Procedură : 2015/2343(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0042/2017

Texte depuse :

A8-0042/2017

Dezbateri :

PV 15/03/2017 - 16
CRE 15/03/2017 - 16

Voturi :

PV 16/03/2017 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0092

RAPORT     
PDF 763kWORD 70k
17.2.2017
PE 594.055v02-00 A8-0042/2017

referitor la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona

(2015/2343(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportori: Michael Gahler, Esteban González Pons

(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul de procedură)

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 OPINIE MINORITARĂ
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona

(2015/2343(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul de la Lisabona,

–  având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 36 din TUE privind rolul Parlamentului European în politicile externe, de securitate și de apărare comune,

–  având în vedere articolul 42 alineatele (2), (3), (6) și (7), precum și articolele 45 și 46 din TUE privind definirea progresivă a unei politici de apărare comune,

–  având în vedere Protocolul (nr. 1) la tratate privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul (nr. 2) la tratate privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013, din 26 iunie 2015 și din 15 decembrie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind politica de securitate și apărare comună din 25 noiembrie 2013, 18 noiembrie 2014, 18 mai 2015, 27 iunie 2016 și 14 noiembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 aprilie 2016 referitoare la UE într-un mediu global în schimbare - o lume mai conectată, mai contestată și mai complexă(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la clauzele UE de apărare reciprocă și de solidaritate: dimensiuni politice și operaționale(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 privind Uniunea Europeană a Apărării(3),

  având în vedere Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la clauza de apărare reciprocă (articolul 42 alineatul (7) din TUE)(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (Regulamentul financiar),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2015/1835 a Consiliului din 12 octombrie 2015 de definire a statutului, sediului și regulamentului de funcționare ale Agenției Europene de Apărare(6),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 22 ianuarie 2001 de instituire a Comitetului politic și de securitate(7),

–  având în vedere concluziile Conferințelor interparlamentare privind politica externă și de securitate comună (PESC) și politica de securitate și apărare comună (PSAC) de la Haga din 8 aprilie 2016, de la Luxemburg din 6 septembrie 2015, de la Riga din 6 martie 2015, de la Roma din 7 noiembrie 2014, de la Atena din 4 aprilie 2014, de la Vilnius din 6 septembrie 2013, de la Dublin din 25 martie 2013 și de la Pafos din 10 septembrie 2012,

–  având în vedere documentul intitulat „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016,

–  având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington D.C. la 4 aprilie 1949,

–  având în vedere documentul intitulat „Plan de implementare în domeniul securității și apărării” prezentat de VP/ÎR la 14 noiembrie 2016,

–  având în vedere raportul din 7 iulie 2014 privind progresele înregistrate, elaborat de VP/ÎR și de șeful Agenției Europene de Apărare (AEA), privind transpunerea în practică a concluziilor Consiliului European din decembrie 2013,

–  având în vedere Declarația comună din 8 iulie 2016 a președinților Consiliului European și Comisiei, precum și a Secretarului General al NATO,

–  având în vedere rezultatul referendumului din Regatul Unit din 23 iunie 2016,

–  având în vedere rezultatele sondajului special Eurobarometru al Parlamentului European, realizat în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în perioada 9-18 aprilie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 noiembrie 2016 către Parlamentul European, Consiliu European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la Planul de acțiune european în domeniul apărării (COM(2016)0950),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru afaceri constituționale, desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și al Comisiei pentru afaceri constituționale, precum și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0042/2017),

A.  întrucât Uniunea Europeană este hotărâtă să definească o politică comună de apărare, care să conducă la o apărare comună ce îi consolidează unitatea, gradul de integrare și autonomia strategică, pentru a promova pacea, securitatea și stabilitatea în vecinătatea Europei și în întreaga lume; întrucât o apărarea comună cere decizie în unanimitate în Consiliul European și adoptarea unor astfel de decizii de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale;

B.  întrucât apariția unor noi circumstanțe geopolitice și geostrategice — cu predominanța regiunii asiatice asupra celei euro-atlantice — și a unor noi actori, precum și apariția unor noi amenințări reale și domenii de activitate demonstrează că statele nu pot să facă față singure riscurilor noi și că este nevoie de un răspuns comun;

C.  întrucât costul „non-Europei” în materie de securitate și de apărare este estimat la peste 100 miliarde EUR pe an și întrucât iar nivelul de eficiență al UE echivalează cu 10% - 15 % din cel al SUA;

D.  întrucât mediul global în curs de deteriorare a relevat importanța îmbunătățirii cooperării și a schimbului de informații și bune practici între statele membre ale UE, precum și necesitatea unei creșteri importante a cheltuielilor militare ale UE prin intermediul unei surse de resurse proprii rezervate în acest scop;

E.  întrucât obiectivul integrării militare și de apărare a fost enunțat prima dată de părinții fondatori, cu obiectivul principal de a institui un mecanism de apărare colectivă legitimă și de a menține pacea pe continentul european;

F.  întrucât Tratatul privind Uniunea Europeană definește în mod clar la articolele 21 alineatul (1) și (2) și al articolul 42 principiile și obiectivele în domeniul PESC și PSAC, precum și mecanismele și cadrul pentru realizarea acestora; întrucât s-au realizat progrese foarte limitate în îndeplinirea acestor obiective, în pofida numeroaselor apeluri și propuneri de implementare de către Parlament și Comisie;

G.  întrucât dezvoltarea PSAC necesită în primul rând voință politică din partea statelor membre, având la bază valori și principii comune, dar și interese și priorități comune, precum și crearea unor structuri de cooperare instituțională; întrucât PSAC ar trebui să fie o politică efectivă, structurată și comună, care generează valoare adăugată, și nu o simplă agregare a politicilor naționale ale statelor membre sau cel mai mic numitor comun al acestora;

H.  întrucât activarea de către Franța a articolului 42 alineatul (7) din TUE în noiembrie 2015 a demonstrat potențialul tuturor dispozițiilor din tratat referitoare la securitate și apărare;

I.  întrucât, conform articolului 42 alienatul (2) din TUE, UE are competența de a defini și implementa o politică de securitate și apărare comună care include definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii; întrucât Uniunea ar trebui să folosească această competență pentru a-și îmbunătăți coordonarea și eficiența și pentru a completa acțiunile statelor membre, fără a afecta sau fără a se substitui competenței lor în domeniul apărării;

J.  întrucât există structuri multinaționale europene care reprezintă exemple de bune practici și de cooperare între statele membre de mai mulți ani, de exemplu Eurocorps; întrucât aceste structuri ar putea constitui un punct de plecare în direcția unei politici de apărare comune a Uniunii;

K.  întrucât cetățenii UE așteaptă mai multă acțiune a UE în domeniul apărării și securității; întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru 85.1 din iunie 2016 , două treimi din cetățenii Uniunii Europene care au fost consultați ar dori să vadă o mai mare implicare a UE în domeniul politicii de securitate și de apărare prin angajamentele statelor membre;

L.  întrucât este nevoie să se creeze o cultură a apărării, care să contribuie la garantarea faptului că cetățenii UE au o idee clară asupra rolului pe care îl joacă apărarea în societatea noastră, precum și asupra contribuției pe care o aduce la stabilitate, menținerea păcii și consolidarea securității internaționale;

M.  întrucât trebuie să se ia măsuri pentru a mări funcționalitatea și eficacitatea politicii europene de securitate, astfel încât aceasta să poată aduce o îmbunătățire reală în securitatea Europei;

N.  întrucât Consiliul European ar trebui să instituie fără întârziere Uniunea Europeană a Apărării, după cum a susținut Parlamentul, dar și o apărare comună a Uniunii; întrucât statele membre ar trebui să adopte decizia privind apărarea comună conform normelor lor constituționale;

O.  întrucât politica de apărare a UE ar trebui să consolideze capacitatea Europei de a-și consolida securitatea în interiorul și în afara UE și ar trebui să consolideze parteneriatul cu NATO și să întărească relațiile transatlantice, contribuind astfel și la consolidarea NATO;

P.  întrucât Parlamentul sprijină ferm Uniunea Europeană a Apărării și va continua să prezinte propuneri specifice în acest sens; întrucât Conferința interparlamentară privind PESC și PSAC ar trebui să devină forumul pentru implementarea unei cooperări interparlamentare concrete și periodice privind PSAC și definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii;

Q.  întrucât VP/ÎR consultă periodic Parlamentul cu privire la definirea progresivă a unei politici de apărare comune a Uniunii, se asigură că opiniile Parlamentului European sunt luate în considerare în mod corespunzător în acest proces și informează Parlamentul cu privire la progresele înregistrate în direcția Uniunii Europene a Apărării;

R.  întrucât, în declarația făcută la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE de la Gymnich, din 2 septembrie 2016, VP/ÎR s-a referit la contextul favorabil pentru realizarea unor progrese solide în rândul statelor membre în domeniul apărării;

S.  întrucât Comisia asigură aplicarea tratatelor și a măsurilor adoptate de instituții în temeiul acestora, inclusiv în domeniul PSAC;

T.  întrucât viitoarea programare anuală și multianuală a Uniunii ar trebui să conțină și politica de apărare; întrucât Comisia ar trebui să inițieze lucrările privind acordurile interinstituționale corespunzătoare, inclusiv Cartea albă europeană a apărării, pentru o primă implementare în următorul cadru multianual financiar și politic al UE;

U.  întrucât Parlamentul European reprezintă cetățenii europeni și exercită funcția legislativă și funcția bugetară, precum și funcțiile de control politic și de consultare și, astfel, trebuie să joace un rol esențial în definirea Uniunii Europene a Apărării;

V.  întrucât rolul activ al Parlamentului, sprijinul său politic și controlul democratic în definirea unei uniuni europene a apărării și în stabilirea unei apărări comune ar afirma și consolida bazele reprezentative și democratice ale Uniunii;

W.  întrucât Strategia globală a UE ar trebui să reprezinte un cadru strategic foarte clar și valoros pentru dezvoltarea viitoare a PSAC,

X.  întrucât există limite atunci când este vorba de instruire militară în străinătate, atât în ceea ce privește planurile de acțiune, cât și sprijinul logistic militar necesar;

Y.  întrucât misiunile de instruire nu pot fi, prin urmare, efectuate în străinătate - la fel ca în cazul misiunilor de instruire militară în Republica Centrafricană (EUTM RCA) sau Mali (EUTM Mali) - dacă guvernele din țările respective nu furnizează unităților militare armamentele și echipamentele necesare ; întrucât fără instruirea care se face cu arme și echipamente, este imposibil să se creeze unități care să poată face față provocărilor unui război și care să desfășoare operațiuni;

Z.  întrucât militarii europeni nu au voie în momentul de față să participe la operațiuni militare ca observatori, ceea ce înseamnă că nu pot să identifice problemele pe care le-ar putea avea unitățile aflate în instrucție și nu sunt, prin urmare, în măsură să soluționeze problemele operaționale într-o etapă ulterioară;

AA.  întrucât aceste unități - atât în Mali, cât și în Republica Centrafricană - sunt înființate pentru operațiuni de luptă și întrucât, după trei ani fără echipament adecvat și fără o instrucție adecvată, cum este cazul EUTM Mali, ele nu sunt nici pe departe operaționale;

AB.  întrucât, în lipsa armamentului necesar, misiunile de instruire vor fi efectuate în străinătate numai dacă guvernul țării respective furnizează armamente și echipamente unităților, iar acestea pot continua să le utilizeze după ce s-a încheiat instruirea;

Cadru constituțional și juridic

1.  reamintește că PSAC, după cum prevede Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), include definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii, care va conduce la o viitoare apărare comună atunci când va decide Consiliul European, hotărând în unanimitate și când statele membre ar trebui să adopte o astfel de decizie conform normelor lor constituționale; invită statele membre să se angajeze în mod prioritar în ceea ce privește dispozițiile tratatului referitoare la PSAC și să mărească eforturile de asigurare a unor progrese concrete în îndeplinirea obiectivelor definite în dispozițiile respective;

2.  constată că elementele de reformă și inovare pe care le duce tratatul în ceea ce privește PSAC constituie un cadru suficient și coerent și ar trebui să deschidă calea unei politici cu adevărat comune, bazată pe resurse și capabilități comune, precum și pe o planificare coordonată la nivelul Uniunii; subliniază că progresele PSAC în actualul cadru instituțional și juridic depind mai mult de voința politică a statelor membre decât de considerații juridice; subliniază că articolul 43 din TUE acoperă întregul spectru al misiunilor de gestionare a crizelor, UE având ambiția să îl folosească într-un mod rapid și decisiv;

3.  invită, așadar, VP/ÎR, Consiliul și statele membre să asigure, după cum se prevede în TUE, coerența între diferitele domenii de acțiune externă, să trateze aceste domenii cu abordare globală și cuprinzătoare și să folosească toate posibilitățile oferite de tratat - mai ales mecanismele prevăzute la articolul 42 alineatul (6) și articolul 46 din TUE, în protocolul nr. 10 privind cooperarea structurată permanentă, instituită de articolul 42 din TUE și, în timpul fazei operaționale, la articolul 44 din TUE privind punerea în aplicare a unei misiuni PSAC de către un grup de state membre - pentru a se realiza o desfășurare mai rapidă, mai flexibilă și mai eficientă a misiunilor și operațiunilor PSAC; subliniază că ar trebui clar definite normele privind cooperarea în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO);

4.  observă că, atunci când TUE prevede că Consiliul hotărăște cu majoritate calificată să adopte decizii în cadrul PSAC, în special deciziile în baza articolului 45 alineatul (2) și a articolului 46 alineatul (2) din TUE, toate cheltuielile rezultate ca urmare a aplicării acestor decizii ar trebui finanțate cu resurse suplimentare noi prevăzute în bugetul UE și să fie suportate din bugetul respectiv; consideră că, în acest scop, este necesară finanțarea suplimentară sau cofinanțarea din partea statelor membre;

5.  consideră, prin urmare, că Agenția Europeană de Apărare (AEA) și PESCO ar trebui tratate ca instituții sui generis ale Uniunii, așa cum este cazul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE); consideră că acest lucru impune modificarea Regulamentului financiar pentru a include AEA și PESCO la articolul 2 litera (b) din respectivul regulament, cu o secțiune specifică în bugetul Uniunii; reamintește că Parlamentul ar trebui, împreună cu Consiliul, să exercite funcțiile legislativă și bugetară, precum și funcțiile de control politic și consultative, în conformitate cu tratatele;

6.  este convins că articolul 41 alineatul (1) din TUE se aplică cheltuielilor administrative ale EDA și PESCO;

7.  observă că articolul 41 alineatul (2) din TUE se aplică cheltuielilor operaționale ale EDA și PESCO; reamintește că cheltuielile operaționale ce rezultă din operațiuni militarele în sensul articolului 41 alineatul (2) din TUE, cheltuielile de rezultă din operațiunile de apărare ale unui stat membru în cazul în care este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, precum și cheltuielile de funcționare care rezultă din operațiunile militare ale statelor membre când își îndeplinesc obligația de a acorda ajutor și asistență în conformitate cu articolul 42 alineatul (7) din TUE ar trebui să fine finanțate colectiv, dar să nu fie în sarcina bugetului UE; salută activarea articolului 42 alineatul (7) privind clauza de apărare reciprocă;

8.  consideră, prin urmare, că pentru AEA și PESCO finanțarea cheltuielilor lor administrative și operaționale din bugetul Uniunii reprezintă singura opțiune în baza tratatelor, chiar dacă ambele instituții pot gestiona fonduri care au fost furnizate direct de statele membre;

9.  invită statele membre să furnizeze mijloacele financiare suplimentare necesare pentru a finanța costurile administrative și operaționale ale AEA și PESCO din bugetul Uniunii;

10.  îndeamnă Consiliul să revizuiască în acest sens Decizia (PESC) 2015/1835 a Consiliului de definire a statutului, sediului și regulamentului de funcționare ale Agenției Europene de Apărare;

11.  consideră că adâncirea cooperării în domeniul apărării între statele membre la nivelul UE ar trebui să meargă mână în mână cu consolidarea supravegherii și a controlului parlamentar exercitat de către Parlamentul European și parlamentele naționale;

12.  subliniază, în acest context, rolul Parlamentului ca autoritate bugetară; este hotărât să exercite un control parlamentar și bugetar real asupra AEA și PESCO, după cum prevăd tratatele;

13.  îndeamnă Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din TUE și să adopte rapid o decizie de creare a fondului de lansare pentru finanțarea urgentă a fazelor inițiale ale operațiunilor militare pentru misiunile menționate la articolul 42 alineatul (1) și la articolul 43 din TUE;

14.  îndeamnă Consiliul, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din TUE, să ia măsuri concrete în sensul armonizării și standardizării forțelor armate europene pentru a facilita cooperarea personalului forțelor armate în cadrul unei noi Uniuni Europene a Apărării, ca etapă în definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii;

Valoarea adăugată europeană a PSAC

15.  subliniază că realizarea obiectivelor PSAC de consolidare a capacității operaționale a Uniunii de a acționa pe plan extern pentru a asigura menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale, după cum prevede TUE, este necesară mai mult decât oricând, având în vedere deteriorarea rapidă a mediului de securitate; crede cu tărie că amenințările de securitate și apărare cu care se confruntă UE și care îi vizează pe cetățenii săi și teritoriul său sunt comune și nu pot fi abordate de un singur stat membru; este convins că securitatea și apărarea Uniunii vor fi mai puternice dacă Uniunea și statele membre hotărăsc să rămână unite și să lucreze împreună; consideră că UE trebuie să își dezvolte un sistem eficient de repartiție a sarcinilor la nivel european pentru propria sa securitate și apărare, ceea ce nu se întâmplă deocamdată; invită statele membre să dovedească un angajament politic deplin și să coopereze în acest scop;

16.  subliniază că securitatea și apărarea constituie un domeniu în care este evidentă valoarea adăugată europeană, din perspectiva eficienței, oferind statelor membre capacități mai mari și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, printr-o mai mare coerență, coordonare și interoperabilitate în securitate și de apărare, dar și din perspectiva contribuției la întărirea solidarității, coeziunii și autonomiei strategice; atrage atenția că, potrivit estimărilor, fiecare euro investit în apărare generează un randament de 1,6 euro, în special prin locuri de muncă calificate, cercetare și tehnologie și exporturi;

17.  subliniază că utilizarea tuturor posibilităților prevăzute în Tratat ar îmbunătăți competitivitatea și funcționarea industriei de apărare pe piața unică, ar încuraja într-o mai mare măsură cooperarea în domeniul apărării prin intermediul unor stimulente pozitive și ar facilita orientarea către proiecte pe care statele membre nu le pot realiza singure, reducând dublarea inutilă a eforturilor și promovând o utilizare mai eficientă a banilor publici;

18.  subliniază că întărirea PSAC, în conformitate cu tratatele, nu va afecta suveranitatea națională, deoarece această politică este determinată de statele membre; este convins că apărarea integrității teritoriale a Uniunii Europene prin intermediul unei politici de apărare comune reflectă cel mai mare respect pentru suveranitate;

19.  subliniază că lansarea de misiuni PSAC, în temeiul articolului 44 din TUE, contribuie la realizarea Uniunii Europene a Apărării; invită UE să utilizeze integral potențialul articolului 44 pentru a continua și a intensifica acest tip de operațiuni în perspectiva unei politici funcționale în materie de securitate și apărare;

20.  consideră esențială creșterea cheltuielilor de apărare naționale la 2 % din PIB-ul UE; subliniază că acest lucru ar însemna cheltuieli suplimentare de aproape 100 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului următor; consideră că această creștere ar trebui folosită pentru a lansa mai multe programe strategice de cooperare în cadrul Uniunii și prin intermediul ei, structurând mai bine cererea și oferta și făcându-le mai eficiente și mai eficace; consideră că această creștere va contribui la sprijinirea, la nivel european, a industriilor și locurilor de muncă în sectorul apărării și la crearea de locuri de muncă, în special în întreprinderile mici și mijlocii; este de părere că o parte substanțială a cheltuielilor ar trebui direcționate către cercetare și dezvoltare, precum și către programele de cooperare strategică, cu accent pe noile tehnologii de apărare cu dublă utilizare, care sunt esențiale nu doar pentru realizarea acestor obiective, dar pot aduce și o valoare adăugată suplimentară în Uniunea Europeană; remarcă faptul că pentru aceste cheltuieli suplimentare ar trebui să asigurată mai multă răspundere, transparență și control în ceea ce privește folosirea fondurilor publice europene,

21.  este convins că investițiile Uniunii în apărare ar trebui să garanteze că toate statele membre pot participa la îmbunătățirea echilibrată, coerentă și sincronizată a capabilităților lor militare; consideră că acest lucru reprezintă o oportunitate strategică pentru ca UE să își îmbunătățească securitatea și apărarea;

Cadrul instituțional

Consiliul miniștrilor apărării

22.  evidențiază necesitatea continuă a instituirii unui format al Consiliului pentru miniștrii apărării, prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, pentru a coordona implementarea PSAC și pentru a o face mai eficientă;

Comitetul director al apărării

23.  consideră că Comitetul director al AEA, alcătuit din reprezentanți ai ministerelor apărării din statele membre, este un organism potrivit pentru a exercita funcțiile de consiliere și de supraveghere necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 42, 45 și 46 din TUE;

24.  consideră că articolul 4 alineatul (4) din Decizia (PESC) 2015/1835 a Consiliului de definire a statutului, sediului și regulamentului de funcționare ale Agenției europene de apărare oferă o bază necesară și solidă pentru a permite Comitetului director al AEA să acționeze ca un al treilea comitet al reprezentanților permanenți ai Uniunii, Comitetul director al apărării; consideră că acest comitet ar trebui să exercite și funcțiile consultative și de supraveghere necesare pentru implementarea cooperării structurate permanente, odată ce este stabilită;

25.  este convins că mandatul Comitetului Politic și de Securitate (COPS), prevăzut la articolul 38 din TUE, trebuie interpretat într-o manieră restrictivă; consideră că, în temeiul tratatelor, mandatul COPS cuprinde numai situația și misiunile în afara Uniunii Europene, precum și o serie de aspecte legate aplicarea clauzei de solidaritate; consideră, în special, că dispozițiile practice elaborate de COPS nu sunt adaptate pentru a continua aplicarea acestei părți a PSAC definită la articolul 42 alineatul (2) din TUE;

26.  îndeamnă Consiliul să revizuiască în acest sens Decizia 2001/78/PESC a Consiliului de instituire a Comitetului Politic și de Securitate, precum și Decizia (PESC) 2015/1835 a Consiliului de definire a statutului, sediului și regulamentului de funcționare ale Agenției Europene de Apărare;

Agenția Europeană de Apărare

27.  reamintește obiectivele AEA de a sprijini statele membre în dezvoltarea capabilităților de apărare și de a-și consolida baza industrială și tehnologică în domeniul apărării; subliniază potențialul insuficient exploatat al AEA pentru sprijinirea dezvoltării PSAC și pentru îndeplinirea acestor obiective, care necesită utilizarea deplină a capacităților agenției; cere un proces de reflecție asupra rolului și sarcinilor viitoare ale agenției; invită statele membre să-și definească un nivel de ambiție comun în cadrul unei AEA reformate și să se angajeze în acest sens; îndeamnă la consolidarea sprijinului politic, a finanțării și a resurselor acordate AEA, precum și la coordonarea AEA cu acțiunile Comisiei, ale statelor membre și ale altor actori, în special în domeniul dezvoltării capabilităților, al achizițiilor în domeniul apărării, cercetării și promovării interoperabilității între statele forțele armate ale statelor membre; consideră că agenția poate cofinanța achiziții înainte de comercializare și achiziții publice de soluții inovatoare împreună cu autoritățile statelor membre și cu operatori de pe piața privată;

28.  ia act de decizia AEA de a reexamina Planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) în conformitate cu Strategia globală a UE și așteaptă cu interes un viitor PDC care să reflecte într-un mod mai pregnant prioritățile și nevoile UE și ale statelor membre;

29.  invită statele membre să elaboreze politică europeană comună în materie de armament și capabilități (PEAC) în cadrul AEA, după cum prevede articolul 42 alineatul (3) din TUE, și invită Comisia, inclusiv AEA, să prezinte propuneri cu privire la această chestiune; invită VP/ÎR să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele obținute în urma relațiilor de lucru existente între AEA și Comisie și Agenția Spațială Europeană (ESA) și Organizația de Cooperare Comună în materie de Armament (OCCAR); invită statele membre să implementeze în mod corespunzător Poziția comună 2008/944/PESC privind exporturile de arme și să stabilească o politică comună în materie de exporturi de arme care să garanteze că exporturile de arme vor fi supuse unor criterii comune la nivel de UE ce vizează exporturile de arme, muniții și echipamente și tehnologii de apărare;

Cooperarea structurată permanentă (PESCO)

30.  încurajează statele membre să creeze și să participe la PESCO în cadrul Uniunii cât mai rapid, cu scopul de a-și menține și îmbunătăți capabilitățile militare prin dezvoltarea unei doctrine și a leadershipului, prin perfecționarea și pregătirea personalului, prin dezvoltarea materialului de apărare și a infrastructurilor, precum și prin interoperabilitate și certificare; subliniază că este important și necesar ca la cooperarea structurată permanentă și eficientă să participe toate statele membre care doresc să acționeze cu cel mai înalt nivel de ambiție pentru a înregistra progrese în direcția integrării apărării; consideră că o „forța integrată europeană” (FEI) permanentă, ar trebui să fie realizată ca o forță multinațională, după cum se prevede la articolul 1 din Protocolul nr. 10 privind PESCO, și să fie pusă la dispoziția Uniunii pentru implementarea PSAC, conform articolului 42 alineatul (3) din TUE; invită ÎR/VP să prezinte propuneri pentru operaționalizarea PESCO în prima jumătate a anului 2017;

31.  consideră că Uniunea ar trebui să ia măsuri, de comun acord cu statele membre implicate, pentru a participa la programele de capabilități pe care acestea le desfășoară; consideră că contribuția financiară a Uniunii la astfel de programe nu ar trebui să depășească contribuțiile făcute de statele membre participante;

32.  consideră că sistemul grupurilor tactice de luptă ale UE ar trebui să fie încadrat în PESCO, alături de crearea unui comandament civil și militar permanent, care să dispună de o capacitate militară de planificare și executare (MPCC) și de o capacitate civilă de planificare și executare (CPCC), ambele la fel de importante, care ar îmbunătăți planificarea strategică și operațională de-a lungul întregului ciclu de planificare, ar intensifica cooperarea civil-militară și ar îmbunătăți capacitatea UE de a reacționa rapid la crize; consideră că și alte structuri multinaționale europene, cum ar fi Comandamentul european de transport aerian, Eurocorps și Organizația de Cooperare Comună în materie de Armament (OCCAR), precum și toate formele bilaterale și multilaterale de cooperare militară între țările participante la PESCO ar trebui încadrate în PESCO; consideră că privilegiile și imunitățile UE ar trebui să se aplice structurilor multinaționale care fac parte din PESCO;

33.  consideră că, în timpul fazelor „stand-up”, „standby” și „stand-down” (mobilizare, rezervă și retragere) Uniunea ar trebui să acopere toate cheltuielile grupurilor tactice de luptă ale UE;

34.  invită VP/ÎR și Consiliul să pună pe deplin în aplicare Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și să numească un reprezentant special pentru femei și conflicte;

Parlamentul European

35.  subliniază că Parlamentul are de jucat un rol major în controlul și supravegherea implementării PESC și PSAC și în evaluarea acestei politici, conform articolului 14 alineatul (1) din TUE; consideră că Conferința interparlamentară privind PESC și PSAC ar trebui să devină totodată o platformă de consultare interparlamentară și monitorizare a PSAC; insistă că Parlamentul trebuie să fie în mod real consultat cu privire la deciziile majore în domeniul PSAC, în special în ceea ce privește misiunile militare și civile din afara UE și operațiunile strategice de apărare;

36.  invită, în acest sens, VP/ÎR să transpună efectiv în practică articolul 36 din TUE, asigurându-se că opiniile Parlamentului European sunt luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii de consultare a Parlamentului cu privire la aspectele principale și opțiunile fundamentale din domeniul PSAC ca parte a PESC; cere să se ofere mai multe informații Parlamentului și cu o mai mare regularitate pentru a se consolida mecanismele disponibile de control parlamentar și politic;

37.  îndeamnă Parlamentul să transforme Subcomisia sa pentru securitate și apărare într-o comisie parlamentară de sine stătătoare, care să aibă un rol important în punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comună și, în special, un rol în controlul actelor juridice legate de piața apărării, precum și în cadrul procedurilor precum procesul anual coordonat de analiză a apărării;

38.  îndeamnă la o cooperare consolidată între Parlamentul European și parlamentele naționale, ca element esențial pentru obținerea unor rezultate concrete în domeniul PSAC și pentru legitimitatea acestei politici; remarcă că o astfel de cooperare nu ar trebui să afecteze implementarea PSAC și îndeplinirea obiectivelor sale ca politică a Uniunii;

39.  consideră că Parlamentul ar trebui să încurajeze în continuare inițiative specifice și adreseze recomandări Consiliului, VP/ÎR și Comisiei privind chestiunile comune de securitate și apărare, dincolo de rolul său în procedurile bugetare;

Relațiile UE - NATO

40.  cere o relație mai strânsă între PSAC și NATO, fapt care oferă oportunități politice de colaborare și complementaritate la toate nivelurile, fără a se duce atingere articolului 42 alienatul (7) al doilea paragraf din TUE; reamintește nevoia de a reechilibra și lărgi parteneriatul strategic dintre UE și NATO, cu scopul de a asigura compatibilitatea, de a dezvolta capabilități comune și de a evita suprapunerea acțiunilor și structurilor, reducând astfel cheltuielile și mărindu-le eficacitatea; invită VP/ÎR să inițieze imediat un dialog cu partenerii transatlantici pentru a clarifica poziția acestora cu privire la diferite subiecte vizate de Strategia globală;

41.  invită VP/ÎR și Secretarul General al NATO să prezinte o analiză detaliată a consecințelor juridice și politice pe care le-ar putea avea declanșarea articolului 50 din TUE de către Regatul Unit asupra dezvoltării parteneriatului dintre UE și NATO;

42.  subliniază că acordurile „Berlin plus” ar trebui revizuite în profunzime pentru a le adapta la actualul context strategic și pentru a remedia deficiențele găsite, de exemplu, prin consolidarea mecanismelor tactice și operaționale în scenariile în care sunt prezente UE și NATO, precum și pentru a-i permite NATO să folosească instrumentele UE;

Recomandări politice

43.  sprijină propunerea privind Analiza coordonată anuală a apărării, prin care statele membre și-ar putea coordona cheltuielile din apărare și planurile de capabilități într-un proces deschis, care să implice atât Parlamentul European, cât și parlamentele naționale;

44.  invită Consiliul și VP/ÎR să elaboreze o Carte albă a UE privind securitatea și apărarea, care să conțină o definiție corespunzătoare a amenințărilor și pericolelor la adresa securității europene cu care se confruntă UE și statele sale membre, ca o primă etapă în vederea stabilirii capacităților de care are nevoie apărarea europeană, o foaie de parcurs cu etape clare și un calendar de măsuri progresive în vederea creării Uniunii Europene a Apărării și a unei politici de apărare comune mai eficiente; consideră că o astfel de carte albă ar trebui elaborată în colaborare de către diferitele instituții ale UE și că ar trebui să fie cât mai cuprinzătoare și să integreze diferitele măsuri prevăzute de Uniune;

45.  salută Planul de acțiune european în domeniul apărării, înaintat de Comisie în noiembrie 2016; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să ofere clarificări detaliate privind administrarea, finanțarea și obiectivele posibilului Fond european pentru apărare, în special a componentelor privind capabilitatea și cercetarea; consideră că implementarea efectivă a planului respectiv necesită sprijin puternic și angajament politic ferm din partea statelor membre și a instituțiilor UE; regretă, în acest sens, că Comisia, AEA și statele membre nu au realizat încă toate sarcinile fixate în urma reuniunilor Consiliului European pe probleme de apărare din 2013 și 2015;

46.  reamintește că diferitele inițiative prezentate de Comisia Europeană trebuie să țină seama de particularitățile sectorului apărării (reguli de participare, drepturi de proprietate intelectuală, guvernanță, legătura cu nevoile operaționale); va fi foarte atent în timpul negocierilor pentru perioada 2021-2027, în special în ceea ce privește implementarea viitorului program european de cercetare în domeniul apărării;

47.  consideră că adoptarea unei Cărți albe a UE pentru securitate și apărare ar trebui să plece de la Planul de implementare în domeniul securității și apărării din Strategia globală, pentru a conduce la definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii; subliniază că acest document ar trebui nu numai să reflecte capabilitățile militare actuale ale statelor membre, ci și să analizeze tipul de cooperare necesar și mijloacele prin care se poate realiza, tipul de operațiuni pe care UE le poate desfășura și capabilitățile și fondurile necesare, contribuind, totodată, la coordonarea și cooperarea dintre NATO și UE;

48.  cere reformarea imediată a mecanismului Atena, în vederea extinderii potențialului său de repartizare a costurilor și de finanțare comună, precum și pentru a asigura o repartizare echitabilă a costurilor operaționale, astfel încât statele membre să fie încurajate să contribuie cu forțe, fără să fie restricționate de capacitățile lor financiare; consideră că o astfel de reformă ar trebui să asigure că toate costurile comune menționate în anexele I-IV la Decizia Consiliului (PESC) 2015/528 din 27 martie 2015 sunt întotdeauna suportate de mecanismul Athena; consideră că mecanismul Athena reformat ar trebui utilizat, de asemenea, pentru finanțarea „forței integrate europene” (după crearea sa în cadrul PESCO), inclusiv a grupurilor tactice de luptă ale UE;

49.  cere ca misiunile europene de pregătire militară în străinătate să își îndeplinească sarcina de a pregăti unități militare naționale locale care să fie capabile să înfrunte condiții de război și amenințări la adresa securității (revolte și terorism); consideră că, prin urmare, acestea ar trebui să dispună de armele și de echipamentele necesare atât pentru pregătire, cât și pentru capacitatea de a opera pe teren, iar militarii europeni însărcinați cu pregătirea acestora ar trebui să aibă posibilitatea de a-i însoți ca observatori, fără a interveni în operațiuni, astfel încât să poată evalua eficiența pregătirii și, ulterior, să facă ajustările necesare și să deruleze din nou programe de pregătire;

50.  subliniază necesitatea unei dezbateri mai aprofundate asupra relațiilor viitoare dintre Uniune și Regatul Unit în chestiuni privind PSAC și în special în domeniul capabilităților militare, în cazul în care Regatul Unit decide să declanșeze articolul 50 din TUE; consideră că trebuie găsite noi modalități de comandă în ceea ce privește Comandamentul de operații pentru operațiunea Atalanta de la Northwood;

51.  invită Consiliul și VP/ÎR să asigure coordonarea la toate nivelurile de interacțiune: civile și militare, SEAE/Comisie și EU/statele membre; salută legăturile intrinseci dintre securitatea internă și cea externă stabilite de Strategia globală și invită VP/ÎR și Comisia să garanteze coerența și să se asigure că aspectele interne și externe ale securității sunt coordonate în mod corespunzător, inclusiv la nivel administrativ;

52.  subliniază că UE trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a guvernării globale, ceea ce va conduce la o îmbunătățire a contextului strategic și de securitate; invită statele membre să promoveze reforma ONU pentru a îmbunătăți legitimitatea, transparența, procesele de responsabilizare și eficiența acesteia; consideră că este necesară o reformă a Consiliului de Securitate al ONU, în special în ceea ce privește componența acestuia și procedurile sale de vot, pentru a-i crește capacitatea de a acționa în mod decisiv în fața provocărilor mondiale în domeniul securității, depășindu-și perspectiva pur militară;

53.  subliniază că factorul uman este unul dintre cele mai valoroase atuuri în eforturile către o apărare comună; consideră că este nevoie de mai multe investiții în pregătirea și educația în domeniul PSAC, urmărind totodată instituirea unui sistem integrat bazat pe centre militare naționale, având în vedere că atât pregătirea, cât și educația reprezintă instrumente puternice pentru a progresa în acest domeniu;

54.  consideră că opiniile exprimate de Parlamentul European prin prezenta rezoluție constituie recomandări adresate Consiliului și VP/ÎR, în conformitate cu articolul 36 din TUE; consideră că aceste recomandări ar trebui luate în considerare în mod corespunzător de VP/ÎR în toate propunerile de dezvoltare a PSAC, precum și de Consiliu când adoptă aceste propuneri, ca exemplu de bună practică a cooperării mutuale sincere între instituțiile Uniunii;

55.  subliniază că articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede explicit că „acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional.”;

Posibile evoluții și adaptări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene

56.  cere membrilor unei viitoare convenții:

–  să ia în considerare recomandările și orientările acestui raport, a rapoartelor Parlamentului privind punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comună și a celor privind Uniunea Europeană a Apărării;

–  să includă, pe baza recomandărilor și orientărilor din aceste rapoarte, dispoziții într-un viitor tratat al Uniunii care:

•  stabilesc forțe armate europene, capabile să desfășoare forțe de luptă pentru conflicte de mare intensitate, forțe de stabilizare pentru securizarea încetării focului sau a acordurilor de pace și pentru asigurarea misiunilor de evacuare, servicii medicale, inclusiv spitale mobile de campanie, precum și forțe pentru asigurarea logisticii militare și a ingineriei militare;

•  stabilesc, în cadrul politicii comune de apărare a Uniunii, orientări precise și obligatorii pentru activarea și implementarea clauzei de ajutor reciproc și asistență;

•  asigură schimbul obligatoriu de informații la nivel european între structurile naționale de informații în cadrul unor structuri de cooperare adecvate;

•  instituie un grup de lucru permanent pe „probleme de apărare” în rândul membrilor Comisiei, prezidat de VP/ÎR; asociază Parlamentul cu acest grup prin reprezentanții permanenți; implică și mai mult Comisia în domeniul apărării, printr-o cercetare, o planificare și o punere în aplicare bine orientate; permite VP/ÎR să integreze problematica schimbărilor climatice în toate acțiunile externe ale UE și, în special, în PSAC;

–  să ia în considerare evaluarea, din perspectiva politicii financiare și bugetare, a cheltuielilor de apărare ale statelor membre în cadrul unui viitor semestru european pentru apărare, adică să ia în considerare cât de mult cheltuie fiecare stat membru în acest domeniu, pentru a face legătura între importanța cheltuielilor individuale și securitatea Europei în ansamblul său; consideră că, pe termen lung, UE ar trebui să exploreze posibilitățile unui buget comun și să îl aibă în vedere;

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al ONU, Secretarului General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, agențiilor UE în domeniul spațiului, al securității și al apărării, precum și parlamentelor naționale.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0120.

(2)

JO C 419, 16.12.2015, p. 138.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0435.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0019.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0440.

(6)

JO L 266, 13.10.2015, p. 55.

(7)

JO L 27, 30.1.2001, p. 1.


OPINIE MINORITARĂ

referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona (2015/2343(INI))

Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru afaceri constituționale Esteban González Pons, Michael Gahler

Opinie minoritară depusă de deputații Sabine Lösing, Javier Couso Permuy, Takis Hadjigeorgiou, Sofia Sakorafa și Miguel Urban, aparținând Grupului GUE/NGL

Conform raportului, statele membre trebuie să pună mai multe resurse financiare la dispoziția bugetului UE în domeniul apărării, iar cheltuielile militare și cele pentru apărare trebuie suportate din bugetul respectiv; raportul cere o politică europeană în materie de armament și capabilități (PEAC). De asemenea, raportul preconizează implementarea și operaționalizarea cooperării permanente structurate (PESCO), o Carte Albă a UE privind securitatea și apărarea, o cooperare mai puternică între UE și NATO și cere o cooperare civilo-militară mai susținută.

Formulăm obiecții cu privire la raport, deoarece acesta:

•  cere statelor membre să mărească investițiile în cheltuielile de apărare - obiectivul în materie de capacități stabilit de NATO (i.e. alocarea a minimum 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ100 de miliarde de euro până în 2020);

•  salută activarea clauzei de apărare (articolul 42 alineatul (7) din TUE)), care depășește articolul 5 al NATO;

•  solicită extinderea mecanismului ATHENA dincolo de controlul parlamentar și pledează pentru o PESCO finanțată de UE în combinație cu sistemul de grupuri tactice de luptă a UE și, în plus, cere crearea unei „forțe europene integrate” permanente;

•  salută cercetarea în domeniul apărării, Fondul de apărare al UE și planul de acțiune din domeniul apărării care aduce beneficii pentru profiturile industriilor UE din domeniul apărării și securității și complexului industrial militar;

•  nu conține nicio exigență fermă privind un control parlamentar semnificativ al PSAC;

Cerem următoarele:

-  dezarmarea radicală (inclusiv nucleară) la nivelul UE și la nivel mondial;

-  absența oricărei finanțări militare de la bugetul UE și interpretarea strictă a articolului 41 alineatul (2) din TUE;

-  dizolvarea NATO.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (26.1.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona

(2015/2343(INI))

Raportor pentru aviz: Jean Arthuis

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru afaceri constituționale, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că recentele evoluții politice și numeroasele amenințări care afectează atât statele membre ale UE, cât și statele NATO scot și mai mult în evidență necesitatea urgentă de a defini o veritabilă Uniune Europeană a Securității și a Apărării și de a consolida autonomia strategică a Uniunii Europene;

2.  consideră că punerea în comun a resurselor financiare reprezintă un factor esențial pentru a stimula UE și statele sale membre să acționeze într-o manieră proporțională la provocările actuale din domeniul securității și apărării; subliniază că UE nu a reușit să profite pe deplin de posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona, acțiunile sale fiind îngreunate de mecanisme complexe și neatractive de distribuire a costurilor; crede cu tărie că, în contextul actualului mediu securitar al UE, este extrem de important ca instrumentele prevăzute de Tratatul de la Lisabona să fie în sfârșit implementate, în special în ceea ce privește cooperarea și coordonarea între statele membre, inclusiv cu privire la aspectele financiare și bugetare;

3.  reamintește că „costurile non-Europei” în ceea ce privește securitatea și apărarea, precum și potențialele câștiguri de eficiență au fost estimate ca fiind cuprinse între 26 de miliarde de euro și 130 de miliarde de euro anual, deși este extrem de dificil să încerci să estimezi un astfel de preț; subliniază importanța unor cheltuieli de apărare mai eficiente printr-o cooperare mai amplă, mai multă planificare comună și mai multe achiziții publice cu scopul de a evita dublarea, fragmentarea și absența operabilității; reamintește că industria europeană de armament poate răspunde tuturor nevoilor de apărare fără a recurge la importuri din afara Europei;

4.  este ferm convins că folosirea fondurilor Uniunii prin intermediul bugetului UE ar reprezenta un semn puternic de solidaritate și coeziune și ar permite un control mai bun și mai transparent al finanțării; este convins că acest lucru face necesară creșterea bugetului UE, care ar putea fi realizată prin resurse proprii suplimentare sau prin resurse proprii mai mari la nivelul venitului național brut (VNB);

5.  îndeamnă ca, pe termen scurt, să fie parcurse următoarele etape concrete:

–  revizuirea substanțială și extinderea mecanismului ATHENA pentru a asigura o mai bună finanțare colectivă a misiunilor UE;

–  constituirea cooperării structurate permanente (PESCO) și a fondului de lansare prevăzut la articolul 41 alineatul (3) din TUE, care ar contribui la lansarea mai rapidă a operațiunilor militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

–  analizarea posibilităților de finanțare optimă a bugetului Agenției Europene de Apărare (AEA);

–  implementarea integrală a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul PSAC, recunoscând că reprezintă o inițiativă politică nouă, cu un impact semnificativ asupra bugetului UE, căreia, prin însăși natura sa, ar trebui să i se acorde în continuare resurse noi; încurajează puternic crearea unui forum consultativ specific compus din toate părțile relevante, pentru a reuni în mod optim părțile ce reprezintă cererea și oferta pentru a elabora programul propus de cercetare în domeniul apărării în cadrul viitorului CFM;

6.  consideră că, pe termen lung, UE ar trebui să analizeze posibilitățile pentru un buget comun și să-l aibă ca obiectiv, inclusiv pentru structura de comandă, operațiunile și echipamentele comune, precum și un program de sine stătător al UE pentru cercetarea în domeniul PSAC, ținând cont de particularitățile sectorului apărării; așteaptă cu interes prezentarea propunerii Comisiei privind Fondul european pentru apărare;

7.  încurajează ferm Comisia, Agenția Europeană de Apărare (AEA) și statele membre să participe activ la procesul de implementare a Planului de acțiune pentru apărarea europeană; invită Comisia să clarifice, în primul trimestru al anului 2017, structura juridică și sursele de finanțare ale Fondului european pentru apărare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.1.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Zbigniew Kuźmiuk, Victor Negrescu, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean-Paul Denanot, Andrey Novakov, Marco Valli

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Paul Brannen, Ulrike Lunacek


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

9.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

21

1

Membri titulari prezenți la votul final

Louis Aliot, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Goffredo Maria Bettini, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Pascal Durand, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Esteban González Pons, Iveta Grigule, Diane James, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, Claudia Țapardel, Geoffrey Van Orden

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Laima Liucija Andrikienė, Brando Benifei, Doru-Claudian Frunzulică, Elisabetta Gardini, Neena Gill CBE, María Teresa Giménez Barbat, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Antonio López-Istúriz White, Gilles Pargneaux, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Marietje Schaake, Jean-Luc Schaffhauser, Igor Šoltes, Renate Sommer, Ernest Urtasun, Paavo Väyrynen, Janusz Zemke, Željana Zovko

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Dieter-Lebrecht Koch, Ramón Luis Valcárcel Siso


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

48

+

ALDE

Petras Auštrevičius, María Teresa Giménez Barbat, Charles Goerens, Iveta Grigule, Ilhan Kyuchyuk, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Marietje Schaake

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Michael Gahler, Elisabetta Gardini, Esteban González Pons, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Dieter-Lebrecht Koch, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Renate Sommer, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Ramón Luis Valcárcel Siso, Željana Zovko

S&D

Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Neena Gill, Enrique Guerrero Salom, Andrejs Mamikins, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Gilles Pargneaux, Ioan Mircea Paşcu, Tonino Picula, Pedro Silva Pereira, Janusz Zemke, Claudia Țapardel

21

-

ALDE

Paavo Väyrynen

ECR

Amjad Bashir, Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Antoni Legutko, Geoffrey Van Orden

EFDD

James Carver

ENF

Louis Aliot, Mario Borghezio, Jean-Luc Schaffhauser

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing

NI

Georgios Epitideios, Diane James, Janusz Korwin-Mikke

VERTS/ALE

Max Andersson, Klaus Buchner, Pascal Durand, Barbara Lochbihler, Ulrike Lunacek, Ernest Urtasun, Igor Šoltes

1

0

ECR

Charles Tannock

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică