Procedură : 2016/2309(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0050/2017

Texte depuse :

A8-0050/2017

Dezbateri :

PV 15/03/2017 - 18
CRE 15/03/2017 - 18

Voturi :

PV 16/03/2017 - 6.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0094

RAPORT     
PDF 555kWORD 64k
2.3.2017
PE 595.414v02-00 A8-0050/2017

referitor la Raportul Comisiei pe 2016 privind Muntenegru

(2016/2309(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Charles Tannock

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Muntenegru

(2016/2309(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: către integrarea europeană”,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte, adoptat la 29 martie 2010(1),

–  având în vedere rezultatele reuniunilor Conferinței de aderare UE-Muntenegru la nivel de adjuncți, din 30 iunie 2016, și la nivel ministerial, din 13 decembrie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 iunie 2012, prin care s-a luat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012, precum și concluziile Consiliului din 13 decembrie 2016, acestea din urmă primind sprijinul majorității covârșitoare a delegațiilor,

–  având în vedere cea de-a șaptea reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere dintre Muntenegru și UE, care a avut loc la Bruxelles, la 20 iunie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2016 intitulată „Comunicarea din 2016 privind politica de extindere a UE” (COM(2016)0715), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2016 privind Muntenegru” (SWD(2016)0360),

–  având în vedere declarația finală a Președinției Summitului Balcanilor de Vest organizat la Paris, la 4 iulie 2016, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru Summitul de la Paris din 2016,

–  având în vedere decizia miniștrilor de externe ai statelor membre NATO din 2 decembrie 2015 și semnarea Protocolului de aderare la NATO pentru Muntenegru la 19 mai 2016;

–  având în vedere raportul final al misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor privind alegerile parlamentare din 16 octombrie 2016,

–  având în vedere Declarația comună a celei de-a 8-a reuniuni a Comitetului consultativ mixt al societății civile UE-Muntenegru (CCM), care a avut loc la Budva la 8 noiembrie 2016,

–  având în vedere declarația și recomandările celei de-a 12-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) UE-Muntenegru, organizată la Podgorica, în perioada 19-20 mai 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0050/2017),

A.  întrucât integrarea euro-atlantică a Muntenegrului este prioritatea de prim rang a politicii sale externe;

B.  întrucât s-au realizat progrese suplimentare în cadrul negocierilor de aderare; întrucât Muntenegru este considerat în prezent ca fiind cea mai avansată țară din regiune în procesul de aderare; întrucât cadrul juridic în domeniul statului de drept este în mare măsură finalizat, iar cadrul instituțional este stabilit;

C.  întrucât persistă îngrijorările cu privire la climatul intern polarizat și la boicotul opoziției din parlament; întrucât pentru a realiza în continuare progrese în cadrul procesului de aderare, dialogul sustenabil și cooperarea constructivă dintre coaliția aflată la guvernare și opoziție au un rol esențial;

D.  întrucât corupția și criminalitatea organizată constituie în continuare o preocupare importantă;

E.  întrucât organizațiile societății civile (OSC) sunt în măsură să participe în cadrul unor grupuri de lucru, inclusiv la negocierile de aderare, dar și-au exprimat nemulțumirea în ceea ce privește nivelul lor de implicare în procesul de elaborare a politicilor și gradul lor de acces la informații; întrucât este extrem de îngrijorător faptul că unii activiști ai societății civile au fost vizați personal de campanii de defăimare prin intermediul presei;

F.  întrucât progresele înregistrate de Muntenegru cu privire la capitolele 23 și 24 referitoare la statul de drept rămân esențiale pentru ritmul general al procesului de negociere;

G.  întrucât libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei sunt valori fundamentale ale UE și pietrele de temelie ale democrației; întrucât comunitatea mass-media din Muntenegru este extrem de politizată, cenzura și autocenzura persistă și au loc presiuni politice și economice asupra jurnaliștilor,

1.  salută continuarea progreselor înregistrate în cadrul procesului de integrare în UE a Muntenegrului; salută faptul că Muntenegru a înregistrat progrese importante în ceea ce privește negocierile de aderare, remarcând că până acum 26 de capitole au fost deschise negocierilor, iar două capitole au fost închise provizoriu; invită Consiliul să accelereze negocierile cu Muntenegru; așteaptă cu interes deschiderea și închiderea altor capitole în negocierile de aderare în 2017; salută adoptarea de către guvernul Muntenegrului a programului de aderare la UE a acestei țări pentru 2017-2018; încurajează Muntenegrul să accelereze ritmul punerii în aplicare a reformelor, să își intensifice eforturile pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de referință și să se concentreze în continuare asupra aspectelor fundamentale aferente procesului de aderare; reamintește că este esențial să se obțină rezultate concrete însoțite de un parcurs solid și sustenabil în materie de punere în aplicare a măsurilor, în special în domeniul statului de drept, al justiției și al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate;

2.  felicită autoritățile competente pentru desfășurarea alegerilor parlamentare din 16 octombrie 2016 în mod organizat, precum și pentru faptul că, pe durata acestui proces, libertățile fundamentale au fost în general respectate; încurajează continuarea alinierii la standardele internaționale; salută faptul că s-a înregistrat cea mai mare rată de participare la vot de la alegerile din 2002; salută versiunea revizuită a cadrului legal în care au avut loc alegerile, dar constată persistența unor deficiențe administrative, inclusiv în cadrul Comisiei Electorale de Stat (CES), precum și preocupările cu privire la acuratețea registrului electoral și la politizare;

3.  regretă faptul că a fost necesar să se întrerupă temporar funcționarea platformelor mobile de comunicare pe internet în ziua alegerilor, precum și faptul că site-ul de internet al Centrului pentru Tranziție Democratică (CDT) a fost ținta unui atac informatic cu câteva zile înainte de alegeri, ceea ce a afectat activitatea organizațiilor societății civile (OSC) în procesul de monitorizare a alegerilor; invită autoritățile competente să acționeze pentru a remedia deficiențele constatate și să investigheze în mod transparent și cu promptitudine, în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR, presupusele nereguli procedurale, inclusiv presupusele cazuri de utilizare necorespunzătoare a fondurilor de stat și de abuz în serviciu, precum și orice alte deficiențe raportate; se așteaptă la susținerea independenței politice a Comisiei Electorale de Stat; este de părere că este necesară îmbunătățirea procesului electoral pentru a se obține încrederea deplină în procesul electoral; ia act cu regret de faptul că o parte a opoziției nu a recunoscut rezultatele alegerilor; recunoaște încercările unor actori externi de a discredita procesul electoral și dificultățile pe care acestea le-au cauzat; se așteaptă ca noul guvern să mențină angajamentul politic față de procesul de reformă și invită toate partidele politice să se reangajeze într-un dialog constructiv;

4.  ia act de faptul că, în perioada premergătoare alegerilor, a fost instituit un „guvern de încredere electorală”; salută faptul că Muntenegru a jucat un rol principal în organizarea acestui proces, care s-a derulat pe o bază transpartinică;

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările referitoare la presupuse încercări ale Rusiei de a influența evoluțiile în Muntenegru, deoarece acest tip de practici ar putea accentua destabilizarea Balcanilor de Vest; își exprimă îngrijorarea în legătură cu incidentele grave, printre care se numără o presupusă lovitură de stat, care au avut loc la 16 octombrie 2016, și invită Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), precum și Comisia să urmărească îndeaproape investigațiile în curs de desfășurare efectuate de către autoritățile competente; felicită Serbia pentru disponibilitatea de a coopera în cadrul acestor investigații; consideră că este important ca serviciile relevante ale statelor membre să facă schimb de informații cu privire la aceste incidente, între ele și cu VP/ÎR și Comisia;

6.  continuă să fie profund preocupat de climatul intern polarizat și de boicotarea activităților parlamentare de către membri ai opoziției; invită membrii opoziției să profite de oferta prim-ministrului Muntenegrului de a participa la guvernare în schimbul încetării boicotării; reiterează necesitatea ca toate forțele politice să se reangajeze într-un dialog și o cooperare constructive cu parlamentul din Muntenegru; solicită să se consolideze în continuare competențele parlamentului în ceea ce privește examinarea procesului de aderare, precum și capacitatea sa de supraveghere bugetară; felicită parlamentul pentru faptul că dă în continuare dovadă de un înalt nivel de transparență; își exprimă preocuparea cu privire la utilizarea disproporționată a forței pe durata protestelor antiguvernamentale; insistă în mod repetat asupra necesității de a se acorda cuvenita atenție așa-numitului „scandal al înregistrărilor audio”; solicită să se îmbunătățească sistemul de control parlamentar al punerii în aplicare a măsurilor de combatere a crimei organizate și a corupției;

7.  invită guvernul să îmbunătățească accesul la informațiile publice, în special în ceea ce privește marile proiecte de infrastructură, cum ar fi construcția de autostrăzi, privatizarea, achizițiile publice și operațiunile judiciare;

8.  salută noua strategie de reformă a administrației publice 2016-2020, programul de reformă a gestiunii finanțelor publice, intrarea în vigoare a noii legi privind salariile și simplificarea procedurilor administrative; solicită adoptarea de măsuri cu scopul de a aloca resursele bugetare corespunzătoare pentru punerea în aplicare a reformei administrației publice, precum și voință politică coerentă pentru a raționaliza administrația publică, având în vedere, de asemenea, pregătirile pentru aderare; ia act de faptul că progresele realizate în direcția consolidării capacității administrative sunt limitate; încurajează Muntenegrul să asigure faptul că administrația publică este complet depolitizată; consideră că este esențial să se asigure respectarea principiilor meritului, profesionalismului, responsabilității și transparenței, evaluarea în timp util a impactului reglementărilor, precum și să se garanteze dreptul cetățenilor la un cadru administrativ lipsit de corupție și care funcționează eficient, precum și la informare;

9.  ia act de progresele înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, inclusiv îmbunătățirea capacităților instituționale; continuă să fie preocupat de influențele nejustificate asupra independenței sistemului judiciar, în special în ceea ce privește numirea judecătorilor; subliniază necesitatea de a consolida responsabilitatea sistemului judiciar prin elaborarea unui bilanț al punerii în aplicare a codurilor de etică și a noilor sisteme disciplinare pentru judecători și procurori; subliniază necesitatea raționalizării rețelei judiciare și a îmbunătățirii în continuare a capacităților de a monitoriza întârzierile acumulate în cauzele aflate pe rol în fața instanțelor judecătorești și a reducerii în continuare a numărului de cauze pendinte; solicită să se asigure într-un mod mai eficient asumarea răspunderii instituționale și individuale în cadrul procesului de formulare a rechizitoriilor pentru fapte de corupție, spălare de bani și criminalitate organizată; subliniază nevoia urgentă de a pune în aplicare în mod efectiv hotărârile judecătorești în materie de acces la informații și de a contracara practica larg răspândită a declarării documentelor drept confidențiale pentru a restricționa accesul la acestea; subliniază importanța creșterii gradului de sensibilizare a publicului cu privire la mecanismele existente pentru reclamații;

10.  deși recunoaște faptul că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește urmărirea în justiție a persoanelor vinovate de crime de război, invită în continuare autoritățile competente să adopte măsuri eficace pentru a ancheta, a urmări în justiție, a judeca și a pedepsi crimele de război și a combate impunitatea, în conformitate cu standardele internaționale; salută adoptarea unei strategii de urmărire penală în vederea deschiderii de noi cauze, care să genereze rezultate concrete; subliniază necesitatea de a asigura accesul neîngrădit la justiție al victimelor crimelor de război, precum și de a garanta acordarea unor compensații echitabile în aceste cazuri și relevă, totodată, nevoia de a asigura o protecție deplină a martorilor pe durata procedurilor judiciare privind crimele de război;

11.  constată cu îngrijorare că, în multe domenii, corupția rămâne predominantă, dar salută consolidarea în continuare a cadrului de combatere a corupției, printre altele prin operaționalizarea pe deplin a Agenției Anticorupție (ACA) și prin numirea procurorilor speciali anti-corupție, precum și prin abordarea nevoii de formare specializată pe termen lung; consideră că este esențial să se asigure independența acestora în anchete; subliniază importanța unor activități transparente, profesioniste și imparțiale din punct de vedere politic ale ACA, în special în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt și finanțarea partidelor politice; subliniază în mod repetat necesitatea de a păstra o evidență privind reușita anchetelor și condamnărilor, în special în cazurile de corupție la nivel înalt, precum și privind măsurile de prevenire a corupției, inclusiv prin aplicarea mai eficace a sancțiunilor prevăzute de lege; invită noul guvern să facă din combaterea corupției una dintre prioritățile sale, prin alocarea de resurse umane și bugetare suficiente în acest sens;

12.  solicită să se asigure punerea în aplicare eficace a planurilor de acțiune sectoriale pentru domeniile deosebit de vulnerabile în ceea ce privește corupția, cum ar fi achizițiile publice, privatizarea, urbanismul, educația, asistența medicală, administrația locală și poliția; solicită să se desfășoare anchete eficiente cu privire la potențiale cazuri de denunțare și protecția adecvată a denunțătorilor; solicită să se introducă în codul penal din Muntenegru infracțiunea de îmbogățire ilicită; solicită, în acest scop, punerea în aplicare eficientă a acordului de cooperare dintre Eurojust și Muntenegru, pentru a îmbunătăți cooperarea judiciară în combaterea formelor grave de criminalitate; solicită să se adopte măsuri pentru a îmbunătăți protecția denunțătorilor;

13.  ia act de adoptarea unui plan de acțiune pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și de semnarea Protocolului adițional la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului; subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare evidența în cazurile de criminalitate organizată, în special în ceea ce privește traficul de ființe umane și de droguri și spălarea de bani, de a asigura o mai bună cooperare între agenții și de a intensifica în continuare cooperarea regională și internațională în lupta împotriva crimei organizate; subliniază nevoia de a asigura faptul că, în cadrul anchetelor obișnuite, autoritățile competente pot beneficia de asistență din partea unor consilieri specializați în expertiza contabilă judiciară;

14.  salută îmbunătățirea cadrului juridic pentru combaterea traficului de ființe umane; subliniază, cu toate acestea, faptul că este necesar să se îmbunătățească mijloacele de identificare a victimelor și accesul acestora la asistență, despăgubiri și măsuri de protecție;

15.  salută noua strategie de combatere a extremismului violent în 2016-2018, care vine în completarea strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea terorismului, a spălării de bani și a finanțării terorismului; ia act de înființarea unei noi unități de culegere de informații însărcinate cu identificarea și monitorizarea potențialilor membri ai grupărilor extremiste violente; consideră că este esențial să se identifice persoanele aflate în stadii incipiente ale radicalizării, pentru a împiedica recrutarea acestora de către grupuri extremiste violente și pentru a permite reintegrarea cu succes a acestora în societate; consideră că este important ca toate măsurile adoptate în acest sens să asigure respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale; subliniază importanța creșterii gradului de conștientizare cu privire la aceste aspecte pentru a monitoriza eventualele amenințări teroriste;

16.  recunoaște implicarea organizațiilor societății civile (OSC) în pregătirile pentru aderare, însă invită, în același timp, autoritățile competente să îmbunătățească și mai mult accesul OSC la informațiile privind UE și să se asigure că consultările cu OSC sunt substanțiale, atunci când este posibil; invită autoritățile competente să dezvolte o abordare axată în mai mare măsură pe sprijin și care să promoveze incluziunea, pentru a facilita activitățile de la nivel local ale OSC, precum și să încurajeze participarea activă a acestora la monitorizarea întregului proces electoral; îndeamnă autoritățile competente să dezvolte mecanisme de finanțare publică pentru OSC, atât la nivel local, cât și la nivel național, garantând că acestea funcționează în mod mai sustenabil, transparent și eficient; solicită autorităților competente să creeze condiții favorabile pentru activitățile de voluntariat și pentru un grad mai mare de angajament civic; este profund îngrijorat de faptul că au continuat campaniile de defăimare și încercările de intimidare împotriva anumitor activiști ai OSC; invită autoritățile competente să investigheze și să clarifice cauza acestor încercări și să își consolideze eforturile pentru protejarea activiștilor OSC;

17.  constată că s-au realizat unele progrese în îmbunătățirea situației minorităților, inclusiv prin finalizarea mai multor reforme legislative menite să asigure o mai bună aliniere la standardele UE și internaționale în domeniul drepturilor omului; salută adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru perioada 2016-2020 privind incluziunea socială a comunităților de romi și de egipteni; solicită alocarea unui buget adecvat, astfel încât planul de acțiune să poată fi pus în aplicare în mod corespunzător; este în continuare îngrijorat cu privire la dubla discriminare cu care se confruntă femeile și fetele din comunitatea romă, precum și cu privire la accesul comunității rome, al minorităților egiptene și al populației ashkali la asistență medicală, educație, locuințe și ocuparea forței de muncă; încurajează autoritățile competente să continue să își intensifice eforturile pentru a proteja drepturile persoanelor LGBTI; recunoaște dificultățile de acceptare a diversității sexuale în societatea muntenegreană; invită autoritățile competente să depună eforturi suplimentare pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la combaterea discriminării în rândul publicului larg; continuă să fie preocupat de faptul că majoritatea clădirilor publice, inclusiv centre medicale și facultăți, sunt în continuare inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități, precum și de faptul că numărul persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă este încă foarte limitat; solicită autorităților să adopte măsuri suplimentare pentru protejarea identității multietnice a regiunii Boka Kotorska;

18.  solicită să se consolideze în continuare instituțiile active în domeniul drepturilor omului, inclusiv Avocatul Poporului și Ministerul pentru drepturile omului și minorități și consideră că ar trebui aprofundate cunoștințele acestora cu privire la legislația și standardele europene și internaționale privind drepturile omului; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unei abordări uniforme și cu privire la nivelul scăzut al sancțiunilor pentru încălcări ale drepturilor omului;

19.  este în continuare îngrijorat cu privire la persistența violenței domestice și sexuale bazate pe gen, la neinițierea urmăririi penale în astfel de cazuri, la neadoptarea măsurilor necesare pentru a pedepsi în mod adecvat aceste fapte în conformitate cu standardele internaționale și la sprijinul și protecția ineficiente acordate victimelor; solicită măsuri pentru a institui servicii de protecție adecvate, pentru a spori coordonarea interinstituțională relevantă, a utiliza eficient noile baze de date unificate cu cazurile de violență domestică și a pune în aplicare strategia pentru perioada 2016-2020 privind combaterea violenței domestice; subliniază importanța educării și formării angajaților din instituțiile de stat pentru a lucra cu victimele; invită autoritățile competente să asigure protecție adecvată, cazare pe termen lung, sprijin financiar și programe educaționale pentru victimele căsătoriilor forțate, precum și urmărirea penală eficientă și condamnarea făptașilor; subliniază importanța încurajării reprezentării femeilor în politică, inclusiv în poziții decizionale cheie, precum și importanța accesului femeilor la locuri de muncă și a unei mai bune reprezentări a acestora pe piața muncii; solicită elaborarea unor politici publice care să contribuie la găsirea unui echilibru între viața profesională și viața de familie; ia act de continuarea punerii în aplicare a planului de acțiune pentru egalitatea de gen 2013-2017; îndeamnă autoritățile competente să efectueze alocări bugetare suficiente pentru punerea sa în aplicare; subliniază faptul că există în continuare probleme de coordonare a politicilor privind copiii și că violența împotriva copiilor rămâne un motiv de preocupare;

20.  solicită autorităților muntenegrene să ia măsurile necesare pentru a preveni violența împotriva copiilor, traficul de persoane și căsătoriile infantile forțate, care continuă să fie raportate de către ONG-uri;

21.  subliniază necesitatea de a colabora în mod constant și serios în ceea ce privește armonizarea sistemului juridic din Muntenegru cu standardele juridice internaționale în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale ale persoanelor cu dizabilități, pentru a respecta principiul statului de drept, al constituționalității și al legalității;

22.  este în continuare preocupat de situația libertății de exprimare și a libertății mass-mediei în Muntenegru, precum și de lipsa unor investigații eficace ale guvernului cu privire la atacurile împotriva jurnaliștilor; îndeamnă din nou autoritățile competente să soluționeze cazurile de violență împotriva jurnaliștilor, de intimidare a lor și de amenințări adresate acestora, aflate demult în așteptare, să ia măsuri de protecție a profesioniștilor din domeniul mass-mediei și să creeze un mediu sigur pentru jurnalismul liber și de investigație; își exprimă preocuparea cu privire la atacurile comise de forțele de poliție și cu privire la recentele încercări de a intimida jurnaliștii și de a exercita presiuni asupra acestora, inclusiv prin campanii de defăimare, atacuri fizice și amenințări, precum și cu privire la cazurile de ingerință în activitatea mass-mediei în cursul demonstrațiilor antiguvernamentale, inclusiv prin arestări arbitrare și confiscarea echipamentelor; își exprimă, de asemenea, preocuparea cu privire la faptul că nu au fost încă lansate anchete corespunzătoare în legătură cu aceste atacuri și cu privire la nesoluționarea acestora; remarcă faptul că numărul de cazuri de defăimare rămâne ridicat; insistă asupra necesității unei publicități de stat transparente, difuzate de către serviciile mass-media private, cu privire la modificarea codului penal din Muntenegru și introducerea de noi infracțiuni care vizează prevenirea și pedepsirea săvârșirii de atacuri asupra jurnaliștilor aflați în exercitarea atribuțiilor profesionale; recunoaște măsurile juridice luate pentru a oferi o mai mare independență și sustenabilitate financiară serviciului public de radiodifuziune RTCG și solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independența acestuia, inclusiv independența editorială; subliniază necesitatea sprijinirii și consolidării mecanismelor de autoreglementare existente; subliniază faptul că versiunea revizuită a Codului deontologic al jurnaliștilor trebuie să fie aplicată în mod eficace și uniform în comunitatea mass-media; îndeamnă observatorii din cadrul delegației UE și ambasadele statelor membre ale UE să participe în mod mai regulat, atunci când este cazul, la procesele împotriva jurnaliștilor și a profesioniștilor din mass-media;

23.  constată că, pe durata alegerilor din 2016, Comisia Electorală de Stat a limitat accesul mass-mediei; solicită punerea în aplicare a recomandărilor privind mass-media, prezentate în Raportul final al Misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, care viza alegerile parlamentare din 2016;

24.  ia act de evoluțiile economice favorabile, însă îndeamnă, în același timp, noul guvern să ia măsuri pentru a garanta sustenabilitatea fiscală, asigurând în același timp un nivel mai ridicat de respectare a drepturilor sociale și de protecție a consumatorilor, să lanseze noi reforme structurale în vederea îmbunătățirii climatului de afaceri și de investiții, care va permite crearea de locuri de muncă și va genera creștere economică, clădind o economie mai diversă; solicită totodată guvernului să adopte măsuri care să vizeze reducerea sectorului informal și să acorde o atenție sporită necesității de a combate în mod eficace evaziunea fiscală; salută deschiderea capitolului 19 și își exprimă convingerea fermă că acesta este cel mai bun stimulent pentru ca guvernul să-și accelereze eforturile în ceea ce privește promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei, precum și în ceea ce privește restrângerea sectorului informal; solicită raționalizarea cheltuielilor publice și intensificarea eforturilor depuse în vederea consolidării statului de drept și a respectării contractelor; afirmă necesitatea de a aborda dezechilibrele externe ridicate, precum și de a reevalua proiectele de investiții în infrastructura publică, ce reprezintă o provocare pentru sustenabilitatea fiscală; solicită să se asigure faptul că sunt disponibile și alte măsuri financiare și nefinanciare pentru sprijinirea IMM-urilor și să se sporească nivelul investițiilor în inovare și în proiectele durabile, pentru a stimula economia; solicită îmbunătățirea dialogului social;

25.  constată că, deși s-au înregistrat unele progrese în dezvoltarea infrastructurii de transport, inclusiv prin crearea Observatorului transporturilor din Europa de Sud-Est, lipsa drumurilor transfrontaliere împiedică comerțul și turismul; salută eforturile depuse până în prezent în vederea liberalizării sectorului feroviar în Muntenegru; atrage atenția asupra nevoii de coordonare cu țările vecine privind chestiunile legate de conectivitate și asupra nevoii de a le permite acestora să devină parte din procesul de planificare pentru proiectele de infrastructură;

26.  subliniază importanța consolidării sectorului IMM-urilor și a oferirii de sprijin prin intermediul unei legislații mai bune, al finanțării și al punerii în aplicare a politicii industriale, precum și prin intermediul reducerii economiei informale și al accelerării înregistrării electronice a întreprinderilor la nivel național;

27.  ia act de faptul că economia subterană a Muntenegrului are în continuare o pondere mare în PIB-ul total; reamintește că economia informală vastă constituie un blocaj major pentru spiritul antreprenorial și pentru creșterea economică și încurajează Muntenegrul să ia măsuri pentru a reduce proporțiile economiei subterane;

28.  constată cu îngrijorare că unele facilități menite să sprijine consolidarea capacităților, finanțate prin IPA, nu au fost utilizate pe deplin sau nu au fost monitorizate de autorități; subliniază faptul că, în vederea obținerii de rezultate pozitive, autoritățile trebuie să asigure disponibilitatea personalului adecvat, să adopte legislația necesară pentru a permite utilizarea facilităților și să acorde independența necesară instituțiilor nou create;

29.  ia act de scăderea modestă a ratei șomajului; salută noua strategie națională pentru perioada 2016-2020 pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltarea resurselor umane și planul de acțiune pentru 2016 aferent; continuă să fie îngrijorat cu privire la rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și mobilitatea redusă a forței de muncă; solicită măsuri proactive pentru piața forței de muncă în vederea creșterii numărului de locuri de muncă de calitate și a sprijinirii femeilor, a categoriilor vulnerabile din rândul populației, a persoanelor cu dizabilități și a tinerilor prin educație, orientare profesională, formare profesională, încadrare în muncă și respectarea drepturilor lucrătorilor; reiterează importanța participării active la inițiativele regionale privind tineretul, precum Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret din Balcanii de Vest, inclusiv prin exploatarea programelor existente, destinate stimulării conectivității în regiune și abordării problemei șomajului în rândul tinerilor;

30.  remarcă faptul că cheltuielile publice pentru educație se situează în continuare la un nivel mult mai scăzut față de media UE; subliniază necesitatea de a introduce măsurile necesare, în special cu privire la îngrijirea timpurie a copiilor și la educația preșcolară, domenii în care înscrierile sunt, din păcate, scăzute și cu mult sub obiectivul UE, de 95 % până în 2020; consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită lipsei accesului la mai multe universități publice pentru persoanele cu dizabilități;

31.  salută noua lege privind mediul, precum și strategia națională pentru transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului UE în materie de mediu și schimbări climatice și planul de acțiune 2016-2020 aferent; subliniază necesitatea de a consolida eforturile de implementare, în special în domeniul calității apei, al protecției naturii și al gestionării deșeurilor, precum și capacitățile administrative conexe la toate nivelurile; își exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierea semnificativă în instituirea protecției pentru situl potențial Natura 2000 al salinei Ulcinj; cere depunerea unor eforturi suplimentare pentru conservarea biodiversității în salină și dezvoltarea sustenabilă a litoralului;

32.  invită autoritățile competente să ia măsurile necesare pentru protecția și conservarea lacului Skadar, pentru a-i menține caracteristicile ecologice, inclusiv integritatea ecologică; solicită guvernului din Muntenegru să se asigure că transformarea parcurilor naționale într-o societate deținută de stat, cu răspundere limitată, nu va avea efecte adverse asupra protejării acestora; își exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierea semnificativă în instituirea protecției pentru zonele care au fost identificate ca potențiale componente ale rețelei Natura 2000; reamintește necesitatea realizării unor evaluări strategice fiabile ale impactului asupra mediului, în conformitate cu acquis-ul UE și cu standardele internaționale;

33.  subliniază necesitatea de a pune în aplicare angajamentele internaționale în domeniul atenuării schimbărilor climatice; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la planul guvernului de a extinde centrala electrică pe cărbune Pljevlja II, care este incompatibilă cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris;

34.  recunoaște progresele importante înregistrate în domeniul energetic, inclusiv în domeniul interconexiunilor cu țările partenere; solicită Muntenegrului să introducă o legislație care să pună în aplicare cel de-al treilea pachet energetic, în special Directiva privind energia din surse regenerabile; continuă să fie îngrijorat cu privire la dezvoltarea hidroelectrică nesustenabilă, inclusiv, în special, cu privire la faptul că multe dintre aceste centrale sunt planificate fără o evaluare solidă a impactului asupra mediului, în special în ceea ce privește aspectele legate de protejarea biodiversității și de impactul acestora asupra zonelor protejate, astfel cum impune legislația UE; solicită autorităților competente să mențină o supraveghere vigilentă a operațiunilor de explorare a blocurilor de petrol și de gaze offshore și să pună în aplicare toate măsurile de protecție în conformitate cu legislația, cu regulamentele și cu aquis-ul UE adoptate;

35.  în lumina pregătirilor pentru reuniunea la nivel înalt pentru Balcanii de Vest 2017, care va avea loc în Italia, solicită autorităților muntenegrene să-și intensifice eforturile de punere în aplicare a măsurilor juridice și de reglementare în domeniul transporturilor și în sectorul energetic (măsuri fără caracter normativ), pentru a îndeplini obiectivele Agendei Uniunii Europene privind conectivitatea;

36.  salută participarea activă a Muntenegrului și rolul constructiv pe care acesta continuă să îl joace în vederea menținerii unor bune relații de vecinătate, precum și în cadrul cooperării regionale și internaționale; recomandă să se intensifice eforturile de cooperare în acest domeniu; salută capacitatea Muntenegrului de a continua să își alinieze pe deplin politica externă la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la Decizia (PESC) 2016/1671 a Consiliului, prin care s-a stabilit reînnoirea măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei; salută participarea Muntenegrului la misiunile PSAC ale UE; încurajează Muntenegrul să continue să abordeze, într-un spirit constructiv și de vecinătate și într-o etapă cât mai timpurie a procesului de aderare, problemele bilaterale nerezolvate cu vecinii săi, inclusiv aspectele nerezolvate legate de demarcarea frontierelor cu Serbia și Croația; își reînnoiește solicitarea adresată autorităților de a contribui la rezolvarea problemelor legate de succesiunea fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia; salută acordul privind demarcarea frontierelor cu Bosnia și Herțegovina, precum și ratificarea acordului privind demarcarea frontierelor cu Kosovo; evidențiază necesitatea de a continua negocierile referitoare la ajustarea acordurilor privind trecerea frontierei și traficul de frontieră; salută cooperarea cu țările din vecinătate în cadrul Procesului Declarației de la Sarajevo; îndeamnă Muntenegrul să respecte pozițiile comune ale UE privind integritatea Statutului de la Roma și principiile directoare aferente ale UE în privința acordurilor bilaterale privind imunitatea;

37.  remarcă faptul că Muntenegru, deși nu se află pe „ruta Balcanilor de Vest”, rămâne o țară de tranzit pentru refugiați și migranți, din rândul cărora cei mai mulți provin din Siria; solicită autorităților muntenegrene să se asigure că migranții și refugiații care solicită azil în Muntenegru sau tranzitează teritoriul muntenegrean sunt tratați în conformitate cu dreptul internațional și al UE, inclusiv cu Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și cu Carta drepturilor fundamentale a UE; salută adoptarea Planului de acțiune Schengen, precum și a Strategiei 2017-2020 privind gestionarea integrată a migrației;

38.  invită Comisia să își continue activitatea privind aspectele legate de migrație cu toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că sunt respectate normele și standardele internaționale și ale UE; salută eforturile depuse până în prezent în acest sens;

39.  salută participarea activă a Muntenegrului la summitul de la Paris din 2016, care a avut ca temă Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește agenda privind conectivitatea; solicită autorităților să pună în aplicare acordul nou semnat cu Albania privind trecerea frontierei, precum și Regulamentul privind rețelele transeuropene, referitor la acordarea de licențe și de permise pentru accesul liber la piața feroviară; remarcă faptul că, deși piața feroviară din Muntenegru este deschisă concurenței din 2014, niciun operator privat nu a manifestat până în prezent interes pentru a pătrunde pe piață; solicită noului guvern să ofere o piață feroviară deschisă, cu taxe de acces la calea ferată și o alocare a capacității care să fie transparente și pe deplin aliniate cu acquis-ul;

40.  salută faptul că Protocolul de aderare a Muntenegrului la NATO a fost semnat în mai 2016, în semn de recunoaștere a eforturilor depuse de Muntenegru în procesul de punere în aplicare a reformelor, precum și faptul că protocolul se află în curs de ratificare de către membrii NATO, întrucât NATO joacă un rol important în asigurarea stabilității și a păcii în Balcanii de Vest; încurajează membrii NATO din UE să acorde prioritate procesului de ratificare și să recunoască faptul că aderarea la NATO a Muntenegrului este un element strategic important și simbolic în cadrul procesului de integrare euro-atlantică a țării; reamintește că negocierile de aderare la UE sunt independente de procesul de aderare la NATO;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Muntenegrului.

(1)

JO L 108, 29.4.2010, p. 1.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

28.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

7

2

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Amjad Bashir, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, Alex Mayer, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Alyn Smith, Jordi Solé, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Anders Primdahl Vistisen

Membri supleanți prezenți la votul final

Angel Dzhambazki, Takis Hadjigeorgiou, Urmas Paet, Miroslav Poche, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Igor Šoltes, Eleni Theocharous, Bodil Valero, Željana Zovko


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

51

+

ALDE

Iveta Grigule, Urmas Paet, Jozo Radoš, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Johannes Cornelis van Baalen

ECR

Amjad Bashir, Angel Dzhambazki, Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Eleni Theocharous

PPE

Lars Adaktusson, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Ramona Nicole Mănescu, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, László Tőkés, Željana Zovko, Dubravka Šuica

S&D

Nikos Androulakis, Francisco Assis, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Arne Lietz, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri, Miroslav Poche

Verts/ALE

Klaus Buchner, Barbara Lochbihler, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero, Igor Šoltes

7

-

EFDD

James Carver

ENF

Mario Borghezio

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Takis Hadjigeorgiou, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa

NI

Georgios Epitideios

2

0

ECR

Anders Primdahl Vistisen

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică