și Franța. Raportoarea a primit mai multe luări de poziție din partea principalelor rețele și asociații profesionale europene, care acoperă toate sectoarele. Au fost, de asemenea, organizate reuniuni periodice cu fiecare direcție generală și cu AEEAC.

Justificare

„Europa Creativă” este singurul program al UE care se adresează direct industriilor creative, culturale și audiovizuale și și-a consolidat acest rol, venind în continuarea programelor anterioare și, în special, a tradiției schimburilor și dialogului în comunitățile de artiști și în instituțiile culturale din statele membre.

Programul „Europa Creativă” s-au dovedit eficient pentru anticiparea noilor tendințe în sectoarele relevante, legând cultura și creativitatea și facilitând circulația artiștilor tineri și talentați și creșterea audienței în ecosistemul pieței unice digitale. Birourile „Europa Creativă” au contribuit la succesul programului, formând o rețea foarte extinsă și tot mai integrată, având în vedere dimensiunile limitate ale acestuia. „Europa Creativă” este un program relativ mic, cu un domeniu vast de aplicare și cu ambiții mari.

Actorii implicați afirmă că „Europa Creativă” le-a structurat modul de lucru în dimensiunea europeană, atât în planul cooperării, cât și în cel transsectorial, precum și că nu mai există cale de întoarcere: programul trebuie să continue după 2020. Raportoarea propune o serie schimbări care pot fi deja introduse cu ocazia reviziei de la jumătatea perioadei.

Prin consolidarea sectoarelor culturale, creative și audiovizuale, programul „Europa Creativă” ajută la dezvoltarea unei mase critice. Cu toate că diferențele dintre sectoarele audiovizuale, pe de o parte, și asociațiile, instituțiile de cultură și industriile culturale și creative, pe de altă parte, sunt considerabile, s-a inițiat un dialog interdisciplinar, consolidat de provocările comune reprezentate de mediul digital, de necesitatea unor competențe de conducere și de formare superioare, a relației cu un public mai larg, mai variat și mai participativ, a accesului la credite și a unor soluții la problemele generate de globalizare. Din aceste motive și în pofida unor dificultăți, raportoarea rămâne convinsă de opțiunea unui program unic împărțit în subprograme.

Concepția economică a programului „Europa Creativă”, care justifică includerea sa în Strategia Europa 2020, cuprinde obiective și un set de criterii de evaluare, ceea ce crește calitatea planurilor de afaceri, credibilitatea rețelei, inovarea și impactul asupra unor audiențe noi și extinse, dar neglijează calitatea artistică și propunerile creative și culturale, fără de care arta riscă să devină pur marketing. Programul riscă să îi recompenseze pe cei care respectă formatul prevăzut, în loc să încerce să descopere calitatea autentică.

Deși conceput inițial pentru a fi extrem de integrat, programul a ajuns de fapt, după divizarea celor două DG-uri, să reflecte diferențele dintre cele două sectoare: sectorul audiovizual este mai întreprinzător, cel cultural, mai hibrid. Aceasta și deoarece componenta transsectorială, care a fost concepută inițial ca un spațiu de dialog între discipline, a fost utilizată, în schimb, ca instrument de finanțare, în principal pentru comunicare și promovare. Într-adevăr, necesitatea de a intra pe piețe noi, de a se extinde la noi categorii de public și de a asigura formarea de competențe digitale și de conducere sunt comune ambelor subprograme și ar trebui abordate în componenta transsectorială.

Primele instituții financiare care participă la Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative, care va pune la dispoziție 120 de milioane EUR, cu un factor de multiplicare estimat de 5,7, vor fi anunțate la sfârșitul anului 2016. Deși regretă întârzierea cu care a fost prezentat acest instrument, raportoarea salută decizia de a prevedea o listă deschisă.

Programul și-a asumat pe bună dreptate o nouă sarcină, acordând, în 2015, suma de 1,6 milioane EUR pentru a asigura incluziunea socială a refugiaților, ca expresie a dialogului intercultural atât de necesar în societatea noastră. Este regretabil că nu au fost alocate resurse suplimentare în acest sens.

Unele opțiuni menite să pună capăt practicilor din programele anterioare, cum ar fi renunțarea la ambasadori, la caracteristicile programului Media Mundus și la subvențiile de funcționare pentru rețelele au limitat, de fapt, capacitatea programului de a reacționa la noile scenarii socioeconomice internaționale și de a consolida parteneriatele transnaționale. Programul trebuie, prin urmare, regândit.

„Europa Creativă” suferă de pe urma propriului succes: Raportul dintre cererile depuse și acceptate este foarte scăzut, cu o rată de succes de numai 15,83 % pentru „Cultura” și de 32 % pentru MEDIA(9), fiind excluse mecanismele de susținere automată a distribuției.

În primii ani ai programului (2014, 2015 și prima jumătate a anului 2016), subprogramul „Cultura” a acceptat 13,67 % din candidaturile depuse în urma cererilor de oferte privind cooperarea, 39,66 % din candidaturile depuse în urma cererilor de oferte privind rețelele, 11,27 % din candidaturile depuse în urma cererilor e de oferte privind platformele și 24,03 % din candidaturile depuse în urma cererilor de oferte privind traducerile literare. În urma cererii de oferte privind proiecte de integrare a refugiaților au fost depuse 274 de candidaturi, dintre care doar 12 au fost selectate, ceea ce reprezintă o rată de succes de numai 4,38%(10).

Pragul de finanțare este extrem de ridicat, iar multe propuneri sunt excluse lipsindu-le doar fracțiuni de punct pentru a reuși, din cauza lipsei de fonduri. Acesta este motivul pentru care este necesară o creștere substanțială a bugetului programului. Acest lucru explică frustrarea extrem de răspândită în rândul actorilor interesați și lipsa lor de motivație pentru a-și depune din nou candidatura.

Aceștia deplâng în special inadecvarea cererii de oferte pentru proiecte de cooperare („Cultura”), argumentând că este prea cuprinzătoare, prea generică și insuficient finanțată. Prin urmare, se propune să se împartă această cerere de oferte în mai multe acțiuni separate, cu caracteristici specifice.

Managementul proiectului este capitolul criticat de majoritatea actorilor, care își exprimă marea dezamăgire față de lipsa de simplificare, transparență, comunicare, previzibilitate și, în special, față de criteriile de evaluare, punctaj și competența evaluatorilor în domenii specifice și față de metodele lor de lucru, mai ales în privința evaluării de la distanță.

Sistemul de puncte automat al subprogramului MEDIA este controversat și pare să afecteze echitatea condițiilor de concurență și să conducă la distorsiuni ale pieței.

Noua prioritate a incluziunii sociale ar trebui inclusă permanent, acordând o atenție deosebită persoanelor vulnerabile și grupurilor expuse riscului de marginalizare și radicalizare.

Un alt aspect care trebuie îmbunătățit este cel al participării limitate a țărilor terțe, în special a celor din zona mediteraneeană. Raportoarea subliniază necesitatea stringentă de a include țările din sud vizate de politica europeană de vecinătate, unde sunt necesare eforturi considerabile pentru a promova acorduri bilaterale și se pronunță în favoarea deschiderii imediate a negocierilor cu Tunisia.

Programul ar trebui să încurajeze diversitatea culturală la nivel internațional în conformitate cu Convenția UNESCO din 2005. Ar trebui să se ia în considerare posibilitatea de a lansa cereri de oferte specifice, atât pentru sectoarele culturale și creative, cât și pentru sectoarele audiovizuale.

Având în vedere comunicarea recentă a Comisiei privind diplomația culturală(11), programul „Europa Creativă” ar trebui promovat din ce în ce mai mult de personalul însărcinat cu politica culturală în cadrul delegațiilor UE din țările terțe, pentru a promova cultura și creativitatea europeană în lume și a stimula consolidarea păcii, schimburile interculturale și dezvoltarea pieței.

Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a consolida sinergiile preconizate între programul „Europa Creativă” și mai multe programe multianuale, cu fondurile aferente, cum ar fi Erasmus +, Orizont 2020, fondurile structurale (în special pentru a consolida dimensiunea economică și inovatoare a sectoarelor culturale și creative pentru Strategia S3, orașele inteligente și dezvoltarea rurală). Trebuie, de asemenea, depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți cunoștințele privind Capitalele Europene ale Culturii, Marca patrimoniului european, premiile europene și Itinerariile culturale ale Consiliului Europei. Realizările programului trebuie să fie păstrate și îmbunătățite, menținând totodată structura programului și consolidând componenta transsectorială. În acest sens, schimbările de la jumătatea perioadei ar trebui să pregătească noul program pentru perioada post-2020.

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa Creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE

(2)

Sectoarele culturale și creative includ, printre altele, arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul artistic, audiovizualul (cinematografia, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural material și imaterial, designul, festivalurile, muzica, literatura, arta spectacolului, editarea, radioul și artele vizuale.

(3)

Potrivit dispozițiilor generale ale regulamentului, obiectivele generale sunt următoarele: păstrarea, dezvoltarea și promovarea diversității lingvistice și culturale europene și promovarea patrimoniului cultural al Europei; consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, în special competitivitatea sectorului audiovizualului, în vederea promovării unei creșteri inteligente, sustenabile și incluzive.

Obiectivele specifice sunt următoarele: consolidarea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a funcționa la nivel transnațional și internațional; promovarea mobilității transnaționale a actorilor din domeniul cultural și creativ; consolidarea capacității financiare a IMM-urilor, a microorganizațiilor și a organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative într-un mod sustenabil; stimularea elaborării de politici, a inovării, a creativității, a creșterii audienței și a creării unor noi modele de afaceri și de management.

(4)

Formarea profesioniștilor din sectorul audiovizual, elaborarea de proiecte individuale și susținerea portofoliilor de proiecte, crearea de jocuri video europene, programarea pe canalele de televiziune a operelor audiovizuale, accesul la piețe, sistemul de distribuție automată pentru cinematografe, festivaluri de film, rețele de cinematografe, distribuția online, creșterea audienței,

(5)

proiecte de cooperare, rețele europene, platforme europene, proiecte de traducere literară.

(6)

Turcia a înștiințat Comisia cu privire la retragerea sa din program, care este în prezent negociată de UE și de guvernul turc și produce efecte de la 1 ianuarie 2017.

(7)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/573451/IPOL_STU(2016)573451_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/573452/IPOL_STU(2016)573452_EN.pdf

(8)

http://www.eprs.sso.ep.parl.union.eu/lis/lisrep/13-EPRS-publications/2016/EPRS_IDAN_581413_The_Creative_Europe_programme.pdf

(9)

Rata de selecționare la apelurile deschise de propuneri ale subprogramului MEDIA din cadrul programului „Europa Creativă” este de circa 32% (+/– 8800 de candidaturi și 2800 de proiecte selectate). Se exclud reînnoirile parteneriatului-cadru și mecanismele de susținere automată a distribuției, întrucât acestea se supun altor reguli de selecție.

(10)

Date puse la dispoziție de Comisia Europeană, DG EAC.

(11)

JOIN(2016)0029, „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa Creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE

(2015/2328(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa Creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(1),

–  având în vedere articolele 167 și 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,

–   având în vedere Comunicarea comună din 8 iunie 2016 către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulată „Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE” (COM (2012)0537),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),

–   având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(2),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2015 privind interacțiunile culturale și creative pentru stimularea inovării, a sustenabilității economice și a incluziunii sociale,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la filmul european în era digitală(5),

–  având în vedere studiul „Capitalele europene ale culturi: strategii de succes și efectele pe termen lung”, realizat de Departamentul tematic B: politici structurale și de coeziune în 2013, la solicitarea Comisiei pentru cultură și educație,

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE(7),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative(8),

–  având în vedere Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018,

–  având în vedere Acordul interinstituțional dintre Parlament, Consiliu și Comisie privind o mai bună legiferare, din 13 aprilie 2016, în special articolele 20 și 24 privind evaluarea ex-post a legislației în vigoare;

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0030/2017),

A.  întrucât programul „Europa Creativă” are obiectivele de a proteja și promova diversitatea culturală și lingvistică europeană, precum și de a promova patrimoniul cultural al Europei, pe de o parte, și de a consolida competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene, pe de altă parte;

B.  întrucât cultura este un factor cheie în promovarea integrării europene;

C.  întrucât finanțarea programului „Europa Creativă”, în special cea a subprogramului „Cultura”, este departe de a fi suficientă, acesta întâmpinând dificultăți în a se ridica la înălțimea așteptărilor;

D.  întrucât, în conformitate cu articolele 3 și 4 din Regulament, promovarea diversității culturale și lingvistice și a patrimoniului cultural european - mai concret, a circulației transnaționale a lucrărilor culturale și creative - reprezintă obiective fundamentale ale programului;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 12 din Regulament, promovarea circulației transnaționale și a mobilității și susținerea în special a circulației literaturii europene, în vederea unei accesibilități cât mai vaste, reprezintă una dintre prioritățile subprogramului Cultura;

F.  întrucât structura de program unic prezintă o serie de avantaje, permițând atingerea unei mase critice și îmbunătățirea vizibilității unor domenii încă subestimate, care se confruntă cu aceleași provocări legate de fragmentare, globalizare, lipsa de date și dificultăți de a obține credite;

G.  întrucât alcătuirea programului din două subprograme, păstrând particularitățile și identitatea amândurora, precum și adăugarea unei componente transsectoriale reprezintă un atu în a garanta o mai bună înțelegere a cooperării și progreselor din domeniul cultural, asigurând legătura cu țările terțe;

H.  întrucât componenta transsectorială și-a dezvoltat doar parțial obiectivul strategic de a promova cooperarea culturală transnațională și transsectorială;

I.  întrucât „Europa Creativă” permite cooperarea și acțiunile comune cu țările care nu participă la program, precum și cu organizațiile internaționale active în sectoarele culturale și creative, precum UNESCO, Consiliul Europei, dar și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pe baza unor contribuții comune pentru realizarea obiectivelor programului;

J.  întrucât sistemul de indicatori de performanță prevăzut la articolul 18 din Regulament, care include indicatori pentru obiectivele generale ale programului, corespunzând programelor MEDIA și Cultura, precum și indicatori specifici pentru Mecanismul de garantare, nu a fost încă creat și nu a devenit operațional;

K.  întrucât sistemul actual de evaluare s-a dovedit a fi inadecvat naturii și caracteristicilor programului și, prin urmare, ar trebui îmbunătățit;

L.  întrucât acțiunile specifice, cum ar fi inițiativa Capitalelor Europene ale Culturii și rețeaua sa, premiile europene și Marca patrimoniului european, au relevat potențialul de dezvoltare economică sustenabilă și turism cultural la nivel local și, prin urmare, ar trebui consolidate și promovate mai proactiv;

M.  întrucât cererea specială de oferte privind proiectele pentru refugiații care se alătură societății europene a fost lansată în 2016 în cadrul componentei transsectoriale, pentru a sprijini și promova creativitatea și dialogul intercultural;

N.  întrucât domeniul de acțiune al proiectelor de cooperare din cadrul subprogramului „Cultura” necesită aproximativ 70% din bugetul programului, întrucât acesta se bucură de o mare apreciere în rândul actorilor culturali, tinde către o abordare comună transfrontalieră și face posibilă o formulare deschisă a proiectelor neprevăzute, foarte inovative și creative, care sunt în mod special bine venite;

O.  întrucât, deși regulamentul prevede încheierea unor acorduri bilaterale cu țări terțe în vederea participării lor la program sau la părți ale acestuia, numai câteva țări au finalizat această procedură până în momentul de față;

P.  întrucât, datorită acțiunilor întreprinse de Parlamentul European, cultura, industriile culturale și creative și sectorul audiovizual au fost incluse, deși în mod necorespunzător, în programele multianuale Erasmus+, Orizont 2020 și COSME, în fondurile structurale și printre prioritățile strategice ale Fondului european pentru investiții strategice;

Q.  întrucât există o puternică sinergie între învățarea informală și sectorul creativ și media, multe organizații din domeniile artelor, mass-mediei și culturii oferind oportunități de educație informală;

R.  întrucât proporția de candidați care reușesc este de 15 % pentru subprogramul „Cultura”, de 44 % și chiar mai mică (32%) pentru subprogramul MEDIA, dacă se exclud sistemele automate;

S.  întrucât subprogramul MEDIA a înregistrat până în prezent 13 000 de candidaturi în total și a finanțat peste 5 500 de proiecte;

T.  întrucât sistemul de puncte automat din cadrul subprogramului MEDIA, menit să asigure condiții de concurență echitabile între statele membre, conduce la distorsiuni ale pieței și penalizează în mare măsură țările cu capacitate ridicată de producție audiovizuală;

U.  întrucât tipul de subvenții pentru proiecte de cooperare în cadrul subprogramului „Europa Creativă” nu se potrivește necesităților rețelelor, care se bazează pe structura și activitățile operaționale, ca în programul precedent „Cultura” 2007-2013;

V.  întrucât gestionarea administrativă (procesele de depunere a candidaturilor, evaluare și prezentare de rapoarte) a fost criticată de părțile interesate ca fiind în continuare greoaie; subliniază, prin urmare, necesitatea simplificării procedurii de candidatură, pentru a facilita accesul la program și pentru a încuraja participarea în rândul potențialilor beneficiari;

W.  întrucât birourile „Europa Creativă” reprezintă intermediari fundamentali între Comisie, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (AEEAC) și candidați și întrucât acestea ar trebui să fie mai bine informate cu privire la procesele decizionale în curs și ar trebui implicate mai mult în informarea cu privire la proiecte și în promovarea rezultatelor acestora;

X.  întrucât operatorii deplâng obligațiile administrative extrem de complexe din procesul de depunere a candidaturilor, care prevede numeroase orientări și documente ce conțin uneori informații contradictorii;

Y.  întrucât s-a semnalat că înregistrarea întreprinderilor în Serviciul de autentificare al Comisiei Europene (ECAS) este problematică; întrucât formularul electronic este totuși, în general, bine primit;

1.  solicită insistent statelor membre să majoreze bugetul dedicat programului „Europa Creativă”, pentru ca acesta să corespundă atât așteptărilor cetățenilor europeni, cât și ambițiilor fiecărui subprogram, acceptând astfel faptul că valorile producției culturale nu pot fi măsurate doar în cifre economice și făcând posibilă creșterea eficienței și îmbunătățirea rezultatelor;

2.  salută seria de măsuri de simplificare a gestionării programului care se aplică din 2014;

3.  regretă că lipsa capacității financiare rămâne unul dintre principalele obstacole pentru potențialii candidați, pe lângă cele administrative și reglementare; încurajează Comisia, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (AEEAC) și birourile naționale ale programului „Europa Creativă” să încerce să găsească o soluție la problema subreprezentării operatorilor microculturali în rândul organizațiilor finanțate și în anumite sectoare ale subprogramului „Cultura”;

4.  solicită Comisiei să consolideze coerența acestui program cu toate politicile relevante ale UE și alte surse de finanțare;

5.  solicită Comisiei să asigure o bună coordonare între direcțiile generale responsabile de „Europa Creativă”, precum și cu AEEAC și BEC, ținând cont de diferitele faze de aplicare a programului, reamintind că rolul BEC și al AEEAC este esențial, deoarece implică legături directe nu numai cu beneficiarii, dar și cu întregul sector cultural și creativ;

6.  solicită Comisiei să colaboreze cât mai îndeaproape cu UNESCO, Consiliul Europei și OCDE, pentru a dezvolta o bază mai solidă a contribuțiilor comune în urmărirea obiectivelor și în evaluarea impactului programului, în special în ceea ce privește dimensiunea internațională și respectul față de valorile specifice umane și economice ale culturii și creației;

7.  invită Comisia să mențină structura actuală a programului „Europa Creativă”, analizând totodată și îmbunătățind definiția caracteristicilor specifice ale celor două subprograme, să consolideze potențialul componentei transsectoriale și să verifice dacă Mecanismul de garantare este eficace în aplicarea acestuia;

8.  solicită Comisiei să obțină un echilibru mai bun, atât în ceea ce privește subprogramele, cât și orientările pentru evaluatori, între componenta artistică și de creație și aspectele legate de management și inovare, în special în cazul sectoarelor culturale și creative;

9.  solicită Comisiei să utilizeze sistemul de indicatori de performanță prevăzut la articolul 18 din temeiul juridic al subprogramului „Europa Creativă”, insistând astfel asupra componentei artistice și creative a programului, sacrificată de prea multe ori din considerente pur economice, cum ar fi capacitățile manageriale sau o extindere cantitativă a publicului;

10.  invită insistent Comisia să stabilească mai mult de șase domenii de expertiză pentru evaluatori, câte există în prezent, pentru a aborda mai bine domeniile specifice;

11.  invită insistent Comisia și AEEAC să îmbunătățească procedura de evaluare prin creșterea numărului de evaluatori în prima etapă și să prevadă o rundă de decizii colegiale de visu pentru a alege candidații dintre cei de pe lista scurtă în etapa a doua; subliniază faptul că transparența trebuie să fie maximă, iar motivele pentru respingerea proiectelor trebuie explicate clar și în detaliu, pentru a nu periclita procesul de aprobare a programului prin justificări ininteligibile;

12.  solicită Comisiei să asigure oportunități de formare și de consolidare a capacităților pentru operatorii culturali care doresc să-și îmbunătățească abilitățile în ceea ce privește procedurile de candidatură, gestionarea de ansamblu a proiectului și desfășurarea acestuia;

13.  solicită Comisiei și AEEAC să susțină mai mult operatorii culturali în a-și găsi parteneri pentru proiectele de cooperare, prin măsuri care includ existența unor secțiuni similare în cadrul celor mai importante evenimente culturale europene, dar fără a se limita la acestea, îmbunătățind instrumentele existente de căutare și bazele de date și creând oportunități de activități în rețea pe baza temelor anunțate anterior;

14.  solicită Comisiei și AEEAC să ia măsuri în vederea îmbunătățirii transparenței procedurii de contestare în cazul cererilor respinse, reducând astfel frustrările generale în rândul candidaților și mărind credibilitatea programului pe termen lung;

15.  solicită insistent Comisiei să simplifice procedurile de aplicare și raportare prin limitarea și simplificarea orientărilor și a altor documente, reducerea rigidității calendarului și elaborarea unui model de acord de cooperare;

16.  invită Comisia să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru o mai bună promovare și diseminare a rezultatelor proiectelor implementate, precum și a informațiilor cu privire la valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate în cadrul programului;

17.  invită insistent Comisia să evite să modifice sau să adauge priorități și norme noi fără a acorda birourilor „Europa Creativă” și actorilor implicați timpul necesar pentru a pregăti viitoarele cereri de propuneri;

18.  invită insistent Comisia să simplifice aspectele financiare, inclusiv prin extinderea utilizării sistemului de sume forfetare și prin încurajarea unei folosiri mai extinse a rambursărilor forfetare, precum și să folosească criterii care să nu împiedice accesul la finanțare al proiectelor mici și să se asigure că plata finală a subvențiilor se realizează la momentul optim, ceea ce ar trebui să fie un criteriu de excelență pentru activitatea AEEAC, atât pentru subprogramul Cultura, cât și pentru subprogramul MEDIA;

19.  constată că există diferențe semnificative la nivel național în ceea ce privește salariile personalului implicat în proiectele de cooperare, aceasta conducând ulterior la discrepanțe considerabile în ceea ce privește puterea de cofinanțare între partenerii din diferite state membre; solicită, prin urmare, Comisiei să ia în considerare o posibilă alternativă pentru evaluarea activității personalului în cadrul proiectelor de cooperare, pe baza altor indicatori decât clasa de salarizare;

20.  solicită insistent Comisiei să continue, împreună cu Eurostat, să stabilească criterii specifice adecvate naturii specifice a sectoarelor (creare, valoare culturală și artistică, inovare, creștere, incluziune socială, dezvoltarea comunităților, internalizare, îmbunătățirea antreprenoriatului, capacitatea de a crea efecte de propagare și interacțiuni etc.) și să evalueze posibilitatea de a include în acest proces Centrul Comun de Cercetare; în acest sens, subliniază importanța creării unor resurse de înaltă calitate de cunoștințe despre aceste sectoare, precum și a cercetării statistice și a accesului la resursele de date comparabile din domeniu, care să permită monitorizarea și analiza eficace a impactului cultural, economic și social al politicilor în sectoarele culturale și creative;

MEDIA

21.  salută activitatea recentă a Comisiei și a AEEAC în vederea modificării sistemului automat de puncte pentru a crea condiții de concurență echitabile, ținând seama în mod echilibrat de ansamblul criteriilor menționate în programul „Europa Creativă” (caracterul transnațional, dezvoltarea cooperării transnaționale, economiile de scară, masa critică, efectul de pârghie), precum și de capacitatea de producție și de sistemele naționale de sprijin pentru sectorul audiovizual;

22.  admite că subprogramul „MEDIA” s-a dovedit a fi foarte bine ancorat în sectorul diversificat al audiovizualului și susține diversitatea culturală și politica industrială;

23.  încurajează dezvoltarea în continuare a activităților de subtitrare și dublaj, pentru a promova circulația produselor audiovizuale în interiorul și în afara teritoriului UE;

24.  recomandă ca patrimoniul audiovizual european să fie păstrat în siguranță și să fie pus la dispoziție în scopul cercetării, al implicării publicului și al valorificării economice, prin digitalizarea filmelor și a arhivelor audiovizuale;

25.  subliniază faptul că, într-un peisaj internațional și tot mai competitiv al cinematografiei, sectorul audiovizual european are în continuare nevoie de măsuri de susținere pentru a-și proteja diversitatea și independența; subliniază că este necesar un sprijin direct pentru producția audiovizuală europeană, în special în faza de dezvoltare a proiectelor, care ar trebui oferit prin extinderea formărilor pentru a cuprinde mai multe acțiuni și a consolida competitivitatea sectorului;

26.  recomandă consolidarea acțiunilor care vizează țările învecinate din cadrul programului, pentru a favoriza promovarea operelor europene în aceste teritorii și proiectele creative comune;

27.  recunoaște că platformele online europene încă nu sunt competitive la nivel internațional, în ciuda susținerii acordate distribuției online, și că, pe platformele actuale, conținutul european este dificil de găsit și de accesat;

28.  salută diferențierea făcută, în privința creșterii audienței, între inițiativele privind cultura cinematografică, cu accent pe educația cinematografică în școli, și inițiativele de creștere a audienței ca atare;

29.  subliniază că este necesară prezentarea de către Comisie a unui proiect de mobilizare a publicului european, bazat pe date, care să urmărească explorarea și consolidarea capacității sectorului audiovizual și cinematografic european de a colecta, analiza și anticipa informații privind comportamentul publicului, în vederea creșterii cererii de filme europene non-naționale;

30.  subliniază că, pentru a reacționa prin oferte eminamente europene la nivelul ridicat al cererii pentru seriale de calitate, se acordă în continuare ajutor producătorilor TV independenți pentru serialele de ficțiune care încearcă să concureze la nivel mondial, chiar dacă, până acum, cele mai bune rezultate se obțin în sectorul documentarelor și al emisiunilor pentru copii;

31.  solicită Comisiei să mențină sprijinul pentru rețelele de cinematografe, cum ar fi Europa Cinemas, care promovează filmul european la nivel mondial, ajutând financiar și operațional cinematografele care prezintă un număr semnificativ de filme europene; subliniază rolul esențial pe care îl au cinematografele în sensibilizarea publicului și în menținerea elementului social al experienței cinematografice;

32.  solicită Comisiei să schimbe sistemul de bonusuri pentru lansarea simultană în teatre și în sistemul „video la cerere”;

33.  recomandă ca evaluatorilor să li se pună la dispoziție un set de instrumente care țin seama de caracterul specific al sistemelor de sprijin din fiecare țară, pentru a garanta condiții de concurență echitabile în programul MEDIA;

34.  solicită Comisiei să majoreze plafonul maxim de finanțare pentru proiectele de jocuri video europene, pentru a ține cont de costurile de producție ale acestora, care sunt semnificative și în creștere; subliniază, totodată, nevoia de a revizui criteriul de eligibilitate referitor la caracterul exclusiv narativ al unui joc video, pentru a permite includerea unui număr mai mare de proiecte cu potențial de distribuție internațională (jocuri de sport, jocuri cu libertate virtuală etc.) și pentru a integra experiența ludică în criteriile de evaluare a proiectelor, pentru a ilustra caracterul esențial al acestui aspect în succesul unei producții;

Subprogramul „Cultura”

35.  solicită Comisiei să stabilească un echilibru între importanța dimensiunii economice și valoarea intrinsecă a artei și culturii ca atare, precum și să se concentreze mai mult asupra artiștilor și creatorilor;

36.  recomandă ca proiectele de cooperare europeană să țină seama de inovare, mobilitate și de coproducțiile extinse;

37.  solicită Comisiei să introducă eventual măsuri pentru a limita dezechilibrul dintre numărul de beneficiari și numărul de solicitanți, care să includă, printre altele, o creștere a bugetului pentru subprogramul „Cultură”, o reprezentare mai adecvată a tuturor sectoarelor culturale și creative și mai mult sprijin pentru proiecte la scară mai mică;

38.   subliniază importanța traducerilor pentru promovarea patrimoniului diversității lingvistice și recomandă ca proiectele de traducere literară să includă promovarea cărților și a lecturii, precum și susținerea participării la târgurile de carte, luând în considerare și crearea unui Târg anual european de carte, pentru a intensifica circulația cărților, a promova schimburile literare europene și a prezenta diferitele literaturi naționale, alături de accesul la alfabetizare pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități;

39.  salută crearea unor „poluri” (proiecte europene de platforme) pentru a sprijini artiștii și creatorii în devenire și pentru a le permite să-și împărtășească experiențele și să lucreze împreună;

40.  insistă asupra faptului că stabilitatea și reprezentativitatea ridicată a rețelelor culturale europene sunt esențiale pentru vizibilitatea activităților culturale și artistice în Europa, dar și în țările terțe, aceste rețele fiind adesea primele care angajează cooperări în noi domenii, sectoare sau țări; consideră că rolul lor de coordonare a acțiunilor și de promovare a culturii și creativității pentru întregi domenii artistice ar trebui susținut prin granturi operaționale; consideră, în acest sens, că ar trebui stabilite în prealabil criterii clare și transparente de selecție;

41.  solicită Comisiei și AEEAC să ofere oportunități de prezentare externă și de întâlniri structurate cu operatorii din domeniu pentru subprogramul Cultura;

42.  recomandă crearea Premiului European pentru Teatru și alocarea fondurilor corespunzătoare;

43.  subliniază succesul și importanța sistemului Capitalelor europene ale culturii, bazate pe dinamica orașelor și regiunilor implicate în acest proces, astfel încât dimensiunea europeană și contribuția financiară încă modestă a UE reprezintă un adevărat avantaj pentru finanțări și activități ulterioare, depășind cu mult perioada respectivă de un an;

44.  salută extinderea viitoare a sistemului Capitalelor europene ale culturii la țările candidate și AELS începând cu 2020 și recomandă îmbunătățirea comunicării acestei experiențe în interiorul și în afara granițelor UE;

45.  recomandă creșterea vizibilității Mărcii patrimoniului european și subliniază importanța siturilor (materiale și imateriale) respective pentru identitatea europeană, promovarea unui sentiment comun de apartenență la Europa, consolidarea UE și cunoașterea acestui patrimoniu divers, pentru un viitor mai bun;

46.  recomandă luarea unor măsuri pentru coordonarea și susținerea adecvată a inițiativelor din cadrul Anului european al patrimoniului cultural 2018 cu „Europa Creativă”, începând din anul pregătitor 2017, chiar dacă printr-o linie bugetară dedicată și nu prin folosirea resurselor alocate subprogramului „Cultura”, conform propunerii Comisiei;

47.  solicită Comisiei să caute modalități de facilitare a accesului refugiaților cunoscători ai artelor la programul „Europa Creativă”;

Componenta transsectorială

48.  invită insistent Comisia să dezvolte și să folosească pe deplin potențialul acestei componente pentru îndeplinirea obiectivelor sale, conform regulamentului, în special promovarea cooperării transnaționale și transsectoriale;

49.  recomandă introducerea a trei noi măsuri de susținere în cadrul acestei componente: (a) Europa Creativă Mundus pentru cooperarea transnațională; (b) incluziunea socială și (c) proiecte inovatoare de interacțiune și transsectoriale;

50.  solicită Comisiei să încerce să creeze un echilibru geografic și sectorial în mecanismul de garantare, să asigure accesul egal pentru organizațiile mici și pentru inițiativele de la nivel local și pentru proiecte din toate statele membre, să evalueze impactul acestuia în special asupra micilor întreprinderi culturale și asupra mediatorilor și membrilor rețelelor culturale, precum și să examineze posibilitățile de crearea a unei sinergii cu FEIS și cu alte programe, în special COSME, astfel încât Mecanismul de garantare să fie utilizat cu o eficiență maximă pentru a susține sectorul cultural și creativ;

51.  așteaptă cu nerăbdare primele rezultate ale Mecanismului financiar de garantare, lansat în 2016; se așteaptă ca, prin facilitarea accesului IMM-urilor și al microîntreprinderilor la credite, acest nou instrument de piață să contribuie la dezvoltarea proiectelor culturale și creative, care se află în sectoare ce reprezintă 4,4 % din PIB-ul UE și mobilizează 3,8 % din forța de muncă a acesteia, astfel încât ele să-și atingă întregul potențial de sursă promițătoare de creștere și locuri de muncă și de factor favorizant al competitivității, diversității culturale și cooperării transfrontaliere; regretă profund însă că acest mecanism va fi pe deplin operațional numai în acele state în care se aplică deja instrumente asemănătoare;

52.  salută acțiunile Comisiei și AEEAC pentru a oferi formare și a egaliza competențele în toate birourile „Europa Creativă” și recomandă continuarea lor;

53.   solicită Comisiei și AEEAC să îmbunătățească comunicarea și schimbul de informații cu birourile „Europa Creativă” cu privire la procesele decizionale, inclusiv la instrumentele financiare și la noile inițiative transsectoriale; recomandă Comisiei, pentru o mai bună aplicare a programului, să se țină seama de expertiza BEC în amonte și în avalul procedurii de selecție, precum și să publice online instrumentele și documentația produsă de BEC, ca modele de bune practici; subliniază necesitatea unei mai bune colaborări între BEC, pentru ca acestea să ofere o consiliere mai eficientă candidaților naționali; subliniază faptul că schimbul confidențial de rapoarte de evaluare, chiar și negative, poate contribui la îmbunătățirea capacității acestora și invită Comisia să crească transparența evaluărilor și a procedurilor de selecție;

Recomandări pentru generațiile viitoare ale programului

54.  recomandă ca programul „Europa Creativă” să fie continuat, analizat și îmbunătățit în perioada 2021-2028, ca program care cuprinde toate sectoarele culturale și creative, cu accent pe proiecte de înaltă calitate, cu aceeași valoare și priorități, cu două subprograme și o componentă transsectorială incluzând formarea, lărgirea audienței, accesul pe piață, integrarea socială, cooperarea, proiectele transsectoriale și transversale și învățarea inter pares, precum și comunicarea, studiile, un sprijin adaptat pentru sectoarele culturale și creative, un mecanism de garantare și susținerea BEC;

55.  salută, în contextul afluxului semnificativ de migranți și refugiați în UE în ultimii ani, dimensiunea interculturală tot mai pronunțată a programului, care va duce, se speră, la mai multe proiecte care să stimuleze diversitatea culturală și dialogul intercultural și să promoveze multilingvismul începând din 2017; subliniază că aceasta ar trebui să fie considerată o componentă obișnuită a programului, dat fiind faptul că integrarea culturală va rămâne probabil o provocare în multe state membre ale UE în anii următori;

56.  recomandă ca temeiul juridic al programului următor să includă în mod explicit promovarea calității culturale și artistice și valoarea intrinsecă a culturii între obiectivele programului și ale subprogramelor și între criteriile de selecție și evaluare;

57.  solicită Comisiei să vadă, în cadrul revizuirii subprogramului MEDIA, dacă se poate eficientiza finanțarea prin includerea unor proiecte mai mici în componentele programului legate de producție, festivaluri, cinema și distribuție;

58.  invită insistent Comisia să adopte o abordare proactivă față de acceptarea altor țări în program, acordând un statut special țărilor aflate în vecinătatea sudică și estică a Uniunii;

59.  constată că filmele europene realizate în coproducție sunt esențiale pentru a garanta competitivitatea necesară a produselor noastre și pentru a răspunde provocărilor pieței și, de asemenea, recomandă să se dezvolte aceste coproducții prin modalități și resurse proporționale, inclusiv în colaborare cu instituțiile emblematice europene din acest sector, cum ar fi, de exemplu, Eurimages;

60.  invită insistent Comisia să analizeze dacă, ținând cont de multiplicitatea industriilor creative, ar fi utilă crearea unui Observator European al Culturii și Creativității, comparabil cu Observatorul European al Audiovizualului și cu standarde echivalente, și, dacă este cazul, să stabilească criterii calitative care să corespundă naturii proprii a fiecărui sector;

61.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 221.

(2)

JO L 169, 1.7.2015, p. 1.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0293.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.

(5)

Text adoptat la data respectivă, P8_TA(2015)0108.

(6)

JO C 93, 9.3.2016, p. 95.

(7)

JO C 377 E, 7.12.2012, p. 133.

(8)

JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (8.12.2016)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE

(2015/2328(INI))

Raportoare pentru aviz: Clare Moody

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare, din 13 aprilie 2016, în special articolele 20 și 24 privind evaluarea ex-post a legislației în vigoare;

1.  salută seria de măsuri de simplificare a gestionării programului care se aplică din 2014;

2.  regretă că lipsa capacității financiare rămâne unul dintre principalele obstacole pentru potențialii candidați, pe lângă cele administrative și reglementare; încurajează Comisia, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) și birourile naționale ale programului „Europa creativă” să încerce să găsească o soluție la problema subreprezentării operatorilor microculturali în rândul organizațiilor finanțate și în anumite sectoare ale subprogramului „Cultura”;

3.  așteaptă cu nerăbdare rezultatele inițiale ale Mecanismului financiar de garantare, lansat în 2016; se așteaptă ca, prin facilitarea accesului IMM-urilor și al microîntreprinderilor la credite, acest nou instrument de piață să contribuie la dezvoltarea proiectelor culturale și creative, care se află în sectoare ce reprezintă 4,4 % din PIB-ul UE și mobilizează 3,8 % din forța de muncă a acesteia, astfel încât ele să-și atingă întregul potențial de sursă promițătoare de creștere și locuri de muncă și de factor favorizant al competitivității, diversității culturale și cooperării transfrontaliere; regretă profund totuși că acest mecanism va fi pe deplin operațional numai în acele state în care se aplică deja instrumente asemănătoare;

4.  constată că ratele de execuție, care au fost constant de 100 % sau s-au situat aproape de acest procentaj în 2014 și 2015, dovedesc că programul a rămas relevant; consideră că există motive evidente, având în vedere aceste rezultate excelente, pentru a menține finanțarea la un nivel stabil sau chiar pentru a o crește în următorii ani, ținând seama de profilul bugetar decalat al mecanismului;

5.  salută, în contextul afluxului semnificativ de migranți și refugiați în UE în ultimii ani, dimensiunea interculturală tot mai pronunțată a programului, care va duce, se speră, la mai multe proiecte care să stimuleze diversitatea culturală și dialogul intercultural și să promoveze multilingvismul începând din 2017; subliniază că aceasta ar trebui să fie considerată o componentă obișnuită a programului, dat fiind că integrarea culturală va rămâne probabil o provocare în multe state ale UE în anii următori.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.12.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Richard Ashworth, Xabier Benito Ziluaga, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, Bill Etheridge, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Zbigniew Kuźmiuk, Ivana Maletić, Vladimír Maňka, Clare Moody, Andrey Novakov, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Monika Vana, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Bill Etheridge, Nils Torvalds, Derek Vaughan

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

José Blanco López, Edouard Ferrand, Valentinas Mazuronis, Claudia Schmidt


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

24.1.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sylvie Guillaume, Marc Joulaud, Emma McClarkin


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

24

+

ALDE:

Mircea Diaconu, María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

GUE/NGL:

Nikolaos Chountis, Curzio Maltese

PPE:

Andrea Bocskor, Marc Joulaud, Svetoslav Hristov Malinov, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D:

Silvia Costa, Giorgos Grammatikakis, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Julie Ward

Verts/ALE:

Jill Evans, Helga Trüpel

0

-

4

0

ECR:

Andrew Lewer, Emma McClarkin, John Procter

ENF:

Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică